ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GENERAL DUMITRU DĂMĂCEANU" COSMEȘTI ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 FURCENII NOI An Școlar: 2013-2014PROFESOR: Bîra Alina

Activitățile extracurriculare în formarea comportamentului elevilor

„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor..”

(Maria Montessori –“Descoperirea copilului”)

Societatea modernă prin dinamismul său, prin flexibilitatea sa, deschiderea spre inovaţii solicită un model al personalităţii umane care ar fi capabilă să facă faţă cerinţelor secolului XXI care s-a anunţat ca un mileniu al schimbărilor continue. Educaţia devine imboldul progresului social, exigenţele timpului an de an suscită noi abordări şi valorificări ale ştiinţelor pedagogice, psihologice, politice, sociale, economice în scopul formării unei generaţii tinere capabile să asigure în continuare un nivel de bunăstare a vieţii, o interacţiune socială sporită, condiţii optime pentru dezvoltarea umană.

Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai ales de schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale.

Accentul trece de pe informativ pe formativ.Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre

universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat.

Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului.

În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor.

În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.

Astfel de activitati sunt de o reala importanta intr-o lume dominata de mass media si ne referim la televizor , calculator si internet, care nu fac altceva decat sa contribuie la transformarea copiilor nostri in niste persoane incapabile de a se controla comportamental , emotional si mai presus de toate slabi dezvoltati intelectual. Se stie ca incepand de la cea mai frageda varsta , copiii acumuleaza o serie de cunostinte punandu-i in contact direct cu obiectele si fenomenele din natura. Activitatile de acest gen cu o deosebita influenta formativa, au la baza toate formele de actiuni turistice: plimbari, excursii, tabere, colonii.In cadrul activitatilor organizate in mijlocul naturii, al vietii sociale , copiii se confrunta cu realitatea si percep

ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GENERAL DUMITRU DĂMĂCEANU" COSMEȘTI ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 FURCENII NOI An Școlar: 2013-2014PROFESOR: Bîra Alina

activ, prin actiuni directe obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate in principal pe viata in aer liber, in cadrul actiunilor turistice, prescolarii isi pot forma sentimental de respect si dragoste fata natura, fata de om si realizarile sale. In urma plimbarilor, a excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si sensibilitate , imaginea realitatii, in cadrul activitatilor de desen si modelaj , iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite in activitatile practice, in jocurile de creatie. Plimbarile prin parc din aceasta toamna , frunzele ruginii ,stolurile de pasari care se pregateau de plecare,frumusetea deosebita a acestui anotimp le vor ramane in suflet celor mici , creandu-le emotii estetice.

Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească ţara, cu trecutul şi prezentul ei. Prin excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti.

Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind la dezvoltarea armonioasă a personalităţii copiilor.

Vizitele la muzee, expozitii, monumente si locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de a intuit si pretui valorile culturale, folclorice si istorice ale poporului nostru.

Vizionarile si spectacolele constituie o alta forma de activitate extracurriculara in gradinite, prin care copilul face cunostinta cu lumea minunata a artei.

Desi aceasta forma de activitate il pune pe copil in majoritatea cazurilor in rolul de spectator, valoarea ei deosebita rezida in faptul ca ea constituie o sursa inepuizabila de impresii puternice, precum si in faptul ca apeleaza, permanent, la afectivitatea copilului.Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru precum si a emisiunilor tv, poate constitui de asemenea o sursa de informatii, dar in acelasi timp un punct de plecare in organizarea unor actiuni interesante. De exemplu: vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, urmata de discutii pregatite in prealabil, pe langa faptul ca realizeaza completarea unor aspecte educative, stimuleaza si orienteaza copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictură, etc.

Vizionarea filmelor si a emisiunilor la televizor adduce copiilor o mare satisfactie, prin faptul ca arta filmului da copiilor iluzia realitatii.Educatoarele au un rol deosebit de important in alegerea spectacolelor, la recomandarea emisiunilor de televiziune pentru copii si selectionarea emisiunilor, programelor distractive care au o influenta pozitiva mai evident conturate. Activităţiile extracurriculare moral-civice, alături de celelalte activităţi desfăşurate în grădiniţă pe nivele de vârstă, contribuie, prin trăirile afective, emoţii puternice, generate de exemplele oferite de eroii neamului, la formarea , în sufletul copiilor, a unor sentimente morale , care se vor transforma în convingeri ferme pe parcursul procesului instructiv-educativ.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GENERAL DUMITRU DĂMĂCEANU" COSMEȘTI ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 FURCENII NOI An Școlar: 2013-2014PROFESOR: Bîra Alina

,,Democratizarea învăţămîntului reprezintă un principiu de politică a educaţiei care vizează egalizarea şanselor de reuşită şcolară/universitară în condiţiile unei instruiri de calitate, confirmată în termenii raportului intrare-ieşire, la toate nivelurile sistemului,” afirmă Sorin Cristea (2, p.91). Autorul citat remarcă locul şi rolul educaţiei nonformale, ca fiind parte integrantă inclusă în aria conceptului pedagogic de democratizare a învăţămîntului ce ,,defineşte o anumită disponibilitate a sistemului, dependentă de structura de funcţionare a acestuia, care validează la nivel de decizie politică: organizarea nivelurilor/treptelor şcolare şi a modalităţilor de evaluare a elevilor/studenţilor; conducerea managerială a instituţiilor; proiectarea curriculară a programelor de instruire formală şi nonformală; realizarea relaţiilor cu comunitatea educativă naţională, teritorială şi locală”.( 2, pag.91).

Prezentul solicită afirmarea unei personalităţi competitive, capabile să-şi modeleze viitorul, de aceea educaţia este în lumea modernă o dimensiune-cheie prin care se fortifică fiinţa umană. Rolul major al educaţiei se relevă şi în Convenţia cu privire la Drepturile copilului, art.29: ,,Educaţia trebuie să fie dirijată în sensul dezvoltării personalităţii şi talentelor copilului, pregătindu-l pentru viaţa activă ca adult”. Astfel se impune şi nevoia de edificare şi menţinere a unei şcoli moderne, democratice, activitatea căreia să se axeze pe ,,valorificarea educaţiei în vederea progresului sociouman” (1, pag.11), o şcoală deschisă ce pledează pentru umanizarea, umanitarizarea şi informatizarea procesului de învăţămînt, o şcoală care oferă subiectului educaţiei – elevului – condiţiile necesare privind valorificarea nevoilor, intereselor, aspiraţiilor sale individuale, favorizîndu-i devenirea, asigurînbdu-i succesul. Comunitatea de învăţare este mediul de formare a atitudinilor, capacităţilor şi competenţelor elevului. Participînd şi cooperînd, demonstrînd interes pentru studii, pentru propria autodezvoltare, pentru viaţa comunitară, elevul trăieşte o continuă schimbare de comportament, acumulează experienţe prin care îşi racordează existenţa personală ,,la dinamismul vieţii sociale actuale şi viitoare în interesul propriu şi al societăţii” (1, pag.11). Copiii şi tinerii suportă consecinţele sărăciei, fiind neglijaţi în dreptul lor să fie informaţi şi să beneficieze de acces la servicii de educaţie, sănătate, odihnă şi activităţi recreative, la un mediu sigur şi tolerant, la oportunităţi de participare şi exprimare a opiniei. Ei devin victimele condiţiilor şi deprinderilor comportamentale ce le pune în pericol bunăstarea fizică, intelectuală, emoţională, socială. Societatea se confruntă cu prezenţa unui număr impunător de copii şi tineri marginalizaţi, cu probleme de sănătate, care consumă alcool, substanţe narcotice. Copiii şi tinerii se confruntă cu dificultăţi de a-şi valorifica la maxim potenţialul de dezvoltare (fizic, socio-emoţional, intelectual), îşi petrec într-un mod defectuos timpul liber.

Activitatea în afara clasei şi extraşcolară ocupă un loc foarte important în ansamblul influenţelor educative.

O personalitate armonioasă are nevoie de un mediu favorabil în care să crească fericit, să edifice împreună cu semenii săi o societate modernă şi prosperă.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GENERAL DUMITRU DĂMĂCEANU" COSMEȘTI ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 FURCENII NOI An Școlar: 2013-2014PROFESOR: Bîra Alina

Şcoala de astăzi este ziua de mâine a ţării noastre şi efortul nostru de astăzi este fundamentul realizărilor viitoare.

In concluzie putem spune ca activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor extracurriculare.Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica, în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv.

Bibliografie:1. Cojocaru,Vasile GH., Schimbarea în educaţie şi Schimbarea managerială; Ch.:

Lumina, 2004.2. Cristea, Sorin, Dicţionar de pedagogie, Grupul Editorial Litera,Litera Internaţional

Chişinău-Bucureşti, 2000.3. IONESCU, M.; CHIŞ, V.,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în

activităţile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001

4. Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul de Stiinte ale Educatiei Revista invatamantului prescolar, 3-4/2006,

5. LESPEZEANU M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti, 2007

6. PREDA. VIORICA, Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, Editura « Gheorghe Cârţu Alexandru », Craiova 2009