METODOLOGIE de asistenţă psihosocială a copiilor remigranţi 

 

 

Redactori: Petru RADU, Alina HUCAI Operare corectură: Carmen ASTĂCIOAEI Concepția copertei: Asociația ALTERNATIVE SOCIALE Imaginea de pe copertă: www.shutterstock.com, copyright: windu Realizarea tehnică a copertei: Alexandra IFRIM, Ioana ZAUS 

  Copyright © 2012 Asociaţia Alternative Sociale Toate drepturile asupra prezentei ediții sunt  rezervate Asociației Alternative Sociale. Reproducerea parțială sau integrală a textelor, prin orice mijloc, precum şi a gra‐ficii copertei, fără acordul scris al Asociației Alternative Sociale, este interzisă şi re‐prezintă o  încălcare a proprietății  intelectuale,  fiind pedepsită  în conformitate cu legislația în vigoare. 

   

Adresa Editurii SEDCOM LIBRIS: Şos. Moara de Foc nr. 4, cod 700527, Iaşi, România Informaţii, comenzi şi propuneri de editare sau colaborare:  Tel.: +40 232 242 877; +40 232 234 582; +40 742 769 772 Fax: +40 232 233 080  E‐mailuri: editurasedcomlibris@yahoo.com, editurasedcomlibris@gmail.com  

www.editurasedcomlibris.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României  

Metodologie de asistenţă psihosocială a copiilor remigranţi / Cătălin Luca, Mona‐Maria Pivniceru, Alexandru‐Stelian Gulei, ... – Iaşi: Sedcom Libris, 2012 

Bibliogr. I.S.B.N.: 978‐973‐670‐502‐1  

I. Luca, Cătălin II. Pivniceru, Mona‐Maria III. Gulei, Alexandru‐Stelian  

364 

 

  

METODOLOGIE de asistenţă psihosocială a copiilor remigranţi 

 

 

 

Colectivul de autori: 

Cătălin LUCA, Mona­Maria PIVNICERU, 

Alexandru­Stelian GULEI, Liliana FOCA, Mariana POP,  Oana­Eugenia AMAZILIŢEI, Gabriel ACASANDREI,  Nicoleta UNGURIANU, Diana­Andreea ZAHARIA,  

Milka­Nicoleta ROTARU 

       

Editura SEDCOM LIBRIS Iaşi, 2012

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Acest material  a  fost  realizat  în  cadrul  proiectului  „Drepturile copilului  în ac‐ţiune. Respectarea drepturilor copilului migrant în Europa. Cazul României”, implementat  cu  sprijin  financiar  din  partea  programului  „Drepturi Fundamen‐tale şi Cetăţenie" al Uniunii Europene (JUST/2009/FRAC/AG/0933). 

Despre autori: 

 

Dr. Cătălin LUCA – este psiholog specialist în psihologie clinică. Are peste cincisprezece  ani  de  experiență  de  lucru  cu  persoane  aflate  în  risc.  Este formator, autor și coautor a mai multor publicații de specialitate destinate profesioniștilor care activează  în domeniul protecției copilului și  familiei, magistraților și polițiștilor. 

Dr. Mona­Maria PIVNICERU – este profesor universitar și Ministrul Justi‐ției din România. Este autor și coautor a peste 30 de lucrări de specialitate destinate profesioniștilor din domeniul dreptului. 

Drd. Alexandru­Stelian GULEI – este asistent social specializat în proba‐țiune și reinserție socială. Are o experiență de peste zece ani în domeniul lucrului cu persoanele vulnerabile. Este formator și coautor a mai multor publicații de specialitate destinate profesioniștilor care activează în dome‐niul protecției copilului și familiei. 

Drd. Liliana FOCA – este psiholog specializat în psihologie clinică, cu ex‐periență de peste zece ani în domeniul asistenței persoanelor vulnerabile. Este  formator și coautor a mai multor publicații de specialitate destinate profesioniștilor care lucrează în domeniul protecției copilului și familiei. 

Mariana POP – este profesor psihopedagog cu specializare în educație in‐tegrată  și  inspector de  specialitate  în  cadrul  Inspectoratului  Școlar  Jude‐țean Iași. În perioada 2009 – 2012, în calitate de inspector școlar general adjunct,  a  coordonat  activitatea  de  vizare  a  actelor  de  studii  în  vederea echivalării  și a reînscrierii  copiilor remigranți din  județul  Iași  în sistemul românesc de învățământ. 

Oana­Eugenia AMAZILIŢEI – este psiholog autonom în psihologie clinică, formator și terapeut acreditat, cu experiență de peste nouă ani în lucrul cu persoanele vulnerabile. 

Gabriel ACASANDREI – este asistent social și formator. Are o experiență de peste șapte ani în asistența copiilor aflați în dificultate, ca urmare a mi‐grației părinților și a resortisanților țărilor terțe aflați în risc. 

 

Nicoleta UNGURIANU  –  este  asistent  social  specializat  în managementul familiei și resurselor familiale. Are experiență de peste șase ani în lucrul cu persoane aflate în risc, este formator și coautor a mai multor publicații de specialitate destinate profesioniștilor care activează în domeniul protecției copilului și familiei. 

Diana­Andreea ZAHARIA – este asistent social specializat în managemen‐tul familiei și resurselor familiale, cu o experiență de peste cinci ani în asis‐tența copiilor rămași singuri acasă ca urmare a plecării părinților la muncă în străinătate și a resortisanților țărilor terțe aflați în risc. Este formator și coautor în domeniul protecției copilului și familiei. 

Milka­Nicoleta ROTARU – este psiholog clinician cu specializare în psiho‐terapie și psihologie clinică și are o experiență de peste patru ani în lucrul cu  persoanele  vulnerabile.  Este  formator  și  coautor  al  unor  publicații  de specialitate destinate profesioniștilor care activează în domeniul protecției copilului și familiei. 

 

CUPRINS 

INTRODUCERE  9 

PRINCIPII GENERALE PRIVIND DREPTURILE COPILULUI REMIGRANT (Mona­Maria Pivniceru, Cătălin Luca)  11 

PERSPECTIVE TEORETICE RELEVANTE PENTRU SITUAŢIA COPIILOR REMIGRANŢI  23 

II.1. Perspective privind atașamentul și tulburările acestuia  la copii (Cătălin Luca)  23 

II.2. Perspective asupra conceptelor de rezilienţă și coping (Cătălin Luca)  50 

II.3. Teoria ecologică a sistemelor a lui U. Bronfenbrenner (Liliana Foca)  65 

II.4. Efectele contextului sociocultural asupra dezvoltării copiilor remigranți (Alexandru­Stelian Gulei)  70 

II.5. Teoria dezvoltării psihosociale a lui Eric H. Erikson  (Liliana Foca)  88 

II.6. Perspective teoretice ale dezavantajelor cumulative  (Liliana Foca)  94 

ASISTENŢA PSIHOSOCIALĂ A COPIILOR REMIGRANŢI  99 

III.1. Asistența socială a copiilor remigranți  (Alexandru­Stelian Gulei, Gabriel Acasandrei,  Nicoleta Ungurianu, Diana­Andreea Zaharia)  100 

III.2. Asistența psihologică a copiilor remigranți  (Cătălin Luca, Liliana Foca,  Milka­Nicoleta Rotaru, Oana­Eugenia Amaziliţei)  129 

ECHIVALĂRI ŞI REÎNMATRICULĂRI ÎN SISTEMUL ROMÂNESC DE ÎNVĂŢĂMÂNT (Mariana Pop)  157 

GLOSAR DE TERMENI  165 

ANEXE  167 

1

2

3

4

 

 

 

 

INTRODUCERE 

 

În  „Cuvântul  înainte” pentru  studiul  „Remigrația  copiilor  ro‐mâni:  2008  –  20121”,  Profesorul  Șerban  Ionescu menționa:  „Liber‐tatea de a circula în Europa, în lume, de a putea lucra într‐o altă țară, libertate de  care  românii  au putut beneficia după decembrie 1989, reprezintă un drept cu o valoare extraordinară, și totuși (...) schim‐bările,  fie  ele  și  foarte  pozitive,  pot  avea  consecințe  neașteptate  și uneori dăunătoare”. 

Studiul  amintit,  o  premieră  la  nivel  european,  scotea  în  evi‐dență  efectele  negative  ale  remigrației  copiilor  români  și  solicita o intervenție de urgență pentru asistarea a mii de copii reveniți în țară și care prezentau un grad de risc major de dezvoltare a unor tulbu‐rări de adaptare din spectrul prosocial. Tot aici se arată că,  în peri‐oada ianuarie 2008 – mai 2012, 21.325 de copii reveniți din Italia și Spania  au  solicitat  echivalarea  studiilor pentru  reînmatricularea  în sistemul educațional românesc (conform statisticilor oficiale). Chiar dacă  informațiile disponibile  se  refereau doar  la  copiii  reveniți din aceste două țări, pe baza rezultatelor cercetării, a fost estimat faptul că această cifră se referă la doar două treimi din totalul celor care se întorc în România. 

Mobilitatea pentru muncă este un aspect pozitiv al vieții con‐temporane, care aduce beneficii atât individului și familiei sale, cât și țării de destinație (mână de lucru la un preț rezonabil sau de  înaltă calificare) sau celei de origine (prin remitențele pe care cei ce mun‐cesc în străinătate le trimit acasă, prin transferul de elemente cultu‐rale  etc.).  Pentru  majoritatea  copiilor,  readaptarea  la  viața  din 

                                                             1 Asociația Alternative Sociale, 2012. 

  

10  Metodologie de asistență psihosocială a copiilor remigranți

România s‐a  făcut  fără dificultăți majore. Peste 90 % dintre aceştia declară că nu au avut probleme de adaptare și integrare socială, iar 70 – 75 % au o stare afectivă generală preponderent pozitivă. Totuși, pentru 16 – 17 % dintre  copiii  care  revin  în România,  readaptarea este asociată cu stări afective negative (rușine, tristețe, teamă, senti‐ment  de  abandon,  furie), moderate  sau  accentuate,  recunoscute  ca atare de către aceștia, iar 25 – 30 % prezintă risc semnificativ și ma‐jor de a dezvolta o  tulburare specifică din sfera prosocială (dificul‐tăți  emoționale,  comportamentale,  de  atenție,  relaționale).  Pentru aceștia,  evoluția  ulterioară  şi  adaptarea  lor  la  cerințele  sociale  şi şcolare pot fi,  în mare măsură, compromise în lipsa unei intervenții de specialitate. Raportate la cifrele absolute, chiar și parțiale, oferite de Ministerul Educației, aceste procente ilustrează o situație îngrijo‐rătoare. Amploarea  fenomenului argumentează necesitatea concen‐trării atenției autorităților, dar şi a societății civile pentru asigurarea suportului  necesar  pentru  readaptarea  şcolară  şi  socială  a  copiilor remigranți. 

Lucrarea  de  față,  realizată  în  cadrul  proiectului  „Drepturile copiilor  în  acțiune.  Respectarea  drepturilor  copilului  migrant  în Europa. Cazul României”, finanțat de Comisia Europeană, Directora‐tul  General  al  Justiției  prin  Programul  „Drepturi  Fundamentale  și Cetățenie”  (Ref.:  JUST/2009/FRAC/AG/0933),  își  propune  să  ofere fundamentări  teoretice,  instrumente  de  lucru,  informații  actuale care  să  faciliteze  intervenții  eficiente  atât  din  partea  părinților,  fa‐miliei  şi  mediului  social  al  copilului,  cât  şi  din  partea  instituțiilor destinate protecției copilului și familiei, publice sau private.  

Autorii