I

I

si

\

Nicolae Iuga s-a niscut pe 12 iurie 1953 in Siligtea de Sus, jud.Maramureq. A absolvil Facultatea de Filosofie a Universitdlii dinBtrcureqti in anul 1978. A lbst profesor la Colegiul Na{ional D.ugoqvodi din Sighet, ulterior lector cDA la Universitatea Babeq Bolyai-dincluj-Napoca. A sus{inrrt doctorahrr in Filosofie la Universiiatea Babeq

Pdtl^9.1 Cluj-Napoca, sub indrumarea profesorului Anclrei Marga.Intre 2003 Ei 2018, a lbst confbren{iar qi respectiv profesor universiiartitular la Departamentul de $tii'{e Socio-umane al universitdtii deVest ,,Vasile Goldig" din Aracl. in prezent este cercetAtor stiintificasociat la Institutul de Filosofie ,,constantin Rddulesou-Motru'l alAcademiei Rom6ne.in domeni'l filosofiei, este printre prirnii a*tori care publicd studiiasupra ideii de Etica globald, apa4indnd teologului g"noun Hans Kiing.A avut o activitate publicisticd constantd in revistele culturale dirltomdnia, fiind cotat printre cei mai irnportanfi ese{ti romdnicontemporani. A consacrat in prernie.rd, in literatura de specialitate dinRomdnia' o prezentare monograficb a ideii de cauzaljtite emergentd,a$a cum aceasta se manifestr in istorie. A mai realizat tot in premierd,in hatare unitari o Istorie a principalelor idei etice si pedagogice. Deasemenea" plecdnd de la ideea de ansamblu a cdrlii lui

-Constantin

Noica despre cele $ase malodii ale spiritttr,i contemporcrn,a elaborat olucrare de anvergurd intitulatl $apte piicate impotriva Spirifuhi. Esteautor unic al peste 20 de car$, dinfe care 4 au fost publiiate in limbiletrlncgzdt qi englezd la prestigioase edituri din Germania. in GoogleAcademic este menf,onat cu sute de citdri, incrusiv in reviste cotate iSIsi in ca4i ap6nrte in SUA.ln anul 2017 I s-a decemat premiul ,,Ion petrovici,' al AcademieiRorndne.

ACADEMIA ROMANACentrul de Cercetiri,,Culturl qi civilizafie romAneasci"

Siliqtea de Sus - Maramureq

Nicolae Iuga

Maramuresul si

Rusia Subcarpatici

De la Episcopia de Hajdudoroglu Trutstul de lu Triunon

LIMES2019

' Cole4iaESEURICoordonator: gTEFAN BORBELY

I

Editor: ltm.CfepgTEANCoper{a: Dl}ltjVtrfat

-.i

Consultant ;tiinjfic: MARIUS SEMENruC

i

trlustrafie Coperta IJandarmi maghiari din perioada Austro-Ungariei, trecdnd

prin vad rdul Ttsa inne Apga de Jos qi Sarasdu,Maramureq.

Surs[foro:htrps:/4emil.blog.hu/20l5itl/19/anngyar_kjnlyr_' csandorseg_tortarete iii rev

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiruc,A, NTCOLAE .

,

Maramurequl qi Rusia Subcarpatici./Nicolae Iuga. -Floregti: Limes,2019

ISBN 978-606-799z92-2 l

821.135.1

@ Copyright Editura LimesSf. Castanilor, 3,407280Floreqti, jud. Clq'

T el. : 0264 -5 44 fi9 ; 07 23 - t9 4022e-mail: edituralimes2O08@yahoo.com

www.edifuralimes.ro

Cupnms

1.In loc de introducere: Maramure;ul qi Rusia

Subcarpati.i ...."..:...... ......,.......7

2. Geopolitica ;i Religia in lumea contemporani -dupl S. P. Huntington .............. ...............17

3. Constituirea Austro-Ungariei la1867 qi noile

probleme geopolitice qi confesionale pe care le-a

generat

4. Maghiaruarea prin Biserici ..................,...:.:......... Jf4.1. Episcopia greco-catolicd ruteand de Muncaciqi raporturile ei cu Marannregul ........... :...... ............. 3 64.2. Inceputurile Bisericii Romdne Unite cu Romaqi raporturile ei cu imp6ratul de la Viena ...................464.3. Episcopia Greco-Catolicd romdnd de Gherlagi raporturile ei cu guvemul de la Budapesta ............. 524.4. Episcopia Greco-Catolicd maghiard de

Ilajdudorog infiinfatd in anul l9l2 ... .......................64

5. llligciri de revenire la Orto$oxie ......,....... ............. 92

5.1. Miqcdri de re-venire la Ortodoxie inMaramureq la inceputul secolului )O(....,....... .......' .... 92

5"2. Migcdri de revenire la Ortodoxie in RuteniaSubcarpaticd la inceputul secolului XX................... I 045.3. Procesul impotriva grupului Alexei Kabaliuk(Sf Alexie Carpatinul) judecat la Sighet, ?nt9t3-t914..............1... .......1215.4. Atentatul'de la Debrefn, izbucnireaRbzboiului Mondial gi reorganizarea succesivi aEpiscopiei de HaJ dudgpg-ll,........................... .. ..... I 3 4

6. Addenda: Tendinfe de asimilare prin Bisericl inUcraina contemporani .......,... .................143

6.1. Destabilizaraapoliticd ..............' .....1436.2. Dezbinarea religioasd ........,............................. i + S6.3. Ucraina repetd intr-o formd agravatdgenocidul lingvistic de pe wemea Ausfo-Ungariei . 1 566.4.Unnou'c,azAlexei Kabaliuk in Ucraina dleazi:pr: Dimitry Sidor......... ....,...........,.1,t67

Referinfe bibliografice ............... ............ 177Bibliografie in limba rusd ..........

l. IN Loc DE INTRoDUCERE:

MnnauuRn$ul $r RusrASuecARPnrrcA

in mod concret, in textul de fafS noi vom utilizaaldnxat doud referenfiale geografice - Maramureq qi Rusia

Subcarpaticd - pentru a preintdmpina unele neinlelegeri de

ordin istorio. Prin Maramureq vom desemna acea parte aMaramure,sului tstoric aflat azi in Romdnia, in sudul

MunJilor Maramureqului qi in stAnga Tisei, pdnd laaliniamentul Munfilor Oaq - Gutdi - Jibleg - MunfiiRodnei, iar prin Rusia Subcarpaticd sau Transcarpatia vominfelege partea din dreapta Tisei a vechiului ComitatMaramure;, precum qi fostele comitate Bereg qi Ugocia,

de la Pasul Tdtarilor;i lasinea in Est qi pdnd la Ujgorod qi

Berezina tn V€st. Denumirile de Transcarpatia sau Rusia

Subcalpaticd se referd la acelaqi teritoriu;i sunt relative lacei care leutilizeazd,. Din punctul de vedere al Ucrainei de

azi,lprivirrd de la nord-est de CW$i, zona se numegte

regiunea de dincolo de Carpali, adicd Trans carpatia, iar dinpunctul de vedere al fostului Imperiu Austro-Ungar,privind dinspre Vest, era vorba de regiunea de la sud-vest

de Carpafii nordici, o zond locuit6 compact de cdtre ruteni

sau rusini, care se numea Rusia Subcarpatia. Noi, atunci

cind scriem despre fostul Imperiu Austro-Ungar gi

I

reproducem mentalitatea de atunci din acel lmperiu, vomutiliza termenul de Rusia Subcarpatici, iar c0nd scriemdespre evenimentele din Ucraina contemporand, vomutilizatermenul de Transcarpatia.

Demersul nostru nu este o cercetare de ordin istoric,ci se doregte a fi doar un eseu incorect politic, care priveqterela[ia dintre Geopoliticd ;i Religie in bazinul superior alTisei, de pe timpul dualismului Austro-Ungar p6n[ azi,uneseu menit s[ evidenfieze asaltul Ungariei din acel timpasupra civiliza\iei vechi-ortodoxe a Maramuresului, ?n

scopul expansiunii sale teritoriale pe direofia nord-est. DeEinu este un studiu de ordin istoric, considerim cd va finecesar sd prezentdm aici, in rezumat, ceva mai mult decdtsimple mitologii politice, anume premisele de naturdistoricf,, de ordinul documentelor scrise, pe care demersulnostru sebazeazd,precum gi ipotezele care ?l oienteazd".

Jara Maramuregului a avut un statut de unitateadministrativ-teritoriald care s-a schimbat de-a lungultimpului, voievodat - comitat - jude{, din Evul Mediupdnd in prezent. Pe acelaqi teritoriu, atdt in dreapta c6t qi instdnga Tisei, de la izxoare qi p6n[ la strdmtoarea de laHust, Maramurequl a fost mai int6i Voievodat alrom6nilor, fapt atestat de Diplomele maramureqene qi demultele denumiri romdneqti de sate Ei locuri din dreaptaTisei, apoi Comitat din secolul al XV-lea qi pdna pevremea Austro-Ungariei, cu o populalie majoritar ruteandqi, in s16r;it, judef pe vremea Regatului Romdniei,inlelegOnd prin judef acea parte a Maramureqului Istoriccare se afla gi azi intre hotarele Romdniei, cu o populaliemajoritar romdneascd. Funclia de voievod (conducitor

militar, dup[ cum o aratd" qi etimologia denumirii) al

Maramuresplui era electivd, adunarea nobililor romAni

alegea pe unul dintre ei, care li se pdrea lor ,,folositor qi

cinstit" (,,...ideo woyvodam Wolacorum, qui pro ipsis

utilis et honestus videretur, de communi voluntate eis

preficere admitteremus"l) qi il proclamau de voievod. inaceleaEi Diplome maramureqene se mar arati c[ nobiliiromdni au fost cnezi legitimi (aleEi) ai poporului lor qi cd

Ei-au stdpdnit moqiile lor qi pe vremea ,,regilor sfinli",adicd, a dinastiei arpadiene anterioard anului 1300, gi ,,dintotdeauna qi din vechime" (,,ab antiquo et temporibus

divorum regum veri, legitimi et perpetui kenezy fuissent

f...] quomodo eorundem praedecessores semper et ab

antiquo possedissent")2, adicd din timpuri imemoriale.

Evident, trebuie sd admitem aict ipoteza istorici, potrivitcf,reia romdnii din Maramureq sunt autohtoni gi urmaqi ai

dacilor romanizaf| intrucdt ipotezele contrare sunt

irnposibil de sus{inut in raport cu documenetele sau

absurde. Cum s-ar putea explica altfel faptul cdregalitateamaghiarL, incd de la inceputr-rile ei, ?i considerd pe rom6ni?n documentele scrise ca fiind nobili qi stbp0nitori de moqii

,,din totdeauna qi din vechime"?

inceputul aEezhiistatornice a slavilor in Subcarpatia

este de asemenea greu de determinat ca moment istoricdat. in bazaunor cercetdri mai vechi de istorie a etniei lot',rutenii de azi sustin cb ei sunt urmagii unei populalii slave,

I Ioan Mihalyi de Apqa, Diplome Maramureqene din sec. XIV EiXV, Tip. Mayer gi Berger, Sziget, 1900, p. 71.2 Idem p.3663 lrttps ://en.wikipedia.org/wiki/Adam*Fr antllo/oC\o/o Alek_KollYoC3ohAlr

mai precis ruse/ rusine, care a fost teritorializatd, aici princrqtinare incd de pe vrelxea Sfinlilor Chiril Ei Metodiu, ina doua jumdtate a secolului al lX-lea, deci cu o sutddoudzeci gi cinci de ani mai-nainte de creqtinarea RusieiKievene, la anul 988, gi mai-nainte de creqtinarea Ungarieipe la anul 1.000. Ipoteza are in sine un ridicat grad deplauzibilitate, pentru cd, dup6 cum se ;tie, in lucrarea lormisionarf,, Sfin{ii Chiril qi Metodiu au inventat, in bazamajusculului gpecesc, un alfbbet cu 43 de semne, apt s6redea toate sunetele qi citiele lirnbilor slave, au tradusBiblia in limba slavond, au transcris-o in acest alfabet qi aupurces, de la Marea Adriaticd la Marea Balticd, lacreqtinarea ;i teritorializarea kiburilor slave iar, cum era deaqteptat, cei dintdi creqtinali au fost slavii de pe limesul lorvestic, mult rnai la vest de Kiev, de pe zona de contactnemijlocit cu civiliza{ialatind, a Europei Apusene, in acestlimes intrAnd Moravia gi bazinul Subcarpatic. $i dacd inbazinul Subcarpatic nu a existat o populafie slavdanterioar[ migraliei lui Koriatovici de la anul 1397, atuncicine i-a influenfat pe romdnii din MaramureE sd accepteconfesiunea Ortodoxd, in locul celei latine, sub ascultareaHaliciului anterioard anului 1387 (anul intrbrii Haliciuluiin componenla Regatului Poloniei), precum qi ridicarea inI39l a MSndstirii romdneqti de la peri la rangul deStavropighie a Patriarhiei Ortodoxe cie la Constantinopol?

Dacd acceptdm aceste ipoteze istoriografice,urmeazd deci cd rom6nii Ei ruteniii rusinii sunt cele maivechi etnii care viefuiesc gi azi in Maramureg gi respectivin Rusia Subcarpaticd, mai vechi dec6t ungtnii din panonia

sau slavii din Rusia Kieveand. Serviciul pe care cei doi

10

cdlugdri greci l-au ficut civiliza{iei Europei Occidentale a

fost imens; in urma creqtindrii de cdtre ei, triburile slave

s-au teritorializat, deci qi-au oprit ofensiva migratoare c[treVest Ei, in semn de recunoEtinld, Biserica

Romano-Catolicd i-a trecut pe cei doi in rdndul sfinfilor,ziua lor fiind celebratd la catolici pe data de 14 februarie,

iar bisericile ortodoxe ?i prdmuiesc pe 11 mai (sau 24 maistil vechi).

$i se mai qtie, ?n baza Diplomelor, cd popula{ia

Maramureqului qi a Rusiei Subcarpatice in general a fost ?n

llvul Mediu de confesiune Ortodox[. Dupi ce urmaqii luiDragoq Vodd au fost alunga{i de la domnia Moldovei de

cdtre Bogdan I, la anul 1359, doi nepo(i ai deja rdposatului

voievod Dragoq, Balc qi Drag s-au intors in Maramureq qi

au reldcut vechea ctitorie a Drbgoqeqtilor de la Peri,

inzestrdndu-o cu trei sate qi alte proprietd{ia. Apoi, inprimdvara anului 1391, voievodul romdn Drag pornegte

irrtr-o lungd qi nelipsitd de primejdii cSldtorie pdnd la( lonstantinopol, cu scopul de a obline, de la insuqi

patriarhul ecumenic, pentru Mdndstirea Peri, statutul de

Stavropighie a Patriarhiei Ecumenice gi de Episcopie( )rtodoxd pentru romdnii qi rusinii de aici, din Maramureq

;i respectiv din Rusia Subcarpaticd5. De ce? Explica{iar:stc, in fapt, simplS. Centrul episcopal ortodox pentru

rornAnii din nordul actualei Romdnii qi pentru rutenii dinItrrsia Subcarpaticd se afla pe atunci in Cetatea Haliciului.

I Mircca Plcurariu, Istorio Bisericii Ortodoxe Romdne, vol. I, Ed.ll( )lt, 1980, p.274.'' Nicolae luga, Maramurequl - Floarea cu cinci petale, Ed.l,inrcs, Floreqti * Cluj, 2019,p.105-106.

ll

In anul 1387, Cetatea Haliciului este anexatd, de cdhePolonia, iar regele Cazimir al polclniei a cerut pakiarhuluiecumenic de la Constantinopol, Filotei, sd ridice Haliciulla rang de Mitropolie6, dar numai pentru credincioqiiortodocqi din regatul sdu. in acest context, credinciosiiortodocqi din Voievodatul Maramureqului rdmdneau fbrd oautoritate proprie de rang episcopal, iar pe de altd parteaceqtia nu voiau ca, in problemele de ordin bisericesc, sdfie pugi sub ascultarea vreunui episcop catolic dinUngariaT.

Atunci voievozii maramure$eni au iniliat demersurila Patriarhia Ecumenicd de la Constantinopol, pentrucrearea unei institu(ii proprii de rang episcopal. Miza eradeosebitd. Trecerea Haliciului in componen{a polonieicatolice a insemnat un vid de putere, nu in sens militar, ciin sens ecclesiastic Ai simbolic, precum gi o problemd cu odimensiune economicd, anume dreptul de a colecta ddrilebisericeqti, iar acest vid trebuia grabnic compensat, prininstituirea unor noi centre de putere simbolicd gi deorganizare bisericeascd pentru Maramureq. Aqa se face cb,invara anului 1391, voievodul maramuregean Drag se afllla Patriarhia Ecumenicd unde, pe data de 13 august,primeqte din ,,cinstita mdnd" a patriarhului Antonie alIV-lea al Constantinopolelui, ,,al Romei celei noi qi aintregii lumi" Gramata de ridicare a Mdndstirii de la peridin Maramureq la rangul de Stavropighie patriarhald,, un

6 Mircea Pbcurariu, op. cit. p.250.i Dudag, Florian, Cotlicele prologar ,slavon scris laPeri, in rev. ,,Crisia", Ed. Muzeul Jdrii Crigurilor,40/2010, p.210.

MdndstireaOradea, nr.

12 13

fapt cu consecin[e istorice importante pentru inceputurileculturii qi ale scrisului in limba romdn[. Textul Gramatei

Patriarfiale, in versiune latind, a fost publicat integral inDiplomele Maramuregene de c[tre loan Mihalyi8.

Azi, in Regiunea Transcarpatia a Ucrainei, de lazona Sighetului, peste Tisa, se afld un anumit numdr de

localitdli majoritar rorn6neqti, cu aproximativ 33.000 de

romflni (2,60 ), dintr-un total de 1.250.000 locuitori ai

Regiuniie, majoritatea locuitorilor Transcarpatiei

cleclardndu-se ucrainieni. Existd, in zilele noastre, unelepersoane publice din Romdnia, avdnd de obicei alte

specializdri decflt Istoria, care deplAng faptul cd, geografic

vorbind, din suprafafa totald a vechiului ComitatMaramureq medieval, azi numai aproximativ o treime se

alld in Rom6nia, iar doud treimi ?n Ucraina. Nu este cazul

sir avem astfel de nostalgii. Desigur, in Er,ul Mediu nu se

liceau recensdminte ale populafiei pe na{ionalitali qi nicinu se lineau statistici in ?nlelesul contemporan al

lcrmenilor, insd trebuie sd avern in vedere faptul ca

romAnii erau de regulS nobili proprietari de moEii. Prinrrnnare, este de admis cd proprietarii satelor erau in numdr

trrai mic decdt populalia lucr6toare a satelor qi cd romdniirlc multd vreme erau deja minoritari, numeric, inMaramurequl din dreapta Tisei, in Rusia SubcarpaticS.

Primele statistici riguroase Ei care pot fi luate ?n

scamd au fost fbcute pe vremea Austro-Ungaiei. Larr:censdmdntul de referinld din anul 1910, pentru intregul('omitat MaramureE, adicd atit pentru Maramurequl Istoric

H loan Mihaiyi de Apqa, op. cit., p. 109-111." lrttps://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea*Transcarpatia

aflat azi ?n Rom6nia cdt pentru cel aflat azi in tJcraina, inRegiunea Transcarpatia, de la izv'oarele Tisei p6nd laDolha ;i Hustl0, situafia statisticd era urmdtoarea: dintr_opopulafie rotalA de 357.535locuitori, erau ruteni l5g.4gglocuitori (44,60Yo), romAni 84.510 (23,63%) Ei germani(parte din ei ewei) 59.552 (16,65%). $i atunci, ca gi azi,rom6nii erau rnasafi, in cea mai mare parte alor, in stdnga,iar rutenii in dreapta Tisei. Maghiarii erau abia pe loculpatn"q 52.964 (14,8106), cu toate eforturile lor demaghiaizarc a etniilor nemaghiare qi cu toate cA innumdrul lor ii treceau Ei pe evrei, Etiut fiind faptul c[ evreiiobiqnuiau sd se declare ca fiind de limb6 matemd maghiarbsau gerrnand, iar numai la rubrica religie era trecuticonfesiunea israelit[ in prezent, in actualul judefMaramures, cu re;edin[a la Baia Mare, la recensdmAntuldin 20i 1 era consemnatd. o populafie stabild ucraineand de30.891 persoanell, deci o cilrd apropiatd cu aceea aromdnilor din Transcapatia, de 33.000 de persoane, dupdrecensdmAnhrl din Ucraina din 2001, lucrurile fiind cumvaechilibrate din acest punct de vedere.

Problema reala ;i uonicizat| este insd alta. Dupdcurn am vdzut, ?n a doua jumdtate a secolului al XIX_leamaghiarii erau in minoritate numericd, respective pe loculpatru in Cornitatul Maramureq, dar nu numai in acestcomitat, ci erau rninoritari pe ansamblul Ungariei. Lamomentul formdrii Ausko-Ungariei, la anul lg67maghiarii din Ungaria reprezentau mai pu{in de 42a/o din

10 https ://ro.wikipedia.org/wii<i/Comitatul MaramureuhCgyogg1 I http://www.recensamantromania.rolwp-content/uplo adsl2} l2l08/TS5.pdf

I4 15

totalul populafiei, sau altfel spus maghiarii erau minoritari

in propria lor !ard12. Pentru a se justifica qi a se legitima invederea de{inerii teritoriului Ungari,ei Mari, ei au recurs la

maghiadzatea fo(atd a etniilor nemaghiare, folosind inacest scop inclusiv Biserica, intr-o operafiune aare era

contrard misiunii sale esen{iale, ca Bisericd creqtind. La

anul 1910 au ajuns majoritari ?n acest fel (54,5o/o dintotalul populafiei), dar solulia s-a dovedit a fi greqitd gi s-a

intors impohiva lor. Tratarea Bisericii ca mijloc, nu ca

scop in sine, s-a rdzbunat. Modelul imaginar al efortuluisinucigaq de maghiarizare il putem prelua din fabula lui.lean de la Fontaine Broasca ;i boul. Ydzfund odatd un bou

gi impresionatl fiind de statura lui impozantd, o broascd a

vrut Ei ea sd ajungi la fe1 de mare qi de putemicd. inconsecinfd, ca sd creascd a tras aer in pl[mdni ?ncontinuu,

pAnd cAnd a plesnit. La fel s-a spart qi Ungaria dupd PrimulRdzboi Mondial, pierzdnd 70o/o din teritoriu, un teritoriucare, din punct de vedere etnic qi moral, oricum nu-i

apar{inea in totalitate.

Oamenii nu par a fi dispuqi sd invefe din greqelile

trecutului. Fabula cu broasca Ei cu boul este recurentS,

lucrurile se repeti aproximativ la fel in Ucrainacontemporand. Acest stat repetd azi gregelile pe care le-a

lbcut Ungaria in urmb cu mai bine de o sutd de ani, adicd

irrcearcd sd asimileze fo4at minoritdfile conlocuitoare prin

$coal[ qi Bisericd. in ceea ce priveqte Biserica, in Ucraina

t2 Yezi Robert A. Kann: Die Habsburgermonarch.ie und dasI'roblem des iibernationalen Staates. In: Adam Wandruszka, DieI [absburgermonarchie I 848-1 91 8. Band 2: Verwaltung undllechtswesen" Wien 1 975.

de azi existS doub mitropolii ortodoxe puse din exterior ?nrelafii de adversitate, o Mitropolie subordonatd patriarhieiMoscovei qi o alta subordonatd patriarhiei Ecumenice dela constantinopol. f)upd recensdmAntul din Ucraina din2003, ultimul cu o statisticd relativ sigurdl3, Mihopoliacare {ine de Pahiarhia Moscovei are 25 milioane decredincioqi (52% din rotal popula{ie) qi Mitropoliainfiin{atd recent de cdtre patriarhul Ecumenic, discutabilbdin punct de vedere canonic, are 7 milioane de credincio;i(14% din total populfiie), dar este suslinutd in lor{6 decdtre guvemul de la Kiev, ca instrument de ucrainizareprin Bisericd. Jinta este Mitropolia subordonari pahiarhieiMoscovei. cu aproximativ 15 milioane de rusofoni, mairnult de o treime din populafia Ucrainei, iar victimecolaterale cei 409.608 romdni din [Jcr:ainara ;i alteminoritafi nafionale de confesiune ortodoxd. Este insd olTuzie, nu doar piguboasd ci qi primejdioasd, sd_qiinchipuie cineva ci rusolbnii din Ucraina vor putea fitransformafi in ucrainieni prin tsisericd, respectiv prinMitropolia ortodoxd Ucraineand subordonatd patriarhieiecurnenice de la Constantinopol.

1 3 http ://web. archive. org/w eb / 200 4 I 20 41 1 5 g2 I /www.derzhkomrelig.gov.ualinfo zvit 2003.htmlI a htp s : //ro.wikipedia. org/w j ki/Rom%C 3 oh A2nri din

I6

Ucraina

17

2. GnopolrrrcA $r RELrcrA i'r{ LUMEA

CONTEMPORANA_

DUPA S. P. HUNTTNGTOI\

Sentimentul religios a renlscut, paradoxal, valorifi-cirt fiind in calitate de componentd a specificului na{ional

tlc cdtre fdri din centrul qi estul Europei, in cursul

schimbdrilor politice de duph 1990, exact intr-un moment

istoric caracteizat printr-o reducere dramaticd a ponderii

lraradigmei nalionale in favoarea globalizlrJri. in contextul

rrccstor prefaceri obiective, de profunzime qi de duratd,

rrrrcle naliuni ?qi cautb disperat noi elemente identitare,

cvoludnd pdna la transfomrarea acestora ?n motive de

corrfruntare gi cauze derdzboi, cazul fostei Iugoslavii fiindrrrul relevant in acest sens. Totodatd, se constatd o

r.csurec{ie a spiritului religios qi la alte civilizalli, in afaru

cclci cregtine.

Cel care a pus cel mai adecvat problema rolului pe

t'rrrc il joacd azi religia in ansamblul unor constela{ii de

vlkli nafionale, civiiizafionale, precum qi ca factor de

r'onfiuntare interciviliza{ional[, pare a fi Samuel P.

llLrrrtington. in cazul acestui autor, totul a pomit de la um