ACCENT BASARABEAN

Revista Accent Basarabean este supliment al revistei Migrant în România realizată în cadrul proiectului Migrant în România Interculturală, coordonat de Institutul In-tercultural Timișoara în parteneriat cu Liga Apărării Drepturilor Omului, filiala Cluj, Centrul pentru Resurse Civice Constanța, Asociația pentru Apărarea Drepturilor și Integrare Socială București, finanțat de Uniunea Europeană prin programul Gen-eral Solidaritatea și Gestiunea Fluxurilor Migratorii. Fondul European de Integrare a Resortisanților Țărilor Terțe.

REDACŢIA

Coordonator Daniela Cervinschi (LADO Cluj)

Editor Şef Cătălina Ababei

COLABORATORI

Barbuta OtiliaClima CristinaDrob RalucaKachi Artsanyo DennisMihaela GligorRebekka Schon

ISSN2247-9260

Revista Accent Basarabean este editată de Liga Apărării Drepturilor Omului Filiala Cluj

CUPRINS

The needs of a foreign student... Dennis Kachi Artsanyo

Dear reader, make more international friends... Barbuta Otilia

And how does “SHARING Europe” look like ?... Rebekka Schon

Institutele si centrele culturale clujene în cadrul Capitalei Europene a Tineretului 2015... Raluca Drob

Cluj-Napoca este Capitala Europeană a Tineretului în anul 2015!...Natalia Emircioi

CIB cluj în cadrul Capitalei Europene... Cristina Clima

Ion Sova- basarabeanul îndrăgostit de cinematografie....Cristina Clima

Camel Sunday sau Lectia de mărinimieMihaela Gligor

10

12

15

16

3

5

7

Regardless of your status as a mi-grant worker, an asylum seeker, a refugee or a foreign student in a foreign land, adapting to a new habitation is always a challeng-ing task. This was a situation that I was in a few months ago. I am yet to fully settle in Cluj and it is my hope that highlighting the dif-ficulties I went through as a “new-comer” will be a basis in helping future foreign students not only in Cluj but also in the larger Roma-nia. From our previous en-counter in class, we had raised some issues with regard to the difficulties that we face here in Romania. Of course some of the

problems I will highlight will be from an ignorant point of view nonetheless, it should be a pointer to the organization on what needs to be done or what needs to be en-hanced. The first major problem that a foreign student faces in Ro-mania is the lack of a central point to access information that will be vital in adapting to his new home. A point in case can be illustrated with the official documentation that a foreign student needs. For example, how do I apply for my resident’s permit? How do I pay for my transport around the city? Do I have cheaper options for paying for my transport? How do I pay for medical insurance? Can

I travel to neighboring countries? What are the documents that I need in order for my documen-tation to be processed? What are the total costs to be incurred in the course of my application? An important point to note is no one really explains to the students the exact cost that they will incur in their pursuit of these vital docu-ments. Setting up of a central in-formation desk in learning insti-tutions where students can get all the information is something that has to be looked upon with seri-ous thoughts. Moreover, the rel-evance of these information

3

,

,

,

THE NEEDS OF FOREIGN STUDENTS

19

..

..

4

desks will depend on how early they are set up. It will be impor-tant that they are set up way early before the beginning of the aca-demic year. What are the economic, political and the social opportuni-ties available to me as a foreign student in Romania? Ordinarily, the typical student life is charac-terized by the vigor of exploiting available job opportunities for the sole purpose of improving their future career prospects. Thanks to LADO, now it is possible to work part-time without the bur-den of excessive paperwork but still it is not that easy for a for-eign student to get these working opportunities. I foresee a future where the organization will be collaborating with relevant per-sons and organizations through official and personal forums to come up maybe with an online forum where foreign students can access internship, voluntary and salaried opportunities that befit them. The same analogy can be applied to the political and so-cial spheres of life. For instance, are there any existing political and social forums that foreign students can participate in? Po-litical forums on one hand are a sure way of influencing policies that affect our everyday way of life. On the other hand cultural forums will foster tolerance, un-derstanding and acceptance to “alien” ways of life. In light of the aforementioned political and social analogies, I would like to bring to light the intricacies that engulf some of the foreign. A stu-dent I have interacted with want-ed to apply for asylum due to the war that is going on in his country and in the conditions that he was in. His needs were somehow ur-gent: food, clothing, housing and counseling service and it dawned on me how difficult it was for a

foreign student to access emer-gency social help. It would be a pleasure if future foreign students do not face these difficulties. It is my sincere hope that concrete plans are put in place as a counter to these difficulties that students encounter. Dennis Kachi Artsanyomember of the Thematic youth team, ACCES Project We were not born to be alone.

Otherwise existing within a so-ciety, would make no sense. But what is society if not a bunch of relationships? Our life is built on relationships we establish with others - family, friends, husbands, wives, colleagues, business part-ners…Moms know everything. My mom, for instance, used to say that you start making lifelong friends when you become a stu-dent. Did you notice how often grown-ups ask help from their old crazy friends back from col-lege? Or stories about little busi-nesses established with the same crazy friends from university? Next time you go to school just look around the people you’re in class with and think that each one of them will become some sort of professional, one might be an accountant expert, other might open a restaurant, and someone else might become a consult-ant in business law, a real estate manager or a civil engineer. In real business world you need these kinds of contacts. Besides, how your student life would pass without all those crazy party ani-mals? This is a network as well. What would you be without it? Parting alone? Going out alone? Doing projects alone? Growing up and not having who to call in case of an unexpected critic situa-tion with your future career? You can’t do it alone!Another important thing to ac-

knowledge is that relationships take effort! Friendship, family, boyfriends, girlfriends, every-thing takes a huge effort! Stand-ing in the corner, not approach-ing anybody, not getting involved won’t make much of your net-work. You need to be active in your social life in order to build that network. Recently I’ve found six simple tips of how to make it possible: remember names, give people your undivided attention, don’t interrupt, ask questions, smile, follow up! (you can read the whole article “6 easy steps to being a master networker all of the time” on www.entrepreneur.com). Last tip is from me: don’t be afraid!

Dear reader, make more international friends!

5

7

But why international friends? While I was studying in Denmark I had the chance to meet people from all over the world. First of all this means that I already have a worldwide network. So if I am, by chance, in Island, in France, in Germany, in Korea, China, Nor-way… or in Dominique Repub-lic I have a couple of people that could help me, show me the sur-roundings. Having international friends means cheap traveling and more worldwide opportunities! Remember: People introduce you to new people. And you never know what piece of information,

job, scholarship or just leisure op-portunity might share with you a new Danish friend, for instance.Making international friends is easier! A foreigner that just came into a new country is always seeking communication, support, help. What about 150 foreign-ers from 150 cities? That is why usually those travelers (either for study, work or leisure purpose) are much more open to meeting new people. If you are shy, aim for foreigners! It is easy to find an excuse to interact with interna-tional adventurers. You can help some exchange student in need to

find the library in your city (just an example) which is a very con-venient motive to meet a new in-teresting, full of resources person.Dear reader, make more interna-tional friends! That doesn’t have to sound egoistically. That’s a classical example of win-win situation. And don’t think that it is useless to spend time commu-nicating, keeping relationships and actually starting and build-ing them. You will be surprised how useful and fun some of them might turn out to be!Barbuta Otilia

The year 2015 has just started and in Cluj-Napoca it is not go-ing to be a regular one: The city is selected to hold the title of the European Youth Capital dur-ing this year! The huge range of events and programs which will be implemented and the intercul-tural environment all around were some of the reasons that inspired me, as a German student, to stay five months in Cluj-Napoca, SHARE my story and my back-ground and to become an intern in the International Department of the “Share Federation” in Cluj-Napoca. The Share Federation Cluj-Napoca was founded to support the youth communities of Cluj-Napoca by implementing the Eu-

ropean Youth Capital program and by helping them organise dif-ferent programs or projects. This federation generously contributed to my wonderful time in Cluj-Napoca and enabled me to deal with one of the matters closest to my heart. The European Roma Rights Cen-tre reports an eviction of 56 Roma families on the 17th of Decem-ber 2010 out of the city centre in Cluj-Napoca. Their destination, a highly polluted area next to the garbage dump which is called “Pata Rât”, entailed a grave deg-radation in education, employ-ment, health and housing issues of the residents. Actions and happenings like these raised the legitimate question whether this

infringement of the human rights, which are a significant compo-nent of the European community, is compatible with the title of the European Youth Capital and the European rights that should be represented during this year.In my opinion the event of the European Youth Capital should be used as a platform and op-portunity to raise questions like these and it should focus on the growing segregation process be-tween Roma and non-Roma after the fall of the communist regime, through widespread exclusion of Roma from the land distribution processes and their limited access to the economic transformation process. That should motivate us to do everything in our power

Cluj-Napoca – European Youth Capital 2015And how does “SHARING Europe” look like?

peregrinemag.com

6

8

to contribute to a better and im-proved dialogue between Roma and non-Roma and to estimate the event of the European Youth Capital as a fertile initial position for a sustainable, responsible and inclusive change of the urban en-vironment. We should be aware that hiding the “Roma problem” in front of European authorities, in order to match and fulfil the expected image of an inclusive European city, would emerge as counterproductive. That would lead to the exclusion of the prob-ably most European community – represented all over Europe, ac-commodative and living in con-nection and close interchange with a huge range of European societies. While I was seeking to explore the city and its human population with open eyes and ears, I was getting attentive to voices which were perceiving the European Youth Capital Year as an “Upper class” event represent-

ing values and norms like “rac-ism, discrimination, segregation, colonialism and exploration”. In my opinion that is not the way a European Youth Capital should be perceived and I am sharing the common view with the Inter-national Department of the Share Federation that this circumstance needs to be converted.Under the umbrella of the guiding idea “Share European” the Share Federation is aiming to ensure that the participation in the pro-jects is designed open to young people from all parts of Europe, regardless of their gender, race, ethnicity, culture and language, and/ or physical, economic, so-cial conditions. Particularly in or-der to facilitate the involvement and the openness of the European Youth Capital for Roma youth, the International Department of the Share Federation has devel-oped a strategy to “SHARE Euro-pean, SHARE Roma” and to raise

and “SHARE Romano Suno”, the voice of Roma youngsters. Lately Dan Petaca, the former president of the Roma student organisation “Romano Suno” was elected vice president for the representation of minorities during the European Youth Capital Year. He is aiming and supporting the International Department of the Share Federation to comply with the missions of increasing the level of non-formal education for Roma youngsters, facilitating the access to the opportunities of em-ployment possibilities, creating a set of mechanisms through which Roma traditions, identity and cul-ture will be promoted and valued, raising awareness and developing campaigns regarding equality, hu-man rights, solidarity, inclusion and non-discrimination and stim-ulating and encouraging Roma young people to be involved in different activities at the local, national and international level.

This will be implemented through a multifaceted programme, including the local, national and inter-national level. I am particularly glad that my intern-ship is providing me the opportunity to get involved in implementing an international project in July 2015 and to work together with the international Network of Roma and non-Roma voluntary service organisations “Phiren Amenca”, located in Buda-pest. I have been in contact with this organization since my European Voluntary Service in 2011, par-ticipated in several seminars and actions and got to understand the importance, necessity and the impact of their projects. In July they will get active again and organise a meeting of 150-200 young Roma and non-Roma youth activists and youth leaders from 15 European countries for an “International Forum of the Roma Youth Movement” in the context of the European Youth Capital 2015 – Cluj-Napoca. The project aims to raise the voice of Roma youth on a Euro-pean level, to create debate, reflection and common engagement of Roma and non-Roma youth activ-ists, to strengthen an international structure of vol-unteers, and to raise the visibility of Roma youth self-organization among youth organizations. The Forum of the Roma Youth Movement will be a unique and outstanding event during the European Youth Capital, raising the positive engagement, dia-logue and solidarity of Roma and non-Roma youth. I am looking forward to participating and being in-volved in the European Youth Capital 2015 and I would like to thank you all for shaping Cluj-Napoca in a way that I enjoyed a wonderful time in Cluj-Napoca! Rebekka Schon

www.clipedecluj.ro9

..

Pentru Cluj-Napoca, anul 2015 intenționează să aducă mai multe evenimente, mai multe colaborări, mai multă implicare și mai multă vizibilitatea pen-tru diferitele comunități și instituții prezente în viața socio-culturală locală. Fiind unul dintre cele mai importante centre universitare românești, precum și un recunoscut oraș cosmopolit, titlul de Capitală Europeană a Tineretului pentru anul 2015 a venit ca o recunoaștere a activității de până acum, dar și ca o responsabilizare pentru a continua bunele practici și pentru a le perfecționa. Printre actorii culturali cei mai importanți pe plan local se numără institutele și centrele culturale, a căror număr se ridică la peste 20, însă mai impor-tant, a căror activități își fac din ce în ce mai mult simțită prezența, atât printre locuitorii Clujului, fie ei studenți internaționali, migranți etc., cât și printre turiștii sau colaboratorii străini. Una dintre definițiile centrului cultural îl numește drept o organizație sau instituție care promovează activitățile artistice și culturale ale unei țări străine în cea gazdă, cu scopul de a familiariza locuitorii

celei din urmă cu limba specifică și mediul cultur-al pe care îl reprezintă. Astfel, centrul cultural este un promotor al culturii, tradițiilor și limbii străine, dar și un reprezentant al cetățenilor, orgnizațiilor și instituțiilor țării de unde vine.Printre cele peste 20 de astfel de instituții prezente în Cluj se numără: Institutul de Studii Iudaice, In-stitutul Confucius, Institutul de turcologie, Centrul cultural Brazilian, Centrul cultural Britanic, Centrul cultural Coreean, Centrul cultural German, Centrul cultural Rus, Centrul de artă și cultura Japoneză, Centrul de studii de literatură Belgiană, Centrul de limbă Portugheză, Centrul de studii Canadiene, Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturala, Comunitatea Elenă, Biblioteca de Studii Americane și Biblioteca Austria. Consulatele Onorifice sunt de asemenea prezente, astfel menționăm Consulatul Onorific al Regatului Țărilor de Jos, al Republicii Chile, al Republicii Turcia, al Republicii Franceze, Consulatul Republicii Ungaria și Viceconsulatul Onorific al Republicii Italiene.

Unele dintre aceste instituții sunt active de peste 20 de ani, precum Institutul Cultural Francez, British Council sau Goethe Zentrum, altele au sărbătorit peste 10 ani de activitate, precum Centrul Cultur-al Italian, înființat în 2002 și Centrul de Limbă și Cultură Poloneză, înființat în 2003, iar o parte, pre-cum Centrul pentru Studii Indiene și Institutul de Armenologie sunt la început de drum de anul trecut, din 2014. Plecând de la ideea de a întări relațiile în-tre cele două culturi prin cursuri de limbă, curând ,activitățile centrelor culturale din Cluj și-au extins plaja de acoperire. Astfel, cele trei mari direcții cu care institutele și centrele culturale activează acum în oraș sunt: cursurile de limbă străină și accesul la biblioteci cu literatură specializată, evenimentele culturale: de la proiecții de filme, expoziții de foto-grafie, concerte, până la workshopuri de gastrono-mie tradițională și tradiții, întâlniri formale și infor-male sau nopți de literatură, și nu în ultimul rând activitatea științifică. Părerea că prezența institutelor și centrelor cul-turale din Cluj și de pretutindeni are doar rolul de a umple golurile lăsate de alți agenți culturali trebuie transformată în una care să se plieze pe dovezile care deja ne spun altceva. Astfel, pentru a veni în întâmpinarea acestei nevoi, pentru a face mai vizibile și pentru a stimula activitățile și colaborările centrelor culturale, Cluj Capitală Europeană a Tiner-etului 2015 a creat strategia numită ”SHARE Mul-ticulturalism”. Această strategie face parte din cea mai mare a Capitalei Europene a Tineretului 2015 numită ”SHARE European, SHARE International” care dorește să impulsioneze toți agenți culturali să colaboreze sub această umbrelă și să-și continue munca chiar și după anul 2015. Dimensiunile cheie ale strategiei care vizează insti-tutele și centrele culturale variază de la a promova activitățile acestora, la a stimula creșterea numărului lor precum și a numărului de participanți, până la a aduce împreună centrele culturale pentru colaborări și pentru schimb de bune practici și experiență. Obiectivele programului ”SHARE Multicultur-alism” sunt structurate pe două nivele: unul se

adresează comunităților vizate, fie ele de admiratori ai culturii respective, de cetățeni ai ei sau de studenți ai limbii, pe când celălalt se concentrează pe nevoile institutelor și centrelor în sine. Pentru prima direcție se urmărește: creștea expunerii tinerilor la diferite culturi și tradiții prin facilitarea accesului la cărți, reviste, muzică și filme, materiale ce se găsesc în bibliotecile institutelor sau centrelor, implicarea comunităților de tineri, fie ei migranți sau studenți internaționali, întărind astfel cooperarea și multi-culturalismul, stimularea comunităților ce aparțin culturii respective în a deveni o voce mai puternică la nivel local și național și în a dezvolta la rândul lor schimburi culturale cu alte asemenea comunități. A două direcție se focusează pe crearea de legături sustenabile între centrele culturale și diferite alte organizații culturale clujene, precum și pe cooperări între centrele existente cu scopul de a construi o rețea mai puternică care să stabilească legături naționale și internaționale între comuntățile și centrele locale și comunităile și centrele din afara și nu în ultimul rând de a stimula crearea unor noi astfel de instituții. Factorul cu cea mai mare importanță în această strategie, pe care se bazează îndeplinirea tuturor obiectivelor propuse este implicare individuală, cât și colectivă a celor care au fost măcar o dată fermecați de ceremonia ceaiului japoneză, de dan-surile braziliene, de dulciurile turcești, de muzica franceză, pictura italiană, basmele rusești sau de eroii Greciei antice. Fără emfază, putem spune că participarea activă la viața centrelor și institutelor culturale clujene înseamnă descoperirea de noi co-mori de hrană pentru minte, suflet și trup.Raluca Drob

10 11

Institutele si centrele culturale clujene în cadrul Capitalei Europene a Tineretului 2015

,

Centrul cultural Rus Cluj-Napoca, aprilie 2013

TITLUL DE CAPITALĂ EUROPEANĂ A TI-NERETULUI a fost câștigat de către Municipiul Cluj-Napoca pentru anul 2015, în urma unui con-curs internațional (49 de țări), desfășurat de Foru-mul European al Tineretului - cea mai reprezentativă structură de tineret la nivel european. Titlul de Capitală Europeană a Tineretului 2015 este al comunității clujene, prin Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, al sectorului de tineret din România, prin reprezentanții organizațiilor studențești și de tineret care au avut inițiativa și care se implică în continuare în implementarea programului și al României, Cluj-Napoca fiind prima Capitală Europeană a Tineretului din țara noastră.Municipalitatea clujeană, deținătoarea de drept a acestei titulaturi, așa cum se arată prin Memoran-dumul semnat în aprilie 2014 la Bruxelles între Municipiul Cluj-Napoca şi Forumul European al Tineretului, a încheiat la data de 22.06.2013 (HCL nr. 299/2013) un protocol de parteneriat cu Federația SHARE Cluj-Napoca în vederea implementării pro-gramului “Youth@Cluj-Napoca 2015”. Astfel a fost format un parteneriat public-privat de anvergură, pentru dezvoltarea proiectului câștigător. Federația SHARE Cluj-Napoca este alcătuită din 36 de ONG-uri studențești sau organizații non-guvernamentale a căror activitate vizează dezvoltarea tinerilor și sprijinirea proiectelor inițiate de tineri. Federația SHARE Cluj-Napoca este deschisă pentru noi mem-bri.În ședința Guvernului României din data de 29 octombrie 2014, programul Youth@Cluj-Napoca 2015 a fost declarat proiect de interes național prin

aprobarea unei Note în acest sens iar ulterior a unei Ordonanțe de urgență, cu scopul de a crea cadrul le-gal necesar pentru acordarea de sprijin guvernamen-tal proiectelor din cadrul Cluj-Napoca 2015 Capitala Europeană a Tineretului.Spre deosebire de programul Capitalelor Culturale Europene, “Capitala Europeană a Tineretului” (CET) este în sine un program “tânăr”. Municipiul Cluj-Napoca este a 7-a CET din spațiul european. Titlul de CET 2016 a fost câștigat de Ganja, al doi-lea cel mai mare oraș din Azerbaijan. În noiembrie 2014, Cluj-Napoca a găzduit Adunarea Generală a Forumului European de Tineret, cadru în care a fost anunțat câștigătorul CET 2017 - Varna, Bulgaria.Misiunea Programului Youth@Cluj-Napoca 2015 este de a întări rolul și sprijinul acordat tinerilor și organizaţiilor de tineret în participarea activă a aces-tora la schimbarea societăţii, printr-un proces de dez-voltare urbană sustenabilă, responsabilă și incluzivă, prin împărtășirea spaţiului, culturii, puterii, muncii, bucuriei, viziunii și valorilor europene comune, adresând teme precum responsabilizarea tinerilor, susţinerea acestora, mobilitate, dialog structurat și informare în cadrul unui program de un an.Prim programul Youth@Cluj-Napoca 2015 urmărim să punem Clujul, Transilvania și România pe “harta mentală” a tinerilor europeni. Motto-ul programu-lui este “Share”, așa cum a fost asumat prin dosarul de candidatură declarat câștigător la finalul anului 2012.Obiectivele programului de interes național Cluj-Napoca 2015, Capitală Europeană a Tineretului.

Cluj-Napoca 2015 - Capitala Europeană a Tineretu-lui este o oportunitate unică pentru România de a:• crea un parteneriat de durată între sectorul de tineret, autorități locale și naționale, alte instituții responsabile de dezvoltarea tinerilor și structurile europene de tineret spre beneficiul întregii societăți;• crește vizibilitatea României în rândul tiner-ilor din țările Uniunii Europene;• realiza manifestări culturale și artistice de anvergură care, beneficiind de promovare la nivel eu-ropean, să stimuleze o creștere a numărului de turiști și tineri europeni care aleg să viziteze România;• crea mecanisme financiare sustenabile pen-tru sprijinirea proiectelor și structurilor de tineret;• dezvolta programe eficiente de sprijinire a tinerilor aflați la început de carieră și a celor cu inițiative antreprenoriale cu potențial;• încuraja voluntariatul în rândul tinerilor din întreaga țară, cu scopul dezvoltării de competențe concrete care să faciliteze integrarea tinerilor în câm-pul muncii, prin dezvoltarea unui sistem replicabil de management, training și programe educaționale; • îmbunătăți cooperarea dintre ONG-urile studențești și de tineret din România și cele din rețelele europene de tineret, din diferite sectoare; • activa și implica organizațiile de tineret în

procesele de dezvoltare urbană participativă;• transforma România, pentru un an de zile, în centrul european al tineretului care găzduiește o parte semnificativă dintre cele mai importante even-imente de tineret, întâlniri și conferințe dedicate tin-erilor europeni;• elabora modele de bune practici pentru în-curajarea proiectelor inițiate de tineri și a multiplica aceste modele la nivel național prin stabilirea unor metodologii accesibile;• fi un model de bune practici pentru întreaga Europă prin sistemele și proiectele dezvoltate și în special în ceea ce privește modul în care structurile guvernamentale stimulează dezvoltarea societății prin sprijinirea sectorului de tineret.Obiectivele minimale ale programului Cluj-Napoca 2015 - Capitală Europeană a Tineretului sunt:• o participare de peste 50% a populaţiei lo-cale (200.000 persoane) la cel puţin un eveniment sau proiect;• cel puțin 25.000 de studenți străini și 100.000 studenți români, fiecare participând la cel puțin unul sau mai multe evenimente din programul Cluj 2015;• implicarea a cel puțin 2.000 de voluntari în proiect-ele din cadrul Capitalei Europene a Tineretului;

12 13

Festivalul BasarabiaCluj-Napoca este Capitala Europeană a Tineretului în anul 2015!

15

Orașul Cluj-Napoca a prim-it titlul de capitală europeană a tineretului pentru anul 2015. Acest proiect este implementat de Federația Share în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca. Printre sponsorii și finanțatorii proiectului se numără atât organizații națioanale, cât și internaționale. Primul moment important în acest context a fost ”Youth Meeting”, dedicat tuturor celor care se vor implica în proiectul ”Cluj-Napoca 2015, Capitala Europeană a Tineretului”, care a avut loc la data de 11 decem-brie 2014 și s-a desfășurat la cin-ematograful ”Florin Piersic”, din oraș. La eveniment a fost prezen-tat programul de activități pentru anul 2015. Președintele Federației Share, Vlad Pop, a menționat că: ”În orașul nostru, anul viitor vom organiza sute de manifestări ar-tistice, culturale, educaționale, profesionale, antreprenoriale, sportive, filantropice, etc. Avem o paletă largă de evenimente, avem foarte mulți parteneri și

un program de dus la bun sfârșit împreună. Pentru prima dată, Eu-ropa vine la Cluj și nu viceversa.”. În discursul său, primarul orașului Cluj-Napoca, Emil Boc, a declarat că ”Acum este momentul să aducem Europa la noi acasă și sunt convins că avem multe lucru-ri de arătat, începând cu valorile europene și democratice până la spiritul multicultural, la calitatea vieții de student și la creativitatea și dinamismul tinerilor din capi-tala Transilvaniei, Cluj-Napoca. Primăria a alocat 2, 3 milioane de lei pentru pregătirile legate de proiectul Capitala Europeană a Tineretului 2015 și îl va susține în continuare”. Fiind o organizație membră a Federației Share, Grupul de Inițiativă Basarabeană din Cluj-Napoca a fost prezent la eveni-ment și își va aduce propria contribuție în cadrul capitalei eu-ropene a tineretului. Cea de-a XII-a ediție a festivalului ”Basarabia”, inițiat de GIB, se va desfășura în cadrul programului preconizat pentru anul 2015, în perioada 27-

29 martie. ”Pentru Grupul de Inițiativă Basarabeană este im-portant să participe în cadrul proiectului Cluj-Napoca 2015, Capitala Europeană a Tineretului, deoarece este o oportunitate foarte mare de creștere și dezvoltare a organizației, și nu în ultimul rând o creștere a fiecărui membru atât pe plan personal, cât și profesion-al, pentru că avem o echipă plină de idei și acțiuni, care merită să fie dezvoltate la un nivel mai înalt, la un nivel european. Pentru că noi, basarabenii, fiind studenți la Cluj, ne dorim să fim implicați în toate evenimentele și proiectele, care se desfașoară în orașul care ne oferă atâtea uși deschise.” a declarat în acest context președintele GIB Cluj, Rina Vrabie. Anul 2015, atât pen-tru Cluj-Napoca, cât și pentru studenții basarabeni din acest oraș promite să fie unul plin de eveni-mente frumoase, activități inter-active și experiențe unice. Foto: youth@Cluj-Napoca 2015 Cristina Clima

14

• cel puțin o nouă prioritate în domeniul po-liticilor de tineret în cadrul Strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru perioada 2014-2020;• 75 de noi inițiative antreprenoriale, start-up-uri din diferite domenii de activitate, formate cu sprijinul programelor de sub umbrela “Cluj 2015”;• un model de utilizare a măsurilor orizontale în implementarea proiectelor de durată care vizează dezvoltarea tinerilor;• o metodă de bună practică la nivel european în dezvoltarea de programe complexe, incluzive și sustenabile pentru sectorul de tineret.În deceniul trecut Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii (2007). În anul 2015, Cluj-Napoca deține titlul de Capitală Europeană a Tineretului, iar abia în decada ce urmează un oraș din România va avea din nou un titlu de Capitală Europeană (CCE 2021). Astfel, putem afirma că programul Cluj-Napoca 2015 Capitală Europeană a Tineretului este proiectul deceniului în România.

De ce este Cluj-Napoca 2015 Capitala Europeană a Tineretului?

• Aproape 100.000 de studenți urmează cur-surile celor 10 universități publice și private din mu-nicipiu.• Locuitorii au cea mai prietenoasă atitudine față de străini (studiu Eurostat).• Cluj-Napoca este unul dintre cele mai potriv-ite locuri din Europa pentru a porni un start-up.• Este al 14-a oraș din lume cu cea mai rapidă conexiune la internet.• Viața de noapte clujeană este animată con-stant de evenimente.• Centrul istoric al Clujului este gazda perfectă pentru acestea.• Cluj-Napoca contribuie major în zona arte-lor la nivel global, fiind deja un nume în sfera artelor contemporane și a tinerilor artiști ce au dobândit recunoaștere internațională.• Clujul găzduiește unele dintre cele mai atrac-tive festivaluri culturale europene, de film și muzică.• Conexiunea cu celelalte mari orașe ale Euro-pei este facilă.• Cluj-Napoca se află în top 10 cele mai sigure orașe din Europa și este unul dintre orașele europene cu cel mai curat aer.• 265.000 de turiști au fost înregistrați oficial în 2013 la Cluj-Napoca conform INS Cluj iar în zona metropolitană locuiesc cca. 500.000 de cetățeni

• Clujul se bucură de o societate civilă activă, puternică și în dezvoltare.Natalia Ermicioi în cadrul Capitalei Europene a

Tineretului 2015

16

www.cotidianul.ro

Ion Șova- basarabeanul îndrăgostit de cinematografie

Ion Șova este un tânăr din Republica Moldova, absolvent al Facultății de Teatru și Televi-ziune din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, care s-a lansat de curând în arta cinematografică. În cadrul Festivalului ”Bu-covina”, organizat de Grupul de

Inițiativă Basarabeană din Cluj, în perioada 5- 7 decembrie, a fost proiectat cel mai de succes mate-rial video realizat de Ion, filmul de scurt metraj ”Tenebris”. Acest film a ajuns pe cinci continente și a fost inclus în peste 25 de festi-valuri, însă cea mai importantă distincție pentru tânărul regizor

este cea obținută la Festivalul Internațional de Film din Manhat-tan, USA, desfășurat în luna feb-ruarie a anului 2014. În această competiție s-au înscris peste 130 de tineri din toată lumea, iar Ion Șova a fost unul dintre cei 13 laureați.

Tematica filmului ”Tenebris” este una foarte emoționantă, prezentând dorința febrilă a unui bărbat de a ajunge acasă, la fa-milia sa, însă drumul pe care trebuie să-l parcurgă acesta e unul anevoios, deoarece trece prin fo-carul unui război crud. Deoarece nimeni nu simte și nu implementează mai bine ideea

filmului decât însuși cel care a creat-o, regizorul Ion Șova este și în rolul principal, iar rolul fe-meii iubite este jucat de sora acestuia, Axenia Șova. Fiind o fire discretă, Ion Șova zice că nu a întâlnit dificultăți însemnate în timpul filmărilor. Nu a suportat cheltuieli importante, chiar dacă filmările pentru așa un tip de scurt

metraj ar costa aproximativ 5000 de Euro.Cel mai mare obstacol, în opinia acestuia, l-a constituit alegerea denumirii filmului, care trebuie să fie una consistentă, dar și misterioasă în același timp. În-tr-un final, regizorul a hotărât că cel mai potrivit ar fi ”Tenebris”,

17

18 19

„Dumnezeu nu are nicio religie”, spunea Mahatma Gandhi. Urmând învățătura lui Gandhi, putem spune că bunătatea nu ține, nici ea, de un Dumnezeu sau altul, iar fiecare lucru mic pe care îl facem avându-i în minte pe cei mai puțin norocoși decât noi ne apropie de Dumnezeu. Printr-un eveniment caritabil organizat pe 1 februarie 2015, Danish Ashraf, un tânăr musulman indian stabilit la Cluj, ne-a învățat că a dărui e mult mai important decât a primi. Dorind să sărbătorească succesul de care se bucură noua lui afacere, restaurantul cu specific indian Da Camel Club, deschis de curând la Cluj-Napoca, Danish Ashraf nu a dat o mare petrecere pentru prieteni, ci a întins o mână de ajutor copiilor de la Casa de copii Maria Gabriel, organizând Camel Sunday, o masă festivă la care s-au întâlnit oamenii mari și copiii. Și au stat de vorbă și au făcut planuri și au legat prietenii. La masa plină de bunătăți indiene s-au așezat, laolaltă, un grup de copii de la Casa Ma-ria Gabriel, oameni de afaceri, studenți sau iubitori ai culturii indiene și orientale. Într-o zi de duminică, oameni cu suflet mare - creștini și musulmani - din România, India, Pakistan, Emiratele Arabe Unite sau Canada, au adus zâmbetele pe fețele copiilor și i-au ajutat să uite, pentru câteva ore, de viața lor de zi cu zi. Muzica orientală și bucatele alese au fost pe placul tuturor. A fost o zi de duminică reușită, petrecută, cum altfel, în familie. Pentru că azi am înțeles, pentru a nu știu câta oară, că familia nu ține doar de sânge sau religie sau alte legături for-male. Familia înseamnă bunătate, atenție, dăruire. Mărinimie. (Mihaela Gligor)

Inițiatorul acestui eveniment: Danish Ashraf, pro-prietar al Da Camel Club Cluj (www.facebook.com/DaCamelClubClujNapoca)

Colaboratori:Casa de copii Maria Gabriel: www.facebook.com/CasaDeCopiiMariaGabrielBeard Brothers: www.facebook.com/beardbrother-sclujCluj Intercultural Awareness Organization (CIAO)Cluj Center for Indian Studies: www.facebook.com/indian.center.clujMihaela Gligor

ceea ce din latină se traduce ca ”Întuneric”. Ion e convins că un regi-zor bun trebuie să fie, în mod primordial, un lider exigent și responsabil. Capacitatea de a rez-ista presiunii este indispensabilă în acest domeniu, căci odată ce ai început să dai o formă materialu-

lui tău, trebuie să faci față even-tualelor obstacole ce pot apărea. Regizorii pe care-i admiră tânărul sunt: Quentin Tarantino, James Cameron și Wes Anderson. Pentru Ion Șova, filmul e mai mult decât o artă, mai mult decât o pasiune, e o parte din el, prin care se face văzut și auzit.

Stilul său original, viziunile non-conformiste și abilitățile de care dă dovadă pe platoul de filmare întregesc imaginea unui tânăr regizor cu un viitor promițător. Cristina Clima

Camel Sunday sau Lecția de mărinimie

18