ACCIDENTE DETERMINATE DE CURENTUL ELECTRIC

1. GENERALITATI

Fenomenele care apar in organism ca urmare a trecerii curentului electric definesc conceptul de electrocutare sau soc electric.Consecintele se manifesta prin vatamari de diferite grade, pana la deces.Consecintele electrocutarii depind de urmatorii 3 factori:

a. intensitatea curentului electric;b. timpul de trecere a curentului electric prin corp;c. traseul strabatut de curentul electric prin corp.

A.INTENSITATEA CURENTULUI ELECTRIC

Intensitatea a carei limita de suportabilitate a fost stabilita experimental si care este considerata nepericuloasa este de :

-10 m A in cazul curentului alternativ de frecventa industriala;- 50 m A in cazul curentului continuu.

In general, omul nu reuseste sa se desprinda singur din circuitul electric din cauza spaimei, precum si din cauza contractiilor musculare care nu permit desprinderea de circuit.

Intensitatea curentului electric care strabate corpul omenesc, atunci cand se stabileste o tensiune accidentala intre 2 puncte de contact ale organismului, depinde de rezistenta electrica a corpului. Rezistenta electrica depinde de factori externi : umiditatea si temperatura aerului, gradul de umezire al pielii, factori interni : transpiratie, febra, continutul de alcool din sange, starea de oboseala

Rezistenta corpului omenesc variaza intre 500-3000 ohmi.

In calculul sistemelor de protectie se iau in considerare valoarea de 1000 ohmi pentru cazul atingerilor directe si 3000 ohmi in cazul celor indirecte.In functie de intensitatea curentului electric care strabate organismul se produc, gradual, urmatoarele efecte:

- intre 0,5 - 2 mA : pragul de senzatie, variabil;- intre 2 - 3 mA :senzatie usoara de tremur, intepatura;- intre 3 - 10 mA :convulsii, soc electric;- intre 10 - 18 mA : senzatie dureroasa, contractii musculare;- intre 18 - 25 mA : dificultati in respiratie;- intre 25 - 75 mA : soc electric sever;- intre 75 - 200 mA : fibrilatie ventriculara;- intre 200 - 1000 mA: apar semne (arsuri) la punctele de intrare

si de iesire din organism - intre 1000- 4000 mA: arsuri grave, extinse

B. TIMPUL DE EXPUNEREEste in raport cu intensitatea curentului electric. Cu cat timpul este mai scurt, cu atat valoarea curentului la care victima se poate desprinde este mai mare si invers.Astfel, limitele timpului de deconectare a instalatiilor electrice de joasa tensiune trebuie sa fie de 0,2 sec pentru tensiuni de pana la 250 V si de 0,1 sec pentru tensiuni de pana la 500V.

C. TRASEUL CURENTULUI ELECTRICSunt considerate foarte periculoase caile: mana stanga - piciorul drept (axa inimii) , precum si mana dreapta –marginea superioara a bazinului.

CONSECINTE ASUPRA ORGANISMULUI- urmari imediate: paralizarea functiilor respiratorii si/sau circulatorii , respectiv stop respirator si/sau stop cardiac , ori deces instantaneu prin fibrilatie ventriculara

- urmari intarziate (ore, zile): slabirea fortei musculare, amorteli, la reluarea activitatii pot apare tulburari care influenteaza centrul generator de excitatii al inimii.

PRIMUL AJUTOR

A. Scoaterea accidentatului de sub actiunea curentului electricpentru instalatiile cu tensiunea sub 1000V:

- daca victima este in contact cu instalatia electrica si se afla la inaltime se iau masuri pentru evitarea consecintelor caderii- intreruperea tensiunii (prin scoaterea sigurantelor, scoaterea din priza)- daca scoaterea de sub tensiune a instalatiei necesita timp se scoate victima de sub tensiune prin utilizarea unor echipamente sau materiale aflate la indemana.

- pentru instalatii cu tensiune de peste 1000V: - apropierea salvatorului de victima reprezinta un pericol pentru salvator - deconectarea instalatiei doar de catre o persoana care cunoaste bine instalatia. - scoaterea victimei se va face doar de persoana instruita, care foloseste mijloace de protectie electroizolante (cizme si manusi de inalta tensiune, stanga de manevra) - daca victimei i s-au aprins hainele se va proceda la stingerea acestora, prin inabusire.

B.Determinarea starii clinice a victimeidaca este constient: se poate stabili contact verbal cu acesta, sub forma intrebarilor, concomitent cu actiunea de calmare, de linistire; se cauta semne exterioare ale starii de rau (caracteristicile pulsului si respiratiei, culoarea pielii, transpiratia fetei si a palmelor).

daca este inconstient: daca nu exista contraindicatii se aseaza victima in pozitie culcat pe spate, pe o suprafata plana si rigida.

Se desfac hainele la gat, piept si abdomen

Se verifica pulsul si respiratia

In cazul lipsei functiilor vitale se va face respiratie artificiala sau reanimare cardio-respiratorie.

c. alte vatamari (arsuri, fracturi, tulburari de vedere etc)Victimele constiente semnaleaza aceste simptome dureroase. In cazul celor inconstienti, cercetarea vatamarilor se va face numai vizual. Fara a misca si dezbraca inutil victima, dupa verificarea pulsului si a respiratiei.In functie de tipul vatamarii se va acorda primul - ajutor.

Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere , deoarece por apare ulterior tulburari de ritm cardiac.

Parametrii fiziologici ai organismului sunt urmatorii:- constienta: cu exceptia somnului fiziologic, omul este constient cand si unde se afla, poate executa comenzi si poate vorbi coerent;- tensiune arteriala: 120-130/70-80 mm Hg;- puls: 60-100 batai/minut, regulat;- respiratii: 16-18 respiratii/minut;- temperatura: 36 - 37 C.

Semne de alarma:- tegumente palide+oboseala nejustificata;- transpiratii abundente, fara febra;- dureri de cap(cefalee) + varsaturi;- varsaturi + intoleranta la lumina;

- varsaturi in „zat de cafea”;- paloare + somnolenta;- palpitatii/puls neregulat;- dureri in piept;- respiratie greoaie + cianoza tegumentelor.

CLASIFICAREA ACCIDENTELOR

ACCIDENTE MECANICE - provocate de obiecte taioase, dure care produc contuzii si plagi;ACCIDENTE ELECTRICE - provocate de actiunea curentului electric care provoaca arsuri si electrocutari;ACCIDENTE TERMICE - provocate de actiunea unor substante sau corpuri fierbinti care produc arsuri termice;ACCIDENTE CHIMICE - provocate de actiunea unor substante chimice care produc arsuri chimice sau intoxicat.

PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE INFARCT MIOCARDIC ACUT

Infarctul miocardic acut (IMA) este o complicatie a cardiopatiei ische -mice caracterizata prin obstructia completa si brusca a arterelor coro-nare, ceea ce duce la distrugerea regionala a muschiului cardiac.Cauza principala o constituie ateroscleroza coronariana - formarea placii de aterom la nivel coronarian, pe care se formeaza rapid un tromb ce obstrueaza brusc fluxul de sange ce ar trebui sa hraneasca miocardul.Bolnavii cu risc crescut de a face IMA: - bolnavii cu cardiopatie ischemica;- factorii de risc cardiovascular: colesterolul, HTA, diabetul zaharat, fumatul, stresul. Durerea este principala manifestare; durere cu caracter atroce, sfasietor, precum o lovitura de pumnal, cu localizare in piept, cu durata

mai mare de 30 minute, care creeaza bolnavului senzatia de moarte, insotita de greata, varsaturi, dureri abdominale.

PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ATAC CEREBRAL

Semnele sunt: pierderea constientei, paralizia muschilor faciali, stare de slabiciune pe o parte sau alta a corpului, dificultati in respiratie, dilatarea pupilelor, probleme de vorbire.1.Daca victima nu respira si nu are puls se face imediat respiratie gura la gura si masaj cardiac extern2.Daca victima nu respira dar are puls se face respiratie gura la gura3.Se solicita ajutor la 1124.Daca victima are tratament medicamentos cardiac si este constienta o ajutam in luarea medicamentului, conform dozei prescrise5.Se mentine victima la caldura, de preferinta in pozitie sezand, pana la sosirea medicului.

STOPUL RESPIRATOR

Este starea organismului caracterizata prin oprirea respiratiei, lipsa oxigenului in sange, ceea ce duce la distrugerea tesuturilor vitale si implicit la moarte.Semne de tulburari respiratorii:- respiratie neregulata, superficiala- respiratie zgomotoasa, dificila

Respiratia artificiala reprezinta tehnica de alimentare a plamanilor cu aer; trebuie inceputa imediat, deoarece organele vitale nu pot functiona fara oxigen

ETAPE:Aprecierea capacitatii de raspuns a victimei:- se confirma starea de inconstienta; se prinde de umar, este scuturat, este intrebat;

- se verifica capacitatea de a raspunde;- daca exista leziuni ale capului si gatului se imobilizeaza acestea inainte de a solicita raspuns.

Eliberarea cailor respiratorii:- cand o persoana devine inconstienta, muschii capului si ai gatului se relaxeaza. Daca victima este pe spate, limba ii poate cadea spre fundul gatului, inchizand calea de patrundere a aerului si astfel respiratia inceteaza.

a. Hiperextensia capului si ridicarea barbieiSe foloseste daca nu exista vatamari ale gatuluiSe pune o mana pe fruntea accidentatului si cu cealalta mana se ridica mandibula, pentru deschiderea maxima a cailor respiratorii

b. Impingerea mandibulei fara rasturnarea capuluiSe foloseste daca exista leziuni ale gatuluiSe tine capul fix, se apuca mandibula cu degetele 2 si 4 ale fiecarei maini si se impinge usor inainte, spre torace; cu degetele mari se deschide gura.

c.Verificarea existentei respiratiei:Se pune urechea langa gura si nasul victimeiSe urmareste miscarea sus-jos a toracelui, timp de 3-5 sec.

d.Verificarea ventilatiei plamanilor:Respiratie gura-la-gura: se sta lateral de victima, se acopera nasul acestuia cu obrazul, se sufla usor aer, timp de 1-1,5 sec pentru fiecare respiratie.Dupa fiecare respiratie se ridica gura, se urmareste toracele victimeiRespiratie gura-la-gura, strangand narile intre aratator si degetul mare.

e.Verificarea existentei pulsului:La artera carotida, unilateral, cu degetul 2,3,4, lateral, pe lungimea muschilor gatului.

Daca pulsul este slab, se urmareste timp de 5 - 10 sec, daca nu se trece la MCE (masaj cardiac extern).

MASAJUL CARDIAC EXTERN

Compresiile toracelui duc la cresterea presiunii in interior , exercitand presiune directa pe inima, cu reluarea circulatiei sangelui spre inima, plamani si creier.

- victima se aseaza pe un plan tare si drept.- ridicarea membrelor inferioare- salvatorul ingenuncheaza lateral de victima, la nivelul umarului

acestuia- a nu se apasa pe varful sternului sau pe coaste- toracele trebuie comprimat pe o distanta de 3,8-5 cm- apasarea si relaxarea trebuie sa dureze un timp egal si

- 15 apasari-2 ventilatii = 1 minut- 4 cicluri complete de 15 apasari si 2 ventilatii, apoi se

verifica pulsul la carotida.

SCHEMA RESUSCITARE

Accident

Punerea în siguranţă aVICTIMEI şi SALVATORULUI

Evaluare rapidă (5-10s) a stării de conştienţă(stimul verbal, dureros)

ALARMĂ

112(nr. de urgenţă)

INCONŞTIENTCONŞTIENT

RESPIRĂ?

NU

Evaluare, prim ajutor

eventuale leziuni

PERMEABILIZAREA CĂILOR RESPIRATORII

DA POZIŢIE DE SIGURANŢĂ

Pentru evitarea aspirării lichidului unei eventuale vărsături, cu excepţia: politraumatism, TCC, înec, electrocutare, spânzurare

Izolarea zonei incidentului

Scoaterea din mediul toxic

Semnalizarea luminoasă, sonoră

Întreruperea sursei de current electric