Anul al 23-le&

iDuminecă, 15/28 Noemvrie 1915.

Nr. 52

PIl 1 { ) [ :r ■ ' i

ir ^R A î 1 f : >■ -

I 1i. •

PilEŢCÎ < ABON^ÎENÎULTJI:

Pe un a n .............................4 *» • 40 ^ I<pe o juru&ialo da tui . . . 2 eor. 20 o arii. ||

România, Ajnsrioa şi alie ţ&rf str&Sna 11 c o t , anual.

Abonam ente se îsc U BTiŢ>os»fi* P o P « ^ ” “ 6ibiîa-

Apare în fiecare

Telefon Nr. U s.Adreaa telsgmfioî: > g o a » P o p o n d m ^ g b i i u ^

IN SER ATE :

si primesc U B IR O U L ADMINISTRAŢIEI

(Sîratla Măcelarilor Nr. 12).

Un şir petit prima-dată 14 bani, a două-oară

12 bani. a troîa-oară 10 bani.

Sârbia în faţa morţii.Din ştirile, ce se raspandesc,

se vede tot mai limpede, că cli­

pele statului sârbesc sunt num ă­

rate. Când au trecut armatele pu­

terilor centrale Dunărea, se putea

ghâci, că de astădată poporul sâr­

besc care a luptat mai bine de un an

pentru n se apăra, va cădea zdro­

bit. Bine înţeles, că încă nu putem

şti ce formă va primi Sârbia după

răsboiu. Nici nu n e priveşte mai

de aproape întrebarea aceasta, de­

oarece hotarăle ei vor fi refăcute

la viitorul congres de pace dela

sfârşitul marelui răsboiu. ;

In cursul frământărilor de as- ;

lăzi s'a dovedit, că statele mici, fie

cu voia ori fără de voia lor, îşi ,

atrag lesne peires, daca îmbătate !

de visuri prea mari îşi pun în joc.

viaţii. Pilda cca mni grăitoare de­

spre aceasta o găsim în peninsula

balcanică. Aici întâlnim o seamă

de state mici pe cari răsboiui eu­

ropean le-a prins fără de veste

în vijelia sa. ameninţandu-le cu

zdrobire. Iptre aceste state cea mai

trntA soarta a răzut asupra Sar-

biei. Amăgită în dorinţele ei de

mărire, de împărăţia rusească, ea

întră într'un cumplit răsboiu cu

monarhia noastră, fără să-şi ţi dat

îndeajuns seama de slăbiciunea ace­

lora, în cari îşi pusese toată nă­

dejdea.

Baia de sânge, în care se scaldă

astăzi trupul acestui nefericit popor,

ne dovedeşte, fără îndoială o vite­

jie fără păreche în istorie şi o în­

credere oarbă într un viitor mai

bun. Stai la îndoială şi nu ştii în

virta cui să pui nenorocirea de

astăzi a ţării sârbeşti în spatele

diplomaţiei lor sumeţe, ori să atri­

bui manei necruţătoare a sorţii pră­

buşirea lor.

’ In Sârbia s’au desfăşurat un

gir erroaznice întâmplări, al că­

ror început îl putem pune de­

odată cu năvălirea Turcilor în E u ­

ropa. Cinci sute de ani de z\âi-

coliri şi lupte necontenite pentru

viaţă, au Iii sat în caracterul acestui

popor o îndârjire sălbatică izvorâtă

dintr’un veşnic şi ascuns dor de

răsbunare. Faptul acesta te oglin­

deşte mai bine în cântecele lor

populare. Ura şi răsbunarea fierbe

pretmindenea şi aprinde în yme

sângele răsboiuisilor urmaşi ai lui

Craîicviciu M ar cu. Amărâţi şi isto­

viţi sufleteşte au BCăpat înainte cu

0 sută de ani de sub jugul tur­

cesc. ca să resufle mni slobod şi

să se gândească la Înfăptuirea

unui stat naţional. Luptele pe cari

le-au purtat cu di.şmr.nil din afară

le strămută acum în Inima ţarii,

deslănţuind marele puvoiu de pa­

timi între cele două dinastii dom-

: nitoare ale Obrenoviciior şi Cnra-

c r e o r g e v ic i î o r . Vocvozi şi regi »âr-

; besti cad străpunşi de pumnal,

; iar sângel.- lor întunecă şi mai

; m u lt zarea, care prinde să lunu-

; neze peste cerul ţarn.

Ga şi înainte cu şase suie de

ani, armatele sârbeşti învălmăşite

aşteaptă O nouă câmpie a mierlelor,

' ne-ale cărui plaiuri şi odinioară, s a

îngropat; pentru multă vreme slava

! acestui neam mândru de pe malul t

• drept al Dunării. Sărman popor! j

! In felul acesta ispăşeşti păcatele 1

1 c o n d u c ă t o r i l o r t ă i , cari îmbătaţi d e .

j dorinţe mari, tc-au adus la mar- i

ginea prăpastiei. |

Antanta şi Grecia. 1

Abia acum s’a aflat, de ce a ple­

cat ministrul englez de răsboiu, Kitebe-

ner, pe neaşteptate în Balcan. Antanta

a simţit că şi în Grecia i-se clatină pă­

mântul sub picioare şi se poate întâm­

pla, ca în orice clipă să fie desarmate

trupele, ce s’au trimis la Sdomchi. L i

s;au hotărît deci să facă un pas serios

si să întrebe pentru cea din urmă dată

ce are de gând să 'facă. Franţa a

trimis pe ministml Denis-Cochin, un

mare prieten al poporului grecesc, care

s'a prezentat la regele Constantin şi a

dat un ultimat, că dacă nu se rostesc

Grecii, în cel mai scurt timp, întreagă

flota engleza, franceză şi italiană_ va

bombarda ţfcrmurii şi «'rasele Greciei, a

mai declarat ministrul francez, că şi

italia se alătura la aceasta şi că, până

nu se limpezeşte situaţia, nu mai îngă­

duie nici unei corSbii greceşti să iasă

p a u iE i r G i . t »Dupăce a ftcut aceste a plecat dm

\tena. Ciudat e, că după cum scriu

unele gazete, ministrul francez a iosţ

primit cu maie însutleţiro de greci qi

oraşul At< na l-a ales, cu prilejul acesta

ce ăţean de onoare. Totu-i el nu putu

s;\ isprăvească nimic, deoarece atftt rfr- •

«■ele, cât şi miniştrii greci nu.i-au dat

nici un răspuns mulţumitor ^

Abia plecă din Atena ministrul Do-

nis O 'd iin . cftnd sosi acolo şi lordul

Kitchener. ' FI fusese ia Kglnpt, ca să

vadă co-i pe acolo. Sosind in Atena fio

dusn îndată in palatul regal şi ste.t* la

iv^ele Constantin Ui audienţă^ vremi» nr*

u n cens întreg Im consfătuirea ce a

a v u t Inc nici a luat parte Şi D u s m a n is ,

Mpful statului m ajor . D u p ă aceasta s »

dat u n p ră n z . la care a u fost invitaţi

toţi xnini-îtrii greci, d ar m m u t r u l prezi­

d e n t n u a voit S!i se d u c a .

N u !-e Ştie in a m ă n u n t e , despre co

s a u sfătui* aceşti în m iii ai antantei. Se

ved'* însă. că n u prea a u izbutit, sa-i

atragă pe G rec i în partea lor. 1 >ovadă

e faptul, că d u p ă n u n s p u n ştirile celo •

„ m i n o u ă . antan ta are d e - an d să iţi

ch e acasă miniştriisfti din A t e n a , ceeace

ar li cel dintAiu pas spre d u şm ă n ie .

De însemnat o, că antanta a cAş-

ticrnt şi pe Italieni pentru sine ţi a m e ­

ninţă, că a rm a ta italiană se v a răfui cu

G recii , în v r e m e ce ilota antantei v a

bloca , adecă, v a păzi ţărm ul grecesc.

In n u m ă r u l nostru viitor v o m p utea d a

ponte hotftrftrea, p e care a lu»t*o G r e c ia .

’ S ituaţi? politică în România.

I a sfârâitul lut Decemvrie Româ­nia va întră în răsboiu?

Ultimat adresat României de Germa-

rj a p — U n guvern Carp? Regele

Fcrdinand deschide parlamentul printre

vorbire de tronl — D . Brătianu la rege.

__ O declaraţie a ministrului Morţun.

— Germania socoteşte la sigur pe Ro­

mânia? — D- Carp la *cge-

Ziarul -Adevărul“ publică o con­

vorbire cu un prieten politie al fostului

ministru Carp, — după care dl Carp

; ar fi zis că in scurtă vreme trebue să.

\ se limpezească politica din afară a Ro-

Pag. 2 m m x itm n givsssNr. 52

mâniei şi până la finele lui Decemvrie,

România va trebui să între în acţiune.

ia momentul când Germania va stabili

legătură, deplină cu Constantinopolul, Ro­

mânia va trebui silită de împrejurări,

să între în acţiune, alături de puterile

/Centrale. Gertnania va prezenta un ul-

iimat României — înainte de a-si pre­

lungi frontul de luptă la canalul de

8uez. In acest caz, d. Brătianu va de­

misiona, iar dl Carp va forma noul

giwtrn.

Din cercurile guvernamentale ro­

mâne silăm, câ In viitoarea şedinţă

a Gauierei române, care se va întruni

pe la sfârşitul lunei, regele Ferdinand

va deschide parlamentulprintr’o vorbire

de tron asupra situaţiei externe, făcând

declaraţiuni cu privire la viitoarea po­

litică a României. In preajma întru-

nirei Camerelor, regele vă primi pe

şefii tuturor partidelor, pejitru a-i în­

druma asupra situaţiei.

D. Dumitru N . Seceleanu, preşe­

dintele rUniunei centrale a sindicatelor

agricole1, din România, caro s’a îna-

jpoiat pentru câteva zile din Viena,

unde plecase cu alţi agricultori români

spre a studia afacerea vânzării cerea­

lelor, a avut o convorbire cu un re­

dactor delajrAgrarul*, căruia i-a comu­

nicat următoarele:

— îngrijiţi do suferinţele agricul­

torilor şi doritori do a căuti mijloace

pentru a deatega această Btare dăună­

toare atât nouft cât şi ţărei, am între­

prins, mai mulţi prietini o călătorie in

ţările cari sunt azi unicul nostru cum­

părător.

| inia noastră fiind do n cerceta cu

deamănuntul rtfaceroa vânzărei şi expor-

taţiunci cerealolor şi a produselor noas­

tre agricole, o cercetare probabilă şi

complectă, făcută do noi înşine la f:*ţa

locul ui, ni s a părut do trebuinţă.

La Viona nin găsit o vădita bună­

voinţă din partea cercurilor finni dar<- şi

economice, cari împreună cu noi b’uu

aplicat în căutarea fnţologoni, afacerii

r:e ne Interesa depotrivă.

Am credinţa că încercarea noastră

va ajunge la un rezultat mulţumitor şi

rentorşi în ţară nu ne îndoim că pro­

punerile noustro vor întâmpina şi apro­

barea cercurilor diriguitoare ale ţărei noastre.

întrebarea de<ji grabnicii, a tre­

buit ca unii din noi să venim în ţară

pentru afacerile noastre personale, dar

numai pentru 2 — 3 zile. Cred câ Mier­

curi, cel mai târziu, ne vom re ntoarce

la Viena, unde ceilalţi prietini rămaşi

acolo continuă cercetările.

Mai pot adauge că Sn tratativele -

noastje nu am înţeles ca preţurile ce­

realelor să fie mai iniei ca cele fixate

de comisiunea din Bucureşti.

M ercuri dl Brătianu, prim-ministru,

a fost î i audienţă la rege. Cu acest

prilej dl Brătianu a reportat M . Sale

despre planul cu privire la reconstruirea

cabinetului. .Joi dl Brătianu a avut o

între\ eden* cu doii deputaţi Sâveanu si

Banu. cu cari de asemeni a discutat

întrebări a n construirei cabinetului. In

consiliu de miniştri care s’a ţinut Sâm- i

bfctâ. dl Brătianu a referat consiliului 1

despre rezultatul consfătuirilor urmate !

cu deputaţii liberali. Tetodată dl mi- '

nistru a spus consiliului gândul lui cu

privire la o construire a cabinetulu.

In oficiosul guvernului român „Vii-

torul« au apărut următoarele declaraţii

făcute de ministrul de interne al Ro­

mâniei dl Morţun, într’o şedinţă ce a

avut loc Ia primăriul Bucureştiului: '

„Sunt unii — zice ministrul de interne

— cari fără să se gândească la urmă­

rile unei acţiuni ae cer să intrăm în

răsboiu, aducând ca motive, că noi tre-

bue să apărăm cavilizaţia franceză, mai

departe că inhiba noastră faţă do Franţa

cere aceasta. Alţii do asemenea doreac

o acţiune urgentă alăturea de Garmania.

Stând tot aşa de departe de unii cât

şi de ceiaîalţi, eu cred că România se

poate amesteca în răsboiu numai de

dragul propriilor ei interese.«

Ziarul „ Acţiuneau ca să dove­

dească cât de deplin liniştită e Germa­

nia în ce priveşte ţinuta României, spune

că ministrul Germaniei la Bucureşti a

încunoştiinţat guvernul româu, că cele 63

locomotive comandate de România încă

înainte de răsboiu în Germania vor fi

aduse acum. Societatea română ..Fores­

tiera1* care de inai mult timp a coman­

dat dela firma- Fleck, f>0 vagoane do

maşine electrice şi părţi ale maşinilor —

a fost deaaemenea informată că în ve­

derea schimbării situaţiei politico în Ro­

mânia, marfa comandată va fi trimisă.

Rusia n ’a gândii niciodată sS freatfi trupe peste teritoriul româniei.

Hucurc>n»i. — Ziarul . , L ’Ind(<pen-

dance Routnaine-, oficiosul francez al

guvernului tomân publică o informaţiune

a -Agenţiei balcnpico“, prin care sr

afirmă, în modul cel mai sigur, că dl

bassonow ft ffteut la Petrograd dlui Dia-

inftmli decUraţiunea că guvernul rus nu

s a gândit niciodată că armata rusească

ar putea să străbată cea mai inieă păr­

ticică din teritorul român fără învoirea

guvernului 'egal român

Dl Sa s?ono\v a mai iidAugat, că

astfel de lucruri au fost născocite de

răuvoitori, a căror scop tradenză dela B:ne

Românii construesc tranşee şi lucrări de apărare la frontiera

Ungariei.

Sofia. Persoano sosite in U n ­

garia peste România spun că la fron­

tierele României se construiesc tranşee

şi întărituri. Po trenul dela Predeal-Si-

naia călătorilor le este interzis să iasă

în coridoarele vagoanelor hi geamurile

sunt cu perdelele lăsate. împrejurările

se aseamănă toarte, mult cu cele întâm­

plate in Italia în primăvara trecută.

Ţinuta României judecată în Grecia.

Atena. — -Nea Himera" venize-

list), spune câ acţiunea Inţelegerei e

îndreptată acum mai mult contra Ro ­

mâniei, de:ât contra Greciei. România

însă nu pare a fii dispusă a se lupta şi

nici nu va lupta : în acest caz cauza

balcanică pare perdută pentru înţelegere.

De aceea debarcarea Anglo-Fran-

cezilor la Salonic nu mai are nici un

rost. Armata elină n ar putea nicicând

să ia o ţinută contra aliaţilor. Trebue

însă ca atât timp cât mai e vreme ar­

matele înţelegerii să se retragă din Sa­lonic.

„Nowoje W rem ja“ despre

ţinuta României.

Ziarul rus * Nowoje Wremja* dela /? pâna 2 6 Octomvrie a. c. (Nr. i5,222), publică următoarele'.

Destăinuirile făcute la deschiderea şedin­

ţelor opoziţiei din România, merită atenţie. EU

aruncă o lumină vie nu numai asupra întâmplă­

rilor politice, cu tari vom avea poate'de lucru

ci şi asupra stângăciei diplomaţiei triplei-lnţelegeri.

Certele trădătoare, conduse de un grupule

do oameni, cari sau încuibat la putere in Româ­

nia, nu straluciau deosebit. Ajunge puţin bun

simţ pentru a pricepe valoarea declaraţiilor ca­

binetului din Bucureşti ji rostul purtări» sale.

Chiar dacă guvernul din Bucureşti a dai a

înţelege i«ă în anumite condiţiuni Români# ar fi

gata să contribue ce forţele- sale la apărarea cau­

zelor comune, tratând chiar un timp îndelungat

cu noi de fapt însă n’a dat nici o însemnătate

acestor negocieri. Sentimentele «ale adevărate le-a

dat in vileag în mod atât de grosolan, Încât

n a putut înoapo in această privinţă ni cea mai

mică îndoială.

In crcdinţă că România are intenţia rt

intre in răsboiu, Franţa «’a oferit să-i constru­

iască fabrici de tunuri şi cartuşe. Se ştie că in_

fanteria română o înarmată cu puşca austriacă

Manlicher, cavalcria ou carabina de acelaş eh.

tem şi artileria cu tunuri Krupp.

In lipsă de fabrici proprii, România, In

cazul unui răsboiu şi după câteva luni de ră«-

boiu, 1 ar Weii lipsita do cuvenitele stocuri de

matfrial.

împrejurarea aceaata a făout cu putinţă

diplomaţiei triploi-înţelegeri, s ă stabilească ade­

văratele intenţii ale cabinetului din Bucureşti.

Dacă guvernul român ar fi avut in planurile sal*

nu tocmai răaboiul, ci măoar putinţa unei inter-

j venţii contra Austro*Ungariei, e olar că trebuia

■ *ă facK piegătirile necesare in acest înţeles. Aya

' fund, prima datorie a României era construirea

; do fabrici, cari ar fi dat armatei române ouve-

j nitft libertate faţă de Auitro-Ungaria şi Germa-

I nia. Dar în timp co cabinetul din Hncuroşti traU

j cu noi In privinţa unoi intervenţii comune, a r«-

! fu îs t propunerea Franţei de a construi în Ilomâ-

; nla arsenale, fftră de cari o astfel de interven­

ţie dorine de fapt imposibili, ţi astfel jocul Iul

dela sine a ieşit la iveală. Renunţând Ia con«-

truirea de fabrici proprii pentru jnaterial de răs-

boiu, a declarat tocmai prin aceasta de fapt tri­

plei-înţelegeri următoarele;

»Promitoţi-mi tot ce poftiţi, oferiţi ml pen­

tru înfăptuire« speranţei neamului românesc o

lume întreagă, nu mergem cu voi«.

Renunţaros aceasta la fabrici prop/U de ma.

terial de raaboiu, a mal avut şi un înţeles de

ameninţare. Guvernele nu sunt veoinice. Cabine,

tul dlui Brătianu are şi mai puţin dreptul de a

fi vecinic. Toată societatea română, fără să ţie

seamă de păreri politice şi de certurile de odi­

nioară, s,a regăsii în mânia oomună împotriva

lucrurilor criminale ale clicei, ce s’a atrâns In

jurul tronului şi al puterti. Clica asta a îngro­

pat cele mal bune speranţe ale poporului român

şi mai curând sau mai târziu, urgia poporului ra

răsuna peste tot, iar la cârma statului vor veni

adevăraţii reprezentanţi at voinţei naţionale. Acel

cari conspiră împotriva binelui neamului româ­

nesc, şi-a dat seama foarte bine de această pu­

tinţă şi au luat din vreme măsuri, ca jocul lor

să ie continue şi sub urmaşii lor, ori cari ar f*

aceştia.

Admis că mâne, jub ameninţarea generală

a poporului in contra dinastiei, regele Ferdinand

ar da dtumul cabinetului Brătianu şi ar chema

la putere opoziţia unită, care urmăreşte consti­

tuirea unei Românii-marl. Ce ar putea viitorul

Nr. -52SOAtiî

Pi.g: 3

guvern s* fac» a ^ u m ? In l i p i de fabrici, cfiri

tft înlocuiască U timp pierd- ri fie mstenal ţi tu­

nari, Rom ânia ar fi silită cn fAtă voe să amâne

intervenţia dela o zi ln nlm.

TJreaba României sî-ji facă ** wngură. drep­

tate. faţ* de trădarea săvârşită împotriva cauzei

ei de Citre co.nlueău'iii slutului român, decă n'au

oare popoarele ir p l w i n ^ g e r i dreptul de n în­

treba po diplomaţii lot pentru ce s’au lăsat a

ta,.laţi In m od atât de grosolan, ca nişte cop» mic.?

D , Filipeecu a dat pe faţ * cu curaj cons-

piraţiunea lui Brătianu & comp., ţi cu acest pri­

lej a descoperit o atâta lipsă de talent la diplo­

maţii triplei-înţelegeri, încât îţi vine sk-ţt P“ *.1

curajul.

Guvernul român, respingând propunerea

t» i-s'a iâcut de a înfiinţa in Rom ânia fabric1

de cartuşe şl tunuri, a desvăluit el Insuş, falsi­

tatea asigurărei sale despre bunele intenţiuw ce

le-ar fi având faţft de caut» ccm unS a Europei

Întregi N u mai puţin diplomaţii triplei-inţeleger1

u continuat negocierile cu acest guvern, închi-

*ând par’că cu tot dinadinsul ochii, ca sS nu vază.

Î n ş e l ă c iu n e a . Ceva mai m ult: unul dintre diplo.

miţi, a cărui lucrare »’ar cuveni să formeze obiec.

iul unei cercetări a făcut — potrivit înaltei sale

«ituaţiuni -- «ot ce j-a stat In putinţa pentru ca

iă aproabe politica conspiratorilor din Bucureşti.

Acest diplomat a făcut României, In schimbul

tinerei neutralităţii, acele făgăduinţi cari erau m e­

nite să fie oferite României numai In schimbul

Intrării ei în acţiune. Şi astfel B r u .a n u & co.

a avut putinţa s i spuo: D e co oare să intram

lu răsboiu, dacă şi fir» răsboiu ne «unt asigu­

rate toate bunurilo pământeşti ?!

Ministrul României la Berlin * făcut cu-

»oscut guvernului « iu incă din August încheie­

rea tratatutui bulgaro german.

In timp co Radoslavoff a lăsat să treacA

In timp do un an spre Turcia material de ra»

boiu fi întregi transporturi militam din G e r m a ­

nia, a continuat «k ţte po diplomaţii triplei-iuţe-

l.Rerl In neştiinţă că Bulgaria observă o at.tu-

dino neutrală şi că o va păstra pănă la «fkr«it.

A r fi fort de crezut că tratatul bulgarogcnnan

va da lovitura de mo»rto crodinţii Induioşctoare

a ambasndorilor, miniştrilor şi Însărcinaţilor do

afaceri. A-iRurâril« d*Ui la Atena, Sofia «1 Ber-

lin de entre conducătorii statului român, in lnţo-

Ifiul cn K o m in ia nu ho va puno in rnlua lui

Ferdinani do Coburg. au arătat tabloul Mtua-

liunci. , . ,Dar noi am foit duşi de nr.» şt m urmă

e* «i mal Inaiuie cu a*igur»ri că diplomaţia lu­

crează cu mult zel, că este in ajunul rtuşitel fi

oă atitudinea ce-o vor lua R o m â n ia fi Gre.-.ia,

nu va permite ca picatul lui C a m si *e săvâr­

şească până la i*fârşit.

Această neiertată înşelare de sine a avut

ca rezultat câ măsura atât de necesară de a tri­

mite trape aliate In Balcani, a fost luată Bbia

la ultimul m om ent, cu a dureroasă Întârziere.

Apariţia trupelor aliata în Balcani, In I u ­

lie sau în August, ar fi putut eă Inchiză calea

prinţului de Coburg. Ori cât de mare ar fi pu ­

terea r b u primejdia unei ciocniri cu Ruşii, F ran ­

cezii şi Englezii, l-ar fi determinat să mai cu­

gete odată asupra hotSrîrii sale. O măsură băr­

bătească ar fi arătat suveranilor din Balcani, ci

prin isprăvile lor pun In pericol binele popoa­

relor încredinţate conducerei lor personal.

Tripla-inţeltgere însă, prin aceea că s’a

învoit la pretenţiun’le lor, cari au mers crescând

din ai in zi, a arătat HohenzoUernilor din B al­

cani, credinţa in slăbiciunea Europei a lipse,

de seriozitate a darnrilor făcute de ea.

Diplomaţia germană s’a folosit de zăbovi­

rea Europei aliate şi ne a pus în faţa unui fa^t

îndeplinit. N oi trebue să ispăşim astăzi cu sân­

gele popoarelor înfrăţite cu noi, păcatele unor

nefericiţi diplomaţi.

Declarat ile dlui I. Brătianu despre înţelegerea româno-rusă.

Consfătuirea cu d. I. Brătianu.

Guvernul Brătianu rămâne la putere.—

Neutralitatea, armată a. României. _

Declamaţiile dlui I. Brătianu despre

înţelegerea româno-rusă.—- Guvernul ro­

mân contra unei acţiuni româneşti în

Balcani — O declaraţie a dlui I . Bră­

tianu. — înţelegerea dela Bucureşti.

Când va intra România în acţiune?

Dela consiliul de miniştri români.

In cursul săptământi trecute —

după cum am anunţat — s’a terminat

«Irul schimbului de vederi asupra situ­

aţiei ce a urmat între primul-mmiBtru

I. Brătianu, parlamentarii, primam, şi

prefecţii din regatul român.

Lămuririle date acestora de către

«eful cruvernului român asupra situaţiei

si invitaţiuni’e pe cari le-a făcut celor

prezenţi dc a-şi eţmne p&renk) — după

cum aflăm — şi a-Ş* comica gândurile

au pus în arătare valoarea cinstgi aces­

tor constituiri.Parlam entarii şi reprezentanţii ora­

şelor şi judeţelor şi-au spus părerea ce

o au asupra situaţiunei.

In toato consfătuirile ce au urmat

între primul-ministru romftn şi seria re­

prezentanţilor s’a văzut- după c m

ailăm — doplimt armonie de cugetare

îneuileţită do o singura mare idee ; aceea

de a apăra interesele ale patriei române.

Presa conservatoare din România

spune ca situaţia guvernului romftn fiind

azi tn deplina inţelegero cu politica ex­

ternă, ea nu poato. fi încă judecata ca

bun& sau rea, pân& co ove.iiment.-lo din

Balcani nu vor duce !a un desnodftmAnt.

Deocamdată neutralitatea greacă —

opune presa conservat ar.' — da neu­

tralităţii româneşti înţelesul ei Şi eu

aceasta da tfirie guvernului dlui I. Bră-

tianu. . .I n cercu rile politice d :n R o m â n i a a

înc< put vorbească inrAş de o schim­

bare şi faptul ca Vineri dimineaţa, d- / I.

C. Brătianu a avut întievrderi cti dnn

yV /V. Sâveanu şi C. Banu, dft oarecaro

întărire avonurilor puso in circulaţie. In

Bucureşti se împrăştie chiar urmfttoarea

listă ministeriabilă: I. /• C Brătianu

prezidenţia şi externelo: Toma SteHan,

răsboiul; E. Costinescu, finanţele; Vin-

tilă Brătianu, industria şi comerţul ; I.

G Duca justiţia; N- Sdvean. lu­

crările publice; C. Banu, instrucţia şi

cultele; Al. Constantinescu, domeniile;

yV. G. Morţun, interne .Iar in afara de aceste a-himbân,

s’ar mai creia înci şi un secretariat de

stat al muniţiunilor, care ar urma să

fie încredinţat dlui inginer Angel Sa-

ligny.Se asigură Insă că acestea sunt

numai svonuri cari se răspândesc şi

sunt pornite din cercuri cari ar dori­

se înţelege'— înfăptuirea lor. In chiar

cercurile liberale, de altfel nu li se dă

nici o înertdere şi d. M . Ferechide, pre­

şedintele camerei române, a declarat că

nu se va putea face nici o schimbare.

Aceasta părere o confirmă, de altfel, şi

următoarea ştire primită din cercurile

conservatoare din Bucureşti.

C u prilejul conferenţei ţinută 1h clu-

bul conservator de către d. inginer Bu-

dişteanu, conferinţă la care cu asistat ş?

dnii Al. Marghiloman şi C. C. Ar ion,

s a ţinut s o consfătuire intimă a frun­

taşilor partidului conservator asupra si-

euaţiei.Confrrenţ i a «juns la hoti-rirea cfc

ţn ci»/ul unei ».trăiri agovmiului li­

beral. ceacu d«-ocanid»ua pan* greu no

v* putea să urmeze la cârma ţării un

guvern Carp -Maiorescu -Marghiloman.

N e u t r a l i t a t e a a r m a t ă , a

Horn âniei.

Bumretli. - Tk VastU» deputat de

T u to v a , a anuD ţat ieri, în urm a consta- tuirilor dintre parlamentari şi pnmul-mi-

nistru d. I. Brătianu, următoarele:

___ „România va păstra o neutra­

litate armată, în -schimbul unor desdă-

unări foarte însemnate. N u este departe ,

ziua când ţara va f. in chip şoţuotoB

adâno recun< scătoare dlui Ionel Biătianu

care ne-a scăpat sute de m-’i de vieţi ş?

cele mai sfinte interese naţionale“ .

r>ecla*«»ţiiie dlui I. Bx*f*tianu despre înţelegerea

i roxnâno-pusa.

Bucureşti. — Lui „Secolo“ i se telegra­

f ia ^ din Hucur^şti următoarea decla­

raţie pe care d. I Brătianu, primul-mi~

nistru romftn, a lăcut’o deputaţilor opo­

ziţionali despre politica guvernului :

__ J'rcbue lăsată bănuiala că Ro ­

mânia să meargă împotriva Rusiei. In ­

tre aceste doua atate exista o înţelegere

după care România declară că va păs­

tra o neutralitate binevoitoare faţă de

Rusia şi totodată opri şto treceiea mate-

rinl-lui' de ri*eboiu po seama Turciei.

Btrlin. — Se anunţa din Bucureşti:

Dupa ştiri din izvor bun între Bucu-

ronti şi P< trogrnd se urmează în prezenf

u» schimb, do noto cu priviro la vasolo

ruse.-ti luate precum şi în chestia tre-

cerii'do muniiiuni po senina Serbiei. Până

în r.cest momtnt guvernul romftn ezită

Fa-şi s c h i m b e punctul de vedero în acea-

stă întrebare,

Guvernul român contra unei ac­ţiuni româneşti în Balcani.

Bucureşti. — Ziarul „Steagul“ , or­

ganul partidului conservator Rorio ur-

mâtoimle despic situaţ'a politică a Ro­

mâniei :Guvernul nistru, după informaţi-

unile co avem. o cu desăvârşire contra

unei acţiuni româneşti în Balcani, O

astfel r.o acţiune ar fi azi imposibilă şi

nu ar mai putea itvea nici rolul de a

îtnpiedeca împreunarea turco-germană o-

dută co linia Niş Constantinopol a de­

venit libera. A intra azi în răsboiu con­

tra Gprmarilor, ar fi a juca un rol ne­

însemnat, acela de a da timp pentru de­

barcarea aliaţ'lor la Salonic, şi a ne în­

credinţa soarta gândului de victorie a

Quadruplei, atât de reduse astăzi. In

orice caz nemai putând fi vorba de îm­

părţirea Austro-TJngariei, ci dea împie­

deca o mare biruinţă Jgermană, un răs­

boiu al nostru contra Germanilor ar fi o

nebunie.

Precauţiunea României

Bucureşti. — Dl ministru de in­

terne a dat o ordinaţiune după care

toţi călătorii pe a căror paşaport s a

pus observaţia câ sunt numai -în tre­

cere prin România“ , vor fi opriţi să

P ag 4 m  î& m M i M x t m

petreacă timp îndelungat pe teritorul Ro­mâniei. In atari cazuri c&lâtorii vor fi trimişi imediat Ia hotar şi siliţi să pă- răsiască ţara,

O deosebită declamaţiea dlui I. Brătianu.'

Bucureşti, — Produc zgomot în în cercurile politice, declaraţiilo făcute de primul ministru, în consfătuirea par­lamentarilor la cari a participat jade- ţele Prahova, Putna, Teleorman, Roma- s»aţ.i şi Roman. j

Dnpăce a arătat modul de a, vedea j

al guvernului, pe care îl cunoaştem, dl j L 1. C. Brătiauu a vorbit de trstati- | vele urmate pentru hotărîrea atitudinei \ României şi, cu prilejul acesta a arătat j că pe când dsa se sfătuia într’o anu- J mitâ parte s'au găsit oameni poütici i comùni, cari dfideau asigurări puterilor ■ străine şi luau însărcinări do a face ca guvernul român sft-şi micforeze cererile.

D. I. L C. Brâtianu a numit pe aceşti poiiticiani du „uşuratici", şi e uşor de ghicit, po cine a arătat dsa. cu «coastă destăinuire senz^ţionajă.

înţelegerea dela Bucureşti.Londra.— Corespondentul din Bu­

cureşti al lui „D^ily Teli'grraph“ telo- gTafrază ziarului său că pentru ţinerea tratatului din Bucurojti afară d* înţe­lege-. a dintre Grecia şi Serbia s a mai în./ti ia t o înţelegere intre Serbia, Ro­mânia, Grecia şt Aluntenegru după care acesto patru puteri î?i asigură taiitoriile ocupato pentru cazul cAod parlamentul bulgar nr nesocoti acceptarea tratatului din Bucureşti

Dupăco (jrocia g’a sustrai datoriei contractuale faţă du Swbin, Romftnia <ncă ho consideră delegată d e datoria ce-i impune această înţelegere.

Când va întră România inacţiune ?Bucureşti. — Zarul ongle* .T im e*“

î»ţia din izvor competent dela Potrngr-u], că din inottve de ordin militar Româ­nul nu întră ia răf»boiu.

România .... scrin -Tinins* - :a•'terge împotriva împătritei înţelegeri numai in carul cAnd va fi am eninţă Cti armele de câlrd Germania.

In sfărşit ..Times“ spnne, că fp impune trimiterea de mari torţe în Orient.

Dela consiliu de miniştri român.IW u r^ ti — TJn consliu de mi-

aistn SPb prpţcdinţa diui I. Brătianul n avut Ioc SăoibătA dimim-aţn, la d ^ stm escu . Consiliul de miniştri a exa­minat diferite chestiuni la ordine» zilei.

|Şa»» m

a aflst că 2 0 0 ofiţeri şi 3 0 roii soldaţi de rând din armata anstro-ungarS an murit de tifos, »ârbii intenţionat i-au lăsst sa pe prăpădească.

I>upţe violente Za fi>on- tii©*»» Basurabiei.

Rădăuţt. — Intre Boian fi Nona Suliţă st* dan lupte înverşunate întro Ruşi şi Austro- Uogari. AuBtro-Ungsrii primind ajutoare mari, înaintea za spre frontiera Basarabiei. Ruşii răs­pund din tr»nşee opunând rezistenţa îndârjită inf$<niîirai lor. Tunurile bat necontenit, înspăi­mântând populaţia RădSuţului şi Lipscanilor. Numeroşi morţi şi răniţi au câztrf de ambele părţi. împrejurul Hotinului au fost săpate tranşee «pro a împedica înaintarea Auetro-Ungarilor. S a u săpat asemenea tranşee pe şoseaua L ips­cani— Noua-Saliţă.

Luptele din Sâpbia.

Ne. 52

Din Florina i-se uerie „Corrierei della Sera“ : .După o apîraro eroici* de 16 zile Sârbii au fost constrânşi gă se retragă fn faţa îngrozitoarelor atacuri făcnte de Bulgari cu forţt> covârşitoare. Bulgarilor Ii-e deschis acura drumul tpre Monas- tir. F i au ocupat înălţimile dela Dabuna Lup­tele dii? urmă cari a’an dat pentru poziţi:Jo Ka- raial fi Rteat cari mai erau Jn »tăpânrrea Sâr­bilor riint ingroiitoM*. Soldaţii st ndctldriau cti cuţitele. Sârbii »’an reţin» ppre FriUp şi Monastir, dur ci sunt ameninţaţi în moJ *e- rio* do Bulgarii, cari înaintează la rad de Te- toro. Monnitirtil o ruprin« de fric i. Foporaţiu- nt-a din previne?« ţ i refugiaţii « vin dinepn, nord nu revărsat oralul ?i «a mărit confudunca ce domnc;tr. Doi efiţeri ffArbi w ] merg I , Sa­lonic au «»Fit la Florina. Ofiferii « , duc ril ^ ceara ajutor M u romandantul din Fnlonie al a lisţîlor. Awşti ofiţeri au declarat:

- Nn mai avem pAno pentru soldaţii noş­tri. Murim cu toţii şi lom? nu vom putea mân­tui .Serbia,

„C’orrifre dclln F+rnJ H-rie ca meccurJe Fran- resihr la Oraşco n'nu nici o tr*rmn«tat<> fa £ cn înfrângerea 54rhil«r.

Impotr>ivipea desperatah - S f t p b i i o î * .

ifii ti- W1H 9

Sâpbii se» Z3,îsăr>ă, până l a « I fc iM a x il o m .

Lugano. — Se anunţă din Ilom a: Con- «hui m, mjn - 3j« ,â ,b ( care s’a ţinu, Marcuri, a botaru aparsrra f;ont:iIu:, f,'ţ> cbiar cu cele mni

, , , e . I/upatnta In ţ^ e -r e a :ăSăiuit tri-

Un,1! arX:‘t3 ‘‘e 150 mii cnreri4jUI -A sţ’îer“e -2 Pâr» Ia 24 Noemvrie.

Sârbii au evacuat Monastirui.Gcutrva — Z:arel<? « ira ţi^ c af|a ];

fcaion.e, c* tearo.; ar fi golit Mona?;in:l.

30 mii de prisonieri de-ai noştri au perit în Serbia.

. „ - P rinţd W b d iSrbg..,e;24a * 63 aî!s sr,3rift pri's'n^-rilor n^ ip

j Amuf-rdam. - IV ţfcrmul itânK al ( > ,.I nci h vv.-f dc Knvndar, Bulgarii i au r r .p i n .| JH. f.-.înre,';, pricinuindti-Io m*ri perderl.

Mnlgari primind njutoaw d t la I 7 ,kub au| rMjfit. fii i P'f,.at» po Pârbi, dup# o I n p « -ren,

: din Tfiovo. rx-upAnd m a*oI. Bulgarii fe pregK-

: I.'SC .A forţnzo CU fo r^ mari şoncaiia spre H[0-

j n :i ' ‘ ir- TVntru itr&mtoarfa B ab u n » po dâ lupifi

! « « W l îfi apflrri cu extrem a „forţare; porţiunile , lupta contintiX de 1 0 zile fara în-j Irfrupere.

j Papii rapoartele engleze, Bulgarii eu roată| probabilitatea vor ocupa linia pe cari o apără! generalul Vanei nşa c i ra fi primejduit şi Mo-| na>i!iijl. Populaţia sârbeasca pe refog.aza.

. Lugano. — Fraccaroii, coro-pondnntul: iui •C ern ere JclU Serat Fcrie din Ochrtda:■ Trapdc bu'gnre cari înaintează d n Tttovo

I*nn valea V«rdarului ameninţft nu numai Mo- nastir ci şi Oekritia şi drumul ee duce la Di- bra. J r. 0 ;b n d a , la grani^ Albaneza, trupdef4rr>eşti r,MU «.uh conducerea colonelului Popovicip'Huaţ;& ior e grozava.

Dramurile sunt foerte rele.. D ela JTonw- j= prin 0 ;nr;da k Dibra daci unicul drum, 1Te care pot umbla care şi automobile. Dar şi >

>rum va deveni cărând deplin de m,fo!o- '?,t 111 urf a c-'TOnnisaţiei foarte mari.' Pe acest |dran msi- p,j t fl af]ajie -n g?th-a veche ^

a.mente. cari în^S d- câteva zi]y „ n mai ,opc? : |

Tn D;Sm , Goîiivar =i Przren e fsam ftc. Soldaţii i

n’3a te m^n£8- E ; «aptă de renlteorî firă ca £S |,rei z h âtarândal. 1'a Dibra «’ar r nt°* !

!nm; ,c Iip=f5c oawenTÎ şi autore*- ;t r.tL0“şriTP ■

Afară de acea8tacomitagiî fa0 nesigur dru­mul Monastir-Dibra.

' J l» SSrbi. vcche «„«», m . 0 ™ . .

« o m Sen ,m h l PoK ic, e b o lu v . T ,a ( ,b i ro„ i i . ,1 M „eik „

fost mutate in Muntenegru.

In Dibra a fost anunţată sosirea unui ner cu arh,va legaţiunci ruseşti. Va fi ^ Şi Mitroviţa,

Şliril« despre ţinuta ostilă a triburilor al- baneze fata de Sârbi sunt foarte mîrite.

rp . ,Ce‘, ^ marînari fran-cz’‘. cari nu apărai Topfiderui dela Belgrad merg pe j 0B d e a l u r i graniţei albaneze spre Ochrida.

m a p i l a S t p o m i ţ aşi Kpuşevo.

i C/./v/ U° an0’ Magrint corespondentul lui | *Sceelp< anunţă din Salonic:

Francezii «tacă cu putere poz'ţHIe B u lg*.r de P° înălţimi!« d<U Valandovo şi su e-cupat niai multe p.'ziţiuni importante. De ah«.parte m?ă trupele bulgare înaintează din oraşal•Strutniţa pe linia Vanlarului gpre gara Strumiţacaro ie găsîşta pe teritor eârbcsc.

Dacă Bulgarii fir reuşi bu obţină ari iz­bânda aceasta ar avea urmări grave pentru F ra* . cezit cari eu gSHesc: «pro nord do aci ş l cari i*e încercări na nft3tiRo legătură cu Sârbii dela 8 5m- tonrea Babunx, Acest plan al Francezilor a * . reu?1t pftnft acum. L a Monastir au SM;t B a l ţ; refugiaţi din Kruşicvo, unde luptelo continuii in ­tre Sârbi şi Bulgarii, cari au înaintat dingyr» T«lovo. Bulg.iri! tind apro Monaetir.

Debarcarea de trupe la 8 alon!c continuă. Pâna acum au debarcat o «ut* do mii Fnm cesi şl Englezi.

Italienii dau ajutop Bâr- bilop.

Lugano. — Ministrul *ârb la Rom», * « - donci dcclnrS în »LoTompi« di e deplin mnU ţumit cu rezultatul care l ’n obţinui prin d eacr- ■ul «au Ia guvernul italian şl Ppcră rfi Ie va rouşi hS creieze prin Albania legKturs Sfirbii, rari ne găscsc po Câmpia Mierlelor.

Grecia va dezarma pe Sârbii cari îi vor încălca teritoriul.Corespondentul din Atena al zi-rului

r r rrtnkfurinr Zmung“ comunică u-rahtosrele *- m#nunte:

Guvernul elin ţi-a stabilit ţinuta ce v v« lua faţă d» trupele 8ârbee1i, cari, î„ retr^er#» lor, vor trcce pe teritorul grecesc. Minieirul * , externe a dcclr.rat şefilor ambasadelor Btriine, « i dacă va obreni cazul mni sub amintit, Gre.M«,

(iorind «ă-ji plziască neutralitatea, va d c u rM Ia moraemt trupele sârbojti de po teritoriul ei şi le va interna până la sfârşitul rftaboiului la tabero do conccntrare. Grecia trobue sS ee fi»'. n a s ’ S de a fi atrasă ps soena radioiului.

Această declaraţie a surprins, natural, i i mod neplăcut pe ambasadorii Antantei.

Kitchenep în audienţă la regele Greciei,

Agenţia »Reutcr» comunicrt din Atena, «u data de L’ l Nov. ^

Kitchener a sosit r.ici şi împreună cu am­basadorul Angliei, a fost primit într’o audie*ţă care n durat mai bine de o orĂ de către regei« Constantin. Mai târz:u ICitchener a făcut o vizită Iui Skuduli8 şi seara a plecat.

Lupt© £n faţa opaşului Higa.

Din Berlin t>e anunţă:Atacurile pe cari Ruşii le-au întreprins

împotriva poziţiilor germane, au fost plătite scump In urma multelor peieci Raşii au ajuns comple«Htoviţi in faţa poziţiilor germane, dupăce au p ir- jolît dela Xemern.

Dais poziţiile inamtate ale Germanilor, « s i aproape da R ga este comuaa Ktkkau, care ss află la 15 ekl. ds R;'ga.

i

Nr. 52

Anglia a decretat blocada contra Greciei.

Ziarelor engleze li brcomunici» din A lena: Ambasada eDgleză a comunicat guvernu-

jjii grec, cS Puterile Antantei nu hotărât blo- economică şi comercială asupra Greciei Ş frea trebuie primită cu rezerva cuvenită

' O e s C î î i d e r e â P a r l a m e n ­t u l u i r o m â n .

D. I . G. Duca, întrebat asupra svonürilor : l deschiderea fiosiunei Corpurilor l>-guitosro va i) amânată la 15 Decemvrie, a fşteut următoa­rele deJaraţiuni;

— „SrBiuuea se vh deschide îa 15 No- amvrie v., iar şedinţele vor fi omâneta Iu 15 De- îemvrie, când ne vor putea dfsvolta nnelc înter- jel&ri: După vacanţa sărbătorilor, : reluânriu-se şedinţele, guvernul vu fi în mseurS fS faîA ds rlaraţ-iuni ueupra situaţiei externe“ .

Luptele în Italia.Paris. — »Le Matin« scrie : In

Âlpi o mult decând zăpada a căzut. Ita­lienii şi Austro-Uog»rii se bat pe pis­curi de o albeţe teribilă: ces mai mică sentinelă se vede dels 3 klca., ca o muicii pe zuliar. Tunuri, căruţa bălăcesc în anijl'Cul unui îngrozitor noroi de des- jjhet. cftnd nu pntiii'ază caii pe gliiafA. P e Carfo sufl-i Un vânt veşnic care taie 5n două pe soldaţi. împrejurul altor

• •rreşteturi trebuie să se îngroape în zăpad& ca Eschimoşii. Aş:» este acolo. Poftim de là răsboiu tn asemenea regiuni, şi !n aşa condiţii „sălbatice“ !

La graniţele italiene.Italien i au adus din nou forţe dc

frontul din 7 irol în regiunea dela Gărs. Folosind aceste întăriri duşitr.nnul r\iacă din nou capul de pid d“la GSr::. In faţa muntelui Şabotino nu dat gre? An focul nostru mai multe ieşiri In pnr- 4en dela Oslaxvlfa duşmanului i-n «ue- <ic8 b& pătrundă în liniilo noastre de n- părare. Contraatacurile înp.il :iu rendus «ară în posesiunea noastră această po- riîţie, nfură de o culme la nord dela localitate, pentru cure lupta decurge fmefl. Trei ieşiri duşmane contra Pernei na eşuat cu grele pierderi pentru duş­man. Atacuri deosebit de inverşuuate au îndreptat Italienii şi de a^tă-dată eon-

înălţimei d‘*la Podgora. Duşmanul a fost insă şi nici sAngero? respins. Re­giunea de ambele pftrţi delà Monte San Michele a stat eri sub foc puternic de artilerie. După ameazi iorţe duşmane, însemnate au trecut la marginea nor­dicii a muntelui. Atacul lor însă s’n ri­sipit in focul nostru încrucişat. Aceioş «oartc au avut-o şi mai multe ieşiri con­t r a sectorului de San Martine şi l i nord dela capul de pod delà Gürz la Zngora.

M ărturisirea unui fost mi­nistru englez.

învinuirile diui Churchill împo­triva guvernului.

Faptul, că nu iau loc în băncile dintâi ale opozipei, nu înseamnă o cri­tică împotriva acelor cari şed in acele bănci. Nădăjduiesc că în aceleaşi bănci să pot vedea pe dl Garson Ia toate şe-

-<îinţele Camerei.Vorbind despre expediţiunea dela

A n tw e r p e n , dl Churchill spune: Pianul orig:nal în această chestie a ieşit dela ai°K itchener şi dela guvernul francez. E a am avut numai un rol secundar în ce priveşte p ro iectu l dlui Kitchener cu privire la o cu p a re a din partea noastră

m/ax m m m m j

a Antwerpenül ui. După consiliul de mi­niştri care s:a ţinut în 2 Octomvrie am plecat imediat 1* Antwerpen. Pe cale telegrafică am făcut guvernelor englez şi francez propunerea ca Belgia să con­tinue opunerei rezistenţei.

Io restlmp ÖQ trei ?ite guvernele aveau, dea un răspuns definitiv, dacă trimit trupe şi cât de nnmăroase vor fi aceste trape. Ambsle guverne au pri­mit propunerea făcută de mine şl au hotărât 84 trimită ajutoare. E f*pt că, operaţiunile militare a început târziu, dar aceasta nu din vina mea. In 6 Sep- temvie nm atras atenţiunea miniştrilor asupra grelei situaţii a , iortăreţei Ant­werpen, dar până la 2 Octomvrie nu j sa făcuse nimic. J

Proiectul expediţinnei la Dardanele j

a fost di’sb itat în mod foarte amănunţit. Nu era aceasta o acţiune neîngrij tă. In | Decemvrie începu Dmiral-tatea proioc- J tarea unui atac militar combinat pe us- : cftt şi pe apa prin surprinzi. D l A ti- j chcner a declarat că dsa nu se poate j lipri dc ţrupe. Primul proiect nu interi- | ţVina un atac contra peninsulei Galii- poli. Proiectul a fost. examinat fie mi- ; nistrul francez dl Aug-ingaeur, cârc l a ; aprobat.. Prim ă bombardare a forturilor j externe, a străbătut în Balcîini ca un curent electric fi imediat s’a manifestat jo mişcare din partea Jlaliei. Tn luna , lui Mar iii a urmat o oarecare lânce j zealîl a operaţiunilor. Bateriile mai mo­bile ale inamicului începură să d'.vină nepheuie. P ipă aceasta s‘a hotărât, rxo-

\ cutarea unui atac combinai pe uscai şi p : mare împotriva inamicului. Am re- orrta luarea acestei hotărâri şi ţinui bucuros a-şi fi dorit o continuare a operaţiunilor din partea flotei, dar in aceasta privinţa întâlni aprebarcă lor­dului fjVscl;-:r. Fitchcr nu dilimé o con­ducere clară ce priveşte operaţiunile flotei si nici ulterior nu cerute spriji­nul de lipsă. Dacă n desaprobnt opera­ţiunile, în cazul acesta el putea- pă-şi expună părerile în cnnsiliul dc răaboiu. Tau răspunderea militară, dar pentru cealaltă , iau răspunderea numai cât mă priveşte ctl ministru. OperaţiunJe flotei î’.u necesitat oare o imediată opera­ţiuni« m ilitară? Şi foBt’a oare trebuinţă să s<* stăruie pe lăngă această hotărâre? După atacul dat Ia 18 Martie noi pu­team să suspendăm operaţiunile ■flotai. Operaţiunile armate’, de uscat au în­ceput numai !a 25 April e. Dacă ştiam at;n;:: accca ce şttm astăzi, cu toţii a?fi f i suferii ştirbirea au torităţii ce putea să rezulte în urma suspendării opera­ţiunilor dela Da.rdanele.

H o t ă r A r e a ca operaţiunile liotei s5 fie s u c c e d a t e de operaţiunile armatei de uscat, a fost absolut independentă de operaţ iuni le de mai nainte. Am ade­rat şi eu la această hotărâre, dar prin­cipiul atacului contra peninsulei Galli-

■ poli îl ■vedem in iuţine şi energie. 0 înc et ineală a inăintării şi cu pauze mai lungi a r fi fost foarte primejdioasă, iar pe de altă parte tr*upele pe cari le

i avusem pe malul peninsulei întresgă v a r a se găseau numai Ie câteva mile departe de învingerea defnitivă. Un

> atac ca şi pe cel pe care l-am dat eon- ! tra inamicilor noştri la Neuve Chepelle,• la Loos, sau la Souchez ar fi hotă r it

sorta armatei turceşti. Intre* anxl am

_•________ ag‘ 5 '

sfătuit guvernul să nu iniţieze nici un atac pe frontul occidental, ci să cok- concentreze toate forţele pentru ocupa­rea, cu orice preţ a Constantinopolului.

Dl Churchill termină spunând oă. depune în mânile primului procuror ai statului, dl Schmith, toate actele «ale pentru ca să-i apere interesele în Ca­mera Comunelor.

\ 9

f

Pag. 8 Î30ÀW MIORULUI Nr. 52

P eşte sărat.ÂUmtsn Dragoe din Reşînar axe peşte sărat de vâszare 5000 de kg. Marfă Iraaâ. Dfpcsitnl se află Ja Ioan Staf- î»e<1 Sifeim Rostnnîigfr' Nr. ■ 23 (Xângă niflgea oralului.) 2257

S’a perduto junincu de bivolft de 1 an şi 9 iani, semne nn are fârS. o furie de gât, pirul mare pe burtă şi roşietic coada poţin alb. Cel ce va afla-o să mă încunGŞticţeze şi ii voi plf-ti ce t» pretinde. Verrsavia R . Şerb, Aho- J r p l j, Fogaras m. ‘ ’

Lemne de Focş l d s

Lucru.S te ja r tânăr bine u scat1'

8 4 0 C o x » .V s g o n a l cu 10.000 Kgr- ÎB căra t si predate din staţia Vurpod.

Ou darabe necr’ pale, şi amestecate CB daraba dela şi puri şi dela doage

diiente mărimi. .10CC0 buluci preţ. convenabil.

A dresa:

8 . M. MarînescuVftrp&d lin g i 8 ibiiu. (Nucysxeben).

Sa caută 8—10 calfe.Să cântă 8— 10 calfe do panto­

far pentru lucru de comanda şi Ulrg. De pJreth.' 3 — 1'50 coroane. — Adrewa: P etra Câmpean, pantofar, Sztlistye.

Căsătorie.U» văduv îu etale de 51 ani,

sănătos, cu avere de pesta 20 inii Cer. eaută pa calea aceasta, cunoş­tinţa unei văduve, fără cop i de eta­te potrivita. cu scofiul de a o lua în *tâiătorie. Femeia să fre o eco *oamă bunS, «ă bo priceapă la lu­cru câmpului ţi la economia da casă să aibă o purtare morali; bună, ei să dispună de un numărcr până la 8000 cor, pentru ami putea cumpăra ju­mătate din avere.

Cele ce doresc o căefltorio fericiţii, să ae adreseze la redacţia „Foaia Po­porului“ de unde mi e<j vor trimite mie. 2251

pajim at de iarnă penira oi.4 0 jug. fanaţ necosit şi nepâşunat,

130 jug. egor, nesrat şi încă mpă- şunat afli (or în hotarul comunei Hiria lângă Marosujvăr, ea dă în arândă pentru pSşunat cu oi până in primăvară. Doriiorii eă so adre­seze subscrisului.Muntean Romulus

Gyulafebâ' văr. Marou u. 1 sz.

! „FOÂIA POPORULUI“ f * pe CÂMPUL DE LUPTĂ

se poate t- imite ori-unde şi cu în^epe^e de ori-când, ceea- co aducem ia cunoştinţi cetitorilor noştr, spre orien­tare, n urma mai multor întrebări ce primim mereu.0Pretai

abonamentului este :0

2 « a « pe timp de S luni C O ? . de zile.

Pontru abonamente pe câmpul de luptă statorim pio- ^ ţul de 2 cor. pe timp- de 5 lunî, fiindcă ştim, c* j T S'.ma de 2 cor. (în bani de hârtie, bancnote do câte 2

j a » eor) se trm te mai uşor. Schimbarea adrese altun-deva tot pe câmpul de luptă, sau mui târziu In vr’nn w

«$£» oraş ori sat din lăuntrul Mocathiei anstro-unsare, se joi face pratnit; e destul a scrie nona adresă po o carte T T

poştală, unde să se spună insă şi adresa de mai nainto Abonamente de acestea se pot face şi din partea celoi de acasă, cari doresc să trim ită Foaia Ia vr*un neam sau cunoscut de pe

câmpul de luptă ori In altă parte a Austro-Ungariei.

ilnunt de căsătorie!9un» v&duvă remăni» gr.-cath. fn

etata de 17 ani ocupnţttineri do co­mercianta fflift cop’i, îmi port ocu paţionra de romerciu cu bolta ş fac ecoBomir. Pe calea acea»l.i t<hso a mi cfcutn un aoţ o per,«onnii cinutitii ţi potnv tó de etatea mea. farăo p ii, c * ar« ren potrivită cu mire. Ama­torii co vor afla dc potrivit areM a- aunţi dr ríüStonc ímt jo t rcre ftdresa díla sdminittrsţ r gi-icui Poporului <l;n Sihini.

.F ra is2260

s Ot> -î •»;f » i,j •.*} y ?^ ÿ Vy ? í-i ii'sífö I

c r c ü o r d e b ă ir b a f i | SaHlU, 3trada CisnSdisi f»x 52 j

tTcomr.ndfl p. t. pufjî'cjltO ‘ r?-rl*. r n r J n o a t d ej âwiuanA ţ i ia n iA < vt io ? ,r *

■— " f u io r t tx i '•nţ. ---.

N o u i â ţ î :< cj 'rtţ. CvJar acum, h n l n e

> > ftrb n ţ i M o t e ifo a* rx>\ ntA «l« 5 \i.Mjfj

*-'i1 tnoderiv- vo^UTi.ri'v pre- CRv : S » P k » . ,| a (( i» - tc ;t •;*«!-

I ii* < ii (irr: n r.»gfîţ? jţ j 1 F’~y<jurtiiirt . » i >i i ' .MjriI .«»•.*•.* f i i ; ! ; Í i " ■ -n ,Uf . •»rU-jv «-I j* . V,r; •; iu « ' , ;^ji i v i :>'i ’..î ii-aaiM n -

£ r e vi- ( [ .ii.n i {«'.»•'..♦ÍTÍJ ;? Jttrl'P;

% .*, rc;rr (Irojehtf,'

A t oAtelier de cureiărie,O R E N D T G .

r -«clărîe şi coîcrărie

F E I R Ï W .( o d i n i o a r ă S o c i c t n t t ' t i c u r e i a r i l o r )

Sfrada Cisnădiei 45 - S I B Î 1 U —hiclfauergasse 45Magatln foarte bogat !n ^ticole, pentru c i i r o - ţ * t , c â l a r î t , T f ln a t , • p o r t şl r o l a j , p o * C lilr i ş| p r o c o -r i l -ţ t i r i .p o r t n i o t t c c şi b r e t e l e t o l i d c 9î

alte n r t l c o l c de g a ­l a n t e r i e cu preturile celc n>ai rnodcrate.Cn- r e l e de m u ţ in l . c n - r c l e de c lin t it şi l e - X'.tt, HUţ (.Tdracobl) permanent in depoiit.

Toate arîicoicle din nnmite $i rvparatura 'or se executăprotnt şi ieltin.- Listc de preţuri, ia cerere, se trimit franco.

Comande prin postă se efectuesc promt i cnnşticnţios.;

a

M are deposii dc ham uri pentru cai dcîa soiu rile cele m ai ieftine până la ceîc ma? iir:c, co p e ri-

io a rc ({oluri) de cai şî coî<;re dc călaio ric .

■ r,-t

r* f-

i )

t e a de dinţi

* jm rr>»lii prenţi ţr s t --1 M ■ ' f r * c n r t î r igroF.^rrc «, ■■ i*'. «te iiMiTir i f 6 -‘: íí/.’í ’. i , i i . ..

o**i ;il î'>! (cin! ■ él /■. .ri'

«M. W -‘

"'/■i

I, ' b-

'C.■ -

*ru '' j - i !

■" t?a- l i

I Í

■ ' i V ' v ‘

M

™ B erea albă şi neagră din s>ereria delaT reî-5te|ari

în SIBIîüesíe ioarie bună şi gustoasă! ^

3 a;

* * «- y

>, ’’B ^ Î î x S S C ^ ' *

' 7 0 filîeri

i?

!n

A CC Ari l i brro e câut.ită ţl M b fi cu plă- ctre ór to|! sariü cun-.*sci «tit la oraşe căt ţw la sate -, i _____ î,;v

i - ; >• ' * ■»r-i . ’ , ■:J , If ' ■

'p ■ . r .t» . ■

7’,k

. ■ ' 1 * ».ţf '< ; > • - *

warn

li

V:« P I * »

ff ■ ■ Stv>Ci ber DO e o u tr i e foarte citrta- U ee poate j, vedea ft de | acolo c ia n » - pirîterii m

| tuajtitţesc*» mereu

pr"iÎiSiT "..............

liFOTOGRAFIC

d i n P i a ţ a m a r e N x * . 1 9este complet renovat şi înzestrat cu cele mai moderne aparate

; - şi m ijloace tehnice.| Proprietarul cel nou, îşi t& da silinţa s i satisfacă *e deplin

11 dorii:*,tio publicului.ca de

vor fi cu

aTea

Ca specia lita te lu crez după fotogwfli recfci si stricate.P“ d5 a ceior căluţi ia r ’ fboiu, tablouri mirite şi pictate cari vc

i totul asemănătoare. ’

Obyervare; Văduvele şi orfanii celor căzuţi ia răsboiu vor scăzamânt la plata. '

Ungând e î -e î sprijiniţi nona mea întreprindere, setacez cu stimă:

RUDGLF KUNTE, fotografS i b i i u , P i a ţ a m a r e N p . 1 9 ,

TÍ?-á-TÍ3 de prăTălia Ini Fuchs.

h ic r a Î Q s o î î d ş l c o n ş i i c n f i o » . . .

*e pot coanaada la

E M I L P E T M U Ţ Î Uzzitiz Fabrică dc mobile — -------■

_ - I S I ? U — NAGYSZEBEN, \E5WZE;str. Sării 37

Speciaiisl în:MOBILE DE TÓT FELÜL s s

mlS íI

ifi ? t;&• - ‘

pentru iinerî nou căsăiorifi, mobil Sri de hoiehiri, vile, instituie, ca­

fenele şi restaurafiimiO B Ttîefoa Nr. *7 = cu legătură in comitatul întreg

Algll'er Pr°Priu de tapiserie' Se lucrează după planuri arsislicc

;ir .

!v. ; Mî '3 *

!

.Tlp.-'grjHa Peporuloi", Sikiia