Anul IV Arad, Sâmbătă 15|28 Martie 1914. Nr. 60 ABOlNAiVlhMiUL

Pe un an . . 28.— Cor. Pe jumătate an 14— „ Pe 3 luni . . 7.— „ Pe o lună . . 2.40 „

Pentru România şi străinătate:

Pe un an . 40.—franci T e l e f o n

pentru oraş şi interurban Nr. 750.

MANUL R E D A C Ţ I A

si A D M I N I S T R A Ţ I A Strada ZrLnyi N-Jiil l/a

INSERŢIUNILE se primesc la admini

straţie. Mulţumite publice şi Loc deschis costă cirul 20 fii. Manuscrise nu se in-

napoiază.

In p r e a j m a m a r i l o r reforme.

De Dr. I. Răducanu, docent universitar.

IV. Viata politică şi clasa ţărănească.

Problema ţ ă rănească , c a o r ice Chestiune socială, nu are numai o la tură economică şi prin urmare, principiul expropiere i luat c a mijloc spre a ajunge la scopul : pământ clasei ffaieşti demne de a ii p ropr ie ta ră , nu poate înfăţişa, o soluţie desăvârş i tă . D e aceea să explică că marile reforme socia le , c e sunt a s -lăzipe cale de înfăptuire în R o m â n i a , cuprinde, pune pe acelaşi plan şi o nouă via ţă politică, menită să în locuiască drepturile fictive cu drepturile polit ice rea le ale clasei ţ ă r ă neşti. Aceasta se aş teap tă dela reforma electorală.

Sub actualul regim e lec tora l cenz i ta r , are durează, dela 1 8 6 6 cu mici modificări 11884) marea ma jo r i t a t e a poporaţiei rurale jutem spune fără încunjur, c ă nu a r e de fapt t deosebită însemnăta te în viaţa poli t ică a statului. Din acest punct de vedere ea formează mai mult un obiect decâ t un subiect, ea nu este un factor ac t iv ci unul pasiv. înglobată în colegiul cel mai numeros şi cel mai putjn independent, în colegiul al t rei lea, ţă-iănimea care votează mai ales indirect, prin delegaţi, decât direct, a format în tot intervalul de când dăinueşte actualul regim electoral, contingentul de a legător i al „Colegiul minciună", sau „Zestrei guvernului" . Reg i mul electoral din R o m â n i a c a r e împar te pe

alegători după cenzul material , adecă după averea persona lă în primul rând, este un regim cu totul reacţ ionar , o escepţie ce nu se poate asemăna,decâ t cu sistemul e lectoral din Prus ia , expus la atacuri din ce în c e mai puternice.

Cr i t ica actualului sistem electoral se gă seş te în raportul dlui C. Stere, pe c a r e l 'a prezentat în c a m e r a deputaţilor în cal i ta te de rapor tor al comitetului de delegaţi, cu privire la propunerea de revizuirea constituţiei. D-sa sintet izează şi concre t izează inechitatea ce stă la baza sistemului electoral în fiinţă, şi înt r eaga prac t ică cu adevăra t ant isocială , a a-cestui sistem. S t a r e a de faţă nu mai poate continua. Es te o chestiune de e lementară dreptate de a chema la viaţa politică, de a da putinţă ca prin reprezentanţii ei adevăraţ i să contribuie la opera legislativă, precum şi la opera de control , acelei părţi din poporaţie, ca re formează însăşi isvorul de vitali tate al naţiunei. P â n ă astăzi , deputaţii colegiului al treilea în special, n 'au fost aleşii ţărănimei, ci aleşii guvernelor . Ş i nu e de mirare , 'că a-ceşti „deputaţi ai ţărănimii" , foarte adesea recrutaţ i dintre advocaţ i sau mari proprietari, să nu cunoască sau să nu v rea să apere nevoile şi drepturile poporaţiei rurale. Sub a c tualul regim electoral putem înregis t ra un lung şir de siluire şi corupţiune a alegătorilor, corupţie rec iprocă şi pentru cel ales, precum şi pentru ce l ce alege, corupţie baza tă pe principiul: d o u t d e s . Alegătorul dă v o tul în schimbul unui avantaj personal , astfel c ă în multe cazuri cei aleşi se duc în parlament nu în baza unui program bine lămurit de reforme, ci în baza p o p u l a r i t ă ţ i i

sa le ceeace se t raduce în fapt adeseori cu „corupţie e lec tora lă" .

Nu v rem s ă insistăm mai departe asupra pract icei detestabile a sistemului electoral în fiinţă.

Ţ inem însă să stabilim încă odată, c ă principiul ce s tă la baza sistemului trebuie înlăturat. Dealtminteri dacă cei de sus, nu s 'ar fi gândit la aceas ta , în chip firesc, c a o forţă naturală, cei de jos a r fi impus cu v re mea prin afirmarea brutală a drepturilor lor, aceas ta înlăturare. Ş i aci revine meritul partidului liberal, a veni cu o măsură de prevenire, propunând ca un pas hotăr î tor că t re sufragiul universal, contopirea actualelor c o legii într 'un c o l e g i u u n i c şi lărgirea dreptului de vot , pe ca re îl face obligatoriu, şi ca re de aci înainte v a depinde nu de cenzul material , ci de cel cultural (al ştiinţei de ca r t e ) .

Ridicarea sătenilor pe terenul economic, în special prin mişcarea cooperat ivă, precum şi ag ravarea raporturilor dintre micii cultivator i şi marii proprietari sau arendaşi ar fi pregătit de sigur o deslănţuire a forţelor pe cari le reprezintă clasa rurală, şi spre dobândirea drepturilor ei politice depline. D a r reforma electorală devine absolut necesară odată cu înfăptuirea marei reforme propuse pentru împământenirea ţăranilor . Am putea spune c ă aces tea două reforme sunt a şa de s trâns legate una de alta încâ t ele să condiţ ionează reciproc.

O nouă via ţă economică cere imperios o altă via ţă politică.

C a şi criticele aduse exproprierii , cele făcute reformei electorale sunt obicinuitele m o nezi din tezaurul reacţionarismului bătute şi

hscriitor macedonean: M. Beza) Pomenind cuvântul „macedonean" fără să

vreau îmi vin îni minte cele câteva zile petrecute cu ani înainte în ciudatul oraş de pe ţăr-murii Bosforului, în societatea câtorva tineri macedoneni, cari urmau diferite cursuri la universitatea din Constantinopol. Uimit de atâtea îrumseti si ciudăţenii de cari e aşa de bogată iosta capitală a imperiului bizantin, îmbătat de variile impresii venite prea repede una după alta, obosit de neîntrerupta cutrierare a acelui oraş al liniştei şi al reveriilor de opiu, aşteptam cu drag seara, când un tren suteran ne urca in goană spre Pera , unde la o cafenea simpatică ne aştepta o ceată de entusiaşti tineri, veniţi din diferite sate din Macedonia şi de prin alte părţi. Ei ne aşteptau cu priviri calde, ca pe niste fraţi pe cari nu i-au văzut de multă vreme, ne întrebau multe de toate despre Ardealul nostru necăjit, pe ca re ei în fantaziile ii arzătoarele lor visuri, îl vedeau aşa de fermecător, cu ţărani robuşti şi conştienţi, cu tineri fermi, cu luptători curaţi şi implacabili.

Aceste neuitate seri se terminau de obicei

) Din prilejul apariţiei volumului său: „Pe drumuri", viata Aromânilor. Bucureşti „Minerva" 1914.

cu doine ardeleneşti ori cu cântece plângătoare şi languroase din tara măslinilor. v

In acea cafenea ne-am întâlnit seară de seară vre-o nouă zile, noi copii prea visători ai alor două fragmente de neam, aruncate departe unul de celalalt, luptând pentru acelaş ideal

Ne-am despărţit apoi într'o bună zi... Când după acel popas fermecător vaporul

„Principesa Maria" a părăsit apele Bosforului, trecând spre Ţa ra Românească, acei buni macedoneni într'un Iun? „bun rămas" priviau de pe cheiu dela Cornul de aur, priveau peste ape în urma noastră, până ce în fumuriul serii ne-am pierdut pe legănătoarea Marmara.

In duioşia acestor amintiri încerc să fixez pentru cetitorii noştri, câteva din bogatele impresii ce mi le-a lăsat volumul de proză al macedoneanului M. Beza .

In deceniul nostru infectat de xenomanie, în larma scarmatoriilor literare curente, în faţa priveliştei morbide a începătorilor suspendaţi între două lumi, ori în proze de penitente sterile, M. Beza , alăturea de câţiva mari contemporani, aduce în scrisul său o proaspătă undă de sănătate, un fragment plin de aroma tare a pământului sudic, un fragment din tragedia unui nomad popor de elită.

In atmosfera clorotică a poeziei noastre de sanator ori în bălăcăreala în care chiue şi se tânguie atâţia epigoni caraghioşi la ospăţul de limonada naţionalistă ori poporanistă, M. B e z a aduce un talent de prêt si o delicioasă atmosferă de onestitate literară. El nu-şi desbracă personagiile, nici nu le încurcă în aventuri galante pentru succese de bâlciu, cum se operează în zilele noastre- Ca şi Brătescu-Voineşti, Agârbiceanu, Qalaction etc. el e un întârziat care stărue în bi'""1** tradiţii literare şi dacă în România va fi trecut cu vederea de publicul mare, el va avea toată simpatia Românilor de sub domniile străine. Precum preoţii din Macedonia şi toti cei ce sunt atraşi spre literatura frumoasă, întârzie seara citind pe Coşbuc, Iorga, Iosif, Qoga etc., aşa vor ceti Ardelenii noştri pe M. Beza care ne aduce într'un simpatic volum o parte din viata Aromânilor, ale căror aspiraţii nationale au fost luate dela ordinea zilei de ultimele evenimente.

„Pe drumuri", aşa-şi întitulează M. B e z a primul volum de proză, desvălind prin aceasta sâmburele îndeletnicirilor sale literare-

„Ne chiamă pământul" a scris Octavian Qoga, în fruntea unui volum de versuri, „Pe drumuri" scrie M. Beza , deslegând prin acest titlu viata sufletească a personagiilor sale. „Pe dru-

Pag. 2 „ R O M Â N U L " Sâmbătă, 28 Martie 1914.

puse în circulaţie întru apărarea intereselor şi privilegiilor de c lasă , c e se ^ ă d cu drept cuvânt primejduite. D a r interesele şi privilegiile unei infime grupări nu pot fi puse în cumpănă, când este v o r b a de o chestiune v i tală pentru ţ a ră şi neam. Ş i se pare că în ultimul timp o conşt i in ţă nouă, mai luminată asupra adevăra te lor interese nationale, îşi gă seşte expresia v iguroasă în v ia ţa politică ro mânească . Ce dovadă mai străluci tă putem aduce, decâ t însăşi marile reforme, despre car i am făcut amintire până a c i ?

Dispariţia unui neam. ....„Pe unde au fost descendenţii sol

daţilor pretorului Anlclu şl ai lui Paul Emlliau, pe unde au trăit ca pietre miliare între noi şi Italia descendenţii legionarii lui Cesar şi Pompei va rămâne doar amintirea" şie pag. 38.)

(Neamuri în vrăimă-

C. N. Burlleanu.

„Neamuri în v r ă jmăş i e " este titlul unei noui scrieri apărute zilele acestea de sub tipar şi datorită conştiiciosului cercetător al chestiunilor balcanice, dlui C. N. Burileanu. Această a treia operă a simpaticului nostru scriitor naţionalist tratează cu multă profunzime şi competinţă mai toate fazele prin cari a trebuit să treacă chestia balcanică până la încheearea păcei din Bucureşti care a stabilit, să sperăm, harta definitivă a Peninsulei Balcanice.

Percurgând cu cea mai încordată atenţiune „Neamuri în vrăjmăşie" a dlui Burileanu constatăm, că dsa văzuse foarte just în chestiile balcanice şi atrăsese la timp luarea aminte a guvernului M. Sale regelui României, ce anume măsuri să se ia pentru obţinerea de garanţii în favorul individualităţii etnice a consângenilor noştri din Balcani. Şi glasul dsale, ca şi al tuturor fruntaşilor ma-cedo-români, a fost pentru conducătorii responsabili ai diplomaţiei româneşti: v o x cla-mant is in deser to; deoarece tocmai când România a ajuns să fie prin acel concurs de împrejurări extrem de favorabil, arbitrul Bal-

muri"! Iată două cuvinte cari cuprind trecutul-prezentul şi viitorul apropiat al Românilor din Macedonia, cari cu toate implorările ce le-a făcut sfetnicilor regelui Carol, au fost lăsaţi ca 'ntotdeauna — „pe drumuri", sub îngrijirea şi retului Venizelos.

In acest cadru îşi poartă M. B e z a persona giile, cari aproape totdeauna cad jertfă strai nilor agresivi, plini de venin şi de setea de sânge. In pagini emoţionante, evocatoare şi cum pătate, într'o limbă curată, plină de subtilităţi şi de aromă orientală, îşi învăluie M. Bez? personagiile principale, pe cari le urmăreşte cu toată simpatia.

Citiţi: „Casa părintească", „Ica", , ,Tuşu' etc. şi veţi avea aceleaşi impresii pe cari le-an' avut şi eu.

Macedonia a dat Românismului atâţia băr baţi mari, a dat literaturii neogreceşti câtevt: podoabe, n'a dat însă până acum un scriitor care să intre definitiv în literatura românească, cu viaţa ţării lui. M. B e z a e deci primul scriitor care reprezintă Macedonia în frământările literare româneşti. El merită toată atenţia iu bitorilor de literatură frumoasă, şi mai cu sea mă a Românilor, cari — după vorba lui Emi-nescu — „sunt străini în ţara lor".

(a-n).

cânilor, atunci zic, neamul Românilor din Macedonia şi din Pind, a fost, cu ştiinţă, condamnat la peire.

D. Burileanu arată că aşa zisă autonomia şcolară şi bisericească, de care s'a făcut aşa mare caz în presa românească şi străină, nu prezintă nici o importanţă cu privire la menţinerea şi conservarea individualităţii etnice a Românilor, deoarece toate angajamentele din tratat au un caracter unilateral, ca să nu zic comercial, fără nici o sancţiune. Experienţa celor câteva luni, cari ne desparte delà acordarea acçstei autonomiii şcolare şi bisericeşti la Românii cuprinşi în teritoriile încorporate prietenelor noastre Grecia şi Serbia, ilustrează exactitatea afirmaţiunilar dlui Burileanu.

Ceeace se putea face şi nu s'a făcut, zice d. Burileanu, este faptul, că s'a renunţat la cultivarea solidarităţii, înfrăţirei albano-ro-măneşti propovăduită de ani de zile de către eruditul profesor italian Atoni o Baldacci din Bologna.

„Vina nu e a străinilor, căci ei nu sunt obligaţi să ne cunoască. Vinovaţi suntem noi, fiindcă n'am căutat să cultivăm simpatiile pe cari le avem în străinătate cum au făcut şi fac Slavii şi Grecii, se exprimă cu multă a-mărăciune sufletească d. Burileanu.

Prin abandonarea grupului românesc din Pind calamitatea naţională este îndoită: Cei rămaşi la Greci se elenizează în scurtă vreme, iar cei din Albania, fiind prea resfiraţi şi fără cultură românească — afară de cei din districtul Coriţei — se vor contopi pe nesimţite în masa albanezilor.

Aceasta e şi firesc să se întâmple aşa, deoarece Burileanu, care studiase pe Romárai din Albania sub toate raporturile la faţa locului în două rânduri conchide: „Puţini la număr şi despărţiţi sufleteşte de fraţii lor din Macedonia şi Pind, deci izolaţi şi neputând rezista în masa compactă şi covârşitoare a Albanezilor, ei nu vor vedea clar în viitorul lor... Fruntaşii români din Albania, 'nevoind să rămână în stare de inferioritate faţă de Albanezi, vor aspira la dregătorii şi funcţiuni publice, iar încuscrirea cu Albanezii se va face pe o scară mult mai mare ca până a-cum. Deci dacă guvernul român va arăta, şi de aci înainte aceeaşi nepăsare ca până astăzi, atunci fiţi siguri că toţi Românii din Albania se vor desnaţionaliza şi mai cu seamă după începerea încuscririlor între ei şi Albanezi."

De altfel nu numai după logica dlui Burileanu, ci şi după politica înagurată de guvernul trecut, elementul românesc din Pind şi Albania ieste părăsit ca să piară, cum s'ar zice, prin inaniţie.

In chestia actualei şi viitoarei linişti din Balcani, d„ Burileanu, ca toţi cei cari sunt în curent cu situaţia reală a lucrurilor, se exprimă fără şovăială, că pacea nu se va consolida întru cât graniţele Greciei şi Serbiei nu sunt fireşti şi regimul inaugurat de Greci şi Sârbi în noile teritorii este mai barbar decât cel turcesc.

Din noul studiu al dlui C. N. Burileanu, se trage concluzia naturală, că tocmai când România a ajuns în fruntea statelor balcanice, tocmai atunci a suferit cea mai dureroasă înfrângere în chestia naţională a Românilor din Macedonia, Pind şi Albania. A-cestea sunt constaturile tuturor acelora cari vorbesc în cunoştinţa de cauză. Aci e locul să aducem omagiul nostru de sinceră recu

noştinţă dlui Burileanu care a apărat cai dură şi convingere pe Românii din în timpuri de grea cumpănă, în timpuri, M Atena şi Fanarul, ca să facă să se acreia in Europa, că Macedonia şi Epirul suni prc vincii prin excelenţă greceşti, a decrek fiinţarea Românilor naţionalişti, prin ti sabie.

Atunci d. Burileanu s'a remarcat in 1 sa italiană prin cunoscutele polemici ungiiji cuGrecii şi filo grecii din Italia şi celeldttţ Nu numai atât, d. Burileanu prin reli$ sale personale cu cei mai eminenţi paifij şi profesori universitari din Italia, a r | sa facă simpatică chestia românească an rilor conducătoare din Roma şi dacă cm ia, la 1905, a fost cu totul favorabilă prii giilor acordate Macedonenilor, aceasta se toreşte, în bună parte, şi acţiunei de pi dusă de guvernul regelui Carol prin coé acestui valoros reprezentant C. N. Butim în cetatea eternă.

Noi suntem datori să exprimăm aci miraţia şi recunoştinţa noastră cu atoli vârtos cu cât odată cu reluarea reiaţi» plomatice cu Grecia, unul dintre cei cur căzut victimă curentului fHelen din m/rasis afacerilor străine de pe capul podului, si şi d. Burileanu al nostru.

Nu ne îndoim, câtuşi de puţin, că ministru al afacerilor străine, d. Porumk care cunoaşte activitatea pe terenul polii naţional a dlui Burileanu, va reparam va căuta să-l plaseze acolo unde este m dicat prin experienţa şi priceperea sa.*)

Pyrhiî

Interpelaţia dlui Iorga şi guvernul i „Budapesti Tudósító" autorizat din Joc coi tent constată faţă ou alarma ziarelor oraii niste c ă ministrul de interne al Rotit Morţun în răspunsul dat la interpelaţia ( ga în chestia confiscării ziarelor şi imprimai din România de căt re poşta ungară, nu j irebuinţat expresii agresive la adresa s nu lui ungar. Litografiatul guvernului corist niai departe că l a iniţiativa primului «is încă la începutul acestui an li s'a adus la o noştinţă ziarelor româneşti cu o atitad«t moderată, c ă în caz dacă se vor adresaa\ garea către guvernul ungar, acesta ar cat să anuleze ordinul privitor la retragerea! bitului postai, care e în vigoare de maiş ani. Adrcsându-se „Universul" şi „Viitorii $ o rugare în acest sens guvernului ungar, i strul ide comerţ în baza rescrisului miniştri de interne, datat din 2 Februarie a anulat ii Februarie ordinul de retragere a d stal pentru aceste ziare, adecă ou 8 înainte de interpelaţia dlui Iorga.

Astfel !— conclude litografiatul -nul ungar a penmis intrarea ziarelor r< în Ungaria de voie bună şi nu sub tenpelaţiei dlui Iorga.

* ii--v'aH Camera magnaţilor va ţinea şedinţă

Joi în 2 Aprilie. Comisii le camerii magnaţi discutat în şedinţele de ieri proiectele recent de că t re camera deputaţilor: o mulţii proiecte despre nouile căi ferate vicinale şi de;

i î iart icularea contracte lor încheiate cu sti străine, precum şi legea despre contractele» iate cu societăţ i le navale.

. .vujS'j.) "yi -, 'J • jî's vih ! : ' ' í» i i i . "-viiit&M^^H Noua sesiune parlamentară. Camera ungan

tine o şedinţă formală — după cum se aniaj în săptămâna primă din Aprilie, când va primi lia casei magnaţi lor. Probabi l în şedinţa aca sau în o altă şedinţă, ce va avea loc după săli) rile Paşt i lor , primul ministru va aduce

*) Cel mai indicat pentru postul de consul alb niei la Valona credem, că nu este altul mai indici Burileanu, care cunoaşte şi oamenii şi lucrurile.

Sâmbătă, 28 Martie 1914. R O M Ä N U L"

Stinţa camerii autograful regal prin ca re sesiunea actuală va fi declarată de încheiată» şi se v a convoca pentru o nouă ses iune pe 22 Aprilie. In a c e a sta primă şedinţă din noua sesiune, c a m e r a se v a constitui şi apoi în primul rând va a lege membri in dclegaţiuni.

* Bugetul comun — după cum se -anunţă din V i e

na — e deja terminat şi a fost şi tipărit- Pr iv i to r la acest buget se dau din sursă v ieneză următoarele date:

Cheltuielile p e n t r u p r i m ă j u m ă t a t e a anului 1914 sunt prevăzute în suma de 234.2 milioane adică cu 36.9 milioane mai mult decâ t în a doua jumătate a anului 1913. Din a c e a s t ă diferintă 24.9 milioane sunt un greumânt numai pentru prima jumătate a anului şi astfel u rca rea permanentă i cheltuielilor e numai de 11.9 milioane. L a aceas t ă sumă se mai adaog încă 9.2 milioane ca o întregire a trebuinţelor de pe întreg anul, a şa că urcarea anuală face 21 milioane. Din aces te 21 milioane 9.6 sunt pentru execu t a r ea reformelor în armată , iiar restul e cauzat dc spor i rea cheltuieli lor generale la singuraticele corpuri de a rmată , prin des-voltarea artileriei şi sa la r i za rea subofiţerilor rămaşi în serviciu act iv.

Muniţiunea bateri i lor de ar t i ler ie nou înfiinţate a fost conform sporită delà 300 la 400 gloanţe si în legătură cu a c e a s t a pentru deprinderile fraierilor la tir a bateri i lor de câmp şl de obuziere

sunt necesare 2-06 milioane mai mult, din care sumă pentru prima jumătate a anului 1914 sunt prevăzute în buget 220.000 coroane.

Din suma necesară pentru executarea nouei legi militare pentru prima jumătate a anului 1914 sunt luate între cheltuielile ordinare 12.2 milioane. Cheltuielile ordinare arată în bugetul comun o urcare de 56.4 milioane coroane, din care sumă cea mai mare parte e pentru acoper i rea cheltuielilor militare.

Conform cvotei 60.4 milioane le va plăti Austria, iar 34.6 milioane Ungaria. Cele mai nouă reforme în armată figurează în rubrica cheltuielilor ext raordinare cu 25.3 miloane. In ce priveşte marina de răsboiu, se vor prezintă delegaţiunilor proiecte privitor la clădirea diviziilor de dread-nought-uri şi crucişătoare, pentru cari cheltuielile se vor repartiza pe 5 ani. Clădirea unui dread-nought de 25-000 tone se urcă cam la 70 milioane coroane .

Ziarul „Die Zeit" e informat că ministerul de răsboiu se ocupă cu dcsvol tarea artileriei. Planul e ca f iecare divizie de infanterie să fie provăzută cu 60 tunuri şi adică câte 6 baterii de câmp şi câ te 4 obuziere, adică fiecare divizie va avea cu 36 tunuri şi 24 obuziere mai mult.

Nouile investiri rec lamă 100 milioane coroane. Trep ta t vor fi desvoltate de asemenea toate regimentele de obuziere. Trebuinţele f iecărui ' regiment se vor spori în aces t caz cu 300 mi; coroane.

Cartea galbenă" a directorului dr. Diodor Csernovics de Macea.

- Interviewt!) nostru cu II. Sa dr. D. Csernovics. — Arad, 27 Mar t i e .

In nrul nostru de Mercur i , am reprodus in întregime pasagii din raportul numit . ,Car tea galbenă" a directorului domeniilor statului, Dr. Diodor Csernovics şi t r imisă ministerului de agricultură, în c a r e c a r t e a directorului domeniilor pe lângă c ă se face o cr i t ică nefavorabilă politicei de co lon izare a guvernului, se aduc R o m â n i l o r insulte şi bat jocuri cari ne-au revoltat la ex t r em.

Ieri la. ora 12 noaptea am reuşit în sfârşit sà aîlăm amănunte senza ţ iona le asupra cărţii directorului domenii lor statului pe car i cetitorii noştri le-au putut ceti in nrul nostru de azi.

Conform prornisiunei ce am făcut cet i torilor noştri dar mai a les pentru ca să cerem directorului Dr . D . Cse rnov ics ce l e mai largi I mai precise explicaţi i referi tor la pasajul foarte jignitor la ad resa bunului popor românesc, în acest scop subscrisul m ' a m prezintat azi la d. director Dr . D . Cse rnov ics .

D. director m ' a primit în mod foarte afabil şi, după cum se va vedea mai la vale, a binevoit să-mi dea răspunsuri la toa te întrebările pe cari i le-am fixat .

Observ însă c ă toa te amănunte le în chestia „Cărţii ga lbene" , publicate la „Ult ima eră" în nrul nostru de azi . Viner i , au primit, după cum se va vedea mai la vale , o deplină confirmare din par tea dlui di rector al domeniilor statului.

D. director mi-a făcut u rmătoare le declaraţii:

Adevărată e ştirea ziarelor că un raport voluminos m numirea de „Cartea galbenă" cu iscălitura II. Voastre a fost prezentat ministerului ungar de agricultură, care raport vorbeste despre soarta coloniilor din teritoriul directiunei din Arad a domeniilor statului, pre-

[ cum şi despre viata si pretinsa nimicire a Maghiarilor : colonizaţi in acest teritoriu?

— „Cartea galbenă", despre care se vorbeşte în ziare — nu e apocrifă.

Mai de mult mă gândeam să elaborez o carte sub titlul „Trecutu l şi prezentul coloni-

• ză r i lo r" , care să cuprindă toate datele referi-! toare la coloniile din teritorul de sub direc

ţiunea mea. Scopul meu era, adecă, ca această carte să faciliteze munca celor cari se o-cupă cu chestia colonizărilor şi să le servească pur şi simplu datele seci dar precise şi autentice despre fiecare colonie aparte.

Această c a r t e , iar nu raport, după cum afirmă ziarele, eu am înaintat'o ministerului de agricultură cu scopul ca, ministerul din oficiu să o lanseze pentru întrebuinţarea oficială.

Ministerul a declarat însă că această carte depăşeşte cadrele oficioase şi astfel mi s'o adus la cunoştinţă, că ministerul nu e aplicat s'o lanseze din oficiu.

Adevărat e, cu în acea carte II. Voastră a(i desapro-bat tratativele cari au avut loc între d. prim-ministru contele Ştefan Tisza ţi comitetul national român?

— Asta nu e adevărat. E posibil oare, sau puteţi măcar presupune ca eu, care sunt pus aici într'un oficiu atât de înalt să desaprob activitatea şi năzuinţele lăudabile şi folositoare patriei ale superiorului meu, care este d. prim-ministru? Dar, abstrăgând delà a-ceasta eu, personal, nu că aş fi desaprobat aceste tratative între guvern şi poporul românesc, ci, dimpotrivă, din tot sufletul m'am bucurat când ele erau încă în curgere şi, fiindcă şi eu însumi sunt aderentul păcei şi al bunei înţelegeri între diferitele naţionalităţi ale patriei, doream ca aceste tratative cu Românii să se termine cu bine, căci mai

ales pacea cu Românii ar asigura liniştea şi bunul succes al afacerilor obşteşti a ţării.

Presupun, că II. Voastră a cetit pasagiile apărute în ziare şi reproduse de revista „Uj Nemzedék" din cartea ce Vi se atribuie II. Voastre, cari pasagii vorbesc in tonul cel mai exagerat despre Români.

Ce părere aveţi II. Voastră despre aceste pasagii a-părute în publicitate?

Prin ce motivaţi II Voastră isbucnirile ostile din „Cartea galbenă" îndreptate contra Românilor?

— Ce priveşte „Cartea galbenă" şi sgo-motul ce ea l'a produs în publicitate asta provine dintr'o neînţelegere, respective dintr'o greşeală din partea mea.

„Cartea galbenă" reproduce pasagii din Monografia lui Eugen Gál apărută în a. 1892, care tratează despre rasele popoarelor cari trăiesc in această patrie.

Această parte a „Cărţii galbene" despre care autorul aminteşte în mod explicit, că e o reproducere din numita monografie, cuprinde, ce-i drept, declaraţii respective afirmaţii cari pe dreptul pot fi excepţionale.

In acest pasaj se cuprind şi afirmaţiile pe cari ziarele mi le atribue că le-aş fi făcut despre Români, câtă vreme se ştie, că acele declaraţii nu cadrează cu părerile mele.

Niciodată nu m'am gândit să jignesc pe Români. Am trăit aproape numai între Români; îi cunosc foarte bine şi-i stimez; am intre ei prieteni bum; am numeroşi arendaşi români cari ţin în arândă pământ din domeniile erariale de sub conducerea mea,\ aceşti arendaşi niciodată nu s 'en plâns în contra noastră. Apoi, numeroase comune locuite exclusiv de Români m'au ales cetăţean de onoare.

Eu sunt Sârb de origine, născut în comuna românească Ş imand, în comitatul Aradului. Vorbesc puţin româneşte, dar de câte-ori mi s'a adresat vre-un Român în limba lui maternă, niciodată nu i-am refuzat cererea fiindcă n'a vorbit ungureşte.

Pasajul referitor la Români este deci singura cauză a furtunei iscate în jurul acestei cărţi.

Observ, însă, că cea mai mare greşală consistă în faptul, că la sfârşitul pasajului referitor la Români autorul cărţii adaogă încă două şire, în cari se spune, că „acestea în parte corespund şi vederilor noastre."

Repet, niciodată nu m'am gândit să jignesc pe Români. Românul e onest, harnic, loial şi tolerant, încât la anumite prilejuri am relevat aceste calităţi bune aleRomânilor chiar şi la forurile cele mai înalte. Ba am ăat expresie dorinţei că ce bine ar fi dacă şi poporul maghiar ar posede toate aceste calităţi, cari, unele, îi lipsesc.

Ce părere aveţi II. Voastră referitor la informaţia noastră, că, numita „Carte galbenă" a fost lucrată de un slujbaş al directiunei domeniilor, concipistul Dr. Be!a Némethy, la ordinul direct al II. Voastre?

—E adevărat, că autorul cărţii este concipistul acestei direcţiuni, d. Dr . B e l a Némethy. Eu i-am încredinţat această lucrare cu scopul pe care vi l'am indicat.

Cetit-ati II. Voastră întreg manuscrisul înainte de a-l fi dat spre tipărire?

— Da, am cetit manuscrisul. Dar fiindcă am cetit filă de filă, cu mici întreruperi, din cauza că eram ocupat şi cu alte afaceri Oficioase multilaterale, nu am observat pasagiile jignitoare la adresa Românilor precum nici şirele, respective comentarul adăogat la sfârşitul numitului pasaj.

î*ag. ï „ R O M Â N U L Sâmbătă, 28 Martie 191Í i

E adevărat, că înainte de a fi dat la tipar un comitet special a cetit şi aprobat întreg manuscrisul voluminoasei cărfi, care apoi s'a dat spre tipărire tipografiei Bloch li. és Tsa din Arad?

— E adevărat,că un comitet special a cetit întreg manuscrisul şi l'a aprobat. Acest comitet mi-a raportat aceasta, iar eu, din cauza multelor agende oficioase n'ain mai putut ceti întreg manuscrisul, care se extindea peste 150 de pagini mari, ci luând la cunoştinţă raportul acestui comitet din parte-mi şi eu mi-atn dat aprobarea ca să se tipărească.

II. Voastră ati cetit corectura sau revizia filelor de tipar de pe manuscrisul acelei cărţi?

— Da, mi s'a adus delà tipografie tot câte-o coală de tipar, pe care eu însumi am ce-tit'o. Dar fiindcă după cetirea unei coaie de tipar eu niciodată nu mi-am notat ultima pagină a coaiei cetite, e foarte probabil că nu mi s'au prezintat toate paginile culese. Nu vreau să acuz pe concipistul Dr. Némeihy, dar numai în felul acesta s'a putut întâmpla ca să se strecoare, neobservate de mine, atât pasagiul cât şi comentarul de aprobare referitor la acest pasaj jignitor pentru Români.

Cum a fost posibilă ajungerea în publicitate a cuprinsului şi a unor pasagii din cartea II. Voastre?

— Faptul acesta-eu îl atribui temperamentului de ziarist al dlui concipist Dr. Né-methy. Dsa a ţinut, aşa se vede, să ajungă cu orice preţ în publicitate munca, care, într'adevăr, este a dsale.

Regret însă foarte mult publicarea respective strecurarea pasajului jignitor pentru Români, dar vina e a concipistului Dr. Né-methy. Dsa, prevenind decisul ministerului de agricultură a trimes un exemplar din „Cartea galbenă" unui ziarist delà revista „Uj Nemzedék", care, apoi, după cum ştiţi, a reprodus anume părţi, ceeace mi-a pricinuit o nespusă supărare şi nelinişte.

Adevărat e, că concipistul Dr. Bela Nêmethy este concediat pe un timp oarecare?

— Da, e adevărat. Dar ,nu corespunde adevărului ştirea că din cauza numitei cărţi Dr. B. Nêmethy va avea mari neplăceri, respective că din cauza acestei cărţi dsa nu se va mai întoarce la postul dsale.

* La despărţire II. Sa d. director Cserno-

vics m'a asigurat înc'odată despre bucuria ce i-am pricinuit'o fiindcă l'am cercetat şi i-am cerut explicaţii în chestia numitei cărţi.

II. Sa a exprimat speranţa că declaraţiile pe cari mi le-a făcut vor avea darul să lini*, tească valurile furtunoase ce s'au ridicat în jurul „Cărţii galbene" şi în consecinţă vor contribui la restabilirea bunelor raporturi de simpatie ce au existat în toată vremea între II. Sa şi între Români.

Const. Savu.

N a g y J e n ő , •pttialist piatra diaţt artificiali fără pod

C L U J — K O L O Z S T Á B (La capital străzii Jékal, te easa proprii.) P a i e d inţ i şi eu p l ă t i r i In r a t e f a -

T o r a b i l e ,

Ordineazä zina întreagă.

Asta-i revizuirea? Sub acest titlu „Unirea" din Blaj în ultimul

său număr scrie următoarele: — Când am scris primarticolul din numărul

trecut, par'că o teamă ascunsă ne strângea de inimă.

Revizuirea, — de care asiguram pe cetitorii noştri — trebuia să urmeze în curând şi, după situaţia schimbată a vremilor din urmă, nu avea să ne aducă, multă mângâiere.

In ziua următoare şi aflăm în ziarele maghiare comunicatul semioficialului „Magyar Kurír", în sensul căruia contele Tisza, după lungi tratative cu ministrul de culte şi episcopul de Hajdudomg, au căzut de acord ca sediul nouei episcopii să se mute la Nyíregyháza, să se redee Românilor 10.000 suflete din cele anexate diecezei de Hajdudorog, iar în schimb la aceasta să încorporeze alte 13.000 de credincioşi ai noştri.

Comunicatul acesta este atât de absurd şi imposibil, încât îi dăm numai cu mare rezervă, neputând crede în adevărătatea lui.

Nu ne vine să credem, că un înţeles de natura aceasta să se fi stabilit între guvern şl episcopul ' Miklóssy după pertractările guvernului cu episcopatul nostru. Involuntar ni se pune întrebarea: Unde mai sunt cei 13 mii credincioşi de ai noştri, de cari ne putem lăpăda fără teama responsabilităţii, căci Hajdudorogul ne->a luat tot, ce-a avut de luat? Secuimea e trecută, părţile ungureşti ale Sătmaruhii încă, deci, unde sunt ceilalţi, pe cari îi mai reclamă Hajdudoroghul? La Cluj, ta Reghin, la Aiud etc. vor răspunde unanim toţi, cari cu groază se gândesc la aceasta nouă fază a episcopiei de Hajdudorogh. Slujbaşi, transfugi, haimanale, în colo câte un meseriaş rătăcit, câte un român inconştient şi procentul ştiutorilor de carte ungurească vor da noul contingent la Hajdudorogh. Va să mai vină vremea, ca noi să ne rugăm de guvern, să bine-voiască a nu ne mai revizui. Căci dacă ne vor lua aceste centre de o extremă importanţă pentru vieaţa noastră naţională, cu biserici, şcoli, institute culturale, preot, credincioşi, apoi mulţumim de revizuire.

lată pentru ce nu putem crede în autenticitatea comunicatului de mai sus.

Nu se poate ca nunciul papal, să ne fi pus în perspectivă o revizuire, care în fond e neasemănat mai vătămătoare pentru interesele bisericii noastre, decât însaş înfiinţarea episcopiei de Hajdudorogh.

Până acum ni s'au luat numai parohii delà periferiile provinciei noastre metropolitane; a-cum contele Tisza face aluzii la oraşele-centre în cari majoritatea gr.-catolicilor o formează maghiarii — şi svonuri tot mai pronunţate ne sosesc despre mişcări în acest sens, la Cluj, Reghin etc.

Hajdudorogh-ul se va întinde deci chiar în centrele noastre cele mai puternice, aplicân-ău-ne cea mai grozavă lovitură ce a primit-o vre-o dată biserica noastră.

Cine va mai putea opri acest proces de distrugere, câtă vreme guvernul şi agenţii lui au atâtea mijloace de a scoate, ca din pământ, mii şi mii de gr.-cat. maghiari", ales în oraşele mai mari, unde atâtea influenţe străine favorisează puhoiul acesta nimicitor?

* Sunt tot atâtea întrebări, ce cad grele ca

plumbul, în créerai nostru, unde un singur gând luminos mai stăruie: acela, că toate aceste sunt cu neputinţă şi absurde.

împrejurările sunt totuş aşa de vitrege, încât trebuie să ne interesăm de urgenţă, ce e adevărat în lucru, şi să se facă apoi cei mai energici paşi la locurile competente.

Arhiereii noştri nu pot lăsa nici un suflet de sub grija lor pastorală — dar absolut nici unul, căci Păstorul cel bun îşi pune sufletul pentru turma sa; are să dea seamă de toate sufletele pe cari le duce la mântuire, afară doar de fiii pierzaniei, ca să se plinească Scriptura!

Cuibul mizeriei.; \ Autorităţile capitalei noastre, îngrijite mai

mult de aspectul luxuriös al oraşului, s'au-M-rît într'o bună zi să facă şi statistica miizerteL Au fost unele suflete caritabile, car i au pus la dispoziţia oraşului, o sumă de bani însemnată pentru ajutorarea nevoiaşilor; drept aceea poliţia, care nu cunoştea numai boerii şi răufăcătorii, a trebuit să ceară concursul organizaţiei muncitoreşti pentru ca să afle şi pe săracii ari din cauza lipsei de lucru t răesc în mizerie.

In scopul acesta în noaptea ide Dumineci spre Luni s'a ţinut o razie în stil mare în toată Budapesta. Rezultatele la cari s'a .ajuns sunt de necrezut. (Nici cu oea mai exaltată fantezie ni s'ar putea aşterne pe hârtie realitatea orală, care li s 'a desfăşurat înaintea ochilor. Atât li centrul oraşului, în umbra palatelor cari iau menirea s ă glorifice civilizaţia maghiară, cât şi in cartierele mărginaşe deopotrivă s'au, aflat zeci de mii de fiinţe omeneşti, cari t răesc ca anima-'ele. B a în gospodăria unui bogătaş, în grajd era o parte modern aranjată pentru cai, iar mai iti fund dormiau pe paie mucegăite câteva faini prigonite de soarte.

Şi conscrierea a ţinut toată noaptea. In subsolurile palatelor măreţe (chiar şi în o casă a contelui Tisza) s'au găsit zeci de fiinţe îngră-măuite, cari tânjesc fără rost, o plagă a societăţii şi ruşinea secolului. Iar c e s'a aflat în cartierele mărginaşe, in mahalale, e de neînchipi,

Prin coteţe, -spelunci, odăi fără fereşti ci pereţii mucegăiţi loouesc şi dorm împreună mii de familii de muncitori fără lucru. Câte zede-douăzeci de oameni: bărbaţi, femei, copii de-a vaima dorm într'o încăpere strâmtă. 0 fatni-lie compusă din 4—6 membri 'doarme pe o saltea ruptă, ceilalţi pe vatra goală isgriburiti ï presaţi. De pe tot locul o duhoare peştii» ţi-ală te isbeşte la intrare; indivizi cu faţa stoarsă die mizerie, femei tinere cu faţa palidă şi stârcită înainte de vreme te întâmpină. Şi toţi aceşti indivizi z'iua vagabondează şi dacă câştigă IM ereiţari îşi permit luxul să doarmă sub acoperiş, în murdărie şi infecţie. Insectele îi ohi-nuesic, chiriaşul vigilent le s toarce cele câteva parale, apoi din când în când câte un reprezentant al forţei publice îi sprânjeşte. Astfel trăesc o viată, propagând boala şi născând crima, apoi mor ca animalele şi alţii vin în focii lor.

In câ teva cuvinte aces ta e tabloul mizeriei cuibărite în capitală, acum constatată oficia Azilurile ide noapte descrise în romanele wseşti ne par ideale alături de speluncile capitalei noastre. Şi -ceeace e mai .dureros: ziarele scriu ci printre aceste fiinţe îndobitocite în lumina oraşului mondial, sunt şi foarte mulţi Români, rătăciţi la oraş cu speranţa câştigului în 'desagi şi surprinşi acolo de viaţa străină, mediul străin Oare aceştia nu vor fi avut un păstor binevoitor în satul lor, care să le spună „sărmane păstoraş, ce cauţi tu la o r a ş ? " Dar majoritatea lor sunt sălăgeni din parohiile răpite şi cu aceasta totul se explică.

In total s'au constatat cam 30.000 (treizeci mii) oameni fără rost ; însă mulţi au scăpate sub control, iar cei mai mulţi ide teaima politiei ca re pedepseşte vagabondajul au declarai că au ocupaţie — astfel numărul ar trebui d Ä , ceeace ne dă aproape a 10-a parte din întreaga populaţie a capitalei. Aţâţi oameni trăesc 1» cea mai neagră mizerie, c a dobitoacele necuvântătoare în capitala Ungariei, mândrul oraş al maghiarimei, Budapesta.

Involuntar ne reamintim cuvintele marelui Inventator Edison, ca re la plecarea sa din Budapesta, fiind întrebat de ziarişti ce impresie i-a făcut capitala, a răspuns:

— Are aspectul unui oraş apusean... da lângă palat am văzut o bătrână înhămată k căruţ.

Dacă ar mai putea ajunge şi datele aminti la cunoştinţa străinătăţii, apoi să se facă' k decata justă despre irrault trâmbiţata civilizau maghiară. 'Când oraşul lor principal e atât k bolnav, oare c e sita re dăjinueşte în 'populat terii! ; ij

Sâmbătă, 28 Martie 1914.

0 K O N I Ö A Ş C O L A R A

Prima adunare din 1914 a despărţământului Oravitei aparţinător .̂Reuniunei învăţătorilor dela şcoalele conî. gr.

ort. române din dieceza Caransebeşului".

— Raport special. —

Ziua de 8 (21) Mar t ie a. c. a fost pentru apostolii culturii — pentru învăţători i şi preoţii sa te lor din protopresbiteratul Oravi te i o zi de înălţare sufletească. Cine a r fi putut c rede , că în a c e a zi cu cerul acoperi t de nori groşi va s t răbate în inimile învăţătorilor şi preoţi lor adunaţi în conferinţă — o căldură suf le tească a tâ t de binefăcătoare ca învăţăturile culese din gurile unor povăţuituri ai neamului, car i se nizuiesc să ne tezeas că căile ce duc spre fericirea mult încercatului vo-por românesc!

Cât de bine se pot r ivesc şi aici cuvintele din articolul de fond al ziarului „Românul" ' din 8 (21) Martie a. c. c ă : „Norocul neamuri lor sunt bărbaţii luminători. Fe r ic i t poporul, ca re produce suflete distinse şi minţi luminaie, căci căldura a c e lor suflete se revarsă asupra neamului întreg, îl încălzeşte, îl mângăie, îl fructifică, iar lumina mintii celor aleşi luminează cărăr i le ducătoare la biruinţă şi la fericire şi fe resc neamul de primejdiile orbecării în întunerec".

Dupa ce se săvâ r şeş t e s lujba»chemări i Duhului Sfânt de către harnicul preot al Secaşului Pe t ru Bernaz, învăţătorimea, preoţ imea şi distinşii oas peţi se adună la şedinţă în şcoa la confesională ro mână din Oravi ţa-montană . Aici blândul şi înţeleptul preşedinte al despărţământului Oravi ta , învăţătorul Alexa J ianu, prin cuvinte chibzuite şi izvorîte din adânca înţelepciune de dascăl român, ilusjtrează misiunea cul turală frumoasă, la ca re sunt chemaţi în primul rând învăţătorii , şi după ce îi îmbărbătează la muncă continuă îşi expr imă marca bucurie pentru par t ic iparea în număr marc a preoţimei din t ract — precum salută cu drag distinşii oaspeţi ai învăţă tor imei : pe d. Dr. L a z ă r lacob prof. în Arad şi doamna, pe d. Iosif Moldo-van învăţător şi preşedintele Reuniunei înv. a ră -dani, pe d. înv. pens. P . Rămneanţu precum şi pe intelectualii prezenţi din Orav i ta — apoi deschizând adunarea se t r ece la ordinea zilei.

1. Se constată prezenţa tuturor membri lor . 2. Se ceteşte circularul comitetului Reuniunei

învăţătorilor, — care spre confirmare se ia la cunoştinţă.

3. Urmează diser ta ţ ia : Propunerea religiunii in şcoala poporală de d. învăţă tor pens. Qheorglie Jianu.

Iţi era mai mare dragul să asculţi limbagiul dulce a dascălului J ianu cu c a r e şi-a împodobit a-serţiunile, în ce priveşte propunerea religiunii în şcoalele poporale. Aces t mare .meş te r al şcoalei va fi încă mult timp povăţuitorul ce lor dela ca tedra dăscălească.

4. A urmat apoi d iser ta ţ ia : „Din trecutul bise-ricei noastre" de d. L a z ă r l acob .

Ilustrul oaspe al învăţători lor , ne t ranspoartă cu gândul în trecut la supremaţ ia biser ici i calvine şi luterane, istoriseşte apoi opera biser icei noastre , arătând cu exemple vii diferitele obs taco le ce s'au ivit în calea întărirei maice i noas t re biser ici . — Ne înşiră şi ca rac te r i zează într 'o l imbă frumoasă de bun orator — tăria suf le tească a diferiţilor bărbaţi ai bisericei român'e, car i nesocot ind viata, s'au jertfit pentru biser ică .

In aplauzele mulţimei îşi s fârşeş te d. Dr . lacob frumoasa cuvântare pentru c a r e pr imească şi pe această cale s incere mlpfumiri.

înainte de a legerea biroului se r idică harnicul şi înţeleptul învăţător din local i ta te Oheorghe L i -povan, care în cal i ta te de comisa r şcolar conf. a-rată cum oastea dăscă l ea scă din tract , a făcut în anul şcolar trecut un pas bun înainte în ce priveşte progresul în învăţământ.

Dsa e ascultat cu viu in teres , când vorbeşte în chestia propunerii religiunei, despre c a r e zice că ar cădea în gr i ja exc lus iv a preotului; dar cu

Joate acestea invi tă pe învăţă tor i ca mână în mână cu preoţii să pună temel ie sol idă măreţei opere culturale ce se zideşte de că t r e şcoa lă şi biser ică in sufletul elevului.

După conferinţă a urmat întrunirea la hotelul •Novac.

I Corespondent.

Telegrame primite noaptea.

Chestia românească în congregaţia comitatului Cluj.

Cluj, 27 Martie. — In adunarea congrega-(ională a comitatului Cluj, care a avut loc azi, a fost pusă la ordinea de zi între altele şi adresa comitatului Pest-Pilis privitoare la tratativele contelui Tisza cu Românii. La acest punct a luat cuvântul advocatul Dr. Juliu Pordea care a făcut următoarea propunere:

Adunarea congregatională să declare că tratativele urmate de către contele Tisza cu Românii, în interesul păcii între naţionalităţi, sunt favorabile din punctul de vedere al păcii interne şl al consolidării stărilor din ţaţă. Adunarea să se adreseze primului ministru cu rugarea ca mergând mai departe pe drumul început să promoveze şi să asigure convieţuirea paşnică a cetăţenilor nemaghiari, fără deosebire de limbă, cu Maghiarii. 1

Vicepreşedintele camerii ungare contele St. Lazar a vorbit pentru primirea propunerii advocatului român.

Adunarea congregatională, la care s'au înfiinţat în număr mare atât opoziţionalii cât şi guvernamentalii a primit propunerea advocatului Dr. Pordea cu unanimitate.

Vizita împăratului Wilhelm în Miramar. Triest, 27 Martie. — împăratul Wilhelm a

sosit aci azi la ameazi. In port yahtul „Hohen-» zollern" însoţit de vasele de răsboi germane

„Qoeben" şi „Breslau" a fost întâmpinat de două divizii ale marinei de răsboi austro-ungare sub conducerea contra amiralului Löfler.

Prima divizie era compusă din vasele: Viribus Unitis, Tegethotff şi Zrinyi, iar a doua divizie: Radetzky, arhiducele Francise Ferdinand, şi âdmiralul Spaun. Colonia germană din Triest s'a dus în calea împăratului Wilhelm pe vaporul societăţii Lloyd: „Sarajevo".

Moştenitorul de tron austro-ungar arhidu-ce le J Francisc Ferdinand a dat în onoarea împăratului german un banchet în castelul din Mi - ' raimar. Au luat parte la acesta afară de prinţul Hohenlohe, guvernorul din Tricot încă autorităţile civile şi militare ale oraşului.

L a orele 4 fără un sfert împăratul luându-şi rămas bun dela moştenitor, s'a reîntors pe yahtul Hohenzollem care la orele 5 a plecat spre Corfu.

x Noua lege de presă. Budapesta, 27 Murtie. — „Budapesti Tudó

sító" anunţă că noua lese de presă, sancţionată deja de către M* Sa monarhul se va promulga în 28 Martie. Legea intră în vigoare după două săptămâni dela ziua nr omule arii.

Panică la bursa rusească. Petersburg, 27 Martie. — Declaraţiile neli

niştitoare ale ministrului de răsboi Suchomli-nov au provocat enormă panică la bursă, cum nu a mai fost de pe vremea crizei balcanice. Ministrul de finanţe publică un decret menit să liniştească spiritele.

Epilogul catastrofei din Venera.

Veneţia, 27 Martie. — Astăzi s'a predat autorităţilor Padovani căpitanul vaporului pierit în catastrofă, care dispăruse până' acum. Căpitanul declară c ă torpilorul a manevrat greşit iar dânsul privind la nişte aeroplane nu a putut observa, astfel s'a produs ciocnirea. '

A mai fost aflat aproape de ţărm cadavrul unei doanme din Tarante. Aceasta e a 14-a victimă a catastrofei; două cadavre nu se găsesc.

Condamnat pentru lesa maiestate. Seghedin, 27 Martie. — Publicistul Kornicki,

cure a publicat nu de mult în organul köztársaság" un articol împotriva casei domnitoare, a fost condamnat la 6 zile temniţă de stat pentru lesa maiestate.

Arestarea unui general englez? Londra, 27 Martie. — Un ziar din Ulster

face destăinuirea senzaţională, că guvernul englez ar fi dat un ordin secret să se aresteze şi

expulzeze generalul Kárson, despre care se crede că e conducătorul mişcării revoluţionare. Şt i rea a surprins cercurile politice, deoarece se bănuieşte că armata nu e străină de mişcarea revoluţionară.

Unde e Rochette?

Paris, 27 Martie. — Jaurès preşedintele comisiei de anchetare delegată de camera franceză în chestia Rochette a declarat azj că a primit la amiazi o scrisoare la locuinţa Iui, iscălită de Rochette şi adresată din Swiţera. Scr i soarea e identică cu cea publicată de „Matin". In aceasta scrisoare declară că el însuş a fost acea persoană necunoscută, care l'a asigurat pe

advocatul Bernard, că autorităţile justiţiare vor aproba cererea pentru sistarea procesului intentat lui. Rochette declară categoric, că atât Monis cât şi Caillaux stau departe de această afacere.

Paris, 27 Martie. — Scrisoarea lui Rochette trimisă lui Jaurès ş publicată în „Matin" preocupă toate cercurile Parisului. Despre scrisoarea senzaţională s'a constatat că nu e o misti-ficaţie, ci toţi cunoscuţii lui Rochette, cărora li s"a arătat scrisoarea au declarat c ă e scrisă de mâna lui Rochette. Constatându-se autenticitatea scrisorii lui Rochette aouzaţiunile ridicate împotriva lui Cailaux şi Monis ş-au perdut te-nienicia.

Flota aeriană a Rusiei. Petersburg, 27 Martie. — Ministerul de răs

boi a comandat aviatorului Sikorski 10 aeroplane sistem nou cu câte 15 locuri.

Alegerea pentru constituantă.

Bucureşti, 27 Martie. — Ziarul „Minerva" are informaţia, c ă alegerile pentru constituantă se vor face în 10 Mai v., iar camera se va deschide în 1 Iunie, după care se va amâna până în toamnă. In acest restimp o comîsiune va studia proiectul de revizuire.

Explozie pe un vapor.

Triest, 27 Martie. — P e Vaporul de răsboi „Francisc Ferdinand" s'a produs o explozie de motor. Doi marinari sunt răniţi grav.

Naufragiu. Londra, 27 Martie. — Din Brisbane (Au

stralia) vine ştirea, că aproape de coastele No-uei-Zeelande vaporul francez „St . Paul" izbin-du-se de o stâncă s'a scufundat. Din personal au pierit 48 inşi şi numai puţini au scăpat.

CataraU în Italia? Neapole, 27 Martie- — Poliţia de aici avi

zată de autorităţile maghiare că atentatorii dela Dobritin Cătărău şi Kirilow ar fi sosit în port, a făcut o severă perchizit '" oe vapoarele sosite şi prin hotelurile din oraş, îă ţă să dea de urma atentatorilor.

Dna Caillaux îşi retrage fasiunea.

Paris, 27 Martie. — Dna Caillaux ascultată azi din nou şi-a retras fasiunea de mai nainte, declarând că nu a voit să-1 omoare pe Calmette, ci când s'a dus în redacţia Iui „Figaro" cu revolverul a voit să provoace numai un scandal, în caz dacă n'ar fi primit o satisfacţie- Dna Caillaux a încercat să dovedească că întreagă acţiunea lui Calmette a depăşit cadrele terenului politic şi s'a amestecat în viaţa particulară- Intre suspine şi-a exprimat apoi ->ărerea ei de rău asupra faptei, spunând că ar preferi de o mie de ori mai mult dacă s'ar continua campania împotriva bărbatului ei, dar să nu-I fi omorît pe Calmette-

Al treilea congres de pace.

Haga, 27 Martie. — Al treilea congres de pace va avea loc în primăvara anului 1917. T r a tativele dintre Olanda şi Rusia, urmate în acest scop s'au terminat favorabil. Qiuvernul olandez a trimes tuturor statelor invitarea ca să-şi numească delegaţii în comisia care să stabilească programul pentru desbaterile congresului.

Pag. 6 „ R O M Â N I ) L " Sâmbătă, 28 Martie 1914.

INFORMAŢIUNI 0 serbâtoare mare şi tristă.

Arad, 27 Martie.

Azi, in 14 Martie st. v. se împlinesc 35 de ani de când marile puteri europene au recunoscut România de Regat şi de când principele domnitor Carol şi-a pus pe cap coroana regală, coroana turnată din otelul tunurilor cari şi-au purtat furtuna la Plevna, Griviţa şi Smâr-dan.

Azi se împlinesc 35 de ani de când frumoasa Românie, care a făcut atâtea jertfe de sânge acolo la gurile Orientului, după botezul de foc delà 77 în care şi-a plămădit independenţa şi în care a salvat interesele altora, şi-a câştigat recunoaşterea de regat, recunoaştere care a fost acordată aşa de pe uşor, aşa de ieftin altor ţeri-şoare.

De atunci au trecut 35 de ani, cari au ridicat România la un prestigiu pe care astăzi mulţi îl invidiază. Puterea ei, bogăţiile ei, armata ei puternică, înţelepţii ei conducători politici, au făcut să se ţină seamă şi de existenţa noastră a Românilor\ din Ungaria şi din celelalte părţi.

Chestia agrară, care cu orice preţ se va rezolvi cât mai curând, va da nom puteri, noui bogăţii acelei frumoase Românii, în ale cărei dureri vedem propriile noastre desiluzii, în ale cărei măriri, vedem garanta existenţei noastre naţionale.

Acum, în acest început tulbure de primăvară, când pare a se face drum deschis între Bucureşti şi Petersburg, când din Bucureşti vin veşti sfâşietoare despre nemulţumirile ţărănimii, veşti pe cari noi am dori să le ştim minciuni mizerabile, Românii din ţara ungurească în frământările lor... salută cu adâncă dragoste de frate pe cei ce dincolo de munţi sărbătoresc această zi mare.

Mersul vremii. Institutul meteorologic anunţă: vreme schimbăcioasă, vânt ca ploi la răsărit.

Prognostic telegrafic: rece, vânt. Temperatura la amiazi a fost: 7 C. Şedinţa plenară a comitetului pentru fondul

de teatru român. Mâne (Sâmbătă) şi Duminecă se va ţinea la Braşov şedinţa plenară a societăţii fondului nostru de teatru, sub presidiul dlui Dr. Alexandru Vaida-Voevod.

Menaiul Caillaux. Cu prilejul înmormântării lui Gaston Calmette pe care l'a asasinat, după cum se ştie, soţia ministrului arogant, milionar şi venal care se numeşte Caillaux, parizienii şi-au manifestat simpatia lor fată de victimă, şi violenta lor indignare fată de coteria politică din mijlocul căreia a pornit glontul ucigaş. Nu ştiu dacă răposatul director al lui „Figaro" a fost mai mult decât un om fin, spiritual, activ şi pătruns de acel egoism surizător care-1 distinge azi pe parizian; îmi pare chiar că nu a fost altceva. Sfârşitul lui tragic însă şi mai ales caracterul ucigaşilor săi fac dintr'însul o victimă simpatică. Spiritul public — vede în el simbolul onestităţii distrusă de un politicianism conrupt.

Căci, să fim drepţi: nu cunosc figură mai antipatică decât aceea a dlui Caillaux. Inchipuiti-vă un fost agent de bursă bogat, şiret şi ambiţios, străin de scrupule şi lacom de putere, care, ajuns de mai multe ori ministru şi cunoscând influenta banului, s'a purtat, cu prilejul incidentului delà Agadir, aproape ca un trădător de patrie, sacrificând demnitatea ţării lui unor avantagii pur materiale. Nu voiesc să vorbesc de viata lui privată, cu toate că şi acolo l'am găsi acelaş: lipsit de scrupule şi arogant de o arogantă brutală de milionar.

Fără să colportez însuşirile rele pe cari rumoarea publică Ie atribuie soţiei lui omucigaşe, dati-mi voie sa vă fac parte de felul cum mi-o prezintă modesta mea intuiţiune. Văzut-aţi vre-odată chipul dnei Caillaux? O femeie foarte frumoasă, cu trăsături regulate dar masive, cu o privire recé şi trufaşă, cu gura dispreţuitoare. Colanul de perle care-i împodobeşte gâtul, inelele din degete şi toate bijuteriile cari o acoperă unite cu aerul ei antipatic, te fac numai decât să exclami: „Femeia aceasta nu cunoaşte, nu respectă şi nu recunoaşte decât o putere: bogăţia". Ea este soaţă potrivită milionarului Caillaux.

Şi sunt sigur, căci cred, simt şi ghicesc că, plecând de acasă cu gândul bine stabilit de a-1 asasina pe Gaston Calmette, divorţata soţie a lui Leo Claretie şi actuala soţie a Iui Caillaux, a avut încredere în averea şi în influenţa politică a acestuia din urmă. Ea şi-a zis

probabil, că ele îi vor asigura impunitatea. Şi aşa ar fi, într'adevăr, dacă poporul francez nu ar simţi un desgust imens faţă de cazul ei în particular şi o indignare violentă faţă de abuzurile nepedepsite, comise de toţi cei cari deţin puterea, în general.

îmi închipuiesc dar că justiţia îşi va urma cursul aproape în mod normal. Dna Caillaux s'a dovedit a fi o slabă psihologă, când şi-a făurit iluziile ei de impunitate. Afacerea ei a trecut în spiritul popular. Poporul cere dreptate. EI se îngrămădeşte în fiecare zi în faţa închisorii Saint-Lazare $i murmură ori de câte ori bănuieşte că, bogatei asasine i se acordă în celula ei favoruri de confort la cari n'ar avea dreptul.

Prevăd că asasina nu va fi achitată de acei cari o vor judeca. Parizienii veghiază. Şi ei sunt cu atât mai îndârjiţi cu cât în faţa comisiunei de anchete însărcinată de parlament spre a lămuri cazul Rochette, se dau zilnic la iveală fapte detestabile. S'a dovedit anume până la evidentă, că d. Caillaux, pe când era ministru, a exerciat o presiune nepermisă asupra procurorului general Fabre, în scopul de a facilita libertatea provizorie a bancherului escroc Rochette, care a profitat de acest prilej pentru a fugi în străinătate. Or, ar trebui ca cineva să fie cu totul lipsit de inteligenţă spre a nu-şi închipui că între financiarul veros şi d. Caillaux a existat cândva o perfectă identitate de interese.

Iată faptele cari preocupă şi desgustă astăzi Parisul şi Franţa întreagă. C. R. B.

Un ecou la prim-articolul nostru: Din pildele altora". Un cetitor al ziarului nostru ne trimite o lungă scrisoare în care-şi exprimă satisfacţia că s e mai publică din când în când articole de adevăr sângerând, despre felul în care îşi trece viata şi îşi cheltuieşte averile cea mai mare parte a boe-rimei din România. Numitul cetitor insistă mult asupra prim-articolului nostru: „Din pildele alto-^ ra", scris de un distins colaborator al nostru şi* publicat în numărul 53 al „Românului". Ne îndeamnă să insistăm cât mai mult asupra acestor păcate şi se revoltă că „boerimea din ţară nu jertfeşte nimic pentru scopurile culturale ale Românilor din Ungaria".

Noi răspundem, că fără a pretinde ceva pentru noi, ori pentru cei din Bucovina, Basarabia, Macedonia etc. . am fi mulţumiţi, am fi foarte mulţumiţi, dacă acea mare parte a boerimei n'ar pune bete în roate celor putini, cari vreau, cari îşi ţin de datorie, să creieze o soartă mai suportabilă ţăranilor de acolo, ţăranilor neîndreptăţiţi, pe ale căror vieţi şi braţe se razimă România; cari se frământă, luptă, se revoltă, flămânzesc şi mor, pentru sărbătorile şi independenta unei plutocraţii putrede şi inconştiente.

Acesta-i răspunsul nostru dragă cetitorule!! Comunicarea dlui Iorga la Academia Rom.

Azi (Vineri) la ora 2, Academia R o m â n ă a ţinut şedinţă publică, în c a r e d. N. Iorga a tăcut o comunicare despre: Veneţia în Marea-Neagră, /. Dobrotici (după documente inedite.)

Epilogul unuî scandal parlamentar. După o desbatere de două zile curia a publicat asear ă sentinţa în procesul foştilor deputaţi opo-ziţiomişti, car i în o şedinţă furtunoasă a c a merii i-au lovit pe miniştrii cu călămarele. Au fost condamnaţ i : Zakar iás şi Markos la câ te cinci luni şi 14 zile, iar Hoffmann la 4 luni temniţă ordinară. P e lângă aceas ta toţi trei sunt suspendaţi din oficiu pe un an şi amendaţi cu câ te 600 coroane. Mérey , Madarász şi B e c k au fost achitaţ i . Sent in ţa se comentează viu în cercurile politice.

Aniversarea dlui Em. Costinescu. D. Emil Costinescu, imiinistrul de finanţe al 'României! a împlinit 70 de ani. Cu această ocazie directorii ministerului de finanţe -ou d. Alexandride secretarul general al acelui minister -s'au prezentat în biroul dlui Costinescu pentru a aduce felicitări, în numele funcţionarilor întregului minister. D. Kiriaoeseu, directorul regiei monopolurilor a ţinut o -cuvântare relevând înaltele c a lităţi ale diui Costinescu, şi activitatea inteligentă şi neobosită oe ia depus tot timpul pen-'fJriu a face să prospere iStarea financiară a Ro-mâniiiei.

D. Costinescu a mulţămit pentru frumoasa şi sincera manifestaţie de simpatie ce i s ' a făcut şi a rángat P £ toţi funcţionar ii ministerului să caute a - ş i îndeplini mai departe datoria cu aceeaşi râvnă şi cu acelaş entuziasm -ca şi până acum.

In urmă funcţionarii superiori au oferit dlui Costinescu un bronz, -o delicată operă de artă simbolizând „Sforţarea".

-O -delegaţie a soc . „Emil Costinescu din Sinaia" s'a prezentat acasă la d. ministru de finanţe căruia i-au oferit ou prilejul cetei de a 70-a aniversare propriul său bust lucrat în mar-imuiră de pictorul Romanelli.

Mere uri dimineaţa membrii guvernului şi numeroşi amici politici s'au prezentat acasă la d. Costinescu pentru a-i felicita. Tot în cursul dimineţii d. Costiniescu a primit acasă vizita d-l-ar preşedinţi ai -corpurilor legiuitoare, cari l-au felicitat -călduros.

D. I. Brăt ianu preşedintele consiliului -a felicitat călduros în numele guvernului pe d. mini--stru -de finanţe.

Mai mulţi fruntaşi liberali împreună ou preşedinţii -corpurilor, legiuitoare au (hiat iniţiativa de a da un banchet în -onoarea dlui Costineseu. D. ministru -de finanţe a declinat insă această onoare.

Groaznic incendiu în Herneacova. Ni se scrie din Herneacova: Sâmbăta trecută la a-meazi a izbucnit în comuna Herneacova un incendiu groaznic, care în scurt timp a distrus o parte din sa-t. Incendiul alimentat de vânt s'a răspândit atât de repede încât mulţi cari erau la prânz au trebuit să iasă pe fereştri din case şi în timp de o jumătate de oră o stradă întreagă a fost prefăcută în scrum, — casele fiind de lemn. •«

-Locuitorii din comunele învecinate: Izvin, Ianova, şi pompierii din Recaş , la ştirea primită pe telefon au venit în ajutor, dar — prea târziu, căci focul mistuise totul. Notarului comunal Traian Boronca îi serveşte -spre cinste faptul, că a -douazi, a împărţit -celor năpăstuiţi 26 măji de făină.

Fiind această comună cea mai nouă parohie românească — căci abia de 4 ani a ieşit de sub eparhia sârbească — apelez la fiecare inimă caritabilă să vină în ajutorul acestor fraţi ai noştri nenorociţi, -cu atât mai vârtos, căci a-cum e timpul cel crit ic, lucru nu este, bani nu sunt, iar 'sărăcia rămasă în urma focului nă-praznic, nu se poate descrie.

Cei ce au inimă de creştin şi-şi fcbesc fraţii, să grăbească în ajutor. Eventualele ajutoare băneşti să se trimită la adresa: Qeorge Nicolici epitrop în Temes Aranyág. — M. Barbulescu, preot.

Ştiri din Basarabia. Mai în toate satele Basarabiei se ţin întruniri de către liga contra beţiei.

— Upravele Basarabiei au fost înştiinţate d, guvernul rus a acordat suma de 98 mii de ruble pentru înfiinţarea a 9 scoale începătoare în o-rasele din Basarabia-

— Ştiri sosite din Kiew anunţă că acolo a avut loc un mic pogrom. Patrule de soldaţi circulă pentru liniştirea spiritelor.

— Corul societăţii Carmen din Bucureşti n da la Paşti un concert in Kişineu.

— Noul viceguvernator al Basarabiei a întreprins o serie de călătorii prin ţinut luând note de lipsurile constatate.

— Preoţii din multe sate din Basarabia as început să predice în limba română. Faptul a-cesta a început să atragă un număr mare de credincioşi la bisericile româneşti.

— Episcopul Kişineului P. S. Serafim a sosit în reşedinţa sa, venind din Petersburg undea luat parte la şedinţele Sf. Sinod. I

— Deputaţii săteni din Dumă au făcut pro punerea ca deputaţii cari nu vor veni la şedinţe să fie amendaţi. Propunerea a fost respinsă.

Adunarea „Ardelenei" s'a ţinut Mercuri in 25 Martie n., sub preşedinţia dlui Or. Aurel Vlad, preşedintele -direcţiunii. A -decurs în ordine şi linişte. S'-a luat la cunoştinţă raport! direcţiunii, — votându-Se pentru zidirea scol -comerciale -din Braşov 2000 -cor., pentru n » imentul lui Vlaicu 500 oor., Reuniunii rămâne -de muzică -din Orăşt ie 1200 cor., Atelierului è ţăsătorie 300 cor. e tc .

Fiind a se întregi' direcţiunea, au fost ales' -ca membri ai aceleia, dnii Dr. Cornel David I-oan Braoga . Dr . Ioan Margita, Dr. Romul Bn c a şi- Ioan Moţa, iar în comitetul de supraveghere dl Traian Mihăilă.

Adunarea a fos-t apoi închisă prin rp'reşedialţ care mulţărneşte acţionarilor pentru pa-rticipiA

i şi interesul arătat. • >/

Sâmbătă, 28 Mart ie 1914. „ R O M Â N U L Pag. 7

Cine va fi succesorul lui Gaston Calmette? Jn Franţa s e discută mult despre cine va fi urmaşul lui Gaston Calmette, a tâ t 'de tragic dispărutul director al ziarului „Le Figaro" . Despre doi pretendenţi se vorbeşte mai mult: Alfred Capus, cunoscutul scriitor şi membru al academiei franceze, nou ales, şi Raymond R e couly, redactorul politicei externe la „Figaro."

Şansele s e pare că sunt mai multe, de partea dlui Raymond Recouly.

D. Raymond Recouly nu e la noi un necunoscut; dsa a vizitat România, pe vremea guvernului Carp, când a fost primit cu multă cordialitate de diferite personalităţi politice, şi când a luat interesante interviewuri dlor Ionel Brărianu, Marghiloman, Take Ionescu.

Apoi d. R. Recouly a scris numeroase articole binevoitoare nouă Românilor despre problema românească.

Un tratat de comerţ provizor, scrie „Le Temps", adecă fără durată determinată a fost semnat alaltăeri, Marti, între Grecia şi România pe bazele clauzei naţiunei celei mai favorizate. Această convenţiune va permite să se ex perimenteze funcţionarea noui lor relaţii comerciale greco-române şi de a proceda ulterior la colaborarea unui tratat definitiv cu schimbul convenţiuralor vamale.

Un general bulgar socialist. Generalul bulgar Ficeff, fostul şef al statului major şi unul din semnatarii tratatului de pace delà Bucureşti, colaborează de mai multă vreme la ziarul Socialist „Cambana", prin ca re duce o violentă campanie împotriva ministerului actual.

„Vecerna Posta" , a tacă pe generalul Ficeff şi ce re expulzarea lui din armata bulgară.

„Bulgaria" spune: Faptul c ă un ofiţer superior colaborează la un organ socialist, constitue un intolerabil atentat împotriva demnităţii armatei şi necesită din partea guvernului, o sancţiune imediată. .

O contesă rusă furată de servitori. Zilele trecute contesa Stefánia de Rubanoff, o rusoaică foarte bogată locuind la un hotel particular din Par i s a observat că din când în când îi dispăreau diverse obiecte de valoare, bijuterii rare, mantale, dantele de Valenciennes, argintării, etc. După multe şi dificile cercetări poliţia pa-risiană a reuşit să stabilească vinovăţia servitorilor aflaţi în serviciul contesei. Servitorii în comun acord, au furat obiecte în valoare de peste 100,000 lei.

Tristan Bernard cunoscutul scriitor şi autor dramatic, a jucat împreună cu Sarah Bernhard, o piesă într'un act, scrisă de el, anume pentru acest prilej, şi în foLsul unei societăţi. Piesa are titlul „Un băiat de 18 ani" şi e prima şi ultima, scrie Tristan Bernard, în care-şi arată calităţile lui de actor.

„Lumina". Cetim în „Liber ta tea" : Multă lume a cârti t asupra. băncii „Luimiiua" din Sibiiu când s'a înfiinţat, şi spunea c ă nu e bine să se înfiinţeze, c ă va fi de concurenţă celorlalte bănci, şi câte toate1.

Iacă viata dete dreptate celor ce au ţinut — printre cari şi noi, — c ă lucrul bun se face, înfiinţând o bancă aşazicând culturală, care adecă să jertfească câ t mai mult din agonisirea s a pentru scopuri culturale ale neamului. Nu va împiedeca ea d'e loc pe celelalte băndi în. des-voltarea lor, cel mult va arăta o pildă bună prin dărnicia sa.

Aşa a şi fost. B a n c a n'ia făcut stricăciune nici unei alteia, oi s 'a desvoltat şi ea regulat, treptat, în ch'ip firesc, — iar nădejdile de pildă bună ce s'au legat de ea, se împlinesc frumos.

Ajungând a avea un câştig de 53.794 coroane, din acela banca, dupăce dă 5% acţionari

lor după acţiile lor, din rest da 4 5 % aproape jumătate, loonsistorului

Pag. « „jR O M A N U L " Sâmbătă, 28 Martie 1914.

Budapesta, 5.—. Dr. BMe Dăianu, protopop, Cluj, 3.—. D-şoara Anuţa Dănilă, înv., Şard, 3.—. P e tru Ionaş, secretar domenial, Arad, 3.—.

Pentru societate: Vasile Petraşcu,

casier. Alexandru Lupeanu,

président.

„Asociatíunea pentru literatura română şi cultura poporului român". Despărţământul Ciacova.

Convocare. Comitetul cercual al „Asociaţiunii pentru li

teratura română şd cultura poporului român" 'convoacă adunare eercuală pe Duminecă la 5 Aprilie st. n. la orele 10 a. m. m şcoala gr.-or. română -din Banloc iou următoarea

Ordine de zi: I. Deschiderea adunării. 21. Alegerea oomisiunei pentru înscrierea

membrilor noi. 3. Raportul secretaruJui. 4. Raportul cassarului. 5. Disertaţiuni sau prelegeri poporale, .cari

se vor prezenta presidewtului înainte ou 48 ore. 6. Premiarea fetelor, cari se vor prezenta 1n

cel mai original port ou motive româneşti. 7. Defigerea locului pentru proxima adu

nare eercuală, 8. Raportul comisiunei în privinţa înscrierii

membrilor noi. 9. Alegerea corni te ţarini pe un nou period de

3 ani. 10. Propuneri. I I . închiderea adunării. Invităm pe aceasta cale pe toti oamenii de

bine, cărora le zace i a inimă desvoltarea şi înaintarea culturală a poporului român, şi îndeosebi contăm la prezenta preoţilor şi învăţătorilor.

Comitetul are să asiste în corpore şi la serviciul divin. Dr. luliu Coste, George Breban, cons. reg.

secretar. direotorui desp.

Reuniunea română de cântări „Hilaria" din O-radea-mare aranjează Duminecă în 29 c. la 6 ore p. m. în sala festivă a preparandiei gr.-eat. a V-a şezătoare muzicală literară ou următorul program: Conferinţă de d. Dr. Vasile Kirvai. Declamări. Duett de tenor şi bariton, dnii Romul Capra şi Vasile Radu, acomp. la pian de dna Nora fiossu. Lectură. ,jPr'iima rochie lungă", 'monolog de I. Vulcan predat de d-şoara Val/iţi Kişş. „Polonaise" ide Chopin, esecutată la ;i>ia.n ide d-şoara Bila Pop© viei. — Comitetul Hilariei.

S M X O M l * .

Bursa de cereale din Budapesta. (După 50 kgr.)

— 27 Mart ie . u r â u pe Aprilie 12.74 Qrâu pe Maiu 12.62 Grâu pe Octomvrie 11.30 S e c a r ă pe Aprilie 10.14 S e c a r ă pe Octomvrie 8.74 Ovăs pe Aprilie 7.62 Ovăs pe Octomvrie 7.76 Porumb pe Maiu 6.78

P O Ş T A R E D A C Ţ I E I . Mohil. După noua lege de presă, care intră acum

cât mai curând în vigoare, atât Dta, cât şi noi ne-am trezi cu un proces de presă, de care nu este vrednic dascălul româno-maghiar Bedeleán Domokos. Nu putem deci publica cele trimise.

p o ş t a a d m i n i s t r a ţ i e i . L. Babeu , preot, Kisbeeskerek. Adresa ce

rută e: L. Olariu Budapest II. Margit körút 11. Io an Pescariiu,. Pusztacsán. Am primit 14

cor. în abonament, până la 30 Iunie 1914.

Redactor responsabil: Constantin Savu.

Vin alb şi roşu, veritabil de Mäderat, prima calitate din viile proprii — s e ailă de vinzare la subscrisul şi se trimite cu rambursa:

Vin alb, delà 50 1. până la 6 Hit à 60 ül. litru. .

Vin alb, delà 6 Hit. în sus, (dus la gară) à 54 fil. litru.

Vin roşu (Carbenet, Burgundi, Scădarcă) à K 1-40 litru.

Dacă se trimite în buţile cumpărătorului costeazâ cu 2—4 cor. mai puţin la hectolitru.

Subscrisul are de vinzare şi rachiu de tescovină (comină) à K 1'50 litru.

P e t r a V a n c a învăţător, proprietar de vii

(Va 1982) în Magyarád.

UN TÂNĂR ROMÂN,

de religiunea gr. ort. română, în etate de 26 ani, necăsătorit, şi liber delà miliţie, cu atestate foarte bune, care pricepe bine atât la conducerea moşii, cât şi la contabilitate, doreşte a se aplica ca administrator, la oarecare moşie din România.

Informaţii se pot cere delà subscrisul:

TEODOR ŞIMON. Magyarcsanád

(Csanád-megye) (Mi 1925—6) Ungaria

I TI p i i i d e s ă m â n ţ ă d e u i c i u cufcubetă (dovleac) c u r a t ă p e n t r u m a s ă . L a d o r i n ţ ă s e t r i m i t e m u s t r ă .

H Sita és Társa (Le 1969) Pankota.

v e o l i i ş t i n o u i d e v â n d u t .

Adresaţiva cu toată încrederea la proprietarul de vii din Siria (Világos) Petru Benea, căei Vă trimite numai vinuri bune, curate şi pe lângă preţurile cele mai moderate.

Tinuri vechi din anii 1911-1912

Vin alb 82 62 Rizlinz 86 64 Roşu de Minis 110 100 Carbenet — — 115 —

Vinuri noi din anul 1913

Vin alb - 50.— Rizling 52 .— Siller, u B e n e a . propr. şi neg. de vinuri

I T i l á g r o B (Arad m.)

la HI

scortosenia pielei, nr-ciorii de pe mftnl şi din faţă încetează In d e c a n de 1 zi d a c i folosiţi

„CANNABIN" 1 sticli 1 c o r , francat! 1 c o r e a n i 4 0 HI., 3 sticle franco 3 cor. De vfinzara

l i farmacia TŰRÖK, Budapests, Klrály-u. 12 şl l i pregătitor ; Dr. E. FLESGH, farmacie l i „COROANĂ" la Győr,

C O N T R A cioarelor şoarecilor

cel mai sigur mijloc de apărare este excelentul preparat, probat de ani şi în străinătate sub numele de

Efect excelent, atestate numeroase! Nu înfluinţează încolţirea seminţelor ! E ieftin ! Efect sigur la pietruirea grâului, porumbului, ovăsului, secarei, seminţei de rapiţă, orzului, cânepei, zarzavaturilor etc. Faceţi o singură încercare !

Amănunte interesante, modul de întrebuinţare şi ofert de preţuri trimite gratis :

Dr. Keleti és Murányi fabrică chimică

î n 17 j p e s t .

Precum şi la vânzătorul prim:

Schauer és Singer în Arad,

Sâmbătă, 28 Martie 1914. „R O M A N U L ' Pag. 9

Noutăţi literare! De Yânzare la librăria „Concordia" Ärau

Strada Deák-Ferenc nr. 20.

T. Vlahuţă. Dreptate. Nuvele. Preţul Cor. 2.— plus 10 iii. porto.

Dr. Ibachim Drăgescu. P r o Patria . Povest i re despre începutul şi menirea neamului românesc. Preţul Cor. 3.— plus 30 fii. porto.

Reaux Souvenirs. Valse dédie a son Altesse Royale le Prince Georges de" Grèce par le sous Lieutenant Mircea Pipoş. Preţul Cor. 2.— plus 20 fil. porto.

LA TRIBUNE ROUMAINE. Organe rou-Convorbiri Literare, Revista ortodoxă

(Bucureşti) La Tribune Roumaine. Organe roumain paraissant mensuellement. Anul I. Până acum au apărut 2 nri. Preţul unui ex. 25 fii.

Flacăra cu 20 bani 'numărul. Proza, revistă bilunară de Em. Gârleanu.

Până acum au apărut 3 nre â 30 iii. Contributiuni istorice privitoare la trecutul

Românilor de pe pământul crăiesc. Carte edată la iniţiativa şi sub îngrijirea dlor: Dr. Ilanon Puşcariu, Ioan de Preda, Dr. Lucian Borc ia , Dr. Ioan Lupaş, Dr. Ioan Mateiu şi Dr. Silviu Dragomir. Preţul Cor. 4 .— plus 30 fii. porto.

A nemzetiségi aktualitások könyvtára. 1 sz. Aradi Victor. A rutén skizmapör. Preţul Cor. 1.50 plus 5 fil. porto.

Dr. Sebast ian Stanca . Pocăiţii. Studiu pentru combaterea sectei pocăiţilor. Preţul Cor. 4 .— plus 20 fii. porto.

O. Coşbuc. Fire de tort. Ediţie nouă adăugită. Preţul Cor. 3 .— plus 20 fii. porto.

Goethe. Faust. Tragedie. Trad. în versuri de 'Ion Gorun. Preţul Cor. 1.— plus 10 fii porto.

Vitejiile lui Mihai Vodă apreciate în apus. Documente din vremurile acelea, publicate de Nerva Hodoş. Preţul Cor. 1.— plus 10 fii. porto.

Apelul clasei ţărăneşti pentru revizuirea ac tualului sistem de guvernământ şi punerea lui în concordanţă cu constituţiunea ţărei. (50 de ani de rătăcire, de tristă experienţă ou regimul de guvernământ parlamentar, va fi de ajuns). Studii şi observaţii de C. I. Moteanu, fost casier central al tezaurului public. Preţul Cor. 2.50

•Em. Suciu. Ţiganul la vânat, comedie originală în 2 acte, în versuri. Arde 'n tigănie!... a-necdotă. Preţul 40 fii. plus 5 fii. porto.

H. Pet ra-Pet rescu . Văduvioara şi alte 6 monoloage pentru bărbaţi şi dame tinere. Originale şi localizări. Cor. 1.— plus 10 fii porto.

D. Boşcaiu. Dragoste încurcată. Piesă poporală în 2 acte. 30 fii. plus 5 fii. porto.

M. Legan. Sticla din urmă. Comedie localizată de Iuliu Putici. Preţul 30 fii. plus 5 fii. porto.

Alegătorul liber şi alte 13 monoloage de N. Rădulescu-Niger. Preţul 50 fii. plus 5 fii. porto.

Alex. Ţinţariu. Aşa a fost să fie. Piesă poporală într'un act. Ed. II-a. Preţul 48 fii. plus 5 fii. porto.

H. Pet ra-Pet rescu . Poezii şi monoloage de declamat. Preţul 40 fii. plus 5 fii. porto.

O. Goga. Domnul Notar. Dramă în 3 acte din viata ardelenească. Preţul Cor. 2 + 1 0 fileri porto.

N. Iorga. Istoria statelor balcanice în epoca modernă. Lecţii ţinute la universitatea din Bucureşti. Cor. 3.50 + 30 fii porto

N. Iorga. Pagini despre Basarabia de astăzi Cor. 1.50 + 10 fileri porto.

N. Iorga. Corepondenta lui Dimitrie Aman negustor în Craiova (1794—1834) . După originalele păstrate în „Muzeul Aman" din Craiova (1913). Preţul Cor. 4 + 30 fileri porto.

N. Iorga. Un biruitor: Radu-Vodă Şerban. 50 fileri + 5 fileri porto.

N. Iorga. Femeile în viata neamului nostru. Cor. 2.50 + 20 fileri porto

N Iorga. Viata femeilor în trecutul românesc. Poate fi întrebuinţată şi ca o car te de cetire şi studiu pentru şcoalele de fete. Cor. 1.75 + 10 fii. porto.

N. Iorga. Scrisori domneşti. Cor. 1.50 + 10 fileri porto.

N. Iorga. Trei lecţii de istorie despre însemnătatea Românilor în istoria universală ţinute pentru Principele Carol la deschiderea cursurilor de vară din Vălenii-de-Munte. 75 fileri + 10 fileri porto.

N. Iorga. Note de drum Prin Germania. L a Colonia. Spre Bruxelles. Prin Franţa de Nord la Calais. Rânduri din Anglia. Oxford. Windsor. Paris . Versailles. Cor. 1.50 + 10 fileri porto.

N Iorga. Tulburările bisericeşti şi politicianismul. O cuvântare şi articole. 75 fileri + 10 fileri porto.

Virgil Árion. Pagini din timpul răscoalelor ţărăneşti. Cu o prefaţă de N. Iorga. Preţul cor. ?.— + 10 fii. porto.

N. N. Beldiceanu. Poezii. Cor. 1.25 + 10 fii. porto.

M. I. Chiriţescu. Răsaduri. Nuvele. Preţul Cor. 2.— + 20 fii. porto.

M. Lungianu. Zile senine. Preţul Cor. 1.50 + 10 fii. porto.

M. Beza. P e drumuri. Din viata Aromânilor. Cor. 2.— + 10 fii. porto.

A. Dumas-Tatăl. Enric IV. Bibi. Istorică „Flacăra" Nr. 19. Preţul 80 fii. + 10 fii. porto.

Zotti Hodoş. Masa ieftină. Gătirea mâncărilor de dulce şi de post. Reţete de bucate simple şi bune. Cor. 1.20 + 10 fii. porto.

N. Zaharia. Ce este fericirea? Cor. 1.— + 10 fii. porto.

N. Zaharia. Sentimente pasiuni. Cor. 2.— de lux 2.50 + 10 fii. porto.

N. Zaharia. Mihail Eminescu. Viaţa şi opera sa. Cor. 4 .— + 20 fii. porto.

N. Iorga. Studii şi documente cu privire Ia istoria Românilor. Vol. XXI. Documente interne. Miscellanea. Cor 10.— + 30 fii. porto, voi. XXIII. Acte străine din arhivele Galiţiel, vechii prusii şi a terilor de jos. Cor. 6.— + 30 fileri porto.

Ilustrate cu fotografiile Goga—Vlaicu. La cerere generaiă am editat din nou din aceste ilustrate, brom-braune. Bucata costă 20 fii, 100 bucăţi Cor. 14.— franco.

Ilustrate nouă delà balul costumat. 1 serie 25 feluri colorate ori matt costă Cor. 4 .— + . porto. Bucata 20 fii. 100 bucăţi egal sortate Cor. 14.— franco.

Noutăţi din Bibi. Minervei a 30 fii. + 5 fii. porto.

Nr. 142. Victor Rákosi. Satul meu. Nr 143—144. Camille Coquand. Suferinţele

Vulturaşului vol. I—II (Fiul lui Napoleon). Nr. 145. A. Conan Doyle. Doctorul Negru. Nr. 146. I. Ciocârlan. F ă r ă noroc. Schiţe. Nr. 147. C. Dem. Oamenii zilei. Schite şi ob-

servatiuni. Nr. 148. I. Dragoslav. Poveşti de Crăciun. Ion Minulescu. De vorbă cu mine însu-mi.

(Poezii). Cor. 3.—hlO fii. porto. P . Locusteanu. Suntem nebuni. Tipuri din

timpul mobilizării şi alte schiţe umoristice. Cor. 1.50+10 fii. Dorto .

A. de Herz. Bankul. Comedie în 3 acte. Cor. 2.— + 10 fii. porto.

S. Mehedinţi. Poporul. 1913 cu următorul cuprins: Poporul. — Conducătorii poporul.u. Contra metafizicii. îndrumare spre progres. — Siguranţa progresului. — Izvorul progresului. — Personalitatea. — Ierarhia personalită Iilor. — Izvorul personalităţii. — Naţiunea. — Temelia naţiunii. Ţăranul; temeiul ţăranului. — Pământul.

Poporul de jos în 1913. Poporul de sus în 1913. Ineheere. Preţul Cor. 1 .50+10 fii. porto.

Darv. Cr. Voiculescu. însemnările unul biciclist delà corpul II cu prilejul campaniei în Bulgaria în anul 1913. Preţul Cor. 1.— + 10 fii. porto.

Haralamb G. Lecca. Dincolo din Dunăre 'n Balcani 1.— + 10 fii. porto.

I. Irinescu. Cândeşti. Pe drumuriile Cadri-laterului. Impresii şi note cu o prefaţă de C. Banu. Fotografii de I. Voinescu. Preţul Cor. 1.50 + 10 fii. porto.

Pentru recomandare separat 25 fii. Librăria nu ia asupra sa nici o responsabilitate pentru cele

trimise sub bandă (nerecomandate).

B A N C A N A Ţ I O N A L Ă A R O M Â N I E I .

1913. 2 Martie

S I T U A Ţ I U N E SUMAEA. A C T I V

1 9 1 4 . 22 Februarie 1 Martie

207393187

1569 799 148402069

34352971

13 273 740 11*999891 17319 977 4150 281 6404335

881318 681092

109231737 113457112 28271801

7492 96f 3 77012C

708 652 39^

12000000 34244150

4993400 393910980

1715 597 17 349 280

222688849 21750139

708652395

. 154112838 ea aur 56642000

J U l

{ 16! 17 Í

23 243 700 •2 544400 19474726 23069675

150 7405871 . , .. ( a u r . 5 6 6 5 2 6 0 0 / s t o o m e t a l l o { trate consld.

Argint şi divei se monede . F 0 ••tofoliul român şi străin .

16514200 Impr. pe pe ef. publice 34177 900 Impr, pe ef. publ. In ct. cit

F 838 771 16 339129 din care nu s'au ridicat lei împrumutul Statului (fără dobândă) Efectele Capitalului social . . . . Efectele fondului de rezervă

» „ amort. imobil. mobiL şi maşinilor Imobile . . . . . . Mobilier şi maşini de imprimerie. Cheltuieli de Administraţiune Eefecte şi alte valori în păstrare Efecte în gaj şi în păstrare provizorie. Conturi curente. . . . . . Conturi de valori . . . . . Conturi diverse . .

P A S I V

Capital . . . . . Fond de rezervă Fondul amort. imobil, mobil, şi maşini Bilete de bancă în oiroulaţiune . Dobânzi şi beneficii diverse Conturi curente şi recipise la vedere Eefecte şi alte valori de restituit. Conturi diverse . . . .

Taxa: Scont 6«/„ Dobânda 6 %

208386438

598097 167874175

46484045

12 802 059 11999 674 16945877 4070 281 6602 33? 1010202

647809 148028792 132 087948

13330 707 21160849 38469268

830498553

12000000 36794298

5309358 496226040

1767643 30817945

280116740 57466529

830498553

210 754838

653406 169 464217

46313375

11924059 11999 674 16945877 4070281 6602489 1010 989

68597e 148422 542 130869248

12 516522 21162 086 33372924

826768502

12000000 36818268

5 309358 407344780

1989 520 28176 228

279 291790 55 838558

826768 502

CEL MAI MODERN INSTITUT TIPOGRAFIC ROMÂNESC DIN UNGARIA ŞI TRANSILVANIA

CONCORDIA TELEFON

NR. 750.

Executare promptă.

S O C I E T A T E P E A C Ţ I U N I .

A R A D STRADA ZRÍNYI, NUMĂRUL 1|tv

Fiind aprovizionat eü eefe mal moderne maşini din străinătate şi patrie ca: maşini de cules, maşini de tipar, maşini de tăiat şi maşini de vărsat clişeie, precum şi cu cele mai moderne litere, primeşte spre executare tot felul de opuri, reviste, foi, placate, registre, ti părituri pentru bănci şi societăţi, precum şi tipărituri advocaţiale, invitări de logodnă, cununie şi pentru petreceri. Anunfuri funebrale se execută cu cea mâi mare urgenţă. Se execută tot felul de lucrări de aceasta branşe delà cele mai simple până la cele mai fine.

TELEFON NR. 750.

Preţuri moderate.

Sâmbătă, 28 Martie 1914. ,R O M A N U L " P a e . i i

H I C . V I M T I L L Â cei mai excelentă ascutătorie artistici şl pentru

scobit în Ardeal, cu putere electrică. Am onoare a aduce la cunoştinţa on. public că am înfiinţat

ÎN SIBIIU (NAGYSZEBEN), STR. GISNĂDIEI 43. o ascutătorie pentru cuţite artistici şi de scobit, atelier pentru nichelare şi galvanizare, după cerinţele

cele mai moderne, unde se execut» toţfelul de lucrări în

' această branşă ; execut apa-, rate medicale, ascuţesc şi nichelez. — Pentru ascuţirea bricelor, foarfecilor şi ma-şinelor pentru tunderea părului şi barbel ofer ga-

Vi 1277 ranţla cea mai mare. 6 buc. briciuri trimise spre ascuţire retrimiterea acasă o fac pe cheltuiala mea proprie. Nichelări, ascuţiri, reparări, lucrări de cufitar, şlefuiri de sticlă pentru optică, se execută pe lângă garantă, cu preţuri ieftine. — Obiecte veritabile de oţel englez şi suedez cu preţuri ieftine.

S T F F A N S I . A n F J f j i i n fabrică de mobile | VÂRŞEŢ, strada Kudritzer n-rul 44—46.

CM n a i renumiţ i

m a r t f a b r i c i d i mobila a i a sudai UagARIAI (VERSECZ).

• ü s ä ä K - s ^ MII !

Ma 11S-120

Pregăteşte mekilsla «ele mai moderat «i luxoasa ou preturi foarte

i — moderate. — • MARE depozit DE piane excelente, • EEVAAR«, perdele, ţâsatari foarte fin* 1 — şl asasini DE cuiul _

I U N E I A T B N Ţ I U M B t

Nici nn român s i nu-şi cumpere mobile p i n i ce na vizitează

PRIMA FABRICĂ ROMÂNEASCĂ DE MOBILE

Eftf IL P E T R U T I U în SIBIIU (Nagyszeben) str. Sării (Salzgasse) 37.

care execută toţfelul de mobile modeme In toate stilurile, — ca garnituri pentru

dormitoare, prânzitoare, saloane şi tapeterie proprie. EXPOZIŢIE ZILNICA cu GARNI