95033246 Semnificatia Culorilor in Diferite Culturi Ale Lumii
Acestea sunt sunete pe care le pot face cu vocea mea. · ioneze instrumente muzicale din diferite...
Transcript of Acestea sunt sunete pe care le pot face cu vocea mea. · ioneze instrumente muzicale din diferite...
Eu ş
i muz
ica
Oaa
a!
Ace
stea
sun
t sun
ete
pe c
are
le p
ot fa
ce c
u vo
cea
mea
.
Eu ş
i muz
ica
Cat
egor
ii de
car
tonaşe
din
Jur
nalu
l meu
muz
ical
: vo
calizăr
i ritm
ice,
cân
tece
, exp
lora
re s
onoră,
im
prov
izaţ
ie, c
ompo
ziţie
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: cr
eare
a m
uzic
ii, re
prez
enta
rea
muz
icii,
dis
cuta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
cole
cţio
nze
sune
te c
are
expr
imă
bucu
ria,
surp
riza,
mân
ia e
tc. î
n di
ferit
e cu
lturi şi
să
le c
ompa
re o
bser
vând
ase
mănăr
ile ş
i dife
renţ
ele.
Cop
iii p
ot c
ompa
ra
cole
cţiil
e lo
r cu
sune
te fă
cute
de
cole
gi, p
erso
ane
tiner
e sa
u în
vâr
stă.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru c
onşt
ient
izar
ea ş
i ref
lecţ
ia a
supr
a m
uzic
ii •
Cop
iii îş
i pot
exp
lora
voc
ile, d
escr
iind
sune
tele
pro
duse
prin
dife
rite
adje
ctiv
e (e
x. ta
re, î
nalt,
ves
el, t
rist,
mân
ios,
lent
, dra
mat
ic).
• E
i pot
imita
şi îşi
pot
folo
si v
ocile
să
cree
ze d
iferit
e m
odur
i de
vorb
ire (e
x. v
orbi
rea
în ş
oaptă,
cân
tare
a,
alte
rnar
ea ti
mbr
elor
, a to
nuril
or s
au a
din
amic
ii).
• E
i pot
col
ecţio
na s
unet
ele
pe c
are
le fa
c cu
voc
ea lo
r în
dife
rite
mod
uri,
fie n
otân
du-le
muz
ical
, fie
în
regi
strâ
ndu-
le.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
TA
K T
AK
; Sto
ry tr
ails
; Fis
h an
d C
hips
: Rhy
thm
laye
rs; C
at s
ong
Aces
tea
sunt
sun
ete
pe c
are
le p
ot fa
ce c
u vo
cea
mea
.
Eu ş
i muz
ica
P
as
A
plau
ze
Ace
stea
sun
t sun
ete
pe c
are
le p
ot fa
ce c
u co
rpul
meu
.
Eu ş
i muz
ica
Cat
egor
ii de
car
tonaşe
din
Jur
nalu
l meu
muz
ical
: pe
rcuţ
ie c
orpo
rală
, voc
alizăr
i ritm
ice,
dan
s şi
miş
care
, ex
plor
area
impr
oviz
aţie
i şi a
com
poziţie
i
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
cre
area
m
uzic
ii, re
prez
enta
rea
muz
icii,
dis
cuta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
expl
orez
e si
mili
tudi
ni ş
i dife
renţ
e în
in
sera
rea
sune
telo
r pro
duse
cu
corp
ul (e
x. a
plau
datu
l) în
muz
ica şi
dan
suril
e tra
diţio
nale
ale
dife
ritel
or c
ultu
ri. E
i po
t ide
ntifi
ca a
cest
e ca
tego
rii d
e su
nete
şi î
n pr
opria
lor c
ultu
ră s
au re
giun
e.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru c
onşt
ient
izar
ea ş
i ref
lecţ
ia a
supr
a m
uzic
ii •
Cop
iii p
ot e
xplo
ra ri
tmur
ile n
atur
ale
ale
corp
ului
şi f
elul
în c
are
se s
chim
bă a
cest
ea (e
x. bătăi
le in
imii şi
re
spiraţia
înai
nte şi
după
dans
, ale
rgar
e et
c.).
•
Ei p
ot în
regi
stra
dife
ritel
e su
nete
pe
care
le fa
c cu
mâi
nile
, pic
ioar
ele,
nas
ul s
au g
ura şi
le p
ot d
escr
ie ri
tmul
, te
mpo
ul, m
ăsur
a.
• E
i pot
refle
cta
asup
ra v
iteze
i cu
care
pot
pro
duce
dife
rite
sune
te c
u co
rpul
lor ş
i le
pot c
ombi
na în
sec
venţ
e.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Bim
Bam
; Mis
s M
ary
Mac
; Bod
y P
ercu
ssio
n; I'
ve g
ot n
o sp
ots
Aces
tea
sunt
sun
ete
pe c
are
le p
ot fa
ce c
u co
rpul
meu
.
Eu ş
i muz
ica
C
hita
ră
C
lopo
t
K
azoo
Ace
stea
sun
t ins
trum
ente
le m
ele.
Eu ş
i muz
ica
Cat
egor
ii de
car
tonaşe
din
Jur
nalu
l meu
muz
ical
: câ
ntat
ul la
inst
rum
ente
, as
culta
rea
muz
icii,
im
prov
izaţ
ie ş
i com
poziţie
, fol
osire
a te
hnol
ogie
i
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
cre
area
m
uzic
ii, re
prez
enta
rea
muz
icii,
dis
cuta
rea
muz
icii
Ext
ensi
i pen
tru
învăţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
cole
cţio
neze
inst
rum
ente
muz
ical
e di
n di
ferit
e cu
lturi,
şi să
vadă
car
e su
nt c
ele
spec
ifice
une
i ţăr
i. E
i pot
de
asem
enea
să
expl
orez
e or
igin
ile
inst
rum
ente
lor m
uzic
ale
tradiţio
nale
ale
pro
prie
i lor
cul
turi,
regi
uni,
sau ţă
ri.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru c
onşt
ient
izar
ea ş
i ref
lecţ
ia a
supr
a m
uzic
ii •
Cop
iii p
ot fa
ce o
listă
(folo
sind
foto
graf
ii, d
esen
e sa
u cu
vint
e) a
inst
rum
ente
lor m
uzic
ale
pe
care
le a
u ac
asă
sau
la ş
coală
(ex.
pia
n, fl
uier
, ins
trum
ente
muz
ical
e el
ectro
nice
pro
fesi
onal
e sa
u de
jucă
rie e
tc.).
•
Ei e
xplo
rează şi
des
criu
dife
ritel
e tip
uri d
e su
nete
pe
care
le p
ot fa
ce c
u di
ferit
e in
stru
men
tele
muz
ical
e.
• În
regi
stră
rile
audi
o sa
u vi
deo
ale
sune
telo
r dife
ritel
or in
stru
men
te m
uzic
ale
sau
ale
perfo
rmanţe
lor m
uzic
ale
ale
elev
ilor p
ot fi
cop
iate
pe
un D
VD
şi i
nclu
se în
por
tofo
liul e
lect
roni
c (C
omoa
ra m
ea m
uzic
ală)
.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Pap
er K
azoo
; ‘Ju
nk’ P
ercu
ssio
n; F
ish
and
Chi
ps: R
hyth
m L
ayer
s; în
regi
stră
ri au
dio,
ed
itare
şi c
ompo
ziţie
Aces
tea
sunt
inst
rum
ente
le m
ele.
Eu ş
i muz
ica
Ace
stea
sun
t cân
tece
le p
e ca
re le
cân
t cu
fam
ilia şi
pri
eten
ii.
Cânt
ecul
Ţara
Lim
ba
Eu ş
i muz
ica
Cat
egor
ii de
car
tonaşe
din
Jur
nalu
l meu
muz
ical
: ex
plic
area
şi d
irija
rea
muz
icii,
voc
alizăr
i ritm
ice,
câ
ntar
e, a
udiţi
e m
uzic
ală
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
cre
area
m
uzic
ii Ex
tens
ii pe
ntru
învăţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
expl
orez
e şi
să
desc
rie s
imila
rităţ
ile ş
i di
fere
nţel
e di
ntre
stil
urile
muz
ical
e vo
cale
şi i
nstru
men
tale
din
dife
rite ţă
ri (e
x. c
ânte
ce d
e le
agăn
, col
inde
, jaz
z,
pop)
. Cop
iii p
ot re
flect
a as
upra
gen
urilo
r pop
ular
e în
pro
pria
lor c
ultu
ră.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru c
onşt
ient
izar
ea ş
i ref
lecţ
ia a
supr
a m
uzic
ii •
Cop
iii p
ot c
olecţio
na c
ânte
cele
lor p
refe
rate
, con
tem
pora
ne ş
i tra
diţio
nale
, atâ
t din
cul
tura
lor c
ât ş
i din
alte
cu
lturi şi
le p
ot îm
părtă
şi c
lase
i /gr
upei
lor,
fiind
apo
i strâ
nse
în c
olecţia
com
ună.
•
Ei p
ot re
flect
a as
upra
cap
acităţii
lor d
e as
culta
re ş
i dife
renţ
iere
a s
unet
elor
, cuv
inte
lor,
mel
odiil
or p
reze
ntat
e de
căt
re c
oleg
i sau
de
către
pro
feso
r.
• E
i pot
des
cope
ri co
nexi
uni î
ntre
cân
tece
le p
e ca
re le
cân
tă c
u fa
mili
a şi
prie
teni
i şi c
ele
stud
iate
la ş
coală.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
2 k
lein
e W
ölfe
; Voi
ci m
a m
ain/
finge
rs fa
mily
; 10
fat s
ausa
ges;
Nua
ges
Aces
tea
sunt
cân
tece
le p
e ca
re le
cân
t cu
fam
ilia şi
prie
teni
i.
Eu ş
i muz
ica
Ace
stea
sun
t dan
suri
le m
ele.
Eu ş
i muz
ica
Cat
egor
ii de
car
tonaşe
din
Jur
nalu
l meu
muz
ical
: dan
s şi
miş
care
, exp
lora
re, i
mpr
oviz
aţie
, com
poziţie
, ex
plic
area
şi d
irija
rea
muz
icii
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: cr
eare
a m
uzic
ii, re
prez
enta
rea
muz
icii,
dis
cuta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
cole
cţio
neze
dan
suri
trad
iţion
ale şi
m
oder
ne d
in d
iferit
e ţă
ri şi
regi
uni,
foto
graf
ii al
e un
or d
ansa
tori
cele
bri ş
i ale
cos
tum
elor
de
dans
. Ei p
ot id
entif
ica
or
igin
ile d
ansu
rilor
trad
iţion
ale
din
prop
ria lo
r cul
tură
, inc
lusi
v pe
cel
e îm
prum
utat
e di
n al
te ţă
ri.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru c
onşt
ient
izar
ea ş
i ref
lecţ
ia a
supr
a m
uzic
ii •
Găs
iţi e
xem
ple
de d
ansu
ri al
e cu
lturii
ţintă
care
se
joacă
în fo
rme
geom
etric
e (c
erc,
păt
rat,
linie
dre
aptă
). •
Încu
rajaţi
copi
ii să
exp
lore
ze s
tilur
ile ş
i paş
ii di
ferit
elor
dan
suri
(ex.
con
tem
pora
ne, u
rban
e, ru
rale
, bre
akin
g,
jazz
, jiv
e, c
ount
ry, f
lam
enco
, val
s, m
enue
t, fo
xtro
t, ru
mba
, med
ieva
l).
• E
i pot
cre
a un
dan
s pe
o p
iesă
muz
icală şi
apo
i îl p
ot îm
părtă
şi c
oleg
ilor.
Act
ivita
tea
film
ată
poat
e de
veni
o
piesă
din
porto
foliu
l ind
ivid
ual s
au c
olec
tiv s
au d
in C
omoa
ra m
ea m
uzic
ală.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Mor
ning
has
com
e; If
you
’re h
appy
and
you
kno
w it
; Bris
e-pi
ed; P
icca
pic
ca; D
upa
unu,
vi
ne d
oi
Aces
tea
sunt
dan
suril
e m
ele.
Eu ş
i muz
ica
Ace
stea
sun
t ritm
urile
şi j
ocur
ile m
ele
de m
işca
re.
Eu ş
i muz
ica
Cat
egor
ii de
car
tonaşe
din
Jur
nalu
l meu
muz
ical
: dan
s şi
miş
care
, per
cuţie
cor
pora
lă, v
ocal
izar
e rit
mică,
in
stru
men
te, e
xplo
rare
, im
prov
izaţ
ie, c
ompo
ziţie
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: cr
eare
a m
uzic
ii, re
prez
enta
rea
muz
icii,
dis
cuta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
cole
cţio
neze
joc
uri c
u ap
lauz
e di
n di
ferit
e ţă
ri şi
cul
turi şi
să
obse
rve
asem
ănăr
ile ş
i deo
sebi
rile
dint
re ri
tmur
i şi m
işcă
ri. Să
com
pare
apo
i ace
ste
jocu
ri rit
mic
e cu
cel
e di
n ţa
ra lo
r şi să
obse
rve
dife
renţ
ele
cultu
rale
.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru c
onşt
ient
izar
ea ş
i ref
lecţ
ia a
supr
a m
uzic
ii •
Încu
rajaţi
copi
ii să
înveţe
jocu
ri rit
mic
e de
miş
care
din
ţara
ţintă
căut
ând
exem
ple
onlin
e, p
e yo
utub
e pe
ntru
a-ş
i di
vers
ifica
repe
rtoriu
l. •
Exp
loraţi
gam
a de
pos
ibili
tăţi
ritm
ice
folo
sind
dife
rite
inst
rum
ente
muz
ical
e sa
u no
n-m
uzic
ale
(ex.
tobe
, us
tens
ile d
e bu
cătă
rie).
•
Cop
iii îş
i pot
cre
a pr
oprii
le m
işcă
ri pe
ntru
a a
com
pani
a m
elod
ii si
mpl
e di
n lim
ba ţi
ntă
sau
pot t
rans
form
a câ
ntec
ele
în e
xerc
iţii c
u ap
lauz
e. A
poi l
e po
t per
form
a în
cla
să, l
e po
t film
a şi
incl
ude
pe u
n D
VD
(ca
parte
a
secţ
iuni
i Com
oara
mea
muz
icală)
.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Bom
bella
, Who
sto
le m
y ch
icke
ns?,
Spe
ak w
ith a
rhyt
hm, T
AK
TA
K, F
ish
and
Chi
ps:
Rhy
thm
laye
rs, A
rgum
enta
tive!
Aces
tea
sunt
ritm
urile
şi j
ocur
ile m
ele
de m
işca
re.
Eu ş
i muz
ica
Ace
asta
est
e m
uzic
a m
ea p
refe
rată
.
Eu ş
i muz
ica
Cat
egor
ii de
car
tonaşe
din
Jur
nalu
l meu
muz
ical
: au
diţie
muz
icală,
pic
tură
, scr
iere
a şi
citi
rea
muz
icii,
ex
plor
are,
impr
oviz
aţie
, com
poziţie
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
dis
cuta
rea
muz
icii
Ext
ensi
i pen
tru
învăţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
obse
rve
sim
ilitu
dini
le ş
i dife
renţ
ele
de
stru
ctur
i son
ore,
ritm
uri,
genu
ri m
uzic
ale şi
inst
rum
ente
în lu
me.
Ei p
ot re
flect
a as
upra
pop
ular
ităţii
dife
ritel
or ti
puri
de m
uzică
în re
giun
ea lo
r şi l
e po
t com
para
cu
cele
spe
cific
e al
tor z
one
cultu
rale
.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru c
onşt
ient
izar
ea ş
i ref
lecţ
ia a
supr
a m
uzic
ii •
Încu
rajaţi
copi
ii să
col
ecţio
neze
sun
ete,
ritm
uri,
pies
e m
uzic
ale,
cân
tece
şi i
nstru
men
te c
are
le p
lac.
•
Cop
iii p
ot fo
losi
dife
rite
mod
uri d
e a
cata
loga
muz
ica
lor p
refe
rată
, după ţa
ra d
e or
igin
e, g
enur
i muz
ical
e,
com
pozi
tor,
tem
po e
tc.
• E
i pot
refle
cta
asup
ra p
refe
rinţe
lor l
or m
uzic
ale
indi
vidu
ale şi
le p
ot c
ompa
ra c
u al
e co
legi
lor d
e cl
asă
sau
grupă.
Ex
empl
e de
act
ivităţi:
Sou
nd w
alk
proj
ect;
Mus
ic c
ateg
oris
atio
n
Acea
sta
este
muz
ica
mea
pre
fera
tă.
Eu ş
i muz
ica
Râul
meu
muz
ical
2009
2011
2012
2010
Eu ş
i muz
ica
Cat
egor
ii de
car
tonaşe
din
Jur
nalu
l meu
muz
ical
: au
diţie
muz
icală,
cân
tare
, per
cuţie
cor
pora
lă,
inst
rum
ente
, exp
lora
re, i
mpr
oviz
aţie
, com
poziţie
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: re
prez
enta
rea
muz
icii,
di
scut
area
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
orga
nize
ze o
act
ivita
te m
uzic
ală
sau
un
spec
taco
l cu
cânt
ece
inte
rnaţ
iona
le, c
u co
stum
e şi
inst
rum
ente
trad
iţion
ale
spec
ifice
fiecăr
ei c
ultu
ri. C
opiii
pot
să
incl
udă şi
cân
tece
din
pro
pria
lor c
ultu
ră tr
adiţi
onală.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru c
onşt
ient
izar
ea ş
i ref
lecţ
ia a
supr
a m
uzic
ii •
Cre
aţi o
portu
nităţi
pent
ru c
opii
să p
erce
apă,
să
înţe
leagă şi
să
expe
rimen
teze
dife
rite
genu
ri şi
stil
uri d
e m
uzică
voca
lă ş
i ins
trum
enta
lă.
• Fa
mili
ariz
aţi e
levi
i cu
cântăr
eţi,
form
aţii,
dan
sato
ri, in
stru
men
tişti şi
diri
jori
cele
bri.
• În
cura
jaţi
elev
ii să
mea
rgă
la e
veni
men
te m
uzic
ale
cum
ar f
i: co
ncer
te, s
pect
acol
e, fe
stiv
alur
i de
stra
dă,
reci
talu
ri, c
are
îi vo
r aju
ta să
expl
orez
e di
ferit
e st
iluri
muz
ical
e (e
x. d
in d
iferit
e co
ntex
te is
toric
e sa
u re
gion
ale)
şi să-şi
dez
volte
pre
ferinţe
le ş
i int
eres
ele.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Mus
icia
n B
iogr
aphy
; Mus
ic C
ateg
oris
atio
n
Râul
meu
muz
ical
Eu ş
i muz
ica
Ace
stea
sun
t dife
rite
sun
ete
din
juru
l nos
tru.
Eu ş
i muz
ica
Cat
egor
ii de
car
tonaşe
din
Jur
nalu
l meu
muz
ical
: au
diţie
muz
icală,
pic
tură
, not
area
şi c
itire
a m
uzic
ii,
folo
sire
a te
hnol
ogie
i
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
re
prez
enta
rea
muz
icii
Ex
tens
ii pe
ntru
învăţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
cole
cţio
neze
sun
ete
din
dife
rite
locaţii
(e
x. s
unet
ele
oraş
ului
/sat
ului
; sire
ne, c
lopo
te d
e bi
serică)
. Ei p
ot re
flect
a as
upra
tipu
rilor
de
sune
te ş
i le
pot
com
para
în d
iferit
e ţă
ri (e
x. s
unet
ul p
loii
la d
iferit
e la
titud
ini/l
ongi
tudi
ni) o
bser
vând
spe
cific
ul lo
cal.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru c
onşt
ient
izar
ea ş
i ref
lecţ
ia a
supr
a m
uzic
ii •
Încu
rajaţi
elev
ii să
pra
ctic
e as
culta
rea
activă
prin
iden
tific
area
sun
etel
or p
e ca
re le
aud
din
spre
ext
erio
r în
spre
inte
rior (
ex. p
e st
radă
, în şc
oală
, în
clasă,
în in
terio
rul c
orpu
lui l
or).
• E
i pot
iden
tific
a su
nete
înre
gist
rate
(sou
ndsc
apes
) ghi
cind
orig
inea
ace
lor s
unet
e pr
odus
e de
voc
i, un
elte
, m
aşin
i sau
mat
eria
le ş
i tip
ul d
e m
işca
re c
e ge
nere
ază
acel
e su
nete
. •
Ei îşi
pot
cre
a pr
opiil
e fu
ndal
e so
nore
şi l
e po
t înr
egis
tra p
e un
CD
(ca
parte
a C
omor
ii m
uzic
ale)
.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Înr
egis
trări şi
edi
tări
audi
o, c
ompo
ziţie
; Sou
nd w
alk
proj
ect
Aces
tea
sunt
dife
rite
sune
te d
in ju
rul n
ostr
u.
Eu ş
i muz
ica
Ace
stea
sun
t dife
rite
mod
uri d
e no
tare
a s
unet
elor
.
Eu ş
i muz
ica
Cat
egor
ii de
car
tonaşe
din
Jur
nalu
l meu
muz
ical
: au
diţie
muz
icală,
pic
tură
, not
area
şi c
itire
a m
uzic
ii,
folo
sire
a te
hnol
ogie
i
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
re
prez
enta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
desc
oper
e şi
să
com
pare
sim
bolu
rile
folo
site
în d
iferit
e ţă
ri pe
ntru
a re
prez
enta
ele
men
tele
muz
ical
e ch
eie,
cum
sun
t not
ele şi
aco
rdur
ile (A
, B, C
, D, E
, F,
G v
s. D
o, re
, mi,
fa, s
ol, l
a, s
i, do
; A m
ajor
vs.
A+,
etc
.).
Opo
rtun
ităţi
pent
ru c
onşt
ient
izar
ea ş
i ref
lecţ
ia a
supr
a m
uzic
ii •
Cop
iii îş
i pot
dez
volta
în m
od a
ctiv
tale
ntul
pla
stic
în ti
mp
ce a
scul
tă m
uzică,
des
enân
d ce
ea c
e le
insp
iră
expe
rienţ
ele
lor m
uzic
ale.
•
Dacă
ei îş
i con
cep
prop
riile
sis
tem
e de
not
aţie
, baz
ate
pe s
imbo
luri,
form
e şi
cul
ori,
îşi p
ot g
estio
na ş
i m
emor
a se
ntim
ente
le p
erso
nale
insp
irate
de
expe
rienţ
ele
muz
ical
e.
• C
ând
copi
ii vă
d şi
idei
le c
oleg
ilor p
entru
a n
ota
muz
ica
ei d
evin
conşt
ienţ
i de
mar
ele
număr
de
posi
bilităţ
i de
ascu
ltare
şi n
otar
e a
acel
oraş
i exp
erie
nţe
muz
ical
e.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Sto
ry tr
ails
; TA
K T
AK
; com
pune
re d
e si
mbo
luri
Aces
tea
sunt
dife
rite
mod
uri d
e no
tare
a s
unet
elor
.
Eu ş
i muz
ica
Ace
stea
sun
t fiş
iere
le m
ele
audi
o di
n co
mpu
ter.
Eu ş
i muz
ica
Cat
egor
ii de
car
tonaşe
din
Jur
nalu
l meu
muz
ical
: au
diţie
muz
icală,
per
cuţie
cor
pora
lă, c
ompo
ziţie
, fo
losi
rea
tehn
olog
iei,
inst
rum
ente
, voc
e
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
cre
area
m
uzic
ii, re
prez
enta
rea
muz
icii
Ex
tens
ii pe
ntru
învăţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
facă
sch
imbu
ri şi
să
com
pare
sun
etel
e co
lecţ
iona
te d
e ei
cu şc
oli p
arte
nere
din
ţara
lim
bii ţ
intă
. Ei p
ot c
ompa
ra n
umel
e fiş
iere
lor l
or a
udio
în d
iferit
e lim
bi
(ex.
‘casă
bânt
uită
’, ’h
ount
ed h
ouse
’, ‘m
aiso
n ha
ntée
’, ‘S
pukh
aus‘
,‘στοιχειωμένο
σπίτι
’).
Opo
rtun
ităţi
pent
ru c
onşt
ient
izar
ea ş
i ref
lecţ
ia a
supr
a m
uzic
ii •
Cop
iii p
ot să
înre
gist
reze
sun
ete
sau
muz
ică
(ex.
cu
tele
fonu
l mob
il) s
au p
ot fo
losi
înre
gist
rări
furn
izat
e de
pr
ofes
or p
entru
a le
cla
sific
a st
ilist
ic –
une
le s
unet
e po
t apa
rţine
mai
mul
tor c
ateg
orii.
•
Ei p
ot e
xplo
ra s
unet
e şi
pot
folo
si u
n so
ftwar
e pe
ntru
a le
edi
ta ş
i pen
tru a
cre
a no
i com
poziţii
pe
care
să
le
salv
eze
în d
iferit
e fo
rmat
e (e
x. W
AV
, MP
3) ş
i să
le păs
treze
într-
o ba
ză d
e fiş
iere
son
ore.
•
Ei p
ot fo
losi
un
softw
are
pent
ru a
adă
uga
cuvi
nte,
imag
ini s
au fr
agm
ente
vid
eo c
are
să a
com
pani
eze
sune
tele
pro
duse
de
ei.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Com
poziţie
şi e
dita
re d
e fiş
iere
aud
io; f
olos
irea
unei
foto
graf
ii; S
ound
Wal
k; J
unk
Per
cuss
ion;
Moo
d M
usic
Aces
tea
sunt
fişi
erel
e m
ele
audi
o di
n co
mpu
ter.
Eu ş
i muz
ica
Eu în
viit
or.
Eu ş
i muz
ica
Cat
egor
ii de
car
tonaşe
din
Jur
nalu
l meu
muz
ical
: au
diţie
muz
icală,
pic
tură
, not
area
şi c
itire
a m
uzic
ii,
folo
sire
a te
hnol
ogie
i, ex
plic
area
şi d
irija
rea
muz
icii
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: cr
eare
a m
uzic
ii, re
prez
enta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
expl
orez
e fe
lul î
n ca
re p
refe
rinţe
le lo
r m
uzic
ale
refle
ctă
expe
rienţ
a cu
ltura
lă ş
i fel
ul în
car
e di
ferit
e st
iluri
muz
ical
e re
flectă
cred
inţe
, stru
ctur
i soc
iale
, sc
him
buri şi
inte
racţ
iuni
cul
tura
le d
ar ş
i nev
oia
unităţii
şi i
dent
ităţii
cul
tura
le a
unu
i gru
p, p
opor
.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru c
onşt
ient
izar
ea ş
i ref
lecţ
ia a
supr
a m
uzic
ii •
Cop
iii p
ot d
escr
ie p
lanu
rile
lor m
uzic
ale
trecu
te ş
i viit
oare
, fol
osin
du-ş
i im
agin
aţia
, făc
ând
căutăr
i pe
in
tern
et, c
olecţio
nând
imag
ini d
in re
vist
e sa
u ca
talo
age şi
vid
eo c
lipur
i. •
Ei p
ot p
lani
fica
proi
ecte
muz
ical
e pe
term
en s
curt
folo
sind
cuv
inte
sau
imag
ini (
ex. p
lant
e di
n grăd
ina
lor
muz
icală,
o m
aşină
muz
icală
a tim
pulu
i etc
.).
• În
cura
jaţi
copi
ii să
îşi p
erfe
cţio
neze
tale
ntul
muz
ical
învăţâ
nd să-
l fol
osea
scă
în m
ici s
pect
acol
e cr
eate
de
ei, d
irijâ
nd, c
ântâ
nd s
au re
gizâ
nd.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Rol
uri m
uzic
ale;
son
daj d
e op
inie
; int
ervi
u cu
un
muz
icia
n, c
roni
că m
uzic
ală
Eu în
viit
or
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă pr
oduc
em s
unet
e cu
cor
pul n
ostr
u (B
P1)
Să
face
m d
iferit
e su
nete
cu
mâi
nile
şi p
icio
arel
e.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Pen
tru fi
ecar
e su
net p
e ca
re îl
pro
duc,
în
cura
jaţi
copi
ii să
-l nu
mea
scă
în li
mba
ţintă
(ex.
cla
p, s
nap,
sto
mp
/ kla
tsch
e, s
chni
ppe,
st
ampf
e).
• E
i pot
asc
ulta
inst
rucţ
iuni
în li
mba
ţintă
pent
ru a
cr
ea s
unet
e.
• E
i pot
des
crie
cum
fac
sune
tele
(ex.
rost
ind
subs
tant
ive
care
den
umes
c pă
rţile
cor
pulu
i).
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: a
scul
tare
şi
înţe
lege
re, i
nter
acţiu
ne v
orbi
tă, p
rodu
cţie
ver
bală
M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii, c
rear
ea
muz
icii,
repr
ezen
tare
a m
uzic
ii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
găs
ească
sune
tele
pe
care
le fa
c oa
men
ii di
n di
ferit
e ţă
ri câ
nd d
anse
ază şi
ce
sem
nific
aţie
au
acel
e su
nete
(cea
rdaş
, fla
men
co, j
azz)
. Cer
eţi-l
e co
piilo
r să
desc
oper
e su
nete
le d
e pe
rcuţ
ie a
soci
ate
dans
ului
şi m
uzic
ii pr
oprie
i lor
cul
turi.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot e
xplo
ra s
unet
e fo
losi
ndu-şi
mâi
nile
şi
pici
oare
le.
• E
i pot
des
cope
ri m
odal
iţi d
e a
înre
gist
ra s
au
nota
sim
bolic
sun
etel
e pr
odus
e (p
e hâ
rtie
sau
prin
înre
gist
rări
mul
ti-m
edia
). •
Ei p
ot c
rea şi
per
form
a se
cvenţe
son
ore
folo
sind
sim
bolu
ri gr
afic
e sa
u no
taţii
muz
ical
e.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Per
cuţie
cor
pora
lă, f
olos
irea
unei
pov
eşti
foar
te c
unos
cute
, cre
area
de
sem
ne g
rafic
e
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
prod
ucem
sun
ete
cu c
orpu
l nos
tru
(BP
1)
Să
face
m d
iferit
e su
nete
cu
mâi
nile
şi p
icio
arel
e.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
dev
in c
onşt
ienţ
i că
prin
com
bina
rea
sune
telo
r, m
işcă
rilor
şi i
mag
inilo
r mem
orea
ză.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă pr
oduc
em s
unet
e cu
cor
pul n
ostr
u (B
P2)
Să
inve
ntăm
dife
rite
ritm
uri f
olos
indu
-ne
corp
ul ş
i să
le p
erfo
rmăm
în faţa
cla
sei.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot c
rea
un s
unet
voc
al p
entru
fiec
are
miş
care
ritm
ică.
•
Ei p
ot în
văţa
jocu
ri în
lim
ba ţi
ntă
batâ
nd d
in
palm
e pe
ntru
a ţi
ne ri
tmul
. •
Ei p
ot c
rea
miş
cări
pent
ru a
aco
mpa
nia
cânt
ecel
e si
mpl
e în
lim
ba ţi
ntă.
P
orto
foliu
l Lin
gvis
tic E
urop
ean:
asc
ulta
re ş
i înţe
lege
re, v
orbi
re, c
onşt
ient
izar
ea li
mbi
i M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii, c
rear
ea
muz
icii,
dis
cuta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
înveţe
des
pre
isto
ria ş
i orig
inile
câ
ntec
elor
trad
iţion
ale
ale
dife
ritel
or c
ultu
ri. C
opiii
vor
fi a
stfe
l int
eres
aţi să
facă
ace
laşi
tip
de in
vest
igaţ
ie în
pr
opria
lor c
ultu
ră.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot e
xplo
ra s
unet
e bă
tând
din
pal
me,
lo
vind
u-şi
sau
miş
când
u-şi
dife
rite
părţi
ale
co
rpul
ui.
• E
i cre
ază
stru
ctur
i rep
etiti
ve s
impl
e şi
le a
rată
în
tregi
i cla
se/g
rupe
. •
Ei p
erfo
mea
ză în
gru
puri
sau
pere
chi d
iferit
e st
ruct
uri r
itmic
e.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Per
cuţie
cor
pora
lă, f
olos
irea
unei
pov
eşti
foar
te c
unos
cute
Jur
nalu
l meu
muz
ical
: Să
prod
ucem
sun
ete
cu c
orpu
l nos
tru
(BP
2)
Să
inve
ntăm
dife
rite
ritm
uri f
olos
indu
-ne
corp
ul ş
i să
le p
erfo
rmăm
în faţa
cla
sei.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
dev
in c
onşt
ienţ
i că
pot î
nvăţ
a fo
losi
nd a
num
ite s
truct
uri r
itmic
e.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă pr
oduc
em s
unet
e cu
cor
pul n
ostr
u (B
P3)
Să
inve
ntăm
sun
ete
com
binâ
nd d
iferit
e bă
tăi ş
i să
le p
erfo
rmăm
în g
rup
sau
solo
în faţa
cla
sei.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii în
vaţă
voc
abul
arul
aso
ciat
num
erel
or,
tem
pour
ilor,
ritm
urilo
r în
limba
ţintă.
•
Ei p
ot c
rea
o st
ruct
ură
ritm
ică şi
apo
i o p
ot
cânt
a cu
ver
suri
(o e
xpre
sie
sau
o pr
opoz
iţie
suge
rată
de
prof
esor
sau
des
cope
rită
de e
i înşişi
). •
Ei p
ot ju
ca u
n jo
c pr
in c
are
să e
vide
nţie
ze
anum
ite s
unet
e di
ntr-
un te
xt (e
x. B
ingo
).
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: v
ocab
ular
, asc
ulta
re ş
i înţe
lege
re, v
orbi
re, p
ronu
nţie
, arti
cula
re
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: cr
eare
a m
uzic
ii, re
prez
enta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
înveţe
ritm
urile
bătăi
lor ş
i tip
urile
de
sinc
roni
zare
spe
cific
e m
uzic
ii fo
lclo
rice
din
dife
rite ţă
ri (e
x. 3
/4 o
ri 6/
8 –
măs
urar
ea s
e po
ate
face
cu
inst
rum
ente
el
ectro
nice
).
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot înţe
lege
mai
bin
e di
ferit
e rit
mur
i şi
tem
pour
i dacă
le a
soci
ază
cu a
num
ite m
işcă
ri al
e tru
pulu
i.
• E
i pot
exp
lora
anu
mite
stru
ctur
i ritm
ice
în ti
mp
ce n
umără
(1-2
-3-4
). •
Ei p
ot c
rea
secv
enţe
sch
imbâ
nd ri
tmul
(ex.
de
la 1
-2 la
1-2
-3 ş
i...).
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
La
balla
de d
es c
hiffr
es; B
ingo
; Who
sto
le m
y ch
icke
ns?
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
prod
ucem
sun
ete
cu c
orpu
l nos
tru
(BP
3)
Să
inve
ntăm
sun
ete
com
binâ
nd d
iferit
e bă
tăi ş
i să
le p
erfo
rmăm
în g
rup
sau
solo
în faţa
cla
sei.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
dev
in c
onşt
ienţ
i că
mem
orea
ză m
ai uşo
r cuv
inte
le n
oi d
acă
le a
soci
ază
miş
căril
or.
J
urna
lul m
eu m
uzic
al: S
ă pr
oduc
em s
unet
e cu
cor
pul n
ostr
u (B
P4)
Să
mer
gem
pro
ducâ
nd bătăi
şi s
unet
e (săr
ituri,
mer
s pe
vâr
furi…
).
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot găs
i cuv
inte
în li
mba
ţintă
pent
ru a
nu
mi d
iferit
e fe
luri
de a
păş
i sau
de
a se
miş
ca.
• E
i pot
inte
rpre
ta d
inam
ica
verb
ală
a un
ui te
xt
prin
miş
cări
corp
oral
e ex
pres
ive.
•
Ei p
ot c
iti fr
aze
sau
prop
oziţi
i fol
osin
d an
umite
m
işcă
ri pe
ntru
cuv
inte
le c
heie
(ex.
săr
itură
pe
ntru
un
verb
şi p
as la
tera
l pen
tru u
n su
bsta
ntiv
).
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: a
scul
tare
şi
înţe
lege
re, v
orbi
re, c
onşt
ient
izar
ea li
mbi
i M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii, c
rear
ea
muz
icii,
repr
ezen
tare
a m
uzic
ii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
refle
ctez
e as
upra
ritm
ului
muz
ical
în
timp
ce a
scul
tă d
iferit
e st
iluri
muz
ical
e sp
ecifi
ce d
iferit
elor
cul
turi
(ex.
marş,
val
s, p
olka
etc
.). E
i pot
înce
rca
să
iden
tific
e rit
mur
i ase
mănăt
oare
în m
uzic
a lo
r naţ
iona
lă.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot c
rea
dife
rite
com
binaţii
ritm
ice şi
su
nete
în ti
mp
ce păş
esc
pe u
n rit
m.
• E
i pot
bat
e rit
mul
cu
pici
oare
le ş
i pot
impr
oviz
a se
cvenţe
de
sune
te ş
i miş
cări.
•
Ei p
ot e
xplo
ra s
ecve
nţe
prin
dife
rite
com
binaţii
rit
mic
e (e
x. 1
–2, 1
–2 =
săr
itură
- m
ers
pe
vârfu
ri).
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Kee
p m
ovin
g; W
e’re
goi
ng o
n a
bear
hun
t; Th
e an
ts g
o m
arch
ing
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
prod
ucem
sun
ete
cu c
orpu
l nos
tru
(BP
4)
Să
mer
gem
pro
ducâ
nd bătăi
şi s
unet
e (săr
ituri,
mer
s pe
vâr
furi…
)
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
dev
in c
onşt
ienţ
i că
folo
sind
mim
e, g
estu
ri şi
sun
ete
pot î
nţel
ege
mai
uşo
r.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă pr
oduc
em s
unet
e cu
cor
pul n
ostr
u (B
P5)
Să
repe
tăm
o s
ecve
nţă
de s
unet
e în
gru
p sa
u so
lo c
u ac
ompa
niam
ent m
uzic
al.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot a
soci
a fie
care
miş
care
cu
un s
unet
pe
car
e îl
aud,
îl ro
stes
c sa
u îl
cântă
astfe
l înc
ât
să îl
indi
ce u
lterio
r prin
tr-o
băta
ie s
au u
n rit
m.
• Lu
crân
d în
gru
puri,
ei p
ot găs
i sun
ete,
sila
be
sau
cuvi
nte
în li
mba
ţintă
care
des
criu
fiec
are
miş
care
din
sec
venţ
a cr
eată
. •
Ei p
ot n
ota
secv
enţe
le re
aliz
ate
prin
per
cuţie
co
rpor
ală
folo
sind
lim
ba ţi
ntă.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: p
erce
pere
şi
dife
renţ
iere
, vor
bire
, med
iere
, scr
iere
M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
disc
utar
ea m
uzic
ii, c
rear
ea
muz
icii,
repr
ezen
tare
a m
uzic
ii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
cau
te m
elod
ii şi
exp
resi
i din
lim
ba ţi
ntă
care
au
stru
ctur
i muz
ical
e si
mila
re. C
opiii
pot
găs
i ase
men
ea s
imili
tudi
ni ş
i în
limba
lor m
ater
nă, d
even
ind
conş
tienţ
i de
com
pone
nta
muz
icală
a lim
bilo
r.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot c
rea
o se
cvenţă
de
miş
cări
potri
vite
un
ui c
ânte
c fo
arte
cun
oscu
t.
• A
poi l
e po
t ară
ta c
oleg
ilor d
e cl
asă/
grupă
învăţâ
ndu-
i să
repe
te m
işcă
rile şi
sun
etel
e.
• E
i pot
not
a se
cvenţe
le re
aliz
ate
prin
per
cuţie
co
rpor
ală
sau
le p
ot în
regi
stra
(aud
io/v
ideo
).
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Ce
n'es
t pas
com
pliq
ué; W
e’re
goi
ng o
n a
bear
hun
t
Jur
nalu
l meu
muz
ical
: Să
prod
ucem
sun
ete
cu c
orpu
l nos
tru
(BP
5)
Să
repe
tăm
o s
ecve
nţă
de s
unet
e în
gru
p sa
u so
lo c
u ac
ompa
niam
ent m
uzic
al.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
dev
in c
onşt
ienţ
i că
lucr
ând
în g
rup
pot căpăt
a no
i abi
lităţ
i.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă da
nsăm
şi să
ne m
işcă
m (D
M1)
Să
ne m
işcă
m p
recu
m…
(un
urs,
o p
isică
som
noro
asă,
o fr
unză
, un
copa
c în
furtu
nă).
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii g
rupe
ază
cuvi
ntel
e ca
re c
onţin
ace
leaş
i su
nete
în p
erec
hi (
ex. b
ine/
vine
). •
Ei i
dent
ifică
dife
rite
sune
te în
cuv
inte
le c
are
desc
riu s
unet
ele
ambi
enta
le (e
x. p
lescăi
tul p
loii
se p
oate
asi
mila
uno
r cuv
inte
ca
ples
net,
plic
i et
c.).
• E
i stu
diază
num
ele
adăp
ostu
rilor
de
anim
ale
(e
x. b
ârlo
gul u
rsul
ui,
coteţu
l găi
nilo
r).
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: p
erce
pere
şi
dife
renţ
iere
, int
eracţiu
ne v
orbi
tă, v
ocab
ular
M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii, c
rear
ea
muz
icii,
repr
ezen
tare
a m
uzic
ii, d
iscu
tare
a ei
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
des
cope
re s
unet
ele
pe c
are
le fa
c oa
men
ii di
n al
te c
ultu
ri at
unci
cân
d da
nsea
ză d
ansu
ri tra
diţio
nale
şi c
e în
seam
nă e
le p
entru
ace
i per
form
eri
(chi
uitu
ra ro
mân
ească,
ole
!, ja
zzul
).
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii s
e m
işcă
folo
sind
u-şi
tot c
orpu
l. •
Ei îşi
exp
lore
ază
voc
ea ş
i alte
sun
ete
pe c
are
le p
ot f
ace
cu c
orpu
l lor
pen
tru a
dev
eni m
ai
expr
esiv
i.
• E
i pot
refle
cta
asup
ra a
cest
or d
esco
perir
i şi p
ot
suge
ra a
lte c
onex
iuni
pos
ibile
între
sun
ete şi
m
işca
re.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Muz
ică şi
miş
care
, Cat
s; R
egin
a B
ella
; I p
acke
d m
y ba
g...
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
dans
ăm ş
i să
ne m
işcă
m (D
M1)
Să
ne m
işcă
m p
recu
m…
(un
urs,
o p
isică
som
noro
asă,
o fr
unză
, un
copa
c în
furtu
nă)
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
dev
in c
onşt
ienţ
i câtă
sem
nific
aţie
pot
ave
a fo
rmel
e de
exp
resi
e no
n-lin
gvis
tice.
J
urna
lul m
eu m
uzic
al: S
ă da
nsăm
şi să
ne m
işcă
m (D
M2)
Să
inve
ntăm
o s
uită
de
miş
cări
potri
vită
une
i pov
eşti
sau
să c
onve
rsăm
prin
lim
baju
l tru
pulu
i.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii re
flect
ează
asu
pra
gest
urilo
r lor
şi
desc
riu s
entim
ente
le a
soci
ate
în p
ropo
ziţii
(ex.
„s
unt
trist
/ves
el”)
. •
Ei p
ot ju
ca o
pan
tom
imă
în g
rupu
ri, fo
losi
ndu-şi
do
ar c
orpu
rile,
prin
miş
care
şi s
unet
e.
• E
i pot
asi
sta
la u
n sp
ecta
col ş
i apo
i îl p
ot
rein
terp
reta
sau
îl p
ot p
oves
ti at
ât în
lim
ba
mat
ernă
cât
şi î
n ce
a ţin
tă.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: s
crie
re, a
scul
tare
şi
înţe
lege
re, i
nter
acţiu
ne v
orbi
tă
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
cre
area
m
uzic
ii, re
prez
enta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
asc
ulte
pov
eşti
sau
poez
ioar
e de
grăd
iniţă
în li
mba
ţintă.
Dis
cuţia
ulte
rioară
poat
e du
ce la
cre
area
unu
i scu
rt di
alog
imag
inar
din
tre u
n vo
rbito
r na
tiv a
l lim
bii ţ
intă
şi c
opii.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii e
xplo
rează
miş
care
a co
rpor
ală
în ti
mp
ce a
scul
tă o
pov
este
sau
un
poem
. •
Ei c
omun
ică
prin
miş
care
cor
pora
lă
sent
imen
tele
tran
smis
e de
un
poem
sau
o
pove
ste
sau
vorb
esc
între
ei p
rin g
estu
ri.
• E
i păs
trează
un a
num
it rit
m s
au o
băt
aie
cons
tantă
atun
ci c
ând
repr
oduc
pov
este
a.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Zw
ei k
lein
e W
ölfe
; Fin
gers
Fam
ily; A
rgum
enta
tive!
Jur
nalu
l meu
muz
ical
: Să
dansăm
şi să
ne m
işcă
m (D
M2)
Să
inve
ntăm
o s
uită
de
miş
cări
potri
vită
une
i pov
eşti
sau
să c
onve
rsăm
prin
lim
baju
l tru
pulu
i
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
dev
in c
onşt
ienţ
i că
o po
vest
e po
ate
fi co
nstru
ită p
rintr-
o se
cvenţă
de
miş
cări.
J
urna
lul m
eu m
uzic
al: S
ă da
nsăm
şi să
ne m
işcă
m (D
M3)
Să
ne m
işcă
m d
upă
ritm
ul u
nui o
biec
t (bă
taia
une
i min
gii,
sărit
ul c
u co
arda
, jon
gler
ie c
u bi
le).
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot n
umi ş
i des
crie
obi
ecte
le ş
i sun
etel
e pe
car
e le
pro
duc
în li
mba
ţintă.
•
Ei îşi
pot
trad
uce
voca
bula
rul m
uzic
al p
rin
miş
cări
(ex.
mod
erat
o, a
llegr
o, ru
bato
, pia
no).
• E
i pot
citi
sau
reci
ta u
n te
xt în
tim
p ce
se
miş
că
pe u
n rit
m c
ores
punzăt
or c
elor
exp
use
(ex.
pot
ci
ti o
pove
ste
desp
re a
nim
ale
imitâ
ndu-
le
mer
sul ş
i miş
care
a).
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: v
ocab
ular
, per
cepe
re
şi d
ifere
nţie
re, i
nter
acţiu
ne v
erba
lă
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
re
prez
enta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
exp
lore
ze fe
lul î
n ca
re in
stru
men
tele
tra
diţio
nale
sau
anu
mite
maş
inăr
ii (e
x. fl
aşne
ta, c
asta
gnet
ele,
aco
rdeo
nul)
prod
uc s
unet
ele.
Ei p
ot în
văţa
să
recu
noas
că ş
i să
imite
sun
etel
e rit
mic
e al
e ob
iect
elor
din
juru
l lor
.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot id
entif
ica
surs
a su
nete
lor ş
i pot
ob
serv
a tim
brel
e di
ferit
e.
• E
i pot
exp
lora
pos
ibili
tăţil
e de
miş
care
pen
tru a
re
prod
uce
un a
num
it rit
m.
• E
i cre
ază şi
joacă
o sc
enetă
în c
are
inte
grea
ză
dife
rite
ritm
uri a
soci
ate
unor
miş
cări
(ex.
im
itând
dife
rite
anim
ale)
.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Pas
s th
e S
tone
; Rec
ipe
for M
akin
g M
usic
; Ten
littl
e nu
mbe
rs; R
oda,
roda
mol
iner
Jur
nalu
l meu
muz
ical
: Să
dans
ăm ş
i să
ne m
işcă
m (D
M3)
Să
ne m
işcă
m d
upă
ritm
ul u
nui o
biec
t (bă
taia
une
i min
gii,
sărit
ul c
u co
arda
, jon
gler
ie c
u bi
le)
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
dev
in c
onşt
ienţ
i că
prin
sin
cron
izar
ea d
intre
sun
et ş
i miş
care
com
unică
mai
bin
e.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă da
nsăm
şi să
ne m
işcă
m (D
M4)
Să
mer
gem
, să
sărim
, să
dansăm
în li
nie,
cer
c, păt
rat s
au în
dife
rite
dire
cţii
pe ri
tmul
unu
i câ
ntec
.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii s
e po
t con
cent
ra a
supr
a ve
rbel
or ş
i vo
cabu
laru
lui a
soci
ate
dife
ritel
or fo
rme
de
miş
care
(ex
. săr
ituril
e).
• E
i pot
găs
i cul
ori,
sim
bolu
ri sa
u cu
vint
e as
ocia
te u
nui d
ans
pe c
are
l-au
văzu
t sau
l-au
da
nsat
. •
Ei p
ot d
a sa
u pr
imi i
nstru
cţiu
nile
pen
tru u
n da
ns
în li
mba
ţintă.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: v
ocab
ular
, pro
duce
re
de te
xt, i
nter
acţiu
ne v
erba
lă,
ascu
ltare
M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii,
repr
ezen
tare
a m
uzic
ii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
aso
ciez
e an
umite
miş
cări
cu
dife
rite
stilu
ri m
uzic
ale
spec
ifice
dife
ritel
or c
ultu
ri. E
i pot
învăţa
şi a
poi p
ot îm
părtă
şi c
oleg
ilor m
işcă
ri de
dan
s di
n pr
opria
lo
r cul
tură
, aso
ciat
e în
totd
eaun
a un
or li
nii m
elod
ice.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii id
entif
ică
elem
ente
muz
ical
e (r
itm,
băta
ie, f
raze
) şi î
ncea
rcă
să le
tran
spună
în
miş
cări
corp
oral
e ca
re să
le e
xprim
e.
• E
i exp
lore
ază
secv
enţe
de
miş
cări
pent
ru a
ac
ompa
nia
o bu
cată
muz
icală.
•
Ei p
ot c
once
pe o
cor
egra
fie d
e m
işcă
ri ca
re să
se p
otriv
ească
anum
itor s
truct
uri m
uzic
ale.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Dan
ce; M
orni
ng h
as c
ome;
The
Hok
ey C
okey
Jur
nalu
l meu
muz
ical
: Să
dans
ăm ş
i să
ne m
işcă
m (D
M4)
Să
mer
gem
, să
sărim
, să
dansăm
în li
nie.
.. sa
u în
dife
rite
dire
cţii
pe ri
tmul
unu
i cân
tec
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
dev
in c
onşt
ienţ
i că
muz
ica şi
miş
care
a aj
ută
la în
văţa
re.
J
urna
lul m
eu m
uzic
al: S
ă da
nsăm
şi să
ne m
işcă
m (D
M5)
Să
învăţa
m d
ansu
ri di
n di
ferit
e cu
lturi
(dan
suri
de e
xpre
sie,
jocu
ri po
pula
re, v
als,
tang
o, ru
mba
, sa
lsa,
flam
enco
).
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii a
scul
tă in
stru
cţiu
ni p
entru
paş
ii şi
m
işcă
rile
de d
ans
în li
mba
ţintă.
•
Ei p
ot p
reze
nta
un d
ans
alto
r cop
ii şi
pot
să-şi
ex
prim
e pă
rere
a de
spre
ace
l dan
s în
lim
ba
ţintă
. •
Ei p
ot s
crie
un
para
graf
des
pre
dans
ul în
văţa
t în
lim
ba ţi
ntă.
P
orto
foliu
l Lin
gvis
tic E
urop
ean:
voc
abul
ar,
inte
racţ
iune
vor
bită
, pro
duce
re d
e te
xt
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
dis
cuta
rea
muz
icii,
repr
ezen
tare
a m
uzic
ii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
aso
ciez
e da
nsur
ile p
e ca
re le
învaţă
cu
ţăril
e di
n ca
re p
rovi
n şi
să
afle
mai
mul
te d
espr
e co
ntex
tul c
ultu
ral ş
i ist
oric
în c
are
au a
păru
t şi s
-au
dezv
olta
t ac
ele
dans
uri (
ex. d
ansu
ri de
cur
te fe
udală)
. Pot
face
apo
i la
fel c
u pr
oprii
le lo
r dan
suri.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii i
dent
ifică
ele
men
te m
uzic
ale
(băt
aie,
rit
m, f
raze
etc
.) pr
in m
işcă
ri tip
ice
de d
ans.
•
Ei î
nvaţă
să d
anse
ze ş
i să
recu
noas
că d
ansu
ri di
n di
ferit
e st
iluri şi
cul
turi.
•
Ei î
nvaţă
desp
re in
stru
men
tele
muz
ical
e as
ocia
te u
nor d
ansu
ri di
n di
ferit
e cu
lturi
pe c
are
înce
arcă
să
le re
cuno
ască
în m
uzic
a de
dan
s.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Dan
s, v
izio
nare
a da
nsul
ui, T
he H
okey
Cok
ey
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
dans
ăm ş
i să
ne m
işcă
m(D
M5)
Să
învăţa
m d
ansu
ri di
n di
ferit
e cu
lturi
(dan
suri
de e
xpre
sie,
jocu
ri po
pula
re, v
als,
tang
o, ru
mba
, sal
sa ..
.)
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
dev
in c
onşt
ienţ
i că
stru
ctur
a es
te im
porta
ntă
în c
omun
icar
e.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă ex
plorăm
, să
impr
ovizăm
, să
com
pune
m
(EIC
1)
Să
spun
em o
pov
este
cu
dife
rite
sune
te, v
oci s
au m
elod
ii pe
car
e le
-am
cre
at.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot înţe
lege
cum
se
poat
e co
mun
ica
prin
to
n, v
olum
, int
onaţ
ie ş
i sem
ne n
on-v
erba
le.
• C
opiii
pot
citi
frag
men
te d
e te
xte
cu d
iferit
e in
tonaţii
aco
mpa
niaţ
i de
sune
te p
rodu
se d
e cl
asă
/ gru
pă.
•
Cop
iii p
ot fo
losi
cuv
inte
des
crip
tive
sau
sino
nim
e pe
ntru
a-ş
i dez
volta
frag
men
tul d
e te
xt în
lim
ba ţi
ntă
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: p
erce
pere
şi
dife
renţ
iere
, int
eracţiu
ne v
erba
lă, m
edie
re
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
cre
area
m
uzic
ii, re
prez
enta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
obs
erve
dife
renţ
ele
de g
estică şi
ex
pres
ivita
te d
in d
iferit
e ţă
ri şi
să
le c
ompa
re c
u ce
le d
in ţa
ra lo
r. În
cura
jaţi-
i apo
i să
obse
rve
cât d
e im
porta
nte
sunt
ace
stea
pen
tru d
inam
ica
unei
lim
bi (e
x. b
ogăţ
ia d
e ge
stur
i a it
alie
nilo
r).
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot d
ezvo
lta u
n re
perto
riu d
e su
nete
fo
losi
ndu-şi
voc
ea ş
i cor
pul.
• E
i pot
cre
a o
atm
osfe
ră, s
tări
sau
sent
imen
te
prin
muz
ică.
•
Ei îşi
pot
îmbo
găţi
cunoşt
inţe
le d
espr
e su
nete
pe
ntru
a p
rodu
ce a
com
pani
amen
t pen
tru o
po
vest
e sa
u o
foto
graf
ie.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Pov
estir
e du
pă s
unet
e, p
ercuţie
, A C
at R
hym
e; T
he W
izar
d of
Oz
Sto
ry
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
expl
orăm
, să
impr
ovizăm
, să
com
pune
m (E
IC1)
Să
spun
em o
pov
este
cu
dife
rite
sune
te, v
oci s
au m
elod
ii pe
car
e le
-am
cre
at.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
înţe
leg
că p
erso
ane
afla
te în
situ
aţii
sim
ilare
pot
ave
a pe
rcepţii
dife
rite.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă ex
plorăm
, să
impr
ovizăm
, să
com
pune
m
(EIC
2)
Să
com
pune
m o
nouă
vers
iune
sau
o v
ariaţie
a u
nui c
ânte
c cu
nosc
ut.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot c
ompa
ra c
uvin
tele
folo
site
aca
să, î
n fa
mili
a lo
r pen
tru a
num
i un
anum
it ob
iect
(ex.
te
levi
zoru
l, te
leco
man
da e
tc.).
•
În p
erec
hi e
i pot
inve
nta
noi c
uvin
te p
entru
ob
iect
e di
n cl
asă.
•
Ei p
ot c
ompu
ne u
n câ
ntec
în li
mba
ţintă
sau
pot
face
un
spec
taco
l cu
păpuşi
sau
ani
mal
e de
ju
cărie
şi i
nstrm
ente
muz
ical
e.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: p
erce
pere
şi
dife
renţ
iere
, int
eracţiu
ne v
orbi
tă, m
edie
re
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
cre
area
m
uzic
ii, re
prez
enta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
înveţe
să
recu
noas
că c
ânte
ce d
in
limba
ţintă
prin
iden
tific
area
trăsăt
urilo
r lor
spe
cific
e (e
x. ri
tm, p
reze
nţa
unor
inst
rum
ente
– b
uciu
m, c
asta
gnet
e).
Ei p
ot în
văţa
cân
tece
şi p
ot înţe
lege
ele
men
te d
e ar
mon
ie, r
itm, t
răsă
turi
mel
odic
e şi
în p
ropr
ia lo
r lim
bă m
ater
nă.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot e
xplo
ra c
ânte
ce în
tim
p ce
se
joacă
(ex.
sch
imbâ
nd ri
tmul
, cuv
inte
le s
au m
elod
ia).
• E
i pot
com
pune
noi
var
iaţiu
ni ju
când
u-se
cu
ritm
ul, m
elod
ia, t
empo
ul, c
heia
etc
. •
Ei p
ot e
xtra
ge te
me
muz
ical
e di
n di
ferit
e câ
ntec
e şi
le p
ot c
ombi
na în
tr-o
nouă
pie
să s
au
chia
r mai
mul
te.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
TA
K T
AK
: Rap
; Cat
Son
g
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
expl
orăm
, să
impr
ovizăm
, să
com
pune
m(E
IC2)
Să
com
pune
m o
nouă
vers
iune
sau
o v
ariaţie
a u
nui c
ânte
c cu
nosc
ut.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
înţe
leg
că p
ot m
emor
a m
ai m
uilte
cuv
inte
atin
gând
obi
ecte
.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă ex
plorăm
, să
impr
ovizăm
, să
com
pune
m
(EIC
3)
Să
inve
ntăm
un
dans
şi să-
l dan
săm
pe
muz
ică.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot c
rea
o po
vest
e sa
u o
scen
etă
pe c
are
să o
joac
e în
faţa
cla
sei.
• Fi
ind
atenţi
la ri
tmul
şi s
truct
ura
vorb
irii e
i pot
tra
nsfo
rma
scen
eta
într-
o pa
ntom
imă,
folo
sind
do
ar g
estu
ri şi
sun
ete
near
ticul
ate.
•
Ei p
ot d
iscu
ta d
espr
e cu
m s
-au
simţit
cân
d au
in
terp
reta
t-o c
u cu
vint
e sa
u cu
miş
cări şi
sun
ete
non-
verb
ale
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: v
ocab
ular
, per
cepe
re
şi d
ifere
nţie
re, i
nter
acţiu
ne v
orbi
tă, m
edie
re
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: di
scut
area
muz
icii,
re
prez
enta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
inve
ntez
e m
işcă
ri, p
aşi d
e da
ns, r
itmur
i sa
u m
ici b
ucăţ
i muz
ical
e po
trivi
te e
xpre
siilo
r lin
gvis
tice
din
limba
ţintă.
Pot
face
ace
laşi
lucr
u cu
lim
ba lo
r pen
tru a
ob
serv
a da
că m
emor
area
în li
mba
mat
ernă
e d
e as
emen
ea m
ai uşo
ră p
rin a
pelu
l la
muz
ică.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot c
rea
un d
ans
potri
vit c
u o
piesă
muz
icală,
lucr
ând
în e
chipă
pent
ru a
sel
ecta
m
işcă
rile.
•
Dis
cutâ
nd e
i pot
dez
volta
un
voca
bula
r des
pre
genu
ri, p
aşi d
e da
ns, m
işca
re ş
i cor
egra
fie.
• E
i pot
învăţa
să
dans
eze şi
pot
per
form
a un
da
ns p
e m
uzică.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
muz
ică şi
miş
care
, Cat
s; S
cram
ble
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
expl
orăm
, să
impr
ovizăm
, să
com
pune
m (E
IC3)
Să
inve
ntăm
un
dans
şi să-
l dan
săm
pe
muz
ică.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
dev
in c
onşt
ienţ
i că
trebu
ie să
se re
laxe
ze ş
i să
resp
ire a
dânc
în ti
mpu
l act
ivităţil
or.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă ex
plorăm
, să
impr
ovizăm
, să
com
pune
m
(EIC
4)
Să
com
pune
m o
sec
venţă
de s
unet
e pe
car
e le
put
em fa
ce c
u gu
ra s
au c
u co
rpul
nos
tru.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot tr
ansf
orm
a pe
rcuţ
ia c
orpo
rală
sau
vo
calizăr
ile ri
tmic
e în
tr-o
frază
în li
mba
ţintă.
•
În m
ici g
rupu
ri ei
pot
cre
a şi
pot
exe
rsa
un
fragm
ent d
e m
uzică
rap
cu c
uvin
te d
in li
mba
ţin
tă.
• E
i pot
inve
nta şi
frag
men
te s
olo
pent
ru a
cest
e câ
ntec
e, o
bser
vând
cum
se
potri
vesc
sun
etel
e în
tr-un
ast
fel d
e rit
m.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: p
erce
pere
şi
dife
renţ
iere
, pro
nunţ
ie, a
rticu
lare
, vor
bire
M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii, c
rear
ea
muz
icii,
repr
ezen
tare
a m
uzic
ii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
cre
eze
baze
de
date
son
ore
pent
ru a
ilu
stra
cu
ele
trăsă
turil
e fo
netic
e al
e di
ferit
elor
zon
e cu
ltura
le. A
sta
îi va
aju
ta să-şi
înţe
leagă
mai
bin
e şi
pro
pria
lo
r cul
tură
.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot e
xplo
ra ş
i pro
duce
sun
ete
pe c
are
să
le re
prez
inte
prin
sim
bolu
ri (e
x. fo
togr
afii
sau
dese
ne) p
entru
a ş
i le
fixa
în m
emor
ie.
• Fo
losi
nd s
imbo
luril
e ei
pot
cre
a se
cvenţe
rit
mic
e re
petit
ive
cu m
elod
ii si
mpl
e ap
oi le
pot
co
mbi
na în
tr-o
buca
tă m
ai lu
ngă.
•
Cop
iii p
ot re
flect
a as
upra
aso
cier
ilor d
intre
im
agin
i şi a
num
ite c
ompo
ziţii
muz
ical
e.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
înre
gist
rări
audi
o, c
ompo
ziţie
, TA
K T
AK
;
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
expl
orăm
, să
impr
ovizăm
, să
com
pune
m (E
IC4)
Să
com
pune
m o
sec
venţă
de s
unet
e pe
car
e le
put
em fa
ce c
u gu
ra s
au c
u co
rpul
nos
tru.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
dev
in c
onşt
ienţ
i că
folo
sind
foto
graf
ii şi
imag
ini m
enta
le p
ot m
emor
a m
ai uşo
r.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă ex
plorăm
, să
impr
ovizăm
, să
com
pune
m
(EIC
5)
Să
com
pune
m o
sec
venţă
muz
icală şi
să
o câ
ntăm
folo
sind
div
erse
mat
eria
le, p
ercuţie
sau
in
stru
men
te.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot în
văţa
un
ritm
folo
sind
lim
ba m
ater
nă
sau
pe c
ea ţi
ntă.
•
Ei p
ot in
vent
a o
mel
odie
car
e să
se
potri
veas
că
acel
ui ri
tm ş
i se
pot j
uca
în ti
mp
ce o
cân
tă –
folo
sind
şi i
nstru
men
te d
acă
au
• E
i pot
cân
ta a
cest
e rit
mur
i cu
sau
fără
ac
ompa
niam
ent m
uzic
al re
al.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: a
scul
tare
, înţ
eleg
ere,
pr
oduc
ere
de te
xt
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
cre
area
m
uzic
ii, re
prez
enta
rea
muz
icii,
dis
cuta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
afle
ce
cultu
ri fo
lose
sc s
cara
muz
icală
pent
aton
ică şi
car
e su
nt in
stru
men
tele
muz
ical
e pr
efer
ate
în a
cele
zon
e. A
stfe
l vor
conşt
ient
iza
mai
com
plex
pr
efer
inţe
le m
uzic
ale şi
inst
rum
enta
le a
le p
ropr
iei l
or c
ultu
ri.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot în
cerc
a di
ferit
e co
mbi
naţii
de
note
pe
ntru
a c
rea
sim
ple
mel
odii
repe
titiv
e (e
x. o
sc
ară
pent
aton
ică
sau
perc
uţie
).
• E
i îşi
pot
inte
rpre
ta c
reaţ
iile
într-
o fo
rmaţ
ie
muz
icală
sau
solo
. •
Ei p
ot e
xplo
ra m
odal
ităţil
e de
a c
ombi
na
com
poziţii
le lo
r înt
r-o
piesă
mai
lungă.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Pap
er K
azoo
; Stra
ight
rap
rhyt
hm
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
expl
orăm
, să
impr
ovizăm
, să
com
pune
m (E
IC5)
Să
com
pune
m o
sec
venţă
muz
icală şi
să
o câ
ntăm
folo
sind
div
erse
mat
eria
le, p
ercuţie
sau
inst
rum
ente
.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
dev
in c
onşt
ienţ
i că
pot î
nvăţ
a m
ai m
ult c
erân
d aj
utor
(ex.
exe
mpl
e, re
petă
ri).
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă as
cultă
m s
unet
e şi
muz
ică
(LM
1)
Să
ascu
ltăm
şi să
num
im s
unet
ele
făcu
te d
e an
umite
mat
eria
le.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot d
escr
ie a
cest
e su
nete
în li
mba
lor
mat
ernă
. •
Ei l
e po
t num
i atâ
t în
limba
mat
ernă
cât
şi î
n ce
a ţin
tă ş
i pot
dis
cuta
des
pre
dife
renţ
ele
sau
asem
ănăr
ile d
intre
ace
ste
denu
miri
. •
Ei p
ot găs
i noi
cuv
inte
pen
tru a
des
crie
su
nete
le în
lim
ba ţi
ntă
folo
sind
dicţio
nare
.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: V
ocab
ular
, asc
ulta
re,
conş
tient
izar
ea li
mbi
i, vo
rbire
, scr
iere
M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii, c
rear
ea
muz
icii,
dis
cuta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
expl
orez
e cu
vint
e on
omat
opei
ce p
entru
a
ilust
ra d
iferit
e su
nete
în li
mba
ţintă.
Ei p
ot c
ompa
ra c
um s
e sc
riu a
cest
e cu
vint
e în
lim
ba ţi
ntă şi
cea
mat
ernă
şi
pot r
efle
cta
asup
ra d
ifere
nţel
or d
e pe
rcepţie
de
la o
ţară
la a
lta.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii e
xplo
rează
sune
tele
făcu
te d
e di
ferit
e m
ater
iale
(ex.
hâr
tie, b
ancă
de
lem
n, ta
blă
…).
• E
i pot
exe
rsa şi
pot
înre
gist
ra a
cest
e su
nete
şi
le p
ot d
enum
i. •
Ei p
ot p
ropu
ne n
oi m
ater
iale
cu
care
să
prod
ucă
sune
te ş
i pot
dis
cuta
ase
mănăr
ile ş
i de
oseb
irile
de
timbr
u, v
olum
, int
ensi
tate
etc
.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Tem
po T
ampe
r; S
ound
wal
k pr
ojec
t; S
ound
scap
es
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
ascu
ltăm
sun
ete şi
muz
ică
(LM
1)
Să
ascu
ltăm
şi să
num
im s
unet
ele
făcu
te d
e an
umite
mat
eria
le.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
înţe
leg
că p
ot în
văţa
mai
mul
te c
uvin
te fo
losi
nd u
n di
cţio
nar.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă as
cultă
m s
unet
e şi
muz
ică
(LM
2)
Să
recu
noaş
tem
dife
ritel
e as
pect
e al
e su
nete
lor ş
i muz
icii
(tem
po, v
olum
, dec
reşt
ere,
ac
cele
rare
).
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot c
onst
rui u
n vo
cabu
lar m
uzic
al în
lim
ba n
ativă şi
în c
ea s
trăină.
•
Ei p
ot re
cuno
aşte
şi n
umi d
iferit
e su
nete
pe
care
le a
ud în
tr-o
piesă
muz
icală.
•
Ei p
ot s
elec
ta c
uvin
te d
in a
cest
voc
abul
ar
muz
ical
pen
tru a
des
crie
sun
etel
e şi
muz
ica
într-
o sc
urtă
com
poziţie
.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: v
ocab
ular
, asc
ulta
re,
citir
e, v
orbi
re, s
crie
re
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
re
prez
enta
rea
muz
icii,
dis
cuta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
ascu
lte în
regi
stră
ri au
dio
în li
mba
ţintă şi
să
refle
ctez
e as
upra
muz
ical
ităţii
. Ei p
ot e
xplo
ra a
poi
dife
renţ
ele şi
ase
mănăr
ile d
e lin
ie m
elod
ică şi
acc
entu
ală
faţă
de
limba
lor m
ater
nă.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
• C
opiii
exp
lore
ază
dife
rite
aspe
cte
ale
sune
telo
r şi
muz
icii
cum
ar f
i creşt
erea
şi d
escr
eşte
rea
(ex.
un
sune
t car
e în
cepe
tare
şi d
escr
eşte
tre
ptat
). •
Ei p
ot re
prez
enta
viz
ual s
unet
ele
(ex.
folo
sind
un
sof
t de
com
pute
r) ş
i pot
dis
cuta
ace
astă
re
prez
enta
re.
• E
i îşi
pot
ale
ge m
odal
ităţil
e de
repr
ezen
tare
(e
x. fo
losi
nd s
imbo
luri
graf
ice)
.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Sou
nd w
alk
proj
ect;
Scr
ambl
e; T
empo
Tam
per
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
ascu
ltăm
sun
ete şi
muz
ică
(LM
2)
Să
recu
noaş
tem
dife
ritel
e as
pect
e al
e su
nete
lor ş
i muz
icii
(tem
po, v
olum
, dec
reşt
ere,
acc
eler
are)
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
înţe
leg
că p
ot în
văţa
asc
ultâ
nd s
unet
e re
laxa
nte şi
muz
ică.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă as
cultă
m s
unet
e şi
muz
ică
(LM
3)
Să
recu
noaş
tem
dife
rite
sune
te d
in m
ediu
l înc
onju
răto
r (su
nete
le n
atur
ii în
dife
rite
anot
impu
ri,
ale
oraş
ului
, sun
etel
e zi
lei ş
i ale
nopţii
, sun
etel
e ap
ei, a
le a
nim
alel
or, s
unet
ele
dife
ritel
or v
oci).
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot n
umi s
unet
ele
din
med
iul î
ncon
jură
tor
atât
în li
mba
mat
ernă
cât
şi î
n ce
a st
răină.
•
Ei p
ot d
iscu
ta în
lim
ba m
ater
nă c
um s
e sc
him
bă s
unet
ele
din
med
iul î
ncon
jură
tor î
n fu
ncţie
de
anot
imp.
•
Ei p
ot c
rea
un p
oem
sau
o m
ică
pove
stire
în
limba
ţintă
folo
sind
voc
abul
arul
sun
etel
or d
in
med
iul î
ncon
jură
tor.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: v
ocab
ular
, asc
ulta
re,
conş
tient
izar
ea li
mbi
i, vo
rbire
, scr
iere
M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii, c
rear
ea
muz
icii,
repr
ezen
tare
a şi
dis
cuta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
urmăr
ească
scur
te d
ocum
enta
re d
espr
e na
tură
în li
mba
ţintă
care
conţin
dife
rite
sune
te n
atur
ale
(ex.
sun
ete
prod
use
de păsăr
i şi a
nim
ale)
şi să
disc
ute
dife
renţ
ele
cultu
rale
faţă
de
natu
ra p
ropr
iei l
or ţă
ri.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
• C
opiii
asc
ultă
dife
rite
sune
te d
in m
ediu
l în
conj
urăt
or ş
i med
itează
asup
ra lo
r (ex
. su
nete
le c
lase
i, al
e or
aşul
ui, a
le g
rădi
nii
zool
ogic
e, a
le p
arcu
lui).
•
Ei i
dent
ifică
sun
ete
din
dife
rite
locaţii
sau
an
otim
puri
(ex.
vân
t, pl
oaie
, tun
et).
• În
gru
puri
mic
i ei p
ot în
regi
stra
ace
ste
sune
te ş
i îş
i pot
pun
e co
legi
i să
ghic
ească
ce re
prez
intă
su
nete
le ş
i cân
d/un
de a
u fo
st în
regi
stra
te.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Sav
vo-s
easo
ns!;
Tall
Tree
s; D
ie v
ier J
ahre
szei
ten;
Sea
soni
ng…
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
ascu
ltăm
sun
ete şi
muz
ică
(LM
3)
Să
recu
noaş
tem
dife
rite
sune
te d
in m
ediu
l înc
onju
răto
r …
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
înţe
leg
că în
văţa
rea
într-
un c
onte
xt re
alis
t est
e m
ai te
mei
nică
.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă as
cultă
m s
unet
e şi
muz
ică
(LM
4)
Să
recu
noaş
tem
şi să
num
im s
unet
ele
dife
ritel
or in
stru
men
te p
e ca
re le
auz
im în
tr-o
buca
tă
muz
icală.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot d
escr
ie s
unet
ele
dife
ritel
or
inst
rum
ente
în li
mba
mat
ernă
. •
Ei p
ot n
umi a
poi i
nstru
men
tele
muz
ical
e id
entif
icat
e în
lim
ba ţi
ntă.
•
Ei p
ot c
rea
planşe
cu
imag
ini ş
i cuv
inte
în li
mba
ţin
tă p
e ca
re să
le ri
dice
atu
nci c
ând
aud
un
anum
it in
stru
men
t muz
ical
într-
o pi
esă
muz
icală.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: c
rear
e, a
scul
tare
, co
nştie
ntiz
area
lim
bii,
vorb
ire, s
crie
re
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
dis
cuta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
exp
lore
ze in
stru
men
tele
muz
ical
e fo
losi
te în
cân
tece
le tr
adiţi
onal
e al
e cu
lturii
ţintă.
Ei p
ot a
poi c
ompa
ra a
cest
e in
stru
men
te c
u ce
le s
peci
fice
cultu
rii
lor n
atal
e.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii a
scul
tă fr
agm
ente
muz
ical
e p
entru
a
învăţa
să
dife
renţ
ieze
inst
rum
ente
le m
uzic
ale şi
vo
cile
. •
Ei p
ot re
flect
a as
upra
felu
lui î
n ca
re a
cest
ea
sunt
folo
site
pen
tru a
tran
smite
dife
rite
stă
ri sa
u se
ntim
ente
. •
Ei îşi
îmbo
găţe
sc c
unoş
tinţe
le m
uzic
ale
legâ
nd
aces
t voc
abul
ar m
uzic
al d
e di
ferit
e su
nete
.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Scr
ambl
e; M
ood
Mus
ic; W
izar
d of
Oz
stor
y; fo
losi
rea
unei
foto
graf
ii sa
u un
ei g
aler
ii fo
to
Jur
nalu
l meu
muz
ical
: Să
ascu
ltăm
sun
ete şi
muz
ică
(LM
4)
Să
recu
noaş
tem
şi să
num
im s
unet
ele
dife
ritel
or in
stru
men
te d
intr-
o bu
cată
muz
icală.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
înţe
leg
că p
ot în
văţa
mai
bin
e fă
când
greşe
li şi
obs
ervâ
ndu-
le.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă as
cultă
m s
unet
e şi
muz
ică
(LM
5)
Să
recu
noaş
tem
şi să
num
im d
iferit
e fo
rme,
stil
uri ş
i pie
se m
uzic
ale.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot d
escr
ie d
ifere
nţel
e di
ntre
dife
rite
stilu
ri m
uzic
ale
în li
mba
mat
ernă
. •
Ei p
ot a
poi î
nvăţ
a cu
vint
ele
care
des
criu
di
ferit
ele
stilu
ri m
uzic
ale
în n
oua
limbă
. •
Fiec
are
grup
poa
te n
ota
trăsă
turil
e ca
ract
eris
tice
unui
stil
muz
ical
în li
mba
ţintă şi
ap
oi g
rupu
rile
îşi p
ot c
ompa
ra n
otiţe
le.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: in
tera
cţiu
ne v
erba
lă,
med
iere
, pro
duce
re d
e te
xt
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
dis
cuta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
exp
lore
ze d
iferit
e tip
uri d
e m
uzică
în
limba
ţintă şi
să
obse
rve
pref
erinţe
le c
ultu
rale
(ex.
canţo
neta
ital
iană
). C
ereţ
i apo
i cop
iilor
să
iden
tific
e pr
efer
inţe
le
muz
ical
e lo
cale
şi să
le c
omen
teze
.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
• C
opiii
asc
ultă
pie
se m
uzic
ale
în m
ici g
rupu
ri (e
x.
într-
un c
olţ m
uzic
al a
l cla
sei),
dis
cută
şi n
otea
ză
genu
l, st
ilul,
form
a şi
stru
ctur
a, s
ecve
nţel
e m
uzic
ale
recu
rent
e.
• E
i pot
recu
noaş
te ş
i num
i stil
uri ş
i for
me
muz
ical
e pr
in a
scul
tare
. •
Ei p
ot în
cadr
a st
iluril
e m
uzic
ale
în p
erio
ada şi
cu
ltura
com
pune
rii m
uzic
ii (e
x. c
uren
tul m
uzic
al,
seco
lul,
com
pozi
toru
l, naţio
nalit
atea
).
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Cat
egor
isire
a m
uzic
ii, S
cram
ble;
Wim
oweh
Jur
nalu
l meu
muz
ical
: Să
ascu
ltăm
sun
ete şi
muz
ică
(LM
5)
Să
recu
noaş
tem
şi să
num
im d
iferit
e fo
rme,
stil
uri ş
i pie
se m
uzic
ale.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
înţe
leg
că p
ot căpăt
a no
i apt
itudi
ni lu
crân
d în
gru
puri
mic
i.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: M
uzic
a în
lum
e (M
MJ1
) Să
colo
răm
dife
rite
locu
ri de
pe
glob
în ti
mp
ce în
văţă
m d
espr
e m
uzic
a lo
r.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot id
entif
ica şi
com
para
mel
odiil
e sp
ecifi
ce săr
băto
rilor
în d
iferit
e cu
lturi
(ex.
m
uzic
a să
rbăt
orilo
r de
iarnă
sau
cea
prin
car
e se
cân
tă „L
a m
ulţi
ani!”
la o
zi d
e naşt
ere)
. •
Ei p
ot c
ânta
ace
le c
ânte
ce c
u at
enţie
la
pron
unţia
cor
ectă
(ex.
Hap
py B
irthd
ay).
•
Ei p
ot d
iscu
ta s
imila
rităţ
ile ş
i dife
renţ
ele
din
tre
dife
rite
cultu
ri m
uzic
ale.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: p
erce
pere
şi
dife
renţ
iere
, pro
nunţ
ie, i
nter
acţiu
ne v
erba
lă
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
cre
area
m
uzic
ii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
înveţe
des
pre
tradiţii
le m
uzic
ale
ale
alto
r cu
lturi.
Ei p
ot o
bser
va trăsăt
urile
pro
prie
i lor
cul
turi
muz
ical
e pr
in în
văţa
rea
efec
tivă
a un
or c
ânte
ce s
au d
ansu
ri tra
diţio
nale
.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii în
vaţă
des
pre
cultu
rile
muz
ical
e al
e di
ferit
elor
ţări şi
regi
uni a
le lu
mii.
•
Ei r
ecun
osc
trăsăt
urile
muz
ical
e al
e al
tor
cultu
ri, in
stru
men
tele
spe
cific
e, c
ânte
cele
şi
dans
urile
. •
Ei p
ot in
terp
reta
un
cânt
ec s
au u
n da
ns c
u in
stru
men
te d
in a
ltă ţa
ră.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
La
plaz
a tie
ne u
na to
rre;
înre
gist
rări
aud
io, e
dită
ri şi
com
poziţie
; Aje
hle
wi
Jurn
alul
meu
muz
ical
:Muz
ica
în lu
me
(MM
J1)
Să
colo
răm
dife
rite
locu
ri de
pe
glob
în ti
mp
ce în
văţă
m d
espr
e m
uzic
a lo
r.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
înţe
leg
că p
ot în
văţa
în ti
mp
ce s
e di
stre
ază.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă pi
ctăm
, să
scrie
m ş
i să
citim
muz
ica
(PW
R1)
Să
aleg
em d
iferit
e cu
lori,
imag
ini s
au s
imbo
luri
pent
ru d
iferit
e su
nete
.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot n
umi c
ulor
i, im
agin
i sau
sim
bolu
ri pr
in
cuvi
nte
în li
mba
ţintă.
•
Folo
sind
un
mod
el e
i pot
cre
a pr
opoz
iţii
core
spun
zăto
are
unor
sec
venţ
e de
cul
ori,
imag
ini s
au s
imbo
luri.
•
Ei îşi
pot
exp
lica
opţiu
nile
de
asoc
iere
a
sim
bolu
rilor
cu
sune
te (e
x. a
m a
les
verd
e la
în
cepu
t pen
tru că
muz
ica
insp
iră p
rosp
eţim
e).
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: v
orbi
re, s
crie
re,
conş
tient
izar
ea li
mbi
i M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii, c
rear
ea
muz
icii,
repr
ezen
tare
a m
uzic
ii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
folo
seas
că u
n cu
vânt
în d
iferit
e lim
bi
pent
ru fi
ecar
e po
trivi
re d
intre
un
sune
t şi o
imag
ine şi
să
refle
cte
asup
ra s
imili
tudi
nilo
r şi d
ifere
nţel
or. S
ă as
ocie
ze
culo
rile
lor p
refe
rate
cu
cuvi
nte
din
alte
lim
bi (e
x.C
um s
ună
“roş
ul” î
n lim
ba...
?).
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot a
scul
ta s
unet
e sa
u m
uzică şi
le p
ot
asoc
ia c
u cu
lori,
imag
ini s
au s
imbo
luri.
•
Ei p
ot c
hiar
să
cree
ze s
curte
com
poziţii
m
uzic
ale
prin
cul
ori,
imag
ini s
au s
imbo
luri.
•
Ei p
ot să-şi
inte
rpre
teze
uni
i alto
ra c
ompo
ziţii
le
şi să
disc
ute
posi
bile
le s
chim
bări,
reuş
itele
şi
nere
uşite
le.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Witc
h W
atch
(Hal
low
een)
; TA
K T
AK
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
pictăm
, să
scrie
m ş
i să
citim
muz
ica
(PW
R1)
Să
aleg
em d
iferit
e cu
lori,
imag
ini s
au s
imbo
luri
pent
ru d
iferit
e su
nete
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
învaţă
că
sune
tele
pot
fi re
prez
enta
te p
rin c
ulor
i sau
imag
ini.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă pi
ctăm
, să
scrie
m ş
i să
citim
muz
ica
(PW
R2)
Să
dese
năm
în ti
mp
ce a
scul
tăm
un
cânt
ec s
au o
buc
ată
muz
icală.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot d
escr
ie ş
i pot
dis
cuta
des
pre
pict
urile
lo
r în
limba
ţintă
folo
sind
pro
poziţii
sim
ple.
•
Pot
face
chi
ar o
mică
expo
ziţie
de
grup
în c
are
îşi p
ot p
reze
nta
creaţii
le c
u aj
utor
ul p
rofe
soril
or.
• Fo
losi
nd im
agin
ile c
reat
e de
ei c
a s
timul
, cop
iii
pot s
crie
o c
ompo
ziţie
sim
plă
în li
mba
ţintă.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: p
rodu
cţie
ver
bală
, as
culta
re, i
nter
acţiu
ne v
erba
lă, m
edie
re
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
cre
area
m
uzic
ii, re
prez
enta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
ascu
lte m
uzică
din
dife
rite ţă
ri şi
să-şi
de
scrie
răsp
unsu
rile
emoţ
iona
le a
poi să
ilust
reze
ace
leaş
i tră
iri c
u m
uzică
din
cultu
ra lo
r.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
or e
xplo
ra ră
spun
suril
e lo
r em
otiv
e la
m
uzică
prin
inte
rmed
iul a
rtelo
r viz
uale
(ex.
cu
lori,
des
ene)
. •
Ei p
ot d
iscu
ta d
espr
e as
ocie
rile
men
tale
pr
odus
e de
un
cânt
ec s
au o
buc
ată
muz
icală.
•
Ei p
ot p
rodu
ce d
esen
e sa
u pi
ctur
i pen
tru a
re
prez
enta
muz
ica şi
apo
i îşi
pot
com
para
pr
oducţii
le p
last
ice.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
TA
K T
AK
; Cat
Son
g
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
pictăm
, să
scrie
m ş
i să
citim
muz
ica
(PW
R2)
Să
dese
năm
în ti
mp
ce a
scul
tăm
un
cânt
ec s
au o
buc
ată
muz
icală.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
învaţă
că
asoc
iere
a su
nete
lor c
u im
agin
i îi p
oate
aju
ta să
înveţe
viz
ual.
J
urna
lul m
eu m
uzic
al: S
ă pi
ctăm
, să
scrie
m ş
i să
citim
muz
ica
(PW
R3)
Să
aleg
em c
ulor
i / im
agin
i pot
rivite
anu
mito
r sun
ete şi
să
face
m o
sec
venţă
cor
espu
nzăt
oare
su
nete
lor.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot a
soci
a se
cvenţe
le m
uzic
ale
cu
secv
enţe
ling
vist
ice
din
limba
ţintă.
•
Cop
iii îş
i ext
ind
voca
bula
rul ş
i pra
ctică
în
pere
chi c
uvin
tele
şi s
unet
ele
asoc
iate
not
ându
-le
cu
sim
bolu
rile
ales
e.
• E
i pot
face
sch
imb
cu c
oleg
ii, îm
părtă
şind
u-şi
re
cipr
oc e
xper
ienţ
ele
muz
ical
e şi
ling
vist
ice.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: p
rodu
cţie
ver
bală
, as
culta
re, i
nter
acţiu
ne v
erba
lă, s
crie
re, c
itire
M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii, c
rear
ea
muz
icii,
repr
ezen
tare
a m
uzic
ii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
desc
oper
e si
stem
e de
repr
ezen
tare
gr
afică
a m
uzic
ii di
n m
ai m
ulte
ţări şi
să
refle
ctez
e as
upra
cel
ei m
ai e
ficie
nte
notaţii
pen
tru e
xper
ienţ
ele
lor
muz
ical
e.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot fa
ce o
listă
a si
mbo
luril
or m
uzic
ale
pe
care
le-a
u al
es p
entru
a re
prez
enta
div
erse
su
nete
. •
Ei p
ot c
rea
astfe
l scu
rte fr
aze
muz
ical
e cu
ac
este
sim
bolu
ri.
• E
i îşi
pot
inte
rpre
ta c
ompo
ziţii
le m
uzic
ale şi
îşi
pot î
nvăţ
a co
legi
i să
le c
ânte
. Ex
empl
e de
act
ivităţi:
Joc
uri d
e no
tare
a s
unet
elor
, com
pune
rea
de s
imbo
luri
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
pictăm
, să
scrie
m ş
i să
citim
muz
ica
(PW
R3)
Să
aleg
em c
ulor
i/im
agin
i pot
rivite
anu
mito
r sun
ete şi
să
face
m o
sec
venţă
cor
espu
nzăt
oare
sun
etel
or.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
învaţă
că
asoc
iind
conc
epte
noi
cu
unel
e de
ja c
unos
cute
pot
învăţa
mai
bin
e.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă pi
ctăm
, să
scrie
m ş
i să
citim
muz
ica
(PW
R4)
. Să
aleg
em u
n cu
vânt
, un
titlu
, o p
ropo
ziţie
cor
espu
nzăt
oare
muz
icii.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot s
elec
ta ş
i pot
rivi c
uvin
te, e
xpre
sii,
fragm
ente
nar
ativ
e cu
sun
ete
sau
bucăţi
muz
ical
e.
• E
i pot
folo
si o
bază
de d
ate
de s
unet
e şi
o
bancă
de c
uvin
te p
entru
a im
prov
iza
o sc
enetă
şi a
o p
une
pe m
uzică.
•
Ei p
ot re
peta
ace
astă
pro
ducţ
ie m
uzic
ală
în
limba
ţintă
fixân
du-ş
i cun
oştinţe
le.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: p
rodu
cţie
ver
bală
, as
culta
re, i
nter
acţiu
ne v
erba
lă
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: cr
eare
a m
uzic
ii, re
prez
enta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
folo
seas
că c
uvin
te, t
itlur
i sau
mic
i poe
zii
în a
lte li
mbi
pen
tru a
exp
lora
ele
men
te m
uzic
ale
(ex.
inst
rum
ente
sau
ritm
uri).
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot p
otriv
i anu
mite
cuv
inte
sau
mic
i po
vest
ioar
e cu
o s
uită
de
sune
te.
• E
i pot
chi
ar să
cree
ze o
buc
ată
muz
icală
pent
ru
a co
resp
unde
une
i pov
eşti.
•
Cel
e m
ai re
uşite
ase
men
ea c
reaţ
ii m
uzic
ale
pot
fi reţin
ute
în b
aza
de d
ate
sau
porto
foliu
l cla
sei
/gru
pei.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Pov
estir
ea c
u aj
utor
ul s
unet
elor
; joc
uri d
e no
tare
a s
unet
elor
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
pictăm
, să
scrie
m ş
i să
citim
muz
ica(
PW
R4)
Să
aleg
em u
n cu
vânt
, un
titlu
, o p
ropo
ziţie
cor
espu
nzăt
oare
muz
icii.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
pot
învăţa
mai
uşo
r dacă
plas
ează
cuv
inte
le n
oi în
tr-un
con
text
aso
ciat
iv.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă pi
ctăm
, să
scrie
m ş
i să
citim
muz
ica
(PW
R5)
Să
aleg
em o
imag
ine
care
se
potri
veşt
e un
ei b
ucăţ
i muz
ical
e.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot c
ânta
sau
spu
ne c
uvin
te d
in li
mba
ţin
tă p
e rit
mul
muz
icii.
•
Ei p
ot a
fla d
espr
e bi
ogra
fia u
nor a
rtişt
i din
altă
ţa
ră ş
i pot
face
o p
reze
ntar
e a
acel
ui a
rtist
. •
Ei p
ot c
rea
o ga
lerie
de
artă
cu
imag
inile
ale
se
de e
i pen
tru a
ilus
tra p
reze
ntar
ea b
iogr
afie
i.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: c
onşt
ient
izar
ea li
mbi
i,
ascu
ltare
, scr
iere
, M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii, c
rear
ea
muz
icii,
repr
ezen
tare
a m
uzic
ii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
com
pare
stă
rile
prod
use
de im
agin
i şi
sune
te p
entru
a în
văţa
anu
mite
con
venţ
ii m
uzic
ale.
O
port
unităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot d
esco
peri
relaţii
între
sun
ete
muz
ical
e sa
u câ
ntec
e şi
imag
ini.
•
Ei p
ot s
elec
ta im
agin
i şi a
poi p
ot a
lege
sau
pot
cr
ea m
uzică
potri
vită
ace
lor i
mag
ini.
• E
i pot
cre
a o
gale
rie d
e ar
tă c
u pr
oprii
le lo
r pi
ctur
i şi l
e po
t fol
osi î
n se
cvenţe
pen
tru a
cre
a o
succ
esiu
ne d
e su
nete
aso
ciat
e.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Fol
osire
a un
ei im
agin
i, ta
blou
rile
dint
r-o e
xpoz
iţie
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
pictăm
, să
scrie
m ş
i să
citim
muz
ica
(PW
R5)
Să
aleg
em o
imag
ine
care
se
potri
veşt
e un
ei b
ucăţ
i muz
ical
e.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
învaţă
că
folo
sind
imag
ini ş
i aso
cier
i men
tale
pot
mem
ora
mai
repe
de.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă câ
ntăm
la in
stru
men
te (P
I1)
Să
face
m d
iferit
e su
nete
cu
mat
eria
lele
din
jur (
ex. h
ârtie
, pah
are,
beţ
işoa
re, m
ingi
i), c
u in
stru
men
te m
uzic
ale
/ de
perc
uţie
şi să
desc
riem
sun
etel
e şi
felu
l în
care
au
fost
pro
duse
.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii d
escr
iu fe
lul î
n ca
re p
rodu
c su
nete
le în
lim
ba ţi
ntă şi
în li
mba
mat
ernă
. •
Ei p
ot n
umi f
ieca
re s
unet
folo
sind
cuv
inte
din
lim
ba ţi
ntă şi
apo
i pot
form
a se
cvenţe
de
cuvi
nte.
•
Ei p
ot c
omen
ta în
lim
ba ţi
ntă
ce s
unet
e le
pla
c sa
u nu
şi p
ot fo
rmul
a op
inii
asup
ra m
otiv
elor
.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: a
scul
tare
, dife
renţ
iere
, in
tera
cţiu
ne v
erba
lă, s
crie
re, v
ocab
ular
M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii, c
rear
ea
muz
icii,
repr
ezen
tare
a m
uzic
ii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
desc
oper
e su
nete
muz
ical
e re
aliz
ate
în
alte
cul
turi
prin
ape
lul l
a m
ater
iale
uzu
ale şi
felu
l în
care
le p
ot fo
losi
cre
ativ
. În
cura
jare
a lo
r să
găse
ască
tipu
ri si
mila
re d
e su
nete
muz
ical
e în
pro
pria
lor c
ultu
ră.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot e
xplo
ra s
unet
e di
ferit
e pe
car
e le
pot
pr
oduc
e cu
mat
eria
le u
zual
e sa
u cu
inst
rum
ente
. •
Ei p
ot c
ombi
na s
unet
ele
să c
reez
e se
cvenţe
si
mpl
e.
• E
i pot
des
cope
ri m
odal
ităţi
de a
-şi î
nreg
istra
şi
orga
niza
sec
venţ
ele
de s
unet
e (e
x.cr
eând
de
sene
, dia
gram
e, re
prez
entă
ri si
mbo
lice)
. Ex
empl
e de
act
ivităţi:
Sym
bol C
ompo
sitio
ns; P
aper
Kaz
oo; ‘
Junk
’ Per
cuss
ion;
Sou
nd W
alk
proj
ect
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
cântăm
la in
stru
men
te (P
I1)
Să
face
m d
iferit
e su
nete
cu
mat
eria
lele
din
jur,
cu in
stru
men
te m
uzic
ale.
.. şi
să
desc
riem
sun
etel
e...
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
conşt
ient
izea
ză fa
ptul
că
prod
ucân
d şi
inve
ntân
d su
nete
pot
învăţa
mai
rapi
d.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă câ
ntăm
la in
stru
men
te (P
I2)
Să
face
m s
unet
e rit
mic
e cu
dife
rite
mat
eria
le, c
u in
stru
men
te m
uzic
ale
/ de
perc
uţie
într-
un g
rup
cu s
oliş
ti.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Pen
tru fi
ecar
e rit
m p
rodu
s, c
opiii
pot n
umăr
a în
lim
ba ţi
ntă
(ex.
1-2
ori
1-2-
3), f
iind
atenţi
să
păst
reze
ritm
ul c
onst
ant.
• U
n co
pil p
oate
citi
un
fragm
ent î
n lim
ba ţi
ntă
(ex.
ve
rsur
i, pr
oză
ritm
ată)
în ti
mp
ce re
stul
cla
sei
acom
pani
ază
acel
ritm
cu
inst
rum
ente
. •
Ei p
ot e
xper
imen
ta c
u ex
pres
ii ca
re s
e po
trive
sc
unui
ritm
(ex.
1-2
-3: ‘
Hel
lo a
nd h
ow a
re y
ou?’
‘I
am w
ell,
than
k yo
u!’).
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: p
rodu
cţie
ver
bală
, as
culta
re, i
nter
acţiu
ne v
erba
lă, s
crie
re, c
itire
M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii, c
rear
ea
muz
icii,
repr
ezen
tare
a m
uzic
ii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
desc
oper
e ex
empl
e di
n al
te c
ultu
ri în
ca
re s
unet
e rit
mic
e su
nt fo
losi
te c
otid
ian
(ex.
vâs
lele
une
i băr
ci) ş
i să
obse
rve
ce m
ater
iale
sau
inst
rum
ente
se
folo
sesc
pen
tru a
le p
rodu
ce.C
ereţ
i-le
să găs
ească
exem
ple
sim
ilare
în c
ultu
ra lo
r.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot găs
i exe
mpl
e de
sun
ete
ritm
ice
în
clasă
(ex.
tică
itul c
easu
lui,
bătă
ile in
imii)
. •
Ei p
rodu
c su
nete
ritm
ice
folo
sind
fie
mat
eria
le
uzua
le, f
ie in
stru
men
te.
• S
oliş
tii p
ot im
prov
iza
scur
te s
ecve
nţe
cu
inst
rum
ente
le în
tim
p ce
rest
ul c
lase
i bat
e ac
el
ritm
cu
mân
a în
ban
că.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Fis
h an
d C
hips
: Rhy
thm
laye
rs; P
ass
the
Sto
ne; U
sing
a P
ictu
re
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
cântăm
la in
stru
men
te (P
I2)
Să
face
m s
unet
e rit
mic
e cu
dife
rite
mat
eria
le c
u in
stru
men
te m
uzic
ale
/de
perc
uţie
într-
un g
rup
cu s
oliş
ti
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
învaţă
că
repe
tiţia
aju
tă la
învăţa
re.
J
urna
lul m
eu m
uzic
al: S
ă câ
ntăm
la in
stru
men
te (P
I3)
Să
cântăm
cu
dife
rite
mat
eria
le, c
u in
stru
men
te m
uzic
ale
/ de
perc
uţie
în g
rup
sau
cu s
oliş
ti.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot d
a bu
căţii
lor m
uzic
ale
titlu
ri în
lim
ba
ţintă
pe
care
apo
i le
pot t
radu
ce în
lim
ba
mat
ernă
. •
Pot
dis
cuta
în li
mba
mat
ernă
des
pre
felu
l în
care
se
sim
t cân
tând
într-
un g
rup
sau
fiind
so
lişti,
des
pre
ce le
-a re
uşit
mai
bin
e sa
u m
ai
puţin
bin
e şi
ce
ar p
utea
îmbu
nătăţi.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: a
scul
tare
, per
cepţ
ie ş
i di
fere
nţie
re, m
edie
re
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
cre
area
m
uzic
ii, re
prez
enta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
desc
oper
e un
inst
rum
ent d
intr-
o al
tă
cultu
ră, să-
l pre
zint
e în
cla
să ş
i să
expl
ice
de c
e l-a
u al
es. P
ot fa
ce a
celaşi
lucr
u şi
cu
un in
stru
men
t din
pro
pria
lo
r cul
tură
şi a
poi să
obse
rve
asem
ănăr
ile ş
i deo
sebi
rile.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii e
xper
imen
tează
pent
ru a
des
cope
ri co
mbi
naţii
de
mat
eria
le, i
nstru
men
te m
uzic
ale
sau
de p
ercuţie
car
e se
pot
rives
c, s
au fo
lose
sc
o pa
rtitu
ră.
• E
i pot
per
form
a sc
urte
pie
se m
uzic
ale
care
in
clud
cor
şi s
oliş
ti.
• E
i pot
găs
i dife
rite
mod
uri d
e a
se în
regi
stra
(e
x. s
imbo
luri,
dia
gram
e, în
regi
stră
ri au
dio/
vi
deo)
.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Sym
bol C
ompo
sitio
ns, P
aper
Kaz
oo; A
rgum
enta
tive!
; Sea
soni
ng; P
icca
pic
ca
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
cântăm
la in
stru
men
te (P
I3)
Să
cântăm
cu
dife
rite
mat
eria
le, c
u in
stru
men
te m
uzic
ale/
de
perc
uţie
în g
rup
sau
cu s
oliş
ti.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
învaţă
că
prac
ticar
ea s
unet
elor
în g
rup
ajută
la în
văţa
re ş
i la
cola
bora
re.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă câ
ntăm
la in
stru
men
te (P
I4)
Să
cântăm
cu
dife
rite
mat
eria
le, c
u in
stru
men
te m
uzic
ale
/ de
perc
uţie
în g
rup
sau
cu s
oliş
ti.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot găs
i exp
resi
i sau
sec
venţ
e ve
rbal
e ca
re să
core
spun
dă ri
tmul
ui c
reat
atâ
t în
limba
ţin
tă c
ât ş
i în
cea
mat
ernă
. •
Cop
iii p
ot fo
losi
cuv
inte
din
lim
ba ţi
ntă
pent
ru a
cr
ea ş
i a p
erfo
rma
o co
mpo
ziţie
muz
icală
care
co
mbi
nă d
iferit
e st
ruct
uri d
e cu
vint
e.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: a
scul
tare
, per
cepţ
ie ş
i di
fere
nţie
re, m
edie
re
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
cre
area
m
uzic
ii, d
iscu
tare
a m
uzic
ii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
desc
oper
e o
buca
tă m
uzic
ală
dint
r-o
altă
cu
ltură
cu
o st
ruct
ură
mel
odică
ritm
ică.
Apo
i să
desc
oper
e un
a si
mila
ră în
pro
pria
lor c
ultu
ră.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot a
scul
ta o
exp
resi
e şi
pot
găs
i m
odal
ităţi
de a
o re
prez
enta
ca
ritm
sau
con
tur
mel
odic
folo
sind
u-se
de
inst
rum
ente
. •
Ei p
ot c
onve
rsa
prin
sec
venţ
e m
uzic
ale
care
să
imite
into
naţia
în v
orbi
re.
• E
i pot
exp
erim
enta
pen
tru a
găs
i pro
pria
lor
stru
ctură
de s
ecve
nţe
pent
ru a
cân
ta s
olo
sau
în g
rup.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Sym
bol C
ompo
sitio
ns; P
icca
Pic
ca; I
rish
are
com
ing;
Pap
er K
azoo
; Bod
y P
ercu
ssio
n
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
cântăm
la in
stru
men
te(P
I4)
Să
cântăm
cu
dife
rite
mat
eria
le, c
u in
stru
men
te m
uzic
ale/
de
perc
uţie
în g
rup
sau
cu s
oliş
ti.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
înţe
leg
că p
ot în
văţa
mai
bin
e de
scop
erin
d st
ruct
uri s
onor
e.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă câ
ntăm
la in
stru
men
te (
PI5
) Să
formăm
gru
puri
sau
soliş
ti ca
re c
ântă
cu
inst
rum
ente
le lo
r muz
ical
e / d
e pe
rcuţ
ie d
iferit
e fra
gmen
te.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot a
lege
cât
eva
adje
ctiv
e sa
u po
t scr
ie
o pr
opoz
iţie
în li
mba
ţintă
pent
ru a
des
crie
cum
s-
au s
imţit
per
fom
ând
pies
a m
uzic
ală.
•
Ei p
ot re
flect
a în
lim
ba m
ater
nă a
supr
a be
nefic
iilor
şi p
rovo
căril
or lu
crul
ui în
gru
p.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: a
scul
tare
, per
cepţ
ie ş
i di
fere
nţie
re, m
edie
re
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
cre
area
m
uzic
ii, re
prez
enta
rea
muz
icii,
dis
cuta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
desc
oper
e o
piesă
inst
rum
enta
lă d
intr-
o al
tă re
giun
e, să
o pr
ezin
te c
lase
i şi să
expl
ice
de c
e le
-a p
lăcu
t. În
cura
jare
a lo
r să
facă
ace
laşi
lucr
u cu
o p
iesă
lo
cală
şi să
obse
rve
sim
ilarităţ
ile ş
i dife
renţ
ele
cultu
rale
.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii s
elec
tează şi
cân
tă fr
agm
entu
l lor
de
parti
tură
. •
Ei p
ot re
peta
indi
vidu
al ş
i în
grup
uri p
entru
a
învăţa
tem
eini
c fie
care
frag
men
t. •
Ei s
e po
t înr
egis
tra, a
scul
ta ş
i pot
ana
liza
perfo
rmanţa
lor p
entru
a v
edea
ce
pot
îmbu
nătăţi.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Her
e co
mes
the
post
man
; Iris
h ar
e co
min
g; P
aper
Kaz
oo
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
cântăm
la in
stru
men
te (P
I5)
Să
formăm
gru
puri
sau
soliş
ti ca
re c
ântă
cu
inst
rum
ente
le lo
r dife
rite
fragm
ente
.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
învaţă
că
pot m
emor
a di
vizâ
nd u
n câ
ntec
în fr
agm
ente
.
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
ne ju
căm
cu
ritm
ul fo
losi
ndu-
ne v
ocea
(RV
1)
Să
expl
orăm
toat
e su
nete
le li
mbi
lor p
e ca
re le
cun
oaşt
em.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot a
scul
ta ş
i im
ita s
unet
e di
n lim
bi
dife
rite.
•
Ei p
ot re
laţio
na s
unet
ele
învăţa
te c
u ce
le d
in
limba
lor m
ater
nă.
• E
i pot
iden
tific
a şi
gru
pa fo
nem
e-gr
afem
e co
resp
onde
nte
în li
mba
ţintă şi
în c
ea n
atală,
id
entif
icân
d ‘fa
lşii
prie
teni
’.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: p
rodu
cţie
ver
bală
, as
culta
re, i
nter
acţiu
ne v
erba
lă, s
crie
re, c
itire
M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii, c
rear
ea
muz
icii,
dis
cuta
rea şi
repr
ezen
tare
a m
uzic
ii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
desc
oper
e că
fiec
are
limbă
are
sun
ete
sim
ilare
şi s
unet
e di
ferit
e pr
in c
ompa
raţie
cu
alte
lim
bi. E
i pot
refle
cta
asup
ra fe
lulu
i cum
au
învăţa
t sun
etel
e lim
bii
lor m
ater
ne în
cop
ilărie
şi c
um le
aju
tă a
sta
să d
ifere
nţie
ze s
unet
ele.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii îş
i pot
folo
si v
ocea
pen
tru a
exp
lora
su
nete
le d
iferit
elor
lim
bi c
unos
cute
. •
Ei s
e po
t juc
a cu
vol
umul
şi d
urat
a vo
cale
lor ş
i a
cons
oane
lor (
ex. v
orbi
re v
s. ş
optir
e, s
unet
e pr
elun
gite
). •
Ei p
ot găs
i dife
rite
mod
uri d
e a
repr
ezen
ta (e
x.
scrii
nd s
imbo
luri
pe c
aiet
).
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
vor
bire
ritm
ată,
com
pune
rea şi
man
ipul
area
une
i înr
egis
trări
audi
o
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
ne ju
căm
cu
ritm
ul fo
losi
ndu-
ne v
ocea
(RV
1)
Să
expl
orăm
toat
e su
nete
le li
mbi
lor p
e ca
re le
cun
oaşt
em.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
învaţă
că
prac
ticân
d su
nete
le în
tim
p ce
râd şi
se
dist
rează
le în
vaţă
mai
repe
de.
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
ne ju
căm
cu
ritm
ul fo
losi
ndu-
ne v
ocea
(RV
2)
Să
pron
unţă
m c
ombi
naţii
fone
tice
dific
ile în
dife
rite
limbi
.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot a
scul
ta c
u at
enţie
şi p
ot im
ita
pron
unţa
rea
com
binaţii
lor f
onet
ice
dific
ile în
di
ferit
e lim
bi.
• E
i pot
asc
ulta
into
naţia
com
binaţii
lor f
onet
ice
dific
ile d
in li
mba
ţintă şi
pot
repe
ta le
nt.
• E
i pot
cre
a pr
oprii
le lo
r com
binaţii
fone
tice
dific
ile, f
iind
atenţi
la s
unet
e şi
la ri
tm.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: a
scul
tare
, vor
bire
, sc
riere
, citi
re
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
cre
area
m
uzic
ii, re
prez
enta
rea
muz
icii
• Ex
tens
ii pe
ntru
învăţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
expl
orez
e fe
lul î
n ca
re s
e fo
rmea
ză c
ombi
naţii
le fo
netic
e di
ficile
în d
iferit
e lim
bi ş
i să
le c
ompa
re c
u ce
le d
in li
mba
lor m
ater
nă,
obse
rvân
d de
und
e vi
ne d
ificu
ltate
a de
pro
nunţ
are.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot e
xplo
ra m
uzic
alita
tea
com
binaţii
lor
fone
tice
dific
ile în
dife
rite
limbi
. •
Ei p
ot o
bser
va ri
tmul
com
binaţii
lor f
onet
ice
dific
ile în
dife
rite
limbi
. •
Ei p
ot c
ompu
ne m
elod
ii pe
ntru
com
binaţii
le
fone
tice
dific
ile.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
The
tip
top
fish
and
chip
sho
p; W
e're
goi
ng o
n a
bear
hun
t
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
ne ju
căm
cu
ritm
ul fo
losi
ndu-
ne v
ocea
(RV
2)
Să
pron
unţă
m c
ombi
naţii
fone
tice
dific
ile în
dife
rite
limbi
.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
învaţă
că
repe
tiţia
prin
cân
tec
ajută
la o
mai
bună
învăţa
re.
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
ne ju
căm
cu
ritm
ul fo
losi
ndu-
ne v
ocea
(RV
3)
Să
bate
m ri
tmul
(im
prov
izaţ
ie li
beră
, rep
rodu
cere
, citi
re, î
nvăţ
are
de d
e ro
st, i
mita
re...
).
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot id
entif
ica
cuvi
ntel
e ch
eie
pe c
are
le-
au în
văţa
t prin
asc
ulta
rea
ritm
ului
ver
suril
or î
n lim
ba ţi
ntă.
•
Ei p
ot re
peta
cuv
inte
le n
oi fo
arte
lent
, avâ
nd
grijă
să
le p
ronu
nţe
core
ct.
• E
i pot
cre
a pr
opriu
l lor
ritm
folo
sind
pla
nşe
cu
cuvi
nte
pe c
are
le-a
u în
văţa
t pe
de ro
st ş
i pe
care
le a
rată
cel
orla
lţi c
opii
să le
cite
ască
.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: a
scul
tare
, vor
bire
, ci
tire,
scr
iere
, conşt
ient
izar
ea li
mbi
i M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii, c
rear
ea
muz
icii,
repr
ezen
tare
a m
uzic
ii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
expl
orez
e ga
ma şi
div
ersi
tate
a de
ritm
uri
în d
iferit
e lim
bi p
e ca
re le
cun
osc şi
să
obse
rve
dife
renţ
ele
de a
ccen
t, co
mpa
rând
u-le
cu
acce
ntel
e di
n lim
ba lo
r m
ater
nă.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot a
scul
ta ri
tmul
şi p
ot a
plau
da s
au p
ot
bate
ritm
ul u
nor a
num
ite e
xpre
sii.
• E
i pot
imita
şi r
epro
duce
ritm
ul, u
rmân
d un
m
odel
. •
Ei p
ot im
prov
iza
liber
pen
tru a
-şi c
rea
prop
riile
lo
r ritm
uri.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Stra
ight
rap
rhyt
hm; M
ove
to th
e bo
dy; T
AK
TA
K: R
ap
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
ne ju
căm
cu
ritm
ul fo
losi
ndu-
ne v
ocea
(RV
3)
Să
bate
m ri
tmul
(im
prov
izaţ
ie li
beră
, rep
rodu
cere
, citi
re, î
nvăţ
are
pe d
e ro
st, i
mita
re...
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
învaţă
să
com
pare
dife
rite
felu
ri de
a re
peta
cuv
inte
le p
entru
a le
put
ea în
văţa
.
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
ne ju
căm
cu
ritm
ul fo
losi
ndu-
ne v
ocea
(RV
4)
Să
vorb
im c
a o
maş
ină
sau
un ro
bot (
mon
oton
, sac
adat
, sila
bic…
).
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot u
rma
inst
rucţ
iuni
sim
ple
în n
oua
limbă
dat
e cu
o v
oce
robo
tică.
•
Ei p
ot im
ita ş
i rep
eta
inst
rucţ
iuni
le u
nei
maş
inăr
ii şi
îşi p
ot c
rea
prop
riul m
od d
e a
vorb
i ca
un
robo
t. •
Cop
iii p
ot d
a in
stru
cţiu
ni s
impl
e şi
pot
pun
e în
trebă
ri le
gate
de
inst
rucţ
iuni
le c
are
li se
dau
. P
orto
foliu
l Lin
gvis
tic E
urop
ean:
asc
ulta
re, v
orbi
re,
conş
tient
izar
ea li
mbi
i M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii, c
rear
ea
muz
icii,
dis
cuta
rea şi
repr
ezen
tare
a m
uzic
ii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
găse
ască
exe
mpl
e de
voc
i de
roboţi
sau
maş
inăr
ii în
film
e (e
x. W
all-E
, R2D
2 în
Sta
r War
s) ş
i în
real
itate
(ex.
roboţi
tele
foni
ci) ş
i să
dezb
ată
asem
ănăr
ile
şi d
eosb
irile
din
tre v
orbi
rea
roboţil
or re
ali ş
i a c
elor
din
film
e.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot e
xplo
ra c
uvin
te ş
i ritm
uri p
ronu
nţân
d ex
pres
ii în
dife
rite
mod
alităţi
(ex.
mon
oton
, sa
cada
t, si
labi
c).
• E
i pot
exp
lora
rolu
l ritm
ului
în d
iferit
e lim
bi,
obse
rvân
d şi
dis
cutâ
nd e
fect
ul n
eres
pectăr
ii rit
mul
ui ş
i int
onaţ
iei.
• E
i pot
dez
bate
ce
e m
ai im
porta
nt, r
itmul
sau
m
uzic
alita
tea
unei
exp
resi
i.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Rec
ipe
for M
akin
g M
usic
; Fis
h an
d C
hips
: Rhy
thm
laye
rs; L
upo
della
Ore
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
ne ju
căm
cu
ritm
ul fo
losi
ndu-
ne v
ocea
(RV
4)
Să
vorb
im c
a o
maş
ină
sau
ca u
n ro
bot (
mon
oton
, sac
adat
, sila
bic.
..)
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
dev
in c
onşt
ienţ
i că
repe
tiţia
uşu
rează
învăţa
rea.
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
ne ju
căm
cu
ritm
ul fo
losi
ndu-
ne v
ocea
(RV
5)
Să
citim
o n
otaţ
ie d
e rit
m (n
otaţ
ie m
uzic
ală,
text
scr
is, n
otaţ
ie s
ilabi
că…
).
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot c
iti d
iferit
e no
taţii
ritm
ice
folo
sind
pr
onunţa
rea
core
ctă.
•
Ei p
ot d
iscu
ta în
lim
ba lo
r mat
ernă
felu
l în
care
un
text
scr
is s
au o
not
aţie
sila
bică
pot
ave
a o
stru
ctură
asem
ănăt
oare
cu
un p
oem
. •
Ei p
ot s
crie
o in
trodu
cere
sau
o e
xplic
aţie
si
mplă
în li
mba
ţintă
a no
taţie
i ritm
ice
pe c
are
o pr
opun
.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: a
scul
tare
, vor
bire
, ci
tire,
scr
iere
, conşt
ient
izar
ea li
mbi
i M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii, c
rear
ea
muz
icii,
dis
cuta
rea şi
repr
ezen
tare
a m
uzic
ii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
obse
rve şi
să
disc
ute
felu
l în
care
di
ferit
e no
taţii
muz
ical
e şi
ritm
ice
sunt
sim
ilare
sau
dife
rite
faţă
de
alfa
bete
şi s
iste
me
de s
crie
re fo
losi
te în
dife
rite
limbi
. Ei p
ot o
bser
va d
acă
în li
mba
lor m
ater
nă ri
tmul
est
e m
arca
t prin
acc
ente
.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot in
terp
reta
dife
rite
notaţii
cu
acur
ateţ
e.
• E
i pot
com
bina
dife
rite
ritm
uri î
n di
ferit
e al
gorit
me.
•
Ei p
ot c
rea
prop
ria lo
r not
aţie
de
ritm
uri ş
i îşi
po
t int
erpr
eta
buca
ta m
uzic
ală
rezu
ltată
în
clasă,
în faţa
col
egilo
r.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
TA
K T
AK
; Sym
bol C
ompo
sitio
ns
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
ne ju
căm
cu
ritm
ul fo
losi
ndu-
ne v
ocea
(RV
5)
Să
citim
o n
otaţ
ie d
e rit
m (n
otaţ
ie m
uzic
ală,
text
scr
is, n
otaţ
ie s
ilabi
că…
).
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
învaţă
că
scrie
rea şi
citi
rea
unui
mes
aj a
jută
la în
văţa
re.
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
cântăm
(S1)
Să
cântăm
şi să
imită
m d
iferit
e vo
ci s
au s
tilur
i muz
ical
e (d
upă
ascu
ltare
a un
ei în
regi
stră
ri).
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot a
scul
ta ş
i rep
rodu
ce c
uvin
tele
che
ie
şi e
xpre
siile
din
ver
suri.
•
Ei r
epro
duc
expr
esiil
e şi
cuv
inte
le c
heie
pe
dife
rite
vite
ze ş
i în
stilu
ri di
ferit
e.
• E
i pot
citi
şi u
rmăr
i ver
suril
e câ
ntec
ului
în ti
mp
ce a
scul
tă ş
i pot
cân
ta în
dife
rite
limbi
(un
urs/
a
bear
/un
ours
/ein
Bär
/un
ors/
un o
so/u
n ur
s/ka
rhu/
un ó
s...)
.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: a
scul
tare
, vor
bire
, sc
riere
, m
edie
re
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: re
prez
enta
rea
muz
icii,
as
culta
rea
muz
icii,
cre
area
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
cânt
e un
cân
tec
tradiţio
nal d
intr-
o al
tă
cultu
ră. E
i pot
refle
cta
la c
e îi
învaţă
ace
astă
exp
erie
nţă
muz
icală
desp
re p
ropr
ia lo
r cul
tură
, des
pre
isto
ria e
i şi
des p
re o
rgan
izar
ea s
ocie
tăţii
.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot re
peta
sun
ete,
mel
odii
sau
ritm
uri ş
i po
t învăţ
a pr
in im
itaţie
. •
Ei e
xplo
rează
voci
le ş
i var
iază
stil
ul, c
ântâ
nd
ca...
un
urs,
un
om băt
rân,
un
copi
l, un
robo
t. •
Ei c
ântă
kar
aoke
, cu
sau
fără
par
titură
muz
icală.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Sin
ging
-Tip
s fo
r Tea
cher
s; L
a pl
aza
tiene
una
torr
e; W
izar
d of
Oz;
Sav
vo-s
easo
ns
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
cântăm
(S1)
Să
cântăm
şi să
imită
m d
iferit
e vo
ci s
au s
tilur
i muz
ical
e (d
upă
ascu
ltare
a un
ei în
regi
stră
ri)
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
dev
in c
onşt
ienţ
i că
imitaţia
aju
tă la
mem
oriz
are şi
la înţe
lege
re.
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
cântăm
(S2)
Să
cântăm
în d
iferit
e to
nuri şi
tim
bre
(înal
t, jo
s, m
oale
, tar
e…).
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
• C
opiii
pot
arti
cula
şi p
ot e
xper
imen
ta d
iferit
e su
nete
(ex.
voc
ale,
con
soan
e, g
rupu
ri de
co
nsoa
ne).
• E
i pot
repr
oduc
e or
al a
num
ite fr
agm
ente
cân
tate
(e
x. c
ânte
ce d
e nu
măr
are,
ritm
uri,
etc.
). •
Cop
iii p
ot e
xprim
a op
inii şi
idei
des
pre
perfo
rmanţe
le lo
r în
limba
ţintă
sau
în c
ea
mat
ernă
.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: p
ronu
nţar
e, m
edie
re,
inte
racţ
iune
ver
bală
, conşt
ient
izar
ea li
mbi
i M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii şi
a
sune
telo
r, ex
plor
area
, im
prov
izar
ea ş
i com
pune
rea
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
stud
ieze
cum
se
cântă
în d
iferit
e ţă
ri,
care
sun
t stil
urile
pre
fera
te (e
x. m
uzică
popu
lară
şi t
radiţio
nală
, rap
, fol
k). E
i pot
stu
dia
cum
se
cântă
aces
te
genu
ri în
pro
pria
lor c
ultu
ră.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot e
xplo
ra d
iver
sita
tea
de s
unet
e pe
car
e le
pot
cân
ta c
u vo
cea
lor.
• E
i îşi
pot
îmbu
nătăţi
abili
tăţil
e m
uzic
ale
(din
amic
a, e
xpre
sivi
tate
a, c
uloa
rea)
. •
Ei s
e po
t înr
egis
tra, a
poi p
ot a
scul
ta c
u at
enţie
pe
ntru
a-ş
i eva
lua
perfo
rmanţe
le.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Sin
ging
-Tip
s fo
r Tea
cher
s; A
na B
ella
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
cântăm
(S2)
Să
cântăm
în d
iferit
e to
nalităţ
i şi t
imbr
e (în
alt,
jos,
moa
le, t
are…
).
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
dev
in c
onşt
ienţ
i că
acor
dând
ate
nţie
sun
etel
or u
nui n
ou c
uvân
t pot
mem
ora.
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
cântăm
(S
3)
Să
cântăm
un
cânt
ec în
tr-o
altă
lim
bă (c
u gr
upur
i sau
sol
işti)
.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
• C
opiii
pot
repr
oduc
e şi
mem
oriz
a cu
vint
ele
prin
vo
rbire
ritm
ică
(asc
ulta
re ş
i rep
etar
e).
• E
i rep
rodu
c id
eile
prin
cipa
le a
le c
ânte
culu
i în
limba
lor m
ater
nă.
• E
i mem
orea
ză v
ersu
rile şi
apo
i înl
ocui
esc
anum
ite c
uvin
te c
u al
tele
nou
învăţa
te.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: p
rodu
cţie
ver
bală
, m
edie
re, i
nter
acţiu
ne v
erba
lă, c
onşt
ient
izar
ea li
mbi
i M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii, c
rear
ea
muz
icii,
dis
cuta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
găse
ască
mai
mul
te c
ânte
ce p
e ac
eeaş
i te
mă
în d
iferit
e lim
bi ş
i să
le p
lase
ze p
e ha
rtă în
locaţia
pot
rivită
. Înc
uraj
area
cop
iilor
să
găse
ască
legă
turi
între
câ
ntec
ele
stud
iate
la ş
coală şi
une
le d
in re
giun
ea lo
r nat
ală.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot în
văţa
fiec
are
linie
mel
odică şi
fiec
are
vers
(ex.
prin
cân
tare
alte
rnat
ivă)
. •
Ei s
e po
t juc
a cu
cân
tecu
l pen
tru a
acc
entu
a di
ferit
e su
nete
sau
cuv
inte
, păs
trând
ritm
ul.
• E
i pot
dis
cuta
rapo
rtul d
intre
sol
ist ş
i res
tul
grup
ului
.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
‘Sin
ging
-Tip
s fo
r Tea
cher
s’; W
ho s
tole
my
chic
kens
; Mon
mer
le; E
n m
iu c
ara
redo
ndita
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
cântăm
(S3)
Să
cântăm
un
cânt
ec în
tr-o
altă
lim
bă (c
u gr
upur
i sau
sol
işti)
.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
dev
in c
onşt
ienţ
i că
repe
tiţia
prin
cân
tare
aju
tă la
învăţa
re.
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
cântăm
(S4)
Să
cântăm
un
cânt
ec în
can
on.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
• C
opiii
arti
cule
ază
clar
atu
nci c
ând
cântă,
ac
ordâ
nd a
tenţ
ie s
peci
ală
înce
putu
lui ş
i sf
ârşi
tulu
i cuv
inte
lor.
• E
i pot
dec
ide
dacă
bun
a cu
noaş
tere
a înţe
lesu
lui
cuvi
ntel
or îi
aju
tă să
cânt
e m
ai b
ine.
•
Ei işi
exp
rimă
opin
iile
desp
re e
xper
ienţ
a de
în
văţa
re a
unu
i can
on.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: p
ronu
nţar
e şi
into
naţie
, in
tera
cţiu
ne v
erba
lă, m
edie
re, c
onşt
ient
izar
ea li
mbi
i M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii, c
rear
ea
muz
icii,
dis
cuta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
iden
tific
e di
ferit
e ve
rsiu
ni a
le u
nui c
anon
în
mai
mul
te li
mbi
(ex.
Frè
re J
acqu
es/B
rude
r Jak
ob/B
roth
er J
ohn)
. Înc
uraj
area
cop
iilor
să
iden
tific
e şi
să
înveţe
ca
noan
e di
n pr
opria
lor c
ultu
ră.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot d
ecid
e câ
te g
rupu
ri să
form
eze şi
cân
d să
intre
fiec
are
grup
în s
pect
acol
. •
Ei p
ot lu
a de
cizi
i ref
erito
are
la b
alan
sare
a ac
tivităţii
pen
tru o
par
ticip
are
echi
libra
tă a
gr
upur
ilor.
• E
i pot
învăţa
să
se in
tegr
eze
core
ct în
tr-un
gru
p şi
să
resp
ecte
lini
a m
elod
ică.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Sin
ging
-Tip
s fo
r Tea
cher
s; R
ow Y
our B
oat;
Kee
p m
ovin
g
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
cântăm
(S4)
Să
cântăm
un
cânt
ec în
can
on.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
dev
in c
onşt
ienţ
i că
fiind
ate
nţi l
a sa
rcin
i pot
învăţa
.
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
cântăm
(S5)
Să
cântăm
un
cânt
ec p
e m
ai m
ulte
voc
i în
arm
onie
.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
• C
opiii
se
pot c
once
ntra
asu
pra
vers
urilo
r şi p
ot
învăţa
exp
resi
i, câ
ntân
du-le
sau
spu
nând
u-le
. •
Ei p
ot fi
cre
ativ
i în
sim
plifi
care
a câ
ntec
ului
pă
strâ
nd ri
tmul
şi d
iferit
ele
voci
. •
Ei p
ot găs
i ace
laşi
cân
tec
în d
iferit
e lim
bi ş
i pot
co
mpa
re v
ersu
rile
cânt
ându
-le.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: p
rodu
cţie
ver
bală
, as
culta
re, i
nter
acţiu
ne v
erba
lă, m
edie
re
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
cre
area
m
uzic
ii, d
iscu
tare
a şi
repr
ezen
tare
a m
uzic
ii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
găse
ască
şi să
înveţe
form
e po
lifon
ice
în d
iferit
e lim
bi s
au d
iale
cte
(ex.
Cor
sica
, Gre
cia,
Spa
nia)
. Înc
uraj
area
cop
iilor
să
iden
tific
e şi
exe
mpl
e di
n re
giun
ea lo
r.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot în
văţa
cân
tecu
l pe
bucăţi şi
pot
să
com
pare
cum
sună
fragm
ente
le s
epar
ate.
•
Ei p
ot a
scul
ta o
înre
gist
rare
în ti
mp
ce u
rmăr
esc
parti
tura
, pen
tru a
înţe
lege
mai
bin
e m
uzic
a.
• E
i pot
cân
ta p
rin a
ccen
tuar
ea a
num
itor v
oci
folo
sind
dife
rite
met
ode
(ex.
mur
mur
are
/ cân
tare
/ d
ram
atiz
are)
.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Sin
ging
-Tip
s fo
r Tea
cher
s; T
he O
rche
stra
Son
g / I
nstru
men
tenq
uodl
ibet
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
cântăm
(S5)
Să
cântăm
un
cânt
ec p
e m
ai m
ulte
voc
i în
arm
onie
.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
învaţă
că
stab
ilind
u-şi
sco
puri
(ex.
să
înveţe
exp
resi
i) po
t învăţ
a m
ai b
ine.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă în
văţă
m u
nii d
e la
alţi
i şi să
dirijăm
(CTM
1)
Să
învăţa
m p
e ci
neva
un
nou
ritm
folo
sind
sun
ete
pe c
are
le p
utem
face
cu
gura
sau
cu
corp
ul
nost
ru.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot e
xper
imen
ta im
porta
nţa
limba
julu
i co
rpul
ui p
entru
com
unic
are.
•
Ei p
ot d
a şi
înţe
lege
inst
rucţ
iuni
într-
un c
onte
xt
clar
, orie
ntat
spr
e un
sco
p.
• E
i îşi
pot
des
crie
per
form
anţe
le ş
i exp
erie
nţel
e de
col
abor
are
(ex.
folo
sire
a se
cvenţe
lor d
e vo
rbire
etc
.).
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: a
scul
tare
, int
eracţiu
ne
verb
ală,
med
iere
, conşt
ient
izar
ea li
mbi
i M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii, d
iscu
tare
a ei
, cre
area
muz
icii,
not
area
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
com
pare
pro
cesu
l de
a ex
plic
a un
ritm
fa
mili
ar d
in c
ultu
ra lo
r şi u
nul d
intr-
o al
tă c
ultu
ră. E
i pot
refle
cta
la c
e fa
ce a
num
ite ri
tmur
i m
ai uşo
r sau
mai
difi
cil
de e
xplic
at ş
i cât
dep
inde
ast
a de
aşt
eptă
ri şi
de
cunoşt
inţe
le a
nter
ioar
e.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Gru
pul p
rodu
ce s
unet
e în
tâm
plăt
oare
şi u
n co
pil l
e dă
sem
nalu
l de
porn
ire ş
i opr
ire
• U
n co
pil p
oate
diri
ja d
ouă
grup
e (A
şi B
) şi
poat
e cr
ea te
xtur
i sim
ple şi
sec
venţ
e (e
x. A
-B-A
+
B-B
-A, e
tc.).
•
Cop
iii p
ot re
flect
a as
upra
impo
rtanţ
ei c
larităţ
ii
atun
ci c
ând
îşi î
nvaţă
cole
gii să
perfo
rmez
e un
rit
m.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
apl
auda
re ri
tmică;
con
curs
uri,
cano
ane
ritm
ice
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
învăţă
m u
nii d
e la
alţi
i şi să
dirijăm
(CTM
1)
Să
învăţa
m p
e ci
neva
un
nou
ritm
folo
sind
sun
ete
pe c
are
le p
utem
face
cu
gura
sau
cu
corp
ul n
ostru
.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
dev
in c
onşt
ienţ
i că
asum
ându
-şi r
iscu
ri şi
făcâ
nd g
reşe
li po
t învăţ
a.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă în
văţă
m u
nii d
e la
alţi
i şi să
dirijăm
(CTM
2)
Să
învăţă
m p
e ci
neva
un
cânt
ec n
ou s
au o
buc
ată
muz
icală.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot fo
losi
div
erse
exp
resi
i pen
tru a
ex
plic
a (e
x. la
ude,
inst
rucţ
iuni
). •
Ei s
e po
t aju
ta re
cipr
oc în
into
nare
a şi
pr
onunţa
rea
core
ctă
a cu
vint
elor
. •
Ei îşi
pot
des
crie
ges
turil
e pe
car
e le
folo
sesc
în
timp
ce e
xplică
dife
rite
părţi
ale
cân
tecu
lui.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: a
scul
tare
, int
eracţiu
ne
verb
ală,
med
iere
, conşt
ient
izar
ea li
mbi
i M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
repr
ezen
tare
a m
uzic
ii,
ascu
ltare
a m
uzic
ii, d
iscu
tare
a ei
, cre
area
muz
icii,
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
obse
rve
sim
ilarităţ
ile ş
i dife
renţ
ele
dint
re
expl
icar
ea u
nui c
ânte
c în
lim
ba ţi
ntă şi
în c
ea m
ater
nă. E
i pot
refle
cta
asup
ra s
unet
elor
din
lim
ba lo
r mat
ernă
şi
asup
ra g
radu
lui l
or d
e di
ficul
tate
pen
tru u
n vo
rbito
r nen
ativ
.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot d
ecid
e cu
m să
expl
ice
un c
ânte
c (e
x.
vers
cu
vers
, mai
întâ
i par
titur
a, a
poi v
ersu
rile)
. •
Ei p
ot d
ecid
e da
că tr
ebui
e să
ofe
re o
ver
siun
e sc
risă
(ex.
ver
suri şi
/sau
par
titură)
sau
să
expl
ice
prin
între
bări şi
răsp
unsu
ri.
• E
i pot
căpăt
a de
prin
deri
de m
onito
rizar
e şi
co
rect
are,
ofe
rindu
-le c
oleg
ilor f
eedb
ack
în
ceea
ce
priv
eşte
pro
nunţ
area
, ritm
ul s
au
tem
poul
.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Mor
ning
has
com
e; B
onjo
ur
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
învăţă
m u
nii d
e la
alţi
i şi să
dirijăm
(CTM
2)
Să
învăţă
m p
e ci
neva
un
cânt
ec n
ou s
au o
buc
ată
muz
icală.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
dev
in c
onşt
ienţ
i că
mic
ile v
ariaţii
ale
mes
ajul
ui a
jută
la înţe
lege
re.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă în
văţă
m u
nii d
e la
alţi
i şi să
dirijăm
(CTM
3)
Să
învăţă
m p
e ci
neva
un
nou
joc
muz
ical
, un
dans
sau
o m
işca
re c
orpo
rală
.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot în
văţa
şi p
ot re
peta
exp
resi
i pen
tru a
ex
plic
a jo
cul (
ex. c
omen
zi, f
eedb
ack,
dire
cţii,
m
işcă
ri).
• E
i pot
num
i miş
căril
e pe
car
e le
fac
când
ex
plică
noile
jocu
ri, d
ansu
ri sa
u m
işcă
ri co
rpor
ale.
•
Ei p
ot d
a şi
înţe
lege
inst
rucţ
iuni
de
miş
care
în
limba
ţintă.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: a
scul
tare
, int
eracţiu
ne
verb
ală,
med
iere
, voc
abul
ar
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
dis
cuta
rea
ei, c
rear
ea m
uzic
ii,
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
ează
cop
iii să
expl
orez
e di
fere
nţel
e şi
ase
mănăr
ile în
tre
prez
enta
rea
jocu
rilor
, miş
căril
or s
au d
ansu
rilor
în li
mba
ţintă şi
în c
ea m
ater
nă. E
i pot
urmăr
i ins
trucţ
iuni
de
dans
în
lim
ba m
ater
nă p
entru
a re
flect
a cu
m să
le a
dapt
eze
pent
ru a
exp
lica
noul
joc.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot d
ecid
e cu
m să
împa
rtă n
umăr
ul d
e m
işcă
ri/paşi
înai
nte
de a
exp
lica
jocu
l.
• E
i se
întra
bă c
um să
expl
ice
jocu
l. M
işcă
rile
sau
dans
ul (e
x.adău
gând
noi
paş
i la
o se
cvenţă
şi
repe
tând
apo
i înt
reag
a se
cvenţă
). •
Ei p
ot în
cerc
a să
furn
izez
e un
feed
back
co
nstru
ctiv
pen
tru a
da
grup
ului
o d
inam
ică
pozi
tivă.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
miş
care
cor
pora
lă, p
ercuţie
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
învăţă
m u
nii d
e la
alţi
i şi să
dirijăm
(CTM
3)
Să
învăţa
m p
e ci
neva
un
nou
joc
muz
ical
, un
dans
sau
o m
işca
re c
orpo
rală
.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: I
dent
ifica
rea
scop
ului
une
i sar
cini
şi p
lani
ficar
ea p
ot a
juta
la în
văţa
re.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă în
văţă
m u
nii d
e la
alţi
i şi să
dirijăm
(CTM
4)
Să
învăţă
m p
e ci
neva
să
perfo
rmez
e un
nou
ritm
sau
un
cânt
ec în
can
on.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot s
crie
un
plan
de
lecţ
ie fo
losi
nd
expr
esii
din
limba
ţintă
(ex.
inst
rucţ
iuni
, for
mul
e de
sal
ut, l
aude
). •
Ei p
ot fo
losi
ace
st p
lan,
not
aţii
de ri
tm ş
i/sau
ve
rsur
ile c
ânte
culu
i pen
tru a
exp
licita
can
onul
, fo
losi
nd in
stru
cţiu
ni s
impl
e în
lim
ba ţi
ntă.
•
Ei p
ot în
văţa
term
eni t
ehni
ci p
entru
div
erse
st
iluri
de s
pect
acol
într-
o no
uă li
mbă
.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: e
xprim
are
în s
cris
, in
tera
cţiu
ne v
erba
lă, m
edie
re, v
ocab
ular
M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
repr
ezen
tare
a m
uzic
ii,
ascu
ltare
a m
uzic
ii, d
iscu
tare
a ei
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
ează
cop
iii să
urmăr
ească
pers
oane
din
altă
ţară
pe
rform
ând
cano
nul ş
i să
expl
orez
e si
mila
rităţ
ile ş
i deo
sebi
rile
în d
irija
re, p
reze
ntar
ea g
rupu
rilor
şi răs
puns
ul
audi
toriu
lui ş
i să
le c
ompa
re c
u sp
ecta
cole
sim
ilare
din
pro
pria
lor c
ultu
ră.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot fo
losi
not
aţii
(trad
iţion
ale
sau
inve
ntat
e de
ei)
pent
ru a
da
cole
gilo
r ind
icii
vizu
ale.
•
Diri
joru
l poa
te in
trodu
ce trăsăt
uri n
oi (e
x.
inst
rum
ente
de
lem
n, d
e m
etal
, ins
trum
ente
m
ici)
• Th
e co
nduc
tor c
an s
tart
and
stop
gro
ups
to
crea
te im
prov
ised
text
ures
and
seq
uenc
es.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Rhy
thm
ic C
anon
; TA
K T
AK
; Rhy
thm
Lay
ers;
Le
coq
est m
ort
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
învăţă
m u
nii d
e la
alţi
i şi să
dirijăm
(CTM
4)
Să
învăţă
m p
e ci
neva
să
perfo
rmez
e un
nou
ritm
sau
un
cânt
ec în
can
on.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
dev
in c
onşt
ienţ
i că
stab
ilire
a ţin
telo
r (ex
. cân
tatu
l în
cor)
aju
tă la
învăţa
re.
Ju
rnal
ul m
eu m
uzic
al: S
ă în
văţă
m u
nii d
e la
alţi
i şi să
dirijăm
(CTM
5)
Să
lăsă
m d
iferit
e pe
rsoa
ne să
cond
ucă
activ
itate
a în
tr-un
cer
c.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot d
ecid
e da
ca s
emna
lele
de
schi
mba
re
trebu
ie să
fie e
xpre
sii s
au g
estu
ri.
• E
i pot
folo
si g
estu
ri, li
mba
j cor
pora
l sau
sim
ple
inst
rucţ
iuni
în li
mba
ţintă
pent
ru a
-şi e
xprim
a in
tenţ
iile.
•
Ei p
ot d
escr
ie c
e au
învăţa
t par
ticip
ând
la
activ
itate
a in
cer
c, fi
e ca
lide
ri, fi
e ca
sim
pli
mem
bri (
ex. f
olos
ind
secv
enţe
scr
ise)
.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: v
ocab
ular
, med
iere
, in
tera
cţiu
ne v
erba
lă, p
rodu
cere
a un
ui te
xt s
cris
M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
repr
ezen
tare
a m
uzic
ii,
ascu
ltare
a m
uzic
ii, d
iscu
tare
a ei
, cre
area
muz
icii,
Ext
ensi
i pen
tru
învăţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
urmăr
ească
film
e cu
alte
gru
puri
cultu
rale
, con
duse
într-
o ac
tivita
te în
cer
c, p
entru
a e
xplo
ra a
semănăr
ile ş
i deo
sebi
rile
(ex.
diri
jare
a, m
işcă
rile
corp
oral
e, p
reze
ntar
ea g
rupu
lui).
Ei p
ot d
iscu
ta c
um s
e re
laţio
nează
activ
itate
a lo
r cu
cea
vizi
onată.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot d
ecid
e ci
ne v
a co
nduc
e pr
imul
gru
pul
şi c
um s
e vo
r suc
ceda
la c
ondu
cere
a jo
culu
i. •
Ei p
ot im
ita m
işcă
rile
unei
păp
uşi s
au u
nei a
lte
jucă
rii ş
i pot
exp
erim
enta
tem
poul
şi r
itmul
. •
Ei p
ot d
ezba
te c
are
gest
uri s
unt u
tile
pent
ru a
se
mna
liza,
înce
putu
l sau
fina
lul j
ocul
ui s
au
schi
mbă
rille
de
tem
po s
au d
inam
ică.
Ex
empl
e de
act
ivităţi:
Dru
m C
ircle
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
învăţă
m u
nii d
e la
alţi
i şi să
dirijăm
(CTM
5)
Să
lăsă
m d
iferit
e pe
rsoa
ne să
cond
ucă
activ
itate
a în
tr-un
cer
c.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
opiii
învaţă
că
scrii
nd c
e au
învăţa
t aju
tă la
mem
orar
e.
Jurn
alul
meu
muz
ical
: Să
folo
sim
tehn
olog
ia s
au c
ompu
teru
l (U
ICT1
) Să
înre
gist
răm
şi să
cântăm
sun
ete
muz
ical
e fo
losi
nd u
n te
lefo
n m
obil,
un
mic
rofo
n, u
n co
mpu
ter,
sau
un c
aset
ofon
.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot id
entif
ica
fone
me
sim
ilare
şi d
iferit
e în
do
uă s
au tr
ei li
mbi
. •
Ei p
ract
ică
pron
unţa
rea
cuvi
ntel
or ş
i a
secv
enţe
lor d
e su
nete
în li
mba
ţintă
(ex.
a b
ird /
un o
isea
u / o
pasăr
e).
• E
i pot
spu
ne s
au p
ot a
scul
ta în
regi
stra
te d
oar
voca
lele
sau
doa
r con
soan
ele
unui
cuv
ânt,
cerâ
ndu-
le c
oleg
ilor să
ghic
ească
cuvâ
ntul
.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: p
ronu
nţar
ea ş
i ar
ticul
area
, conşt
ient
izar
ea li
mbi
i, vo
rbire
a M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii, d
iscu
tare
a ei
, cre
area
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Cop
iii re
flect
ează
asu
pra
unor
sun
ete
tipic
e şi
asu
pra
felu
lui î
n ca
re e
le s
unt s
imila
re s
au d
iferit
e pe
par
curs
ul a
nulu
i (e
x. s
irene
, clo
pote
de
bise
rici v
s. săr
băto
ri cu
focu
ri de
ar
tific
ii ). C
opiii
pot
dis
cuta
exe
mpl
e de
sun
ete
asoc
iate
cu
unel
e să
rbăt
ori n
aţio
nale
sau
regi
onal
e di
n zo
na lo
r.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot e
xplo
ra s
unet
ele
pe c
are
le-a
u în
regi
stra
t prin
asc
ulta
re ş
i viz
ualiz
are
pe u
n
com
pute
r. •
Ei îşi
dez
voltă
apt
itudi
nile
de
ascu
ltare
şi n
oi
mod
alităţi
de d
escr
iere
a s
unet
elor
. •
Ei p
ot d
esco
peri
mod
alităţi
de a
recr
ea s
unet
ele
voca
l sau
inst
rum
enta
l. Ex
empl
e de
act
ivităţi:
Exc
ursi
e de
obs
erva
re a
sun
etel
or, a
scul
tare
şi î
nreg
istra
re d
e su
nete
, com
poziţie
Jurn
alul
meu
mus
ical
: Să
folo
sim
tehn
olog
ia s
au c
ompu
teru
l Să
înre
gist
răm
şi să
cântăm
sun
ete
muz
ical
e fo
losi
nd u
n te
lefo
n m
obil,
un
mic
rofo
n, u
n co
mpu
ter,
sau
un c
aset
ofon
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
onşt
ient
izar
ea o
portu
nităţil
or d
e as
culta
re c
are
ajută
în p
roce
sul î
nvăţăr
ii.
Jur
nalu
l meu
mus
ical
: Să
folo
sim
tehn
olog
ia s
au c
ompu
teru
l(UIC
T2)
Să
mod
ifică
m s
unet
ele şi
muz
ica
cu a
juto
rul u
nui s
oft d
e co
mpu
ter.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot e
dita
cuv
inte
le ro
stite
sau
cân
tate
din
lim
ba ţi
ntă
sau
limba
mat
ernă
şi l
e po
t adă
uga
efec
te (e
x. m
ai re
pede
, mai
înce
t, in
vers
at…
). •
Pot
găs
i ter
men
i de
com
paraţie
pen
tru e
fect
ele
folo
site
în li
mba
ţintă
(ex.
mai
repe
de, h
ighe
r, fa
ster
; sch
nelle
r; al
t, m
és rà
pid)
. •
Efe
ctel
e so
nore
le p
ot in
spira
tem
e pe
ntru
mic
i co
mpo
ziţii
în li
mba
ţintă
sau
în c
ea m
ater
nă.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: a
scul
tare
a şi
înţe
lege
rea,
per
cepţ
ia ş
i dife
renţ
iere
a, s
crie
rea
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
dis
cuta
rea
ei, c
rear
ea m
uzic
ii, re
prez
enta
rea
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Cop
iii s
unt î
ncur
ajaţ
i să
îşi a
lcăt
uias
că u
n fo
lder
cu
sune
te ş
i ef
ecte
son
ore
pe In
tern
et, p
e ca
re să
le p
oată
împă
rtăşi
cu
cole
gi d
in a
ltă ş
coală
sau
regi
une
(ex.
Goo
gle
Doc
s).
Ei p
ot re
flect
a as
tfel a
supr
a fe
lulu
i în
care
pot
să
desc
rie s
unet
ele şi
să
prom
ovez
e înţe
lege
rea.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot d
ezvo
lta a
bilităţ
i de
înre
gist
rare
şi
man
ipul
are
a su
netu
lui.
• E
i pot
dez
volta
cun
oştinţe
de
term
inol
ogie
m
uzic
ală
în ti
mp
ce m
odifi
că s
unet
ele.
•
Ei îşi
pot
dez
volta
un
repe
rtoriu
de
sune
te
acus
tice şi
ele
ctro
nice
(ex.
sun
ete
înfri
coşă
toar
e, s
unet
ele
apei
). Ex
empl
e de
act
ivităţi:
com
pune
rea şi
man
ipul
area
înre
gist
răril
or a
udio
, pov
estio
are
în s
ecve
nţe
Jurn
alul
meu
mus
ical
: Să
folo
sim
tehn
olog
ia s
au c
ompu
teru
l (U
ICT2
) Să
mod
ifică
m s
unet
ele şi
muz
ica
cu a
juto
rul u
nui s
oft d
e co
mpu
ter.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
onşt
ient
izar
ea fe
lulu
i în
care
prin
org
aniz
area
mun
cii s
e po
ate
învăţa
.
Jurn
alul
meu
mus
ical
: Să
folo
sim
tehn
olog
ia s
au c
ompu
teru
l (U
ICT3
) Să
com
pune
m ş
i să
aran
jăm
muz
ica
folo
sind
un
soft
de c
ompu
ter.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot c
ompu
ne s
curte
sec
venţ
e au
ditiv
e pe
ntru
a il
ustra
un
cuvâ
nt s
au o
exp
resi
e în
lim
ba ţi
ntă
(ex.
wat
erfa
ll, c
ave,
trai
n jo
urne
y;
casc
adă,
peş
teră
, sun
etul
tren
ului
). •
Ei p
ot c
ompu
ne p
iese
ca
răsp
uns
la u
n te
xt în
lim
ba ţi
ntă.
•
Ei p
ot în
corp
ora
cuvi
nte
sau
expr
esii
din
limba
ţin
tă în
com
pune
rile
lor.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: v
ocab
ular
, asc
ulta
re ş
i înţe
lege
re, p
erce
pere
şi d
ifere
nţie
re
Man
ualu
l Pro
feso
rulu
i: as
culta
rea
muz
icii,
dis
cuta
rea
ei, c
rear
ea m
uzic
ii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
facă
sch
imb
de c
ompo
ziţii
cu şc
oli
parte
nere
din
alte
ţări
sau
să c
ompu
nă p
iese
muz
ical
e ca
re re
flectă
cara
cter
ul lo
cal.
Ei p
ot a
scul
ta ş
i des
crie
m
uzic
a lo
r nat
ivă
care
sug
erea
ză a
num
ite m
edii
sau
locu
ri.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii în
vaţă
să
stru
ctur
eze şi
să
îmbi
ne
sune
tele
pen
tru a
cre
a se
cvenţe
ext
inse
. •
Ei p
ot în
corp
ora
cuvi
nte
înre
gist
rate
, vor
bite
sa
u câ
ntat
e pe
ntru
a e
vide
nţia
felu
l în
care
m
uzic
a po
ate
insp
ira o
em
oţie
, un
even
imen
t sa
u o
pove
ste.
•
Ei p
ot c
ompu
ne m
uzică
adec
vată
unu
i poe
m
sau
unei
pov
eşti şi
pot
det
erm
ina
când
pie
sa
este
com
pletă.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
com
pune
rea şi
man
ipul
area
înre
gist
răril
or a
udio
, pov
estio
are
în s
ecve
nţe
Jurn
alul
meu
mus
ical
: Să
folo
sim
tehn
olog
ia s
au c
ompu
teru
l (U
ICT3
) Să
com
pune
m ş
i să
aran
jăm
muz
ica
folo
sind
un
soft
de c
ompu
ter
Stra
tegi
i de
învăţa
re: Î
mpă
rţire
a în
uni
tăţi
mai
mic
i sau
cuv
inte
che
ie a
jută
la în
văţa
re ş
i mem
orar
e.
Jurn
alul
meu
mus
ical
: Să
folo
sim
tehn
olog
ia s
au c
ompu
teru
l (U
ICT4
) Să
urmăr
im im
agin
i, fil
me
sau
anim
aţie
şi să
creă
m u
n fo
nd s
onor
pen
tru e
le.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot d
escr
ie c
e se
întâ
mplă
în fi
lm e
tc.
• E
i pot
găs
i cuv
inte
le n
eces
are
pove
stiri
i film
ului
un
ei a
lte p
erso
ane.
•
Ei p
ot re
zum
a fil
mul
în li
mba
ţintă,
not
ându
-şi
cuvi
nte şi
exp
resi
i din
dicţio
nar.
P
orto
foliu
l Lin
gvis
tic E
urop
ean:
voc
abul
ar,
inte
racţ
iune
ver
bală
, med
iere
, scr
iere
M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii, d
iscu
tare
a ei
, cre
area
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Înc
uraj
area
cop
iilor
să
înţe
leagă
obic
eiur
ile ş
i tra
diţii
le a
ltor
cultu
ri pr
in s
chim
buri
muz
ical
e cu
şco
li pa
rtene
re d
in a
lte ţă
ri. E
i pot
des
crie
stru
ctur
i muz
ical
e şi
felu
l în
care
se
relaţio
nează
cu a
lte fo
rme
de m
edia
(ex.
pov
estir
i, fil
me)
din
pro
pria
lor c
ultu
ră.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
• C
opiii
pot
exp
lora
sun
ete şi
găs
i sec
venţ
ele
care
lips
esc
dint
r-o
suită
(pen
tru a
sug
era
pers
onaj
e, s
tări
sau
miş
cări)
. •
Ei p
ot o
bser
va s
truct
urile
son
ore
(ex.
în fi
lm,
muz
ică,
ani
maţ
ie).
• E
i pot
con
cepe
efe
cte
sono
re ş
i scu
rte
com
poziţii
muz
ical
e fo
losi
nd s
ecve
nţe
mel
odic
e, te
xtur
i, rit
mur
i şi a
rmon
ii.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
Man
ipul
area
înre
gist
răril
or a
udio
, pov
estio
are
în s
ecve
nţe,
folo
sire
a un
or fo
togr
afii
Jurn
alul
meu
mus
ical
: Să
folo
sim
tehn
olog
ia s
au c
ompu
teru
l (U
ICT4
) Să
urmăr
im im
agin
i, fil
me
sau
anim
aţie
şi să
creă
m u
n fo
nd s
onor
pen
tru e
le.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
onşt
ient
izar
ea fe
lulu
i în
care
folo
sire
a im
agin
ilor a
jută
la m
emor
are.
Jurn
alul
meu
mus
ical
: Să
folo
sim
tehn
olog
ia s
au c
ompu
teru
l (U
ICT5
) Să
titră
m u
n vi
deoc
lip s
au o
ser
ie d
e fo
togr
afii
ale
unei
form
aţii
din
altă
ţară
.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
limbi
lor
•
Cop
iii p
ot a
lege
un
vide
oclip
pen
tru a
dis
cuta
cu
vint
ele
folo
site
la ti
trare
. •
Folo
sind
dicţio
naru
l, ei
pot
alg
e cu
vint
ele
nece
sare
sub
titră
rii d
upă
ascu
ltare
a re
peta
tă a
m
elod
iei.
• E
i pot
trad
uce
vers
urile
cân
tecu
lui ş
i pot
cre
a su
btitr
area
cu
ajut
orul
unu
i sof
twar
e.
Por
tofo
liul L
ingv
istic
Eur
opea
n: a
scul
tare
şi
înţe
lege
re, c
itire
, scr
iere
M
anua
lul P
rofe
soru
lui:
ascu
ltare
a m
uzic
ii, d
iscu
tare
a ei
, cre
area
muz
icii
Exte
nsii
pent
ru în
văţa
rea
(inte
r-)c
ultu
rală
: Cop
iii p
ot fa
ce s
chim
b de
vid
eocl
ipur
i sub
titra
te c
u co
legi
din
al
te ţă
ri sa
u re
giun
i şi p
ot o
bţin
e fe
edba
ck d
e la
vor
bito
ri na
tivi p
entru
pro
iect
ele
lor m
ultim
edia
. Ei p
ot înţe
lege
ut
ilita
tea
subt
itrăr
ii pe
ntru
a înţe
lege
mes
ajul
unu
i cân
tec
în li
mba
lor n
atală.
Opo
rtun
ităţi
pent
ru în
văţa
rea
muz
icală
•
Cop
iii p
ot re
prez
enta
vid
eocl
ipur
i sau
ser
ii de
fo
togr
afii
(ex.
pre
zentăr
i în
Pow
erP
oint
, fo
tore
porta
je, i
Mov
ie).
• E
i pot
ale
ge s
ecve
nţel
e de
imag
ini ş
i pot
co
mpu
ne o
înre
gist
rare
aud
io p
entru
o
repr
ezen
tare
viz
uală
. •
Ei p
ot c
ombi
na m
uzic
a cu
imag
ini p
entru
a
obţin
e o
prez
enta
re m
ultim
edia
.
Exem
ple
de a
ctiv
ităţi:
com
pune
rea şi
man
ipul
area
înre
gist
răril
or a
udio
, pov
estio
are
în s
ecve
nţe
Jurn
alul
meu
mus
ical
: Să
folo
sim
tehn
olog
ia s
au c
ompu
teru
l (U
ICT5
) Să
titră
m u
n vi
deoc
lip s
au o
ser
ie d
e fo
togr
afii
ale
unei
form
aţii
din
altă
ţară
.
Stra
tegi
i de
învăţa
re: C
onşt
ient
izar
ea fa
ptul
ui că
feed
back
ul a
supr
a pe
rform
anţe
lor
lor a
jută
la în
văţa
re.