Comisia Na ţională a Valorilor Mobiliare - Romania - GUVERNANTA CORPORATIVA IN ROMANIA
Abosamtil pestrs Braşov; ANUL LXXII.rea asta a mers atât de departe în cât a oprit până şi...
Transcript of Abosamtil pestrs Braşov; ANUL LXXII.rea asta a mers atât de departe în cât a oprit până şi...
REDACŢITJNEA,yaiiiijtraţiMea ţi TinomâtBraşov, piaţa mar« nr. 30. TELEFON Nr. 228.Scrisori ne francat« na m
primesc.Nr.nascsipte na se retrimit»
I n s e r a t e«« primesc ia AdmlnlstrafiiiM
Braşov şi la armătoarele BIROURI da ANUNŢURI:
la Vlens ia ti. Dukes Naohf., Nux. Aogenteld & Bmerio L»s- ner, Heinrich Schalek, A. O- pslik Nachf., Anton Orpelik. In Budapsşta la A. V Golber- fer, Ekstein Bernat. Ialia Le opoid (TH SrssAbet-kbrat
Preţul Inserţlunllor: o serie farmond pe o coloană U bani pantra o publicare. Publicări mai dea» după tarifă şi tavo. ială. — RECLAMJS pe pagina 3-a o serie 20 bani.
ANUL LXXII.Telefon: Nr. 226.
fiAZETA apare în flecare il
Aitoiaiente peştii Austro-UazarirPa un an 24 cor., ne şase Iuti
12 cor., pe trei It.o.1 6 cor. N-rlI de Dumlneoi 4 oor. pa as.
?8itii România ii miiiitss.Pe an an 40 franci, pe şase
Lnnl 20 fr., pe trei Ioni 10 fr. N-rlI da Oumlneoa 8 fr. pe an.
Se prenomeră la toat e oficiile poştale din Intra şi din afară şi la d-nii colectori.
Abosamtil pestrs Braşov;Admlnlatraţlunaa. Piaţa marş
târgul Inului Nr. 30. etagio I. Pe an an 20 cor* pe şaseluni 10 oor.. pe trei luai 5 oor. Ga dusul acasă : Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei Ioni fi oor. — Un exemplar 10 bani. — Atât abonamentele. cât şi inserţianiU sunt, a se plăti înainte,** ,1 11 — ■ U'a.
N r. 172. Iraşov, Luni-Marţi 11 (24) August
Răspunsul nostrupressei maghiare.
Toate ziarele franceze din Paris, publică res- punsul dat de pressa română din Ungaria, în urma iniţiativei luate de „Tribuna“ din Arad, acelor minciuni îndrăzneţe, ce au adunat ziariştii maghiari în respunsul lor la apelul ziariştilor francezi, pentru a stărui şi ei ca monstruosul proces de la Agram, semnul cel mai evident al sistemului de intoleranţă de rasă, să se sfârşească cât mai curând. Dăm aci în original rândurile noastre de apărare:
Onorate confrate!Aţi adresat zilele trecute sindi
catului ziariştilor unguri din Budapesta o telegramă, rugându-i să in- tervie in favoarea acuzaţilor din procesul deîa Agram. Răspunsul ce aţi primit nu ne miră. Presa ungurească susţine prin o tradiţie de 40 ani, un regim de asuprire şi violentare a tuturor neamurilor străine din Ungaria şi, printr’o consecinţă logică, nici în cazul acesta ea nu putea să ia parte decât pentru opresori şi contra celor persecutaţi.
Răspunsul acesta al ziariştilor din Budapesta cuprinde însă alte pasagii pe cari nu le putem lăsa nedesmin- ţite. Astfel se spune în acel răspuns- ce vi-s’a adresat că: »Trecutul pressei ungureşti este plin de pildele cele mai frumoase de lupte pentru libertatea pressei, lupte pe cari ziariştii, ziarele şi pressa ungurească întreagă le-au dus contra unor atacuri serioase".
Şi mai la vale se zice: „Opinia publică a Ungariei a condamnat şi combătut în tot trecutul ei ori-ce silnicie, ori-ce opresiune de rasă sau de religie şi ori-ce regim de teroare.“
Sunt aceste două afirmaţiuni pe cât de temerare, pe atât de neadevărate. Pressa uugareaseă fiind în mare parte subvenţionată direct ori indirect de guvernul unguresc, se fo
loseşte de ori-ce prilej spre a apăra sistemul actual de opresiune a tuturor nemaghiarilor din ţară. Prigonirea asta a mers atât de departe încât a oprit până şi cel mai elementar drept politic într’o ţară constituţională, dreptul asociaţiei politice şi al formării de partide politice pentru nemaghiari.
In acest sistem general de opresiune întră şi prigonirea cu toate mijloacele statului a presei nemaghiare. Nu mai inzistăm asupra u- nor măsuri de vecsaţiune mai mărunte, ca bunăoară oprirea vânzării acestei presse la toate debitele de ziare dela gările tuturor liniilor din ţară, asupra şicanărilor mărunte atât de simţitoare totuşi, pe cari le îndură pressa noastră la transportul poştal, întârzierea telegramelor şi scrisorilor mai importante adresate ziarelor uemaghiare etc. etc.
Voim să arătăm cu fapte cât adevăr este in cuvintele mai sus citate ale confraţilor noştri unguri despre libertatea pressei in Ungaria. După o statistică întocmită anul trecut în luna August, în cei din urmă 2 ani şi 4 luni, numărul condamnaţilor politici pentru pretinse „delicte politice de pressă“ a fost 226, osândiţi în total la 181 de ani 3 luni şi 6 zile temniţă, iar amenzile şi cheltuielile de proces s’au urcat la suma de 200.000 coroane.
Adăugăm că cu toate aceste prigoniri politice manifeste nu ni-s’a dat să cetini în pressa ungurească niciodată un cuvânt de reprobare pentru acest regim de prigonire. Avem însă, dimpotrivă, prilejui zilnic de a ceti în aceiaş presă ungurească, care se laudă cu „trecutul ei plin de pildele luptelor pentru libertatea pressei şi a gândirii“, apeluri adresate m inisterului public, să aplice toată rigoarea legilor împotriva pretinse-
lor noastre „instigaţii“ şi o mare parte n acestor apeluri ne-a adus noi prigon iri şi suferinţi.
In asemenea împrejurări, stimaţilor confraţi, înţelegeţi că, a fi gazetar şi a face gazetărie în Ungaria, dacă nu susţii regimul actual de asuprire, şi mai ales dacă nu eşti ungur, înseamnă un martiriu. Mizeria, temniţa, ruina fizică şi materială sunt azi soarta gazetarului nemaghiar şi mai ales român, din Ungaria. Şi culmea, spre aţi lua şi posibilitatea, ca să-ţi asiguri o retragere după o viaţă petrecută în muncă excesivă, în perze- cuţii vecinice şi în temniţi, guvernul nu permite formarea unui sindicat al ziariştilor români şi ori de câte-ori s’a încercat formarea lui, guvernul unguresc a refuzat aprobarea statutelor noastre — pentru a-ne da pradă mizeriei sigure şi a împiedeca să lucrăm şi să scriem aşa cum convingerile ne dictează.
In felul acesta, veţi înţelege stimaţilor confraţi, cât preţ se poate pune pe afirmaţiile pressei din Budapesta, care se laudă a fi ocrotitoarea libertâţei cuvântului şi a pressei. Sub aceste cuvinte se ascunde o realitate de asuprire şi prigonire, crudă şi brutală, :a pressei şi a ziariştilor nemaghiari din Ungaria. 0 pressă întreagă, pressa nemaghiară, e expusă loviturilor sistematice de călău, ale guvernului unguresc şi scopul este a o zdrobi şi extermina cu desăvârşire, după cum deja unele ziare româneşti au fost nevoite să înceteze, redactorii lor fiind aruncaţi în temniţi şi fondurile acestor ziare istovite cu desăvârşire de amenzile dictate de justiţia maghiară.
Nu lamentăm, nu ne plângem şi nu cerem ajutorul nimănuia, dar neadevărurile sindicatului din Budapesta ne-au revoltat prea mult, decât să le putem primi în tăcere. Ele ne-au făcut să vă desvălim contrastul prea
isbitor dintre cuvintele frumoase ale pressei ungureşti şi dintre realitatea stărilor din Ungaria.
Vă rugăm ca în interesul adevărului adânc jignit, în interesul cauzei drepte a unei presse şi a unui popor întreg să binevoiţi a aduce faptele citate de noi la cunoştinţa opiniei publice franceze care într’un nobil avânt de umanitarism şi de generositate, a ştiut, mai mult decât orice altă ţară, să arete totdeauna sentimentele de călduroasă simpatie pentru suferinţele tuturor asupriţilor şi prigoniţilor de ori unde. Dacă nu veţi putea contribui la micşorarea suferinţelor noastre, onoraţi confraţi, vă rugăm să binevoiţi măcar a nu contribui nici la mărirea lor, dând crezare afirmaţiilor grandiloquente ale opresorilor noştri, cari printr’un văl de frumoase minciuni caută să ascundă lumii civilisate realitatea dureroasă şi brutală.
Primiţi, Vă rog, onoraţilor confraţi, salutul confraternel al pressei româneşti prigonite din Ungaria.
Ziarele : „ T rib u n a“ (Arad), „Gazeta Trans ilvan ie i“ (Braşov), „L u p ta “ (Budapesta), „ Ţ a ra N o astră“ (Sibiiu), „L ib e rta te a “ (Orăştie), „Poporul Rom ân “ (Budapesta), „Gazeta de D um inecă" (Şim- leu), „Revista p o litică ş i l i te r a r ă “ (Blaj), „Revista B is tr iţe i “ (Bistriţa).
Medicii bucovineni şi congresul medical din Budapesta. Din Cernăuţi ni se comunică următoarele:
»Ziarele ungureşti şi după ele cele austriaco în frunte cu »Neue Freie Presse«, au răspândit despre noi medicii din Bucovina vestea calomnioasă, că noi am fi de- savuat memorandul lansat de colegii din România. In faţa acestei calomnii medicii români din Bucovina au luat cu unanimitate următoarea deciziune:
»Subscrişii medici, ca reprezentaţi ai tuturor medicilor români din Bucovina se d e c la ră s o l id a r i cu co leg ii lo r r o m â n i
d in celelalte ţ â r i; i u n t în t ru toate d e a m
FOILETONUL »GAZ. TRANS.<
Impresii de călătorie.IV.
Făgăraş — Braşov.
Ajunşi la ora 6 p. m. la Făgăraş, voiam să tragem la otelul » M e r c u r * , ce mi-1 recomandase dela Basna nenea P o p e - n ic iu , cunoscutul, a multe ştiutorul şi afa- biliul protopretore dela Bran; dar, infor- mându-mă Ja gară că » M e r c u r “ e ţinut de un jidan, şi că la hotelul » P a r i s «, e românul -»S o re a «, ne urcăm într’un omni- bus şi — hai la » P a r i s «, ca să ne putem fu d u lii şi noi la Bucureştii, că am fost la P a r is (!) deoarece Bucureşteni cred că numai ăla e om abitir , care a fost la Paris! Nenea S orea ne primeşte cu dragoste şi cu bucurie româneasca, dupăce în câteva vorbe facem cunoştinţa. Până la timpul mesei, soţia îşi găseşte o prietenă din copilărie, chiar în veciei dela » P a r i s * (!), pe d-na Ludovica Pop, soţia cunoscutului tipograf de prin aceste părţi, a d-lui Pop, care mulţi aai a lucrat şi aici în Braşov la »Gazeta Transilvaniei«. Iar eu, dornic a vedea oraşul de baştină a lui N e g r u
V od ă şi a nenumăraţilor voivoz de Făgăraş, voivozi care fără doar şi poate au fost domni de v iţă ro m â n ea sc ă , repede trec şoseaua în g r ă d in a p u b lică , care înconjoară vechiul castel, — fosta reşedinţă a voivozilor, iar astăzi serveşte drept ca
zarmă militară. Mă leg de cel dintâiu nă- drăgar mai spălăţel, ce’l întâlnesc şi în curiozitatea de a şti ce sunt aceste forturi, după »Bună ziua, domnule«! — îi cer explicaţie, în firma credinţă ca am înaintea mea un român...
— »Mă rog, nu vorbeşte ungureşte domnu, ea îs ungur, magyar ember« ?!
— Da eu sunt străin, domnule, sunt dela Bucureşti şi nu ştiu de loc ungureşte. D-ta, cum văd, ştii româneşte a- tâta, cât să ne putem înţelege, şi eu sunt foarte mulţumit cu atâta.
— Binye, domnule, io spune ce vrea boerul, pună găsim un domn dye rumun că sunt la Fogaraş destule!
Şi în modul acesta mi-a povestit multe şi cu multă bunăvoinţă ungurul, care de mai multe ori îmi ceru scuze că regretă, ca nu ştie mai bine româneşte. Eu, prinzând ocazie, îi spusei: »Vedeţi, rău faceţi D-Voastră, domnii de ungur, că nu voiţi să în v ă ţa ţ i u n g u re ş te d in şcoa lă , mai ales pe aici, unde, cum spui D-ta, împrejur sunt mai mult de 100 de sa te de R o m â n i. Şi apoi aci au fost şi sunt şi azi Românii stăpâni, fiind nobili, adecă n em eş ca ş i D - V o a s t ră ungurii«.
Aci interlocutorul meu mă privi lung şi-mi zise cam indispus:
— Nu ma rog, nu Rumunyi s tă p â n i
aci, ci tot n o i U n g u r i -m c ig y a r em ber-, R u m u n y i s tă p â n i la R o m â n ia , la D-Voastră. Aici Ungurii stăpâni.
Incunjurând cetatea, ungurul mă con
duse, tot bine dispus, până în p ia ţă , unde, îmi spuse dânsul, că aveam să întâlnesc şi domni de român, că sunt bugătyeA La despărţire îi mulţumesc pentru informaţiile p re ţioa se — vorbă se fie; — iar ungurul încântat de cunoştinţă, se comănăci, depărtându-se. Plec să fac o roată prin piaţă; trecând pe dinaintea cafenelei, observ două grupuri de domni. Trag cu u- rechea să auz vreo vorbă ro m â n e s c ă ; dar numai băsadă ungurească!
»Ce Dumnezeu! mă gândesc. In piaţa Făgăraşului cu peste 90% Români, să nu auzi vorbă românească! Aşa de tare să fi decăzut urmaşii boeriior lui Negru Vodă, cu care se fălia aşa de mult d-1 Şerban de Voila, la banchetul dat de primăria Bucureştilor Românilor din Ţara-Bârsei şi a Oltului, cu ocazia Expoziţiei dela Bucureşti?! In fine, evident enervat, ajung la doi domni: unul mai în vârstă, altul mai tânăr, care v o r b ia u rom â n eşte . Repede ma înseninez la faţă... îi agrăesc respectuos, e d-1 T u rc u , advocat, fost protonotar etc. Pe d-1 Turcu îl cunoşteam de mult, încă de când proiesam în Gheria, după numele şi după faptele sale româneşti. După ce’mi exprim bucuria de fericita întâlnire, d-1 T. cu o vădită afabilitate şi bunăvoinţă se oferă a mă conduce, a-mi arăta şi a mă lămuri asupra tuturor lucrurilor ce doriam să cunosc în Făgăraş, după ce îi spusesem că văd pentru p r im a o r d acest cuib românesc de viteji şi că anume m’am a- băiut din linia principală Cluj-Braşov, ca să văd şi mult lăudata Ţ a r ă a O ltu lu i.
Mai dăm odată ocol pieţei; îmi arată banca » F u r n i c a * , liceul cel nou de stat, unde lim b a r o m â n ă se propune n u m a i ca
s tu d iu fa c u lta tiv (!) în leagănul şi în vatra Românismului, apoi mă conduce înspre casa cea nouă a comitatului, în vecinătatea căreia este şi locuinţa d-lui Ş e rb a n
de V o ila , la locuinţa d-sale (doamna Turcu fiind dusă la Sibiiu, la fiica d-sale.) Ne întoarcem spre grădina publică. In mers d l Turcu îmi spune pe scurt chestia reuniu- nei femeilor române, despre care aveam cunoştinţă din „ G a z e tă “ , care chestie a ajuns, din ambiţii personale, la ministerul de interne... Ajunşi la grădina publică, la cetatea lu i N e g r u V o d ă , d-1 Turcu, (care scrisese mai nainte M o n o g r a f ia F ă g ă r a ş u lu i ) cu deplina-i competenţă îmi repetă fazele principale din istoria Făgăraşului şi a întreg ţinutului, în care, cum se ştie, şi vo evo z ii r o m â n i, de pe vremuri, alături de R o m â n i i M a ila ţe ş ti , astăzi maghiarizaţi cu totul — s’au abătut şi au stătut uneori. S9 înserase deabinele când, mulţumind d-lui Turcu, ne-am despărţit, îndreptân- du-mă spre P a r is (!), unde găsim pe d-1 Sorea ocupat cu câţiva muşterii care b ă - s ă d u ia u u n g u re ş te la o masă, la câte un pahar cu bere. Cuprindem şi noi loc la o masă vecină, comandându-ne cina şi trăgând cu urechia la conversaţia domnişorilor. Când iată că sosind un tânăr, care salută româneşte pe »poitaşi«, conversaţia cea a n im a tă se s ch im b ă ca p r in m in u n e p e
rom â n eşte . Nu ne putem din destul mira de acest afront, pănă ce nenea S o re a ne spuse că d o m n ii e ra u R o m â n i , în afară de
Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 172— 1909
cord cu memorandul lansat de corpul medical din România şi decid ca în faţa persecuţiunilor neomenoase, la cari sunt supuşi fra ţii lor din Ungaria să absenteze dela congresul internaţional de medicină ce se va ţinea anul acesta la Budapesta*.
Dr. Ioan cavaler de Volcinschi, profesor c. r. şi directorul Maternităţii din Cernăuţi, mare proprietar, deputat etc. Dr. Const. Zurcan, directorul spitalului de alienaţi; Dr. Eud. Procopoviciu, medic primar; dr. Eus. Isopescul, medic primar; dr. Oct. Qheorghiar>, medic primar; dr. I. Bo- dea, medic ord. al spitalului de copii; dr.T. Lupu , directorul spitalului din Suceava; dr. I. Mălinaşiu, medic primar Câmpulung; dr. A, Grigorovici, Suceava; dr. N. Dracin- schi, Iacobeni.
Audienţa contelui Aebrentbal la Fran-CiSC lOSif. Ministrul de externe, contele Aehrenthal s’a prezentat Sâmbătă în audienţă ia Maj. Sa Monarhul în Ischl, spre a-i mulţumi pentru acordarea titlului de conte. Contele Aehrenthal a conferit apoi cu monarhul asupra politicei externe şi a- supra convocărei delegaţiunilor.
România Şi Serbia. După convorbirea avută la Marienbad cu premierul României I. C. Brătianu, ministrul de externe al Sârbiei M. Milovanovitch a spus într’un interviev acordat unui corespondent dela »Neue Fr. Presse«, că relaţiile comerciale între Serbia şi România acuma se bazează exclusiv pe principiul naţiunei celei mai favorizate, însă este de dorit ca acest principiu să se sisteze, căci raporturile comerciale între cele două ţări nu sunt de-o importanţă prea de tot mare, nici una fiind avizată la cealaltă. In părerile lor asupra situaţiei internaţionale cei doi bărbaţi de stat sunt de aceleaş convingeri. Amândoi ţin ia echilibrul din Balcani, şi la status quo, cu deosebire la întărirea constituţională a Turciei, fiind aceasta întărire o condiţie a consolidării generale în Balcani.
Războiul din Maroc. Se anunţă din Gibraltar, că guvernul spaniol mobilizează întreaga artilerie. Bateriile provăzute cu tunuri Schneider sunt gata de a pleca în Africa.
»Daily Telegrapy« află din Meliila, că situaţia spaniolilor devine din ce în ce mai critică. Fortăreaţa Meliila e complect izolată. Transportul muniţiilor întimpină multe dificultăţi. Spaniolii au fost părăsiţi şi de acele triburi, cari până acum le e- rau credincioase.
Primul congres studenţesccultnrai-naţional din Iaşi. 1909.
Faţă de neînţelegerile ivite în timpul din urmă între comitetele de organizare din Bucureşti şi Iaşi in privinţa locului unde are să se ţină congresul, neînţelegeri cari avură de urmare demisia delegatului pentru Un
garia, d-1 Mircea R. Şirianul, anunţăm acuma cu plăcere pe toţi acei studenţi dela noi, cari vor avea destulă energie, de-a îndura micile şicane ce ar avea de întâmpinat din cauza participării la congres — pe lângă speranţa de-a nu mai avea de-a face la toamnă cu actualul ministru de culte — că în sfârşit s’a restabilit armonia între celo două comitete organizatoare şi au luat hotărârile definitive asupra datulu i şi zilelor când să se ţină congresul, după cum urmează în comunicatul mai la vale. Aprobăm şi din partea noastră schimbarea terminului pe la mijlocul lui Septemvrie, căci astfel studenţii noştri pot isprăvi cu înscrierile la universitate încă înainte de-a merge ia congres.
Programul.
Primul congres studenţesc cultural naţional se va ţine în Iaşi, In zilele de 6, 7, 8 şi 9 Septemvrie a. c. Sosirea congresiştilor va avea loc în 5 Septemvrie. Congresul va fi deschis prin cu vâ n tu l in tro d u c tiv al preşedintelui activ, ales dintre studenţi. El va arăta importanţa congreselor studenţeşti. Privire retrospectivă asupra congreselor noastre. Rostul congresului actual. Idealul naţional al poporului românesc. Rolul studenţimei la toate neamurile. Datoria studenţimei româneşti în împrejurările de azi.
Vor urma apoi o serie de conferinţe, în cari vor căuta să se lămurească următoarele trei puncte :
j! 1. Starea Românilor de pretutindeni subj raportul cultural, economic şi social.
f 1. Conferinţa unui student din regat asupra stărei culturale a poporului românesc din România liberă, Se va studia fiecare strat social în parte, din acest punct de vedere şi se vor analiza toaţe consecinţele ce au decurs dîntr’o lipsă de cultură sau dintr’o cultură înstrăinată.
2. Conferinţa unui student din regat asupra stărei economice şi sociale a poporului românesc din România liberă. Se va studia fiecare strat social, în parte, şi se va arăta cum se îniăţişază din acest punct de vedere, clasa rurală, clasa de mijloc şi clasa dirigentă.
3. Conferinţa unui student transilvănean asupra neamului nostru din Ardeal şi Ţara ungurească.
4. Conferinţa unui student bucovinean asupra neamului nostru din Bucovina.
5. Conferinţa unui student basarabean asupra neamului nostru din Basarabia.
6. Conferinţa unui student macedonean asupra neamului nostru din Macedonia
I I . ' Chemarea sludenţimii faţă de idealul cultural-naţional.
Conferinţă în care se va arăta: Activitatea studenţească pentru ajutorarea ridicărei culturale, economice şi sociale a poporului român. Trezirea conştiinţei publice a întregului popor românesc faţă de problemele existenţei naţionale. Mijloacele prin care studenţimea va putea coopera la realizarea acestor scopuri.
111. Organizarea unitară a întregei studenţimi româneşti.
1. Organizarea studenţimei după centre universitare lucrând pe ,baza aceluiaş program elaborat în congres. Studenţimea din Iaşi şi Bucureşti îşi va alege fiecare din sânul ei, la începutul fiecărui an universitar, câte un comitet de 12 delegaţi, cari vor reprezenta interesele studenţeşti.
2. Organizarea studenţimei pe cercuri judeţiene, lucrând pentru aducerea Ia îndeplinire, fiecare în judeţul său, a aceluiaş program. In fiecare an se va ţinea câte o întrunire de delegaţi ai celor două comitete, din laşi şi Bucureşti, succesiv în câte unul din aceste oraşe, la care întrunire vor participa şi delegaţi ai tuturor celorlalte centre universitare, unde urmează un număr mai mare de studenţi români. Câ- tră acest comitet venerai se va înainta de fiecare cerc judeţian cUe un raport amănunţit, asupra activităţei sale anuale. Rapoartele aceste vor fi cercetate şi date publicităţei.
S’au mai propus o serie de cestiuni, cari rămân a se discuta şi hotărî în congres : a. Raporturile dintre studenţime şi Liga Culturală, b. Căminari studenţeşti în Bucureşti şi Iaşi. c. Un se un distinctiv studenţesc, d. O sărbătoare a studenţimei.e. înfiinţări de societăţi de excursie, sport şi gimnastică, f. înfiinţări de societăţi filantropice studenţeşti, g. Birouri medicale- juridice studenţeşti, h. Chestii studenţeşti interne: serainarii, taxe, examene, programe, regulament de disciplină etc. i. Reduceri pe căile ferate române, j. Apariţia unui organ studenţesc.
Ca încheere, din punctele discutate şi admise de congres, se va întocmi un program general, care va călăuzi activitatea viitoare a studenţilor români de pretutindeni.
*
Înscrierile de participare la congres, se vor face, de acum înainte, numai la Iaşi, pe adresa comitetului organir/ator al congresului studenţesc, universitatea Iaşi, până la data de 25 August. Orice înscriere va fi însoţită de taxa de doi lei, trimisă prin mandat postai sau în mărci poştale, în schimbul căreia se va expedia, fiecărui student, programul şi carta de legitimaţie,
'■care singură dă dreptul la reducere de 75% P© căile ferate române, precum şi la participarea ia toate desbaterile, serbările şi excursiile ce vor avea loc cu acest prilej. De asemeni se va indica adresa lămurită şi numărul cărţei de student.
Studenţii cari vor voi să se înscrie I cu vreuna din conferinţele fixate prin acest | program, vor trebui să anunţe comitetul | ieşan, până la data de 15 August, rămă- I nând ca conferinţele în întregime, să fie
înaintate, cătră acelaşi comitet până la 25 August cel mai târziu. Din aceste conferinţe se vor alege, de cătră comitetul general, întrunit în Iaşi cele mai complecte. Tot atunci se vor fixa şi celelalte modalităţi ale congresului. Toate comunicările, precum şi trate propunerile lămuritoare şi complectătoare asupra conferinţelor rostite în congres, se vor înainta în scris, biroului care le va supune aprobărei congresului.
In fiecare din serile celor patru zile cât va dura congresul, vor avea loc serbări cu caracter naţional. Cele două zile ce vor urma — 10 şi 11 Septemvrie — sunt destinate unei escursiun' în direcţia: Brăila-Galaţi-Constanţa- Bucureşti.
încheind acest program, comitetul general cere întregei studer ţimi româneşti, sâ se pătrundă de seriozitatea împrejurărilor prin care trecem şi sâ participe, în număr cât mai mare, ia acest prim congres studenţesc cultural-national, care să nădăjduim că va însemna o epocă nouă în vieaţa studenţimei române.
Bucureşti: loan G. Savin, D. V. An- ghel, V. Ţino, M. Adămescu, V. Ispir, M. Russu-Şirianu, Gh. Lazăr, Gh. Balodima, Radu Portocală, Const. Pastia, N. Dicescu, N. Petrescu.
laşi: N. Iontscu-Govora, C. N. Iirim, C. Buşacu, C. Coroiu, V. Buţureanu, i. An- drieşescu, Al. C. Cusin, E. Ionescu-Darzeu, A. Tros.i. V. Tănase, Ai. Balaban, T. Pe- curariu.
Adunarea generalăa despărţământului Năsâud.
(Raport special).
In 15 1. c. şi-a ţinut despărţământul Năsăud al »Asociaţiunei« adunarea generală din acest an în fruntaşa comună llva mure.
Deja pe ia oarele 10 a. m. un public foarte număros, în majoritate ţărani îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, în frunte cu iniirosui şi neobositul pre< t d-1 lero- nim Slăvoacâ, aştepta cu nerăbdare sosirea trenului special, care avea să aducă pe membrii comitetului despărţământului dela Nasăud precum şi pe alţi oaspeţi din împrejurime. Precis la 11 oare trenul întră îa gară. Taraful de lăutari in tonă >Deşteaptă-ie Române«, iar publicul izbucneşte în furtunoase şi nesfârşite strigăte de »Trăiască!«.
La oarele 1 '/2 adunarea se deschide în biserica gr.-cat. prin cuvântarea preşedintelui despărţământului, d-lui vicar Ci- ril Deac.
Din punctele şedinţei e vrednică de relevat conferinţa d-lui A. Sasu: » Urmările alcoolismului«, ţinuta intr’un stil viguros şi curat pe înţelesul poporului, care a iost mult aplaudată. O cuvântare de o rară putere suggestivă a rostit d-1 profesor Păcurariu , secretarul despărţământului. Cu o vtrvâ admirabilă a ilustrat şi biciuit indiferentismul şi nepăsarea ce o purtăm
unul Ungur, de' dragul căruia băsăduiau cu toţii ungureşte ca şi când s’ar fi aflat pe AlfOld.. La plecarea lor, am felicitat pe tânărul candidat de advocat — al cărui num3 îmi scapă — că a salvat cinstea Umbei româneşti într’un hotel românesc în cel mai românesc ţinut din Ardeal, unde au funcţionat zeci de ani dearândul căpitani supremi români, unde şi azi administrează comitatul singurul alişpan român, d-1 Belle despre care am auzit numai lucruri bune... Va să zică, aveâ dreptate regretatul Dr. Aurel Mureşianu când, mai acu’s doi ani, aci în Braşov, mi-se plânse că unul din relele naţionale ce începe a se încuiba este lesnicioasa adaptare a multor tineri români pretinşi culţi, la limba, la literatura şi la viaţa socială maghiară. »Ce să mai cetesc şi gazetele româneşti, când pot să am ştirile cele mai nouă dela origină, din gazetele ungureşti?« îmi repetă cuvintele unor asemenea tineri uitaţi de sine şi de ai lor, neuitatul apostol, anteluptător şi m artir al pressei române. Ne mângăiarăm cu asigurarea lui nenea Sorea, că nu toţi domnii români din F ă găraş vorbise ungureşte între dânşii. După ce ne-a servit o cină bună, ne-am despărţit cu propusul să rămânem mâne zi, Duminecă in Făgăraş, să vizităm cele 2 biserici principale, pe d-1 vicar Macaveiu şi pe părintele protopresbiter ortodox Borzea.
Preste noapte însă soţia mea simţiin- du-se indispusă de oboseală şi de căldură şi temându-se de Agravarea răului care uşor şi cu greu trece, în zori de zi îmi z ice :
— Ştii ce, bărbate, mi-am schimbat planul; mă tem să nu mă îmbolnăvesc mai rău aci, unde nu am pe nimeni, mai aproape. Haid’ să plecăm la Braşov, unde cel puţin am pe soru-mea. Apoi călătorim pe răcoare...«
— B ine!... Să plecăm, deşi doriam să văd pe boierii din Tara Oltului şi la biserică ; că trebue să se ştie că în Ţara Oltului mai toţi Românii sunt boeril Şi... cu om- nibusul d-lui Sorea, am plecat la ora 8 spre gară şi de aci spre Braşov...' Lume puţină şi la gară şi pe tren, se vede că călătorim numai printre Români care, Dumineca, stau pe acasă... Româneşte ceruse bilet de drum la gară, singurul sătean român, cu care stătusem niţel de vorbă şi care îmi spuse că în Ţara-Oltului sunt numai Români; peste Olt — >în Ardeal« mai dai şi de câte un sat săsesc. Vă să zică, a rămas până azi în conştiinţa sătenilor români din Ţara-Oltului, amintirea vremei când Ţara-Oltului era independentă — sub ducii sau voivozii de Făgăraş, sau când aceste ţinuturi se ţineau de voivozii români din Muntenia... Ce -»ţine minte*, ce conservator este poporul român!! Româ- mâneşte vorbeşte cu noi până şi conducătorul de tren, nu ca pe valea Someşu- lui-mare, unde impiegaţii trenului făcut cu bani româneşti, nu vor să vorbească româneşte nici măcar cu ţăranii români.
Cât ce am pierdut din zare Făgăraşul, soţia mea îşi revine. Avem timp destul să privim frumoasa Ţară a Oltului. Şi cu adevărat, ţinuturi mai frumoase, mai
pitoreşti, mai romantice ca celea de pe la Şinca nouă şi vechie nu-mi aduc aminte să fi văzut: păduri cu poeni, întretăiate de câmpii cultivate cu tot felul de bucate, cu cartofi şi cu cânepă, adumbrite şi aceste de arbori presăraţi în lungiş şi ’n curmeziş, îţi fac impresia unei panorame încântătoare...
Pe la Şinca, trenul merge încetinel căci se mai lucrează la linea ferată care aci se prăbuşise pe distanţa de vre-un klm. Şinca-vechie, îmi revoacă în memorie pe nemuritorul cronicar fin ea i de eadem, a cărui sfântă umbră par’că o văd rătăcind pe aceste plaiuri cu dăsagii pe umere, purtând într’ânşii titlul de glorie al neamului românesc, condamnat de judecătorul ungur prin draconica sentinţă: „Ope- ra -i vrednică de foc, autorul de furcii*...*) Şi, de pe aceste încântătoare plaiuri, Tu părinte al reabilitării originei şi numelui roman, prigonit ai fost de o soartă nemiloasă, a-ţi târâ o viaţă mizeră printre străini, a cultiva minţi străine şi a muri, pe pământ străin!!... Când oare Românii îşi vor expia greşala... şi vor reabilita memoria lui Şincai printr’un monument vrednic de titanica-i muncă şi de glorioasa lui operă ?... Şi involuntar, conştiinţa îmi aso- ciă şi alătură aceste trei mari figuri oltene : Şincai, Lazar, Negru- Vodă.
Meditaţiunei acesteia puse capăt şuieratul locomotivei, indicând intrarea în
*) Opus igne, autor patibulo dignus,
tunelul săpat prin ramura de munte, ce desparte valea Oltului de valea Bârsei.
Par’că am trecut pe altă lume... Admirăm Vlădeni, frumosul sat românesc, o Să'işte în mic, Vlădenii, pe care statisticienii unguri n’au ştiut cum să-l schimonosească..., ca pe mai frumoasa Codlea, pe care era sâ nu o recunoaştem sub pocitul nume de » Fekete-halom«... De aci, în câteva minute, pe locuri umblate, sosim la Braşov, unde fiind chiar timpul prânzului, mâncăm la gară în societatea unui cunoscut ploeştean... Seara ne luăm în posesie, sub Tâmpa, noua locuinţă pentru câte-va zile, la dorinţa duducăi, de a petrece câtva în societatea unicei sale surori, a doamnei Amália Chiffa, mama tînărului Em il Chiffa (dela »Revista Bistriţei«) care se ilustrase cu câteva poezioare bunicele în coloanele venerabilei noastre » Gazeta Transilvaniei*...
Aci, am vizitat într’o zi, mormintele falnicilor apostoli şi martiri ai neamului, a lui Andreiu, a lui lacob şi a lui Aurel Mureşianu, vărsând, ca tribut de evlavioasă recunoştinţă, câte o lacrămă pioasă. Şi luându-mi, drept suvenir, câte o frunză de pe morminte, le-am urat să-şi odihnească în pace osămintele trudite în munca titanică pentru un neam nevoiaş, amărâte şi chinuite de cei ce răstignesc adevăru şi dreptatea! 1
B r a ş o v , sub Tâmpa, August 1909.
Prof. V. (r. Burgovanu.
II .
Nr. 172.-1909 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Pagina 3.
f în deobşte faţă de cea mai măreaţă insti- tuţiune culturală a nostră: Asociaţiuuea. Minunatul d-sale discurs, ascultat cu cea mai încordată atenţie, a stârnit un adevărat vifor de aprobări şi aplauze. Sub
k impresia acestei cuvântări s’a înfiinţat o | bibliotecă poporală, pentru care scop s’a
[colectat frumoasă sumă de 50 coroane. Din tavele noilor membrii înscrişi cu acest prilej s’au încassat 385 coroane.
$ Un banchet de 80 tacâmuri a sfârşit I actul adunărei, in decursul căruia d-1 pro- - fesor Pletosu, a rostit un binesimţit toasc în sănătatea preşedintelui Asociaţiunei,
[ d-Jui losif Ster ca Şuluţiu, care, la propu- [* cerea d-lui Păcurariu, a fost salutat prin fi o telegramă de aderenţă, t După banchet oaspeţii au vizitat fru
moasa expoziţiune de industrie casnică a- '•/ ranjată cu mult zel de d-şoara Letiţia Slă- ' voacă. Din ofertele benevole s’au adunat
Iaici 30 coroane, din cari bani se vor răscumpăra cele mai frumoase lucruri expuse > pentru muzeul nostru naţional din Sibiiu.
• Tot d-şoara Letiţia S!âvoacă, care este o pictoră-amptoare distinsă, a avut amabilitatea să pue la dispoziţia comitetului a- ranjator un frumos tablou ai d-sale, care s’a sorţit în folosul bibliotecei Aso- ciafiuoii, câştigându-se astfel suma de
- 38 coroane.> Seara a avut Joc, în sala otelului Co-I munal, o serată reuşită, din a cărei pro
gramă voi releva: aria populară *Bagă r Doamne luna'n nor«, cântată cu acompa- ? niament de lăutari de ţăranul Ambrozie
Galeş şi care a fost viu aplaudată, precum [ şi >Doina Ciobanului« executată pe flauta | de d-1 Ti tu Slă voacă, deasemenea bine j; primită.j După serată, fireşte, dans până’nf dalba ziuă. Intre d-şoarele prezente am
observat pe d-şoarele Letiţia Siăvoacă, f Beţi Precup, Zoe Pletosu, OtUia Mânu, Sa- 1- bina Siăvoacă, Virginia Ball, Virginia şi ! Mărioara Gri vase, Otilia Bulbuc, Mărioara j Buzilă, E isabeta Bodo etc.I- Reuşita serbărilor este în primul» rând meritul părintelui leronim Siăvoacă,
care n’a cruţat nici oboseală, nici jertfe i materiale în interesul succesului.:• Ir.Speculaţiunea cu grâul românesc.
Cetim în »Secolul« din Bucureşti:Cetitorii noştri sunt în curent cu
marea agitaţie ce ţine de mai bine de o Jună ia bursa dc cereale din Budapesta In jurul grâului românesc. S’au vândut până acum peste 1 milion de chintale metrice de grâu românesc pentru morile din Budapesta şi pentru cele din provincie, reprezentând o valoare de peste 30 milioane coroane.
Şi acum tot la bursa de cereale de acolo se vând mari cantităţi de gtâu românesc pentru Croaţia, Dalmaţia şi Fiume. Ba şi morar»i din Praga au început să facă oarecari angajamente. Cu toate acestea câţiva interesaţi reuşesc a ţin^ preţurile mai jos ca acum două săptămâni.
.Morarii din Budapesta, formând cu toţii un puternic cartel, s’au aprovizionat până acum pe timp de şase <uni cu grâul românesc. Şi spre a-şi răsbuna în contra agrarienii'T unguri, cari s’au sindicalizat fcpre a rinde cu preţuri exorbitante grâul unguresc, s’au W runit la confernţă şi de ■comun a :ord şi în unanimitate au decis ea începând dela 15 Noembrie şi până la 15 Martie toate morile să suspende iu- •crui două zile pe săptămână afară de sărbători şi de Dumineci.
S’a calculat că astfel morile nu vor lucra decât două uni din cele patru luni, şi în consecinţă ştocul actual de grâu românesc le va fi absoivat suficient până aproape de 1 Aprilie anul viitor.
Astfel proprietarii unguri vor fi osândiţi a sta cu grâul lor în magazii până la primăvară sau să-l vândă cu preţ scăzut, căci de un export, care presupune o mare concurenţă cu grânele ieftine din Rusia şi din Argentina, nici vorbă nu poate fi.
Această deciziune a morarilor din Budapesta a produs o adevărată panică printre agrarieni. Şi spre a-şi răzbuna, pressa agrară tace studii false asupra grâului românesc, încercând a-1 discalifica şi a-1 prezintă în culorile cele mai negre : Ba că din grâul românesc nu se poate face pâne aşa bună ca din cel unguresc, ba că nu va mai fi făină de lux, deoarece grâul românesc nu poate da; ba că cofetăriile şi franzelăriile vor suferi mult şi vor pierde şi mai mult ne mai având făina ungurească, etc.
Toate aceste însă, nu prind de loc. Azi în Budapesta pâinea, franzela, prăjiturile, etc. se fac numai din grâu românesc şi toată lumea este mulţumită.
ŞTIRILE ZILEI.— 10 August v.
Cursurile dela Văleni organizate de d-1 N. Iorga s’au terminat în 14 August, prin o mică serbare de despărţire, plină de entuziasm şi de făgădueli pentru anul viitor. A vorbit cu focul şi cu duioşia obişnuită d-1 N. Iorga, îndemnând pe oaspeţi să nu primească nici un ajutor oficial ci să se razime pe propriile puteri. A pus în vedere, că va ceti în oraşele din România conferenţe şi din banii adunaţi astfel va lăsa să se construiască o sală pentru cursuri la Văleni. Şi de astădafcăja accentuat caracterul românesc al activităţii sale »Viaţa noastră nu poate fi decât românească. Noi de noi să trăim, neprimind nici un fel de acomodare, izolaţi creindu-ne o cultură naţională şi o economie naţională.« Pe viitor a anunţat cursurile de istorie bisericească ale lui V. Pârvanu, cursuri ţinute pănă acum la universitatea de vară subvenţionată de stat la iaşi. Au vorbit apoi şi alţii, profesorul din Bucovina G. Tofan, făgăduind să aducă sute de compatrioţi ai săi, la an. A doua zi s’a făcut o escursie mare pănă la Cra- iova. — Interesant, că vara asta au fost şi 20 de militari la Văleni, la »cuibul de ar.archie«, cum îi zise pressa ovreiască de dincolo.
Arderea fabrice! de cherestea dinapropierea Pârei PeriŞ. Din Bucureşti se anunţă, că un îngrozitor incendiu s’a declarat Sâmbătă noaptea Ia fabrica de cherestea a domeniului coroanei Cocioc din apropierea gărei Periş. Focul a isbucnit dela atelierul de fierărie situat lângă gatere. Au ars în total peste opt sute metri cubi lemnărie în valoare de 80,000 lei; a mai ars o mare cantitate de doage şi ta- laşe, 2 gatere, 3 ferestrae, 2 ferestrae circulare, 2 butoaie cu vaselină, 2 cu ulei, 4 vagonete de tras lemne la gatere, pompa de incendiu, a fost distrus dinamul şi întreaga instalaţie a fabricei. Toate acestea întrecând suma de alte 80 mii lei. Lemnăria întreagă precum şi fabrica cu toate instalaţiile ei sunt asigurate la soc. »Generala«. Din cercetările făcute s’au putut stabili următoarele:
Atelierele fabricei au întrerupt lucrul de două zile, din cauza defectuozitâţii unui dinam electric. In timpul acesta fabrica era cu desăvârşire părăsită de catră lucrători. Rămăsese numai mecanicul Anton Iacob cu gardianul G. N. Niţu. Mecanicul lucrase în timpul zilei pănă spre seară cu0 forjă. Câteva oare mai târziu, gardianul Niţu, după însuşi declaraţiile sale, a observat deodată flăcările eşind din partea din mijloc a atelierului, care era construit numai din lemnărie. A dat imediat alarma dar cum fabrica era pustie — şi personalul administrativ se afla dus la Bucureşti — şi cum lemnăria era depozitată prea aproape de atelierul incendiat, focul s’a întins repede, transformându-se într’un adevărat dezastru. Deşi cantitatea de lemnărie era enormă şi deşi focul se întinsese foarte mult, totuşi pompierii au reuşit să localizeze în parte incendiul.
Panica din palatul regal din Budapesta.Sâmbătă pe când publicul aştepta pe scările palatului regal permisiunea de a vizita palatul, o coloană dela scări se prăbuşi cu mare sgomot. Publicul fu cuprins de panică. Unii strigau : »Fugiţi, un atentat cu bombe ! se dărâmă palatul!« Publicul se linişti în cele din urmă după ce s’a stabilit adevărul. Sunt trei grav răniţi.
Nou advocat român, d -i Dr. AugustinMircea ne anunţă, că îşi va- deschide în1 Septemvrie cancelaria advocaţială în Şimleu, strada principală, vis-a-vis de judecătoria cercuală.
BlerîOt în Budapesta. Ziarele maghiare aduc ştirea cu mult alai, că Bleriot, refuzând întâi invitările din partea Vienei şi Berlinului, a făgăduit societăţii de navigaţie aeriană din Budapesta de a veni şi a ceti o conferenţă în capitală despre succesele sale. Unele publică şi o depeşă a lui Bleriot, în care anunţă de a face chiar şi o ascenziune cu aeroplanul său în Budapesta. Idea este probabil a noului primar, care se zice, poartă mare interes pentru atracţiile ce ar putea mări circulaţia străinilor în Budapesta.
Panică la serbarea S-tului Ştefan. DinViena se anunţă, că cu ocazia serviciului divin, celebrat în biserica S-tului Ştefan, un bărbat de vreo 45 ani a aruncat o piatră mare în icoana Maicei Domnului dela altarul principal. Mulţimea care asculta serviciul divin a fost cuprinsă de mare panică, aşa încât serviciul divin a trebuit să fie întrerupt. Făptuitorul a fost prins şi luându-i-se interogatorul, a spus
că el a voit cu orice preţ să ajungă în temniţă. Şi pentru ca să-şi ajungă scopul, a recurs tocmai la acest mijloc.
Un accident pe linia ferată Braşov- Făgăraş. Ni-se scrie: Având nişte afaceri urgente prin Braşov şi ispravindu-le m’am întors Luni cu trenul iarăşi în cinstitul şi jidovitul Făgăraş. La întoarcerea mea era să se întâmple un caz foarte tragic. Locuitorul din Reuşor, Nicolae Oancea s’a apropiat cu carul încărcat de cânepă de rampa trenului chiar în momentul când acesta se apropia de rampă. Din norocire însă locomotiva a atins numai ruda carului, răsturnându-1 cu vaci cu tot într’un şanţ de vreo 3 metri adâncime. Privind din fereastra trenului am observat peri- culul de timpuriu. Nefiind însă în vagonul meu un signal de alarmă n’am putut ajuta nimic. Presupun că omul şi nevasta din carul cu cânepa au moţăitîn acel moment, iar maşinistul mânând cu o viteză foarte mare, n’a avut grije, căci carul venea din partea Oltului, iar maşinistul şedea cu spatele cătră Olt. Iu genere siguranţa pe aceasta linie lasă mult de dorit.
0 linie telefonică între Viena şi Berlin. Intre Viena şi Berlin se va construi încurând o nouă linie telefonică şi telegrafică, care va servi însă numai spre scopuri militare.
Petrecere în Sebeşul-săsesc. Tinerimea studioasă din Sebeşul-săsesc invită la petrecerea cu joc ce o va aranja Sâmbătă în 28 August st. n. a. c. în pavilonul hotelului »Leul de aur«. începutul la 8V2 oare seara. Preţul de intrare : De persoană 1 cor. VeDitul curat e destinat »Fondului pentru înfiinţarea unei biblioteci publice rom . în Sebeşul săsesc.
Câtă armată are Spania în Maroc.Ziarul »Le Matin« comunică că generalul Marina a cerut din nou 8000 soldaţi. Trupele auxiliare sunt pe cale spre Melilla. Cu aceştia armata spaniolă numără 48000 soldaţi.
De Vânzare. »Transilvania«, organul Asociaţiunei pentru literatura rom. şi cultura poporului român, pe 10 ani complet 1898— 1907 inclusive. Preţul după învoială. Informaţiuni mai detailate dă administraţia »Gaz. Trans.«
On harnic candidat de advocat aflăaplicare în cancelaria advocatului Dr. Moga din Braşov, începând cu 15 Sept. st. n.
Muzică pe promenadă. Mâne la oarele 5 ’/2 muzica oraşului va cânta la promenada de jos.
După treizeci ani.— 17 August 1909.
Maturizanţii die anul 1879 la gimnaziul din Năsăud, după un interval de 30 ani, au avut în 16 August a. c. o convenire la băile din Sângwrzul român.
S’a constatat, că în acel an au depus esamenul de maturitate la gimnaziu următorii : Solomon Halită, George Curtean, Dumitru Ciuta, Petru Cheresteş, Iuliu Moi- sil, Ioan Macavei, Andrei Monila, Aurel Moldovan, Ioan Solopa, Toader Bondriş, Simeon Pântea, Niculai Pop, Alesandru Pop, Valeriu Verzea, Tit Făgăraş şi Dănilă Sân- joan. In decursul timpului au repausat: Ioan Macuvei, Toader Bondriş, Simeon Pântea, Alesandru Pop şi Valeriu Verzea.
S’au prezentat la convenire Solomon Haliţă, George Curteanu, Dumitru Ciuta, Petru Cheresteş, Andrei Morida, Aurel Moldovan, Ioan Dologa, Niculai Pop şi Dănilă Sânjoan. Nu s’au putut prezenta din cauza depârtărei Iuliu Moisil şi Tit Făgăraş,
Cei prezenţi sau pozat în grupă dimpreună cu foştii’ profesori Ioan Ciocan şi Grigbire Pletosu. Seara a fost cina comună la hotelul băilor, la care au participat şi foştii profesori Dr. Pa vel Tanco, Ioan Ciocan şi Grigore Pletosu. La masă Dănilă Sânjoan a salutat pe foşt i conşcolari în viaţă, i-a invitat la renoirea şi întărirea legăturei de amicie şi frăţietate şi a exprimat condolenţe pentru cei repausaţi. Au mai vorbit Aurei Moldovan, pentru părinţii repauzaţiîor şi pentru foştii profesori şi Solomon Haliţă pentru foştii profesori. Apoi fostul director gimn. Dr. Pa- vel Tanco răspunde în numele corpului profesoral la expresiunile de reverinţă a- dresate acestora şi fostul profesor gimn. ion Ciocan ţine o prelegere instructivă despre însemnătatea culturei şi modurile promovărei ei.
Cei prezenţi au colectat între ei suma de 200 cor. pe care au predato profesoru- Grigore Pletosu cu menirea, ca întru eternizarea momentului de convenire să se întrebuinţeze spre scop cultural.
întrunirea de revedere a fost foarte animată şi a durat până în zorii zilei următoare.
Un participant.
ULTIME ŞTIRI.Zlatna, 23 August. Astăzi la oa
rele 3 p. m. a avut loc aci darea de seamă a deputatului nostru dr. Ale* xandru Vaida, însoţit fiind de d-nii deputaţi dr. Mihali şi dr. Ştefan Pop. S’a anunţat şi venirea altor deputaţi. Entuziasmul e mare, şi până acum ordinea este exemplară.
Cernăuţi, 22 August. Adunările poporale pentru aducerea în armonie a politicei tuturor Românilor din Bucovina continuă a se ţinea în toate părţile. După Suceava şi Cernăuţi, a- cuma Rădăuţii au fost locul unei astfel de grandioase manifestări de unire şi frăţietate. S’a votat şi aci, unanim o rezoluţie, în care cer deputatului lor reintrarea în partid.
Madrid, 23 August. Lupta decisivă contra Cabililor întâmpină mari greutăţi dio cauza lipsei de apă şi din cauză că trebue făcut înainte un canal la Machica. Pentru moment Spaniolii bombardează localităţile Maurilor. La Malaga un tren sanitar se află gata spre a transporta pe răniţi.
Londra, 23 August. Agenţia „Reu- ter“ află din Canea că guvernul cre- tan a asigurat pe conzulii puterilor protectoare ale Cretei că e hotărât să urmeze dorinţele Puterilor, adăugând că va publica o declaraţie oficială în scris imediat după ce ordinea va fi restabilită în insulă.
Autorităţile din Candia scoborî- seră catargul purtând steagul grecesc, dar mulţimea armată l’a pus din nou la loc. Detaşamentul miliţiei era de faţă, dar a fost în neputinţă să se împotrivească. Populaţia înarmată a stat îndelung lângă steagul grecesc spre a-1 păzi,
Berlin, 23 August. împăratul W il- heim va sosi la 8 Septembrie Ia Iglau sj re a asista la manevrele din Moravia.
B i b l i o g r a f i e .Bucolicele şi Georgicele lui Ver-
giiiu traduse de cunoscutul şi apreciatul scriitor şi profesor pensionar M. S tra ja n u . Bucuresei I. V. Socecu. Se pot procura prin librăria A. Mureşianu. Preţul cor. 2.60 plus 10 fii. porto.
Traducerea e făcu ă de un bărbat competent, din cuvîot îj cuvînfc şi e însoţită de analisa tuturor cuvintelor cuprinse în textul latin. Elevii giranasiali, cari au fost nevoiţi până acurua a utilisa traduceri streine, de sigur se vor bucura de acesta carte,
M . S tră ja n u : „Legătura între filosofic“ şi ştiinţele experimentale. I. înţelesul filosofiei. Ii. Problema puterii de v aţă ca hotar între fiiosofie şi ştiinţă. — Preţ u 50 bani, pius 10 bani porto.
M . S tră ja n u : „N eriu a *, un episod diu viaţa p .euiiaî Lm p r i i (nuvelă după Paul Heyse). Preţui 30 b., plus 5 b. poroo.
Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.R â m .
Redactor respons.: Victor Branisce.
Dr. S îllll I. CIUBHJ.Vili Kochgasse Nr. 29 — Viena
C on s n lt a ţ i n n ian celebrităţile medicale, cu specialiştii de ie
facultatea de medicină cin Viena.Telefon nr. 17065.
WiUUschhof,sanatoriu »ranjat — după sistemul De Lahmann — cu toate întocm riie modenr ale therapiei fisicale şi dietetice; 72 oră depărtare dela Viena în regiune romantic i ş: sănătoasă. P o s t a şi t e l e g r a f : M a r i a - E n z e n s d o r f bei Wien.
Cu desluşiri şi prospecte stă la dis- posiţie direcţiunea şi medicul şef al stabilimentului :
Or. Marius Sturz a
Nr. 1 72— 18(8.P a g in a 4 G Z E T A T R A N S I L V A N I E I .
Nr. 9694/1909.
PUBLICAŢIUNEreferitoare la prezentarea nonelor far siuni despre darea de case socotită după chirii pentru toate locuinţele închiriate de proprietarii de case sau de viile pe întreg sezonul de va>ă sau închiriate în alt mod, sau folosite de proprietarii înşişi adecă locuinţe, cari se pot folosi numai
într'un anotimp anumit.
înaltul Ministeriu reg. ung. de finanţe a ordoDat prin ordinaţiunea circulară Nr. 79749/909, ca la locui iţe de sezon, lucrările pentru măsurarea dării de casă pe anul 1910 să se înceapă deja de pe acum prin adunarea fasiuniior de dare.
Ca bază pentru darea de casă este a se considera la locuinţe de sezon de venit brut anual venitul supus dării de fapt obţinut pe timpul folosinţei (chiria pe sezon la locuinţele de sezon închiriate, şi valoarea chiriei la locuinţe de sezon neînchi- riate), carele, în cazul dacă din oarecare cauză nu s’ar putea stabili, tre- bue fixat din oficiu prin preţuirea valcarei folosinţei.
După-ce în Braşov locuinţe de sezon se află atât pe intravilanul oraşului Brassó, cât şi pe extravilanul aceluia, (mai cu seamă în Nou, în Valea Timişului, în Btupini ete.), se provoacă toţi acei proprietari de case, cari posed locuinţe de sezon şi le închiriază la persoane pe vară, sau cari le folosesc ei înşişi, a prezenta până în 30 August 1909 la subsemnatul oficiu de dare fasiimile de dare referitoare la aceste locuinţe de sezon, scrise pe nouăle formulare, cari se pot căpăta la oficiul de dare orăşenesc, evitând astfel pedeapsa prevăzută în §. 48 al articol, de lege V i. din 1909. (Legea despre darea de casă).
Cu această ocaziune având în vedere §. 61 şi 64 ai instrucţiunei date ia noua lege de dare după chirie sunt a se observa următoarele:
1) Dacă locuinţa este închiriată pentru tot sezonul la linul şi acelaş chiriaş, atunci trebue fasionat ca venit de chiria întreaga sumă de chirie obţinută pe întreg sezonul, cu prinzând şi valoarea prestaţiunilor laterale. Chiriaşul este obligat, la provocarea proprietarului casei, a adeveri exactitatea fasionării prin subscrierea fasionării în rubrica destinată spre acest scop.
2) Daca locuinţa nu este închiriată pe întreg sezonul la unul şi acelaşi chiriaş, atunci cel/obligat la farion are trebue să fasiorieze ca c hilie de sezon venitul plătit de toţi chiriaşii împreună cu valoarea pres- taţiunilor laterale. In acest caz însă nu este obligat nici unul din chiriaşi de a adev?eri exactitatea fasiunei de dare.
3) Referitor la locuinţele cari stau goale pe timpul sezonului, în localităţi cari sunt impune legei generale de eare după chirie se ia baza de dare a arului trecut ca venit curat-brut Peiuru anus 1910 e-*te deci b-za de dare cea hotărâtă pe anul curent.
4) L a casei**, locuinţele şi vil- lele, cari pe timpul sezonului se folosesc de proprietarul laptic, sau se cedează de a es»a altora fără plată tot pe durata sezonului, adecă cari nu sunt închiriate, — în localităţi, cari sunt supuse légid generale de dare după chiria, — este, în senzul §. 11 al instrucţiune! la nona lege de dare după chiria a se induce î * fasmnea de dare ca venit brut de chi lă valoarea folosinţei (valoarea, eh riei), care s’ar ti obţinut în caz de înch.riere
o) Dacă locuinţa le ezon după trecerea sezonului nu rămâne g i ia
ci se foloseşte de proprietarul faptic sau se închiriază din nou, atunci la astfel de locuinţe nu este a se fasiona valoarea de folosinţă obţinută pe timpul sezonului, ci valoarea de folosinţă pe anul întreg.
In cazul dacă fasiunea prezentată ar fi defectuoasă, sau dacă în terminul fixat nu s’ar prezenta fa- siune, respectivii vor fi provocaţi în senzul §. 63 al instrucţiunei amintite a întregi defectele însemnate în termin de 8 zile. respective în cazurile înşirate în punctul 1 şi 2 a alimei penultime a § lui 63 al instrucţiunei vor fi provocaţi cu recepieă a présenta fasiunea lor tot în termin de 8 zile.
B r a s s ó , 19 August 1909.
(1—2.) Oficiul de dare orăşenesc.
Cursul la bursa dia vièna.Din 22 August n. 1909
Renta ung. de ?ur 4'V0- ♦ • • .113 55Renta de joróue ung. 4°/0 . . . 92 60Impr. că; . ter. ung. în aur 3l/2% . 82 25 Inopi. căii. fer. ung. în argint 4% . 92 45 Bonuri rurale croate-siavone . . 94 —Impr. ung. cu p r e m i i ................... 200 75Losuri pentru reg. Tisei şi Seghedin . 143 .50Renta de hârtie austr. 4-*/*#> • • • . 96 —Renta de argint austr. 42/10 . , . 95 95Renta de aur austr. 4% . . . . 116 85Renta de cor6ne austr. 4% . . . 95*80Bonuri rurale ungare 3*/,% . . • 83.35Los.irî din 1860 ....................... 161.50Acţil de-ale Băncei ung. de credit 1765.— Acţi! de-ale Băncei austr. de credit 758 — Acţii de-ale Băncei austro-ung. . 652.—Napoleondori................................. 19.02Mărci imperiale germane . . . 117.2772London vista . . . . . . . 239 70Paris vista..................................... 95,17Ne o italiene................................. 95.—
O M O l £ n a u m i Z ! 5 0 M O
i z I
Se primeşte cu toată întreţinerea2 ş e o i a r i r o m â n i diu casă bună sub* 14 ani la Johana Schmidt, văduvă de amploiat în Braşov, Strada Prundului Nr. 9, vis-à-vis de gimnaziul românesc. (693,2—3.)
A N U N C I U R I(inserţinni şi reci.)
sunt a se adresa subscrise administrstîunV. In caşul pu blic&ri unui anunciu mai mul se odată se face scftdtmtni care cresce cu cât publicam «se face mai de multe-orl.Administr. «Gazetei Trans.
Banca Naţională a României.♦S i t u a ţ in i i e s u m a r ă .
1 9 0 8 1 9 0 92 August c t i : 25 Iulie 1 1 August
125.076,860187775860 Reser. metal, aur 86768678) 137300000 „ Trate aur 34162500| 120.871,485 120.931,178
756,691 Argint şi diverse monede . . . . . 646,711 495,81264.392,989 Portofoliu Român şi străin. . . . 60.772,818 64.385,371
8 381,800 *Impr. contra efec. publice 12413250)31.071,144 30.353,70817 453,707 „ „ „ în cont-corent 17940458(
11 999,924 Fonduri p u b l i c e .............................. 11.999,924 11.999,92415.480,553 Efectele fondului de reservă . . . 15.093,086 15.093,0863.216,621 Efect, fond, de amort. imob. şi mater. 3.151,121 3.151,1215 953,537 I m o b i l e ............................................. 5.977,043 5.979,132
700 008 Mobilier şi Maşini de Imprimerie . 705,338 705,338210,332 Chel tuci i de Administraţiune . . . 133,578 145,744
110.201,809 Depozite libe re ......................... ..... . 111.457,015 111.964,81518,291,657 Conturi c u r e n t e .............................. 32 960,877 37.616,32826.013121 Conturi de v a lo r i .............................. 29.034,165 28.949 964
408.128,609 3F a , s i : C a p i t a l .............................................
423.874,365 431.767,521
12.000,000 12.000,00024 928,807 Fond de r e z e r v ă .............................. 26.727,618 26.727,618
3.734,034 Fondul amortis. imob. şi material 3.992,572 3.992,572254.753,770 Bilete de Bancă în circulaţiune . . 267.170,240 274.474,900
2.190,642 Profit şi P e r d e r e .............................. 2.237,648 2.237,648319 547 Dobânzi şi beneficii diverse . . . 289,242 369,968
110.201,801 Depozite de r e t r a s ......................... 111.457,015 111 964,815
408.128 609 Scomptul 5%* Dobânda 5V2%
423.874.335 481.767,521Cursul pieţei Braşov.Din 23 August n. 1919.
Bancnote rom. C u r a p . 18.98 Vg«d. 19.04 Argint român n 18 80 * 19.—L i r e turcescî „ 21.40 „ 21.50Scris. fonc.Albine 5% 100.— * 101Rybie Rusesc! „ 251.50 „ 2.53Oapol condori. „ 19.— „ 19.12Nalbeni „ 11.20 „ 11.40Mărci gem ane „ 11.17 * 117.50
Se cautăo bucătăreasă româncă pentru o familie d'stinsă din Moldova (Români»). Poate fi angajată lunar sau anual. Salar 30— 35 lei lunar, pe lângă cuartir şi cost. Postul este a se ocupa imediat A se adresa la Administraţia „Gazetei4.
A v i z !In Magyarbodza comit. Három
szék (Treiscaune, se dă în antrepriză tăiatul alor 12 mii copaci (fagi) în grosime dela 31 cm. însus diametru, care au să fie lucraţi în trunchi de 2*30 metri lungimea. Lucrarea a- ceasta să începe la 1 Septemvrie 1909 şi are să dureze pănă Ja I Septemvrie 1910.
Doritorii de a lua aceasta lucrare în antrepriză pot afla infor- m-ţiunile mai deaproape în cancelaria ahvocaţialâ Dr. G Vsnter, Strada Hirscher Nr. 15, pentru a afla infor* (naţiunile. (689,4-a.)
M o
Prăvălia de haine de damea lui H. P. GQLDMAOT, Braşfev,s e p r i m e ş t eo Domnişoară ca vânzătoare.
Doritoarele de a ocupa acest post, fa se prezinte m persoană.
%
A. Mureş ia nuBtraşov, Tergol inului I¥r. 30.
Acest stabiliment este prove<)ut cu cele mai bune mijlbee tehnice şi fiind bine asortat cu tot teiul de caractere de litere din cele mai moderne este pus In posiţiune de a putb esecuta ori-ce Comande eu promptitudine şi acurateţa, precum:IMPRIMATE ARTISTICE
flS AUR. ARGINT Şl COLORI.C Ă R Ţ I DE S C I I î î ŢA,LXTE.HA.TURi ŞI DIDACTICE
S O r - A - T T T O T E I-
FOI PERIODICI.B ILE T E DE Y IS IT Ă
DIFERITE FORMATE.PROSRAME~ELESAHTE.BILETE BE LOGODNl ŞI DF. M iiDC FĂ DORINŢĂ ŞI ÍN COLORI.
REGISTRE şi IMPRIMATEpantru tóté speciile de serviciurt.
s x X j ^ i X T q p x x x e x .
C o r u p t u r i , A d r e s e , C i r c u l a r e , S c r i s o r i .
tSoiW&tte-, in loia -măzimea.
f á i m g f i l I M â L I ,IN D U S T R IA L E , de H O T E L U R I
ţi R E S TA U R A N TE .PEETDBI-Cimş ŞI DIVERSEBILETE DE IHMOBMÊNTARJL
Comandele eventuale se primesc în binroul tipografiei, Braşov Târgul In u lu i N r. 30, în eta- giul, îndSrfept in curte. — Preţurile moderate. —Comandele din afară rugăm a le adresa la
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov.
»Gazeta Transilvaniei'' cu numéral à 10 ftiert
se vinde la zaraful Dumitru Pop, la tutungeria de pe parcul Rudolf şi la Eremias Nepoţii.
T pogratia A . Mureşianu, Braşov.