Activele Intreprinderii
-
Upload
cristina-cristina -
Category
Documents
-
view
24 -
download
1
description
Transcript of Activele Intreprinderii
Tema 2. Activele Întreprinderii.
2.1. Noțiuni generale privind activele întreprinderii.
Activele sunt o resursă controlată de întreprindere, de la care se asteaptă să genereze beneficii economice
viitoare pentru companie.
La rîndul lor activele întrepriderii sunt repartizate în douău grupe:
I grupă: Activele Curente < 12 luni
1. Materialele (211) (procurate p/u consum personal al #; sau p/u produere);
2. Animale la creștere și îngrășat (212);
3. O.m.v.s.d. [М.Б.П] (213) (cerințe: I. < 12 luni > 6 000 lei, PC; Anelope; stampilă; telefon. II. > 12 luni <
6 000 lei, panou publicitar);
4. Producția în curs de execuție: „nu e terminat procesul de productie”;
5. Produse (216) „Produs final, cu destinație de vînzare sau consum intern”;
6. Mărufri(217) „Sunt acele produse care au fost procurate și iar forma lor inițială nu a fost modificata, și
sunt destinate strict vănzării”;
7. Creanțe pe termen scurt (221);
8. Creanțe TS privind veniturile calculate (228) „din arendă/ din împrumuturi/ din dobîndă”
9. Alte creanțe TS „în cazurile de accidente, (cînd se încasează despăgubirea Dt 229 Ct 612 alte venit
operaționale)”
10. Mijloacele Bănești (241/242/243/244)
II grupă: Activele pe Termen Lung > 12 luni
1. Active Nemateriale TL „Care nu îmbracă o formă fizică (drepuri, prețul companiei, cheltuielile de
înreg.)”;
2. Active Materiale TL „formă fizică, dvu > 12 luni, costă > 6 000 lei, participă la procesul de producer/
prest. Serv. /chirie”;
3. AM în curs de execuție(121) „construcția clădirilor; punerea în funcție a utilajului; montarea; instalarea.
În Dt – se reflect cheltuielile accumulate pîă la punerea în funcțiune, crearea MF. În Ct – se reflect valoarea
de intrare a MF puse în funcțiune.”;
4. Terenuri (123) „Reflectă valoarea terenurilor din cadrul #, cu construcții/facră constructți, cu
zăcăminte/fără. În Dt – valoarea de intrare. În Ct – valoarea de ieșire. Dfu - Nelimitată”
5. Active Financiare
a) Părți nelegate (131) „investiții în alte #. Cota de investiție în capitalul statutar pînă la 20 %. În Dt - totate
investițiile efectuate. În Ct vînzarea investițiilor.”;
b) Părți legate (132) „# fiice sau associate. Cota de investiție în capitalul statutar peste 20 %.”
2.1. Contabilitatea Active Nemateriale, Componența și Clasificarea acestora.
Activele nemateriale reprezintă active nebăneşti (şi unele drepturi ) care nu au formă materială, dar sunt
folosite pentru o perioadă mai mare de un an în producere, sau alte tipuri de ativități, precum și în scopuri
administrative, sau destinate pentru a fi predate în folosință(închiriate) pers. juridice/fizice etc. „Totalitatea de
drepturi juridice în urma folosirii cărora întreprinderea obține anumite avantaje economice(profit)”.
Activele nemateriale cuprind cele mai diverse elemente ale patrimoniului:
● Cheltuieli de constituire (de organizare);
● Preţul întreprinderii (goodwill) sau fondul comercial;
● Drepturile ce rezultă din brevete sau certificate și alte tipuri de protecție1;
1 Titlul de protecție reprezintă brevetul, certificatul sa alt document eliberat întreprinderii de Agenția de Stat pentu
Protecția Proprietății Industriale a RM.
● Know-how-urile;
● Derpturile ce rezultă din contractele de liţentă;
● Derpturile ce rezultă din licențele de activitate;
● Copyright;
● Francizele;
● Derepturile ce rezultă din utilizarea activelor materiale pe termen lung;
● Alte active nemateriale.
Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de constituirea întreprinderii pînă la momentul cînd
aceasta este în stare să activeze: cheltuielile de pregătire a documentelor de înregistrare, confecţionarea
ştampilelor, taxele de stat plătite la înregistrare, plata serviciilor de consultanţă, acţiunile de reclamă etc.
Fodul comercial reprezintă suma dintre „valoarea întreprinderii ce se cumpără” și „valoare activelor acesteia
la preţul de piaţă” în cazul cînd acestea ar fi procurate separat.
Brevetele reprezintă drepturile exclusive pentru fabricarea unui tip de produse, utilizarea sau comercializarea
unui produs specific garantate de stat pentru o anumită perioadă.
Emblemele comerciale simboluri (denumiri) înregistrate, protejate de stat, cu drept exclusiv de utilizare a lor
pentru identificarea mărfurilor, serviciilor unor persoane juridice şi fizice de mărfurile şi serviciile identice
ale altor persoane juridice şi fizice.
Know-how-urile sunt cunoştinţele tehnico-ştiinţifice, tehnologice, comerciale, financiare etc. care constituie
secret şi aduc avantaj economic (profit).
Licenţele sunt drepturi pentru practicarea unui anumit gen de activitate. Fără licenţa respectivă indiferent de
genul de activitate unitatea economică nu poate activa.
Copyright reprezintă drepturile de autor garantate de stat pentru publicarea, editarea, realizarea operelor
literare, muzicale, video etc.
Francizele sunt nişte drepturi acordate de o întreprindere altei persoane fizice sau juridice pentru utilizarea
unei anumite formule de produs sau de producere contra unui comision.
Programele informatice sunt un set se documente tehnice şi de exploatare şi un complex de programe pentru
sistemul de prelucrare a informaţiei.
Derepturile ce rezultă din utilizarea activelor materiale pe termen lung sunt drepturile de utilizare a
terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale investite de fondator sub forma de aport în capitalul statutar
al unei întreprinderi.
Activele nemateriale se clasifică în active protejate și neprotejate de stat. Cele protejate de stat sunt:
drepturile de utilizare a brevetelor, mărcilor, desenele şi modelele industriale, drepturile de autor, programele
informatice. Această grupă cuprinde obiectele proprietății intelectuale create de unitatea economică titular de
drepturi exclusive asupra acestor proprietăți. Nu sunt protejate de stat cheltuielile de constituire, goodwill-ul,
licenţele, francizele, elementele de know-how, drepturile de utilizare a activelor materiale pe termen lung,
drepturi de utilizare a obiectelor proprietății intelectuale la licențiat primite în baza contractului de licență.
Momentul de recunoaştere pentru activele nemateriale îl constituie:
● Cumpărate ce nu necesită cheltuieli de pregătire-la data procurării.
● Procurate ce necesită cheltuieli de pregătire spre utilizare-după finisarea lucrărilor de pregătire.
● Create de întreprindere-după obţinerea titlului de protecţie.
În toate cazurile momentul de recunoaştere a activului nematerial este necesar de perfectat printr-un proces
verbal de recepţie spre utilizare a activului nematerial. În baza acestui document activul nematerial respectiv
poate fi contabilizat la intrări.
Pentru contabilizarea activelor nemateriale este destinat contul de activ 111 “ Active nemateriale”, este
destinat generalizării informației privind existența și mișcarea activelor nemateriale, aflate în patrimoniul
întreprinderii și arendate pe termen lung. Componența și regulile de evaluare a acestora sînt reglementate de
prevederile S.N.C. 13 „Contabilitatea activelor nemateriale”. În Debitul acestui cont se reflectă valoarea de
intrare sau valoarea de reevaluare a activelor nemateriale procurate de la terți și create de întreprindere, în
credit – valoarea de bilanț a activelor nemateriale ieșite și casarea amortizării calculate la ieșirea acestora.
Soldul acestui cont este debitor și reprezintă valoarea activelor nemateriale la finele perioadei de gestiune.
În cadrul acestui cont pot fi dechise următoarele subconturi:
111.1 "Cheltuieli de constituire", 111.2 "Fondul comercial(goodwill)", 1113 "Brevete", 111.4 "Embleme
comerciale",111.5 "Licenţe", 111.6 "Programe informatice", 111.7 "Alte active nemateriale (drepturile de
autor, elementele know-hauw-urilor, drepturile de utilizare a terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale
etc.", 1118 "Active nemateriale arendate pe termen lung".
Contul 111 "Active nemateriale" se debitează prin creditul urmatoarele conturi:
Conținutul Operațiunii Debitul Conturilor
1.Înregistrarea activelor nemateriale:
a) create de întreprindere
b) procurate de la personae juridice și fizice:
- achitarea nemijlocită a facturilor:
- cu reflectarea datoriei aferente
- facturilor primite
c) prin schimb
d) în contul aporturilor fondatorilor în capitalul
statutar
e) cu titlu gratuit
f) primite în arendă pe termen lung
2.Reflectarea sumelor ecartului de reevaluare a
activelor nemateriale
112 "Active nemateriale în curs de expediţie"
241 "Casa”
242 "Conturi curente în valută naţională"
243 "Conturi curente în valută străină" 244 "Conturi speciale la bănci"
426 "Alte datorii pe termen lung calculate"
521 "Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale"
522 "Datorii pe termen scurt faţă de părţile
legate"
539 "Alte datorii pe termen scurt"
134 "Creanţe pe termen lung"
229 "Alte creanţe pe termen scurt"
313 "Capital nevărsat"
622 "Venituri din activitatea financiară"
421 "Datorii de arendă pe termen lung"
341 "Diferenţe din reevaluarea activelor pe
termen lung"
Contul 111 "Active nemateriale" se creditează prin debitul următoarelor conturi:
Conținutul Operațiunii Creditul Conturilor
Casarea valorii de bilanț a activelor nemateriale
ieșite(la expirarea duratei de exploatare utilă,
vînzarea, transmiterea în arenda finanțată sau cu
titlu gratuit)
Casarea amortizării calculate a activelor
nemateriale ieșite.
Reflectarea reducerii valorii activelor
nemateriale în cazulr reevaluării acestora
721 „Cheltuieli ale activității de investiții”
113 „Amortizarea activelor neamteriale”
341 „Diferențe din reevaluarea activelor pe
termen lung”
2.2. Contabilitatea Amortizării Activelor Nemateriale
Pentru unele active nemateriale există o anumită perioadă limită sub aspect juridic. De exemplu dacă
termenul stabilit în contractul de licenţă e stabilit de 5 ani atunci licenţietul nu poate folosi activul 7 sau 8 ani.
Se ia în considerare și termenul de acțiune a titlului de protecție. De exemplu pentru brevetele au termenul de
folosire maxim 20 ani data prezentării cererii de înregistrare, întreprinderea nu poate stabili în acest caz
durata de exploatare mai mare de 20 de ani. drepturile de autor îi aparţin acestuia pentru toată viaţa,
cheltuielile de organizare este recomandat 1-5 ani, goowill-ul nu trebuie să depăşească 40 ani. Termenul de
exploatare stabilit este perfectat printr-un proces verbal care este întrodus în politica de contabilitate a
întreprinderii.
Întreprnderile calculează amortizarea activelor nemateriale primite spre utilizare. Nu se calculează
amortizarea pentru activele nemateriale în curs de execuție și cele neamortizabile. Calcularea amortizării
începe din luna ulterioară lunii primirii spre utilizare şi se suspendă în luna ulterioară ieşirii activului din
patrimoniu întreprinderii.
Amortizarea activelor nemateriale se calculează prin metoda Liniară (uniformă)-conform acestei metode
amortizarea va fi repartizată uniform pe toată durata de folosire a bunului.
Pentru calcularea amortizarii activelor nemateriale este destinat contul de pasiv 113 „Amortizarea
activelor nemateriale”, este destinat generalizării informației privind amortizarea activelor nemateriale, aflate
în patrimoniul întreprinderii, precum și a celor arendate pe termen lung. Este un cont de pasiv, în creditul
acestui cont se reflectă calcularea amortizării activelor nemateriale pe parcursul duratei de funcționare utilă a
acestora, iar în debit – casarea amortizării acumulate aferentă activelor nemateriale ieșite, soldul acestui cont
este debitor și reprezintă suma amortizării acumulate privind activele nemateriale la finele perioadei de
gestiune.
În cadrul acestui cont pot fi deschise următoarele sobconturi: 113.1 "Amortizarea cheltuielilor de constituire",
113.2 "Amortizarea fondului comercial(goodwill-ului)", 113.3 "Amortizarea brevetelor", 113.4 "Amortizarea
emblemelor comerciale", 113.5 "Amortizarea licenţelor", 113.6 "Amortizarea programelor informatice",
113.7 "Amortizarea altor active nemateriale", 113.8 "Amortizarea activelor nemateriale arendate pe termen
lung".
Contul 113 "Amortizarea activelor nemateriale" se creditează prin debitul urmatoarele
conturi:
Conținutul operațiunilor economice Debitul Conturilor
Calcularea amortizării activelor
nemateriale în funcţie de destinaţia
utilizării acestora
Modificarea interioară a amortizării (în
cadrul contului) la trecerea activelor
nemateriale arendate pe termen lung în
component activelor proprii
121 "Active nemateriale în curs de execuţie"
712 "Cheltuieli comerciale"
713 "Cheltuieli generale şi administrative"
811 “Activitate de bază”
813” Consumuri indirecte de producţie”
113 „Amortizarea activelor nemateriale”
Contul 113 "Amortizarea activelor nemateriale" se debitează prin urmatoarele conturi:
Conținutul operațiunilor economice Debitul Conturilor
Casarea amortizării accumulate aferente activelor
nemateriale ieșite.
Modificarea interioară a amortizării (în cadrul contului) la
trecerea activelor nemateriale arendate pe termen lung în
component activelor proprii.
111 „Active nemateriale”
113 „Amortizarea activelor nemateriale”
2.3. Contabilitatea Activele Materiale pe Termen Lung, Componența și Clasificarea.
Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală, pot fi
utilizate o perioadă mai mare de un an (12 luni) în activitatea economico-financiară a întreprinderii în scopuri
productive, neproductive, administrative sau pot fi predate în chirie pentru a obține un avantaj economic,
precum și elementele ce se află în procesul de creare o perioadă mai mare decât cea de gestiune. Activele care
corespund cerințelor acestei difiniții se contabilizează în conformitate cu SNC 16 „Contabilitatea activelor
materiale pe termen lung”. Activele pe termen lung care nu sunt folosite în activitatea întreprinderii
investitoare (terenurile, clădirile, etc.) se includ în componența proprietății investiționale și se contabilizăează
conform cerințelor SNC 25 „Contabilitatea investițiilor”.
Constatarea activelor materiale pe termen lung are o deosebită importanță în determinarea situației
patrimoniale și financiare a întreprinderii. Conducerea întreprinderii trebuie să determine investițiile capitale
efectuate privind procurarea sau crearea unui obiect: prezintă un element de activ sau cheltuieli. De exemplu,
firma procură un motor care este folosit la reparația capitală a unei mașini, în rezultatul căreia nu se obține un
avantaj economic. Valoarea acestui motor va fi constatată ca cheltuieli ale perioadei de gestiune. În caz de
obținere a unui avantaj economic din rezultatul reparației mașinii, valoarea motorului va fi considerată ca
element al activului reparat.
Deci activele materiale pe termen lung:
● Au o formă materială și poate funcționa mai mult de un an.
● Se află în posesia firmei (este controlat de ea) pentru a fi utilizat în activitatea sa, sau la etapa de
creare și nu este destinat vânzării.
Aceste condiții se consideră realizate dacă, 1) există o certitudine că, în urma utilizării activului,
întreprinderea va obține un avantaj economic; 2) valoarea activului poate fi determinată cu un grad înalt de
certitudine.
Distingem evaluarea inițială și cea ulterioară a activelor materiale pe termen lung.
Evaluarea inițială. Are loc în momentul constatării obiectului drept activ la valoarea de intrare, ce cuprinde
valoarea de cumpărare, inclusiv taxele vamele, taxe de import, impozitul prevăzut de legislație, cheltuielile de
trasnport, încarcare/descărcare, cheltuielile de montaj, experimentare salariile perosnajului ce participă la
instalare. Rabatul comercial(reducerea) oferită de către furnizor se scade din valoarea de cumparare. În cazul
ca la transportare sau la montare utilajul este parțial deteriorat cheltuielile pentru remanierea deteriorării nu se
includ în valeare de intrare, dar se trec la cheltuielile de reparație.
De exemplu: Procurarea unei clădiri.
Valoarea de cumpărare 100 000 lei
Impozitul pe proprietate 3 000 lei
Perfectarea documentelor 1 000 lei
Total valoarea de intrare 104 000 lei
Daca clădirea necesită cheltuieli de reparație acestea se adaugă la valoarea de intrare. Activele intrate
cu titlu gratuit sau sub formă de subvenții de stat sunt evaluate la valoarea lor venală(de piață) tot aici se
adaugă și cheltuielile pentru activelor respective la starea de lucru.
Evaluarea ulterioară, pe parcursul perioadei de utilizare a activului constat, trebuie sa fie evaluat la valoarea
de intrare diminuînd-o cu suma uzurii calculate. În afară de acaeasta întreprinderea trebuie să verifice
periodic ca valoarea de bilanț să nu devină mai mare ca valoarea de recuperare(de vînzare). Daca apare asa
situație diferența de sumă se consideră cheltuială a activității de investiții.
2.4. Conabilitatea Activelor materiale în curs de execuție
În componenţa activelor materiale în curs de xecuţie se includ:
-construcţia clădirilor, edificiilor, drumurilor, podurilor, săpatul fîntînilor etc.
-utilajele, mașinile şi instalaţiile tehnologice care necesită montaj şi toate cheltuielile privind procurarea
acestora (transport, taxă vamală, de înccărcare-descărcare).
-cheltuile la sădirea viilor şi livezilor, arbuştilor, creşterea şi îngrijirea ulterioară a acestora pîna la
transferarea în categoria celor de rod.
La contabilizarea activelor materiale în curs de execuţie pot fi folosite următoarele documente:
● Factură fiscală privind obiectele achiziţionate de la furnizori şi a întreprinderii de transport, în cazul cînd
aceste obiecte şi servicii se impozitează cu Taxa pe Valoare Adaugată în continuare TVA.
● Factură de expediţie în cazul cînd maşinile, utilajele şi alte obiecte nu se impozitează cu TVA.
● Proces-verbal de primire-predare a lucrărilor de construcţie.
● Calculul sau borderou de repartizare a salariilor calculate muncitorilor care execută lucrările de montaj.
● Bonul de consum a materialelor folosite la construcţie.
● Borderoul de repartizare a materialelor consumate în comparaţie cu normele de producţie.
Evidența contabiă se duce la Contul 121 "Active materiale în curs de execuţie" este destinat
generalizării informaţiei referitoare la cheltuielile privind crearea de către întreprindere a activelor
materiale. Este un cont de activ în debitul acestui cont se reflectă sumele cheltuielilor efective privind
crearea activelor materiale de către întreprindere, iar în credit - valoarea activelor materiale create la
finisarea lucrărilor. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă cheltuielile acumulate de la începutul
executării lucrărilor de creare de către întreprinder a activelor materiale la finele perioadei de gestiune.
În cazul executării lucrărilor de construcţie sau de montaj în antrepriză (de o întreprindere
specializată) beneficiarul încheie cu antreprenorul un contrant de antrepriză. La finalizarea lucrărilor se
întocmeşte un proces verbal de primire-predare a obiectului finalizat în baza căruia antreprenorul eliberează
o factură fiscală sau o factură de expediţie. În baza acestor documente beneficiarul întocmeşte înregistrarea
contabilă:
Procurarea activului
Dt121 „Active materiale în curs de execuţie”
Ct521 „Datorii pe termen privind facturile comerciale”
Achitarea datoriei faţă de antreprenor
Dt521„Datorii pe termen privind facturile comerciale”
Ct242 „Conturi curente în valută naţională”
În baza procesului verbal de primire-predare obiectul construit se pune în folosinţă
Dt123 „Mijloace fixe”
Ct121 „Active nemateriale în curs de execuţie”
În cazul executării lucrărilor de montaj în regie proprie toate cheltuielile de finalizare (valoarea
materialelor, salariile muncitorilor încadraţi, contribuţiile pentru asigurările medicale şi sociale etc)
se ţin pe contul 121.
Dt 121 Active materiale în curs de execuţie Ct 211 Materiale – utilizarea materialelor pentru a aduce bunul în stare de lucru, sau experimentare
Ct 531 Datatorii faţă de personal privind retribuirea muncii – salariile muncitorilor
Ct 533 Datorii privind asigurările. – calculele impozitelor reținute din salariile muncitorilor
Problemă. Înregistrarea intrării utilajului ce necesită montaj.
Să admitem că unitatea economică a procurat un utilaj la valoarea de 54 000 lei, inclusv TVA 9 000
lei, în condițiile: Daca firma achită în termen de 10 zile, i se va permite o reducere de 2% din valoarea de
cumpărare. Să presupunem că firma a achitat în timp și are dreptul la reducere. La transportare bunul a
fost deteriorat.
● Cheltuieli de transport 480 lei, inclusiv TVA – 80 lei.
● Retribuirea muncii 1 200 lei
● Contribuții de asigurări sociale 276 lei (1200*23%)
● Costl materialelor de construcție 300 lei
● Serviciile secțiilor auxiliare 100 lei
● Valoarea pieselor schimbate 2 500 lei
● Serviciile specialistilor 200 lei
a. Înregistrarea utilajului primit la valoarea de cumpărare fară TVA diminuată cu reducerea oferită.
Dt 121 – 44 100 lei
Ct 521/539 – 44 100 lei
b. Trecerea în cont a TVA aferentă valorii de cumpărare diminuată cu reducerea oferită.
Dt 534 – 8 820 lei
Ct 521/539 – 8 820 lei
c. Acceptarea facturilor organizației de transport
Dt 121 – 400 lei
Dt 534 – 80 lei
Ct 521/539 – 480 lei
d. Achitarea funrizorului pentru utilaj 52 920 lwi (44 100 +8 820)
Dt 521/539 – 52 920 lei
Ct 241/242 – 52 920 lei
e. Achitarea datoriei față de compania de transport
Dt 521/539 – 480 lei
Ct 534 – 20 lei
Ct 241/242 – 460 lei
f. Suma TVA reținută o transferăm la buget
Dt 534 – 20 lei
Ct 242 – 20 lei
g. Reflectaea cheltuielilor de instalare
Dt 121 – 1 972 lei
Ct 531 – 1 200 lei
Ct 533 – 276 lei
Ct 211 – 300 lei
Ct 812 - 100 lei
Ct 121 – 400 lei (la valoarea serviciilor de transport)
La punerea în funcțiune după finisarea lucrărilor de montaj se întocmește un proces-verbal de primire-
predare a mijloacelor fixe. În el se indică suma totală a cheltuielilor(valoarea de cumparare,cheltuieli de
montaj, de experimentare), conform exemplului ele constituie 46 472 lei (44 100+400+ 1 972)
h. Punerea în funcțiune a utilajului
Dt 123 – 46 472 lei
Ct 121 – 46 472 lei
i. Reflectarea consumului pieselor pentru înlăturarea deteriorării utilajului
Dt 813/714 – 2 500 lei
Ct 211 – 2 500 lei
j. Achitarea serviciilor specialiștilor pentru înlăturarea deteriorării utilajului
Dt 813/714 – 200 lei
Ct 241/242 – 200 lei
2.5 Contabilitatea Uzurii Activelor pe Termen Lung
Uzura Mijloacelor fixe reprezintă repartizarea sistematică a valorii uzurabile a mijloacelor fixe în
decursul duratei de funcționare utilă (DFU). Valaorea uzurabilă este diferența dintre valoarea de intrare și
valorii probabile rămasă. De exemplu, valoarea de intrare a obiectului constituie 12 500 lei, iar valoarea
probabila rămasă a metalului uzat constituie 1 500 lei. Atunci valoarea uzurabilă va fi egală cu 11 000 lei (12
50 – 1 500). Uzura se calculeaza p/u toate felurile de MF aflate în exploatare, rezervă. Nu se calculează uzura
valorilor de muzeuși de artă, fondurilor bibliotecare, cladirilor și construcțiilor special considerate
monumente de arhitecturăși artă, a MF pe parcursul modernizării (reparației capitale), a AM în curs de
execuție.
Suma uzurii calculate nu trebuie să depășeasca marimea valorii de intrare a MF. Deci nu se admite
calcularea uzurii după expirarea DFU a MF.
În conformitate cu cerințele SNC 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”, se recomandă
următoarele metode de calculare a uzurii Mijolacelor fixe.
● Liniară
● În raport cu volumul produselor fabricate
● Degresiva cu rata descrescătoare (Cumulativă)
● Soldul degresiv
Exemplu.
Să admitem că întrepriderea a pus în funcțiune un utilaj, a cărui valoare de intrare este de 60 000 lei, valoarea
rămasă probabilă - 3 000 lei, durata de funcționare utilă – 5 ani. Durata de exploatare utilă nu a fost revizuită.
Norma uzurii anulale va fi de 20 %(100:5).
Conform metodei liniare, pe parcursul duratei de funcționare utilă în fiecare an la concursuri sau
cheltuielile se trece una și aceeași sumă a uzurii – 11 400 lei [(60 000 – 3 000):5], iar lunar – 950 lei
(11 400:12). Suma uzurii cumulate crește uniform cu 11 400 lei, iar valoarea de bilanț se micțorează cu
aceeaș sumă până ce se egalează la sfârșitul celui de-al cincilea an cu valoarea rămasă probabila 3 000 lei.
În raport cu volumul produselor fabricate, să admitem că capacitatea de a fabrica este de 500 000
piese. Aflăm ce revine pentru o piesă 0,114 lei (57 000:500 000). Dacă pentru anul întîi firma a fabricat
40 000 piese, respectiv se va contabiliza 4560 lei (40 000x0,114). Analog și pentru celelalte perioade de
gestiune.
Metoda soldului Degresiva cu rata descrescătoare(Cumulativă), în baza datelor precedente suma
anilor este 15 (5+4+3+2+1). În primul an suma uzurii este de 19 000 lei (5:15x57 000), în al doilea an suma
uzurii respectiv de 15 200 lei (4:15x57 000), analog și restul perioadelor de gestiune.
Soldului degresiv, conform acestei metode, suma uzurii unor mijloace fixe se calculeaza în baza
normei de uzură prevăzută de metoda liniară, majorată nu mai mult de două ori. De exemplu, norma uzurii
(metoda liniară) a utilajului constituie 20 %, în acest caz se poate de mărit norma uzurii maxim pînă la 40%.
Suma uzurii în primul an se determină din valoarea de intrare a obiectului (60 000 lei), iar pentru fiecare an
ulterior – valoarea de bilanț la finele anului precedent: pentru anul 2 de utilizare – 36 000 lei (60 000 – 24
000); pentru anul 3 – 21 600 lei (36 000 – 14 400) etc. Uzura ultimul an (5) se calculează ca diferența dintre
valoarea de bilanț la finele anului de 4 și valoarea rămasă probabilă – 4 776 lei (7 776 – 3 000).
Perioada de gesiune Valoarea de intrare Uzura acumulată Valoarea de bilanț
La data punerii în funcțiune 60000 coeficient 60000
La finele anului: 1 60000 0.40 60000 24000 36000
La finele anului: 2 60000 0.40 36000 14400 21600
La finele anului: 3 60000 0.40 21600 8640 12960
La finele anului: 4 60000 0.40 12960 5184 7776
La finele anului: 5 60000 7776 4776 3000
Suma uzurii
Ultimile două metode de calculare a uzurii stimulează dezvoltarea progresului tehnico-științific, deoarece
întreprinderea are posibilitate în primii ani să deconteze cea mai mare parte a valorii uzurabile. Prin urmare,
în cazul când este necesară scoaterea din uz a mașinilor, utilajelor sub influența pieței pierderile din cauza
uzurii necalculate vor fi minime. Ceea ce dă posibilitate întreprinderii să introducă făfă pierderi mari noi
tehnologii, noi mașini și utilaje, să reducă costul produselor fabricate, respective să micșoreze prețul de
vînzare.
În scopuri fiscale suma uzurii se determină din baza valorică la sfîrsitul anului de gestiune și norma
de uzură aferentă categoriei respective a mijloacelor fixe.
Alegerea metodei de calculare a uzurii. Întreprinderea alege de sine stătător una din metodele de
claculare a uzurii examinate care corespunde intereselor și situației financiare a acesteia.
Evidența analitică a uzurii MF se tine pe feluri asu grupe de obiecte. Pentru evidența sintetică a
uzurii este destinat contul 124 „Uzura MF”. În creditul acestui cont se reflect calcularea uzurii, iar în debit –
casarea uzurii a MF ieșite. Soldul este creditor, reprezintă suma MF la o anumită data și se reflect în capitolul
I al Bilanțului contabil cu semnul (-) minus. Diferența dintre valoarea de intrare și suma uzurii calculate
reprezintă valoarea de bilanț MF.
La calucularea uzurii MF se întocmește formula contabilă.
- La suma uzurii mijloacelor fixe utilizate la creaarea activelor neamteriale și material pe termen lung.
DT 112 „AN în curs de execuție”;
DT 121 „AM în curs de execuție
- La suma uzurii mijloacelor fixe utilizate la executarea lucrărilor privind recultivarea terenurilor,
pregătirea și valorificarea noilor tipuri de produse. procese tehnologice (în agricultură).
Dt 141„Cheltuieli anticipate pe termen lung”
DT 251 „Cheltuieli anticipate curente”;
- La suma uzurii MF create din mijloacele subvențiilor de stat
DT 712 „Cheltuieli comerciale”;
- La suma uzurii obiectelor subdiviziunilor (mașinilor, utilajelor, transportului intern al secțiilor)
DT 813 „Consumuri indirecte de producție”;
- La suma uzurii MF predate în arenda operațională
DT 714 „Alte cheltuieli operaționale” – Calcularea uzurii MF acordate în arendă curentă
- La suma uzurii MF ce reprezintă o component a consumurilor directe în unele ramuri,(ex. companiile de
leasing, în cazul cînd obiectele oferite în leasing rămîn în patrimoniul acestei companii pe parcursul
perioadei contractuale), în cazul participării mijlocului fix la executarea unei anumite comenzi etc.
DT 811„Producția de bază”
CT 124 „Uzura MF”
Casarea sumei uzurii calculate a MF se efectuează la ieșirea acestora și se înregistrează prin
formula contabilă:
DT 124 „Uzura MF”
Ct 123 „MF”
Probleme și Întrebări laTema 2
Problema. 1
Date inițiale: Valoarea de intrare a obiectului constituie 42 000 lei, DFU – 4 ani. Valoarea probabilă rămasă
– 2 000 lei. Reviziurea DFU n-a avut loc. Să se examineze toate metodele în baza aceloraș date.
Metoda liniară. Suma uzurii se determină prin înmulțirea normei uzurii la valoarea uzurabilă. Norma uzurii
se determină ca raport dintre 100 și DFU a obiectului. În cazul metodei liniare suma uzurii este aceiaș în
fiecare an de exploatare a obiectului.
Conform datelor generale a normei uzurii anuală constituie 25 % (100/4). Suma uzurii anuale constituie 10
000 lei[(42 000 – 2 000):4].
Perioadele de gestiune Vaoarea de intrare Suma uzurii anuale Uzura acumulată Valoarea de bilanțcol.1 col.2 col.3=[(col.2 - 2000)/4] col.4=col.4 r.1 + col.3 r.2 col.5 = col.5 r.1 - col.3 r.2
r.1 La data punerii în funțiune 42000 42000r.2 La sfirșitul anului: 1 42000 10000 10000 32000r.3 La sfirșitul anului: 2 42000 10000 20000 22000r.4 La sfirșitul anului: 3 42000 10000 30000 12000r.5 La sfirșitul anului: 4 42000 10000 40000 2000
Calcularea uzurii obiectului conform metodei liniare
Metoda în raport cu volumul de produse fabricate. Conform acestei metode suma uzurii se determină în
dependent de volumul de producție confecționat. Pentru calcularea uzurii valoarea uzurabilă se înmulțește la
cota uzurii pentru o unitate de produs sau servicii.
Utilizînd datele inițiale, să considerăm, că obiectul procurat are capacitatea de a fabrica 60 615 de unități de
produse. Uzura ce revine p/u o piesă va fi de 0,66 lei (40 000/60 615).
Efectiv # a faricat producție pe parcursul DFU a obiectului, inclusive, în anii:
Anul I. – 15 000 unități
Anul II. – 18 000 unități
Anul III. – 14 000 unități
Anul IV. – 13 606 unități
Perioada
de gestiune
Valoarea
de intrareVPF
Uzura pentru
unitateUzura anuală Uzura acumulată Valoarea de bilanț
col.1 col.2 col.3 col.4 col.5 col.6 = col.6 r.1 + col.5 r.2 col.7 = col.7 r.1 + col.5 r.2
r.1 data punerii în funcț. 42000 42000
r.2 La sf. Anului: 1 42000 15000 0.66 9900 9900 32100
r.3 La sf. Anului: 2 42000 18000 0.66 11880 21780 20220
r.4 La sf. Anului: 3 42000 14000 0.66 9240 31020 10980
r.5 La sf. Anului: 4 42000 13606 0.66 8980 40000 2000
Calculul uzurii obiectului conform metodei în raport cu volumul de producție
Metoda degresivă cu rată descrescătoare. Această metodă se apică pentru obiectele ce-și pierd valoarea
înt-o măsură mai mare în primii ani de exploatare. Pentru calcularea uzurii se determină numarul cumulative
de ani de utilizare a obiectului.
În exemplul nostrum DFU constituie 4 ani. Atunci numărul cumulative va fi egal cu 10=1+2+3+4. Suma
uzurii se determină prin împărțirea numărului de ani pe parcursul cărora MF va mai fi utilizat la numarul
cumulative de ani și înmulțirea acestui rezultat cu valoarea uzurabilă a obiectului.
Perioadele de gestiuneValoarea
de intrareUzura acumulată Valoarea de bilanț
col.1 col.2 col.3 col.4 = col.3 : 10 x 40000 col.5 = col.5 r.1 + col.4 r.2 col.6 = col.6 r.1 - col.4 r.2
r.1 La data punerii în funcțiune 42000 42000r.2 La sf. Anului: 1 42000 4 16000 16000 26000r.3 La sf. Anului: 2 42000 3 12000 28000 14000r.4 La sf. Anului: 3 42000 2 8000 36000 6000r.5 La sf. Anului: 4 42000 1 4000 40000 2000
Calcularea uzurii obiectului după metoda degresivă cu rata descrescătoare (cumulativă)
Suma uzurii anuale
Metoda soldului degresiv. Această metodă prevede calcularea sumei uzurii a MF în baza normei de uzură,
obținută după metoda liniară, majorata nu mai mult de 2 ori. Particularitățile acestei metode constituie în
aceia că în primul an de utilizarea obiectului uzura se calculă, reieșind din valoarea initial (de intrare), iar în
ultimul an de exploatare uzura se determiă ca diferena dintre valoarea de bilanț la finele anului și valoarea
probabilă rămasă.
Conform datelor generale norma uzurii reieșind din metoda liniară, constituie 25%. Să presupunem că
întreprinderea a hotărît să dubleze norma uzurii, calculate prin metoda liniară, care a devenit egală cu 50%
(25%x2). Această normă mai poate fi exprimată prin coefficientul 0,5.
Per. de gestiune Valoarea de intrare Uzura acumulată Valoarea de bilanț
col.1 col.2 col.4 = col.4 r.1 + col.3 r.2 col.5 = col.5 r.1 - col.3 r.2
r.1
La data punerii
în funcțiune 42000 42000
r.2 La sf. Anului: 1 42000 0.5 21000 21000 21000
r.3 La sf. Anului: 2 42000 0.5 10500 31500 10500
r.4 La sf. Anului: 3 42000 0.5 5250 36750 5250
r.5 La sf. Anului: 4 42000 2000 3250 40000 2000
Calculul uzurii obiectului conform metodei soldului degresiv
Suma uzurii anuale
col.3 = col.5 r.1 * 0.5
Problema 2. Componența și clasificarea activelor
Să se selecteze din elementele de mai jos componentele activelor nemateriale și să se determine valoarea
totală a acestora (lei):
Hîrtii de valoare - 4000
Resurse naturale – 12000
Licenţă – 4000
Mijloace fixe – 20000
Capital statutar – 25000
Brevete – 35000
Drept de autor – 25000
Programe informatice – 6800
Materiale 4500
Cheltuieli de constituire – 3500
Mărfuri – 16000
Mijloace băneşti – 45368
Raspuns AN=74 300 lei
Problema 3. Componența și clasificarea activelor Să se selecteze din elementele de mai jos componentele activelor materiale pe termen lung și să se
determine valoarea totală a acestora (lei) :
Investiţii financiare pe termen lung - 8700
Mijloace fixe - 36000
Credite bancare pe termen lung - 20000
Materiale – 16000
Terenuri – 10000
Creanţe pe termen lung – 25000
Produse finite – 12000
Clădiri – 25000
Împrumuturi pe termen lung – 12450
Active materiale în curs de execuție – 456790
Mijloace bănești – 45678
Raspuns AMTL=551 490 lei
Problema 4. Componenta si clasificarea activelor. Să se calculeze din elementele de mai jos componentele
activelor curente şi să se determine valoarea totală a acestora (lei):
profit net – 7000
capital propriu – 20000
materie primă – 12000
creanţe pe termen scurt ale cumpărătorilor – 25000
mijloace fixe – 120000
avans pe termen scurt acordat – 45000
avans pe termen scurt primit – 35000
active nemateriale – 4000
rezerve – 4500
produse finite – 10700
mijloace băneşti – 38000
împrumuturi pe termen scurt – 6000
investiţii pe termen scurt – 56467
Raspuns Active curente =187 167 lei