A. E. Van Vogt-Odiseea Navei Space Beagle 2.1

8/13/2019 A. E. Van Vogt-Odiseea Navei Space Beagle 2.1

http://slidepdf.com/reader/full/a-e-van-vogt-odiseea-navei-space-beagle-21 1/137

A. E. Van Vogt

Odiseea navei Space Beagle The Voyage of the Space Beagle 1950

Corl tot dădea târcoale. Noaptea neagră, fără lună ş aproape fără!tele, !e retrăgea "n !lă dn calea #orlor care $%eau unde&a, !pre !tânga lu.'u$na lor roşatcă ş lugu(ră nu făgădua pc de căldură, c de#&ălua,treptat, un pe!a% de coş$ar. )n %urul lu !e conturau nşte !tânc fu$ur, col*uroa!e ş o câ$peneagră, fără &a*ă. +n !oare de un roşu pald trăgea cu ochul dea!upraor#ontulu. egete de lu$nă d(uau prntre u$(re. Nu !e &edea "ncă nc our$ă a tr(ulu de fn*e "n#e!trate cu d, după care Corl u$(la de aproape o!ută de #le "ncoace. Se opr, "n !fârşt, "nforat de acea!tă realtate. 'a(ele pcoarelor "#&âcnră cuprn!e de un tre$ur ce- "ncorda ghearele a!cu*te ca nşte la$e. Tentaculele groa!e care- creşteau dn u$er !e "ncordară ş ele. Corl "şră!uc dntr-o parte "n alta enor$ul !ău cap de p!că, "n t$p ce fla$entelepăroa!e dn care- erau alcătute urechle fre$ătau cu putere, !codndfecare adere de &ânt, fecare &(ra*e a eterulu. Nu pr$ nc un ră!pun!. Co$plcatul lu !!te$ ner&o! nu "nreg!tranc o $şcare. N$c nu &ădea pre#en*a acelor fn*e, care erau unca lu!ur!ă de hrană pe acea!tă planetă pu!te. Corl !e ghe$u la !ol o ggantcă!luetă felnă #ugră&tă pe fundalul de un roşu "ntunecat al cerulu. / f #! că- carcatura unu tgru negru "ntr-o lu$e de u$(re. Ceea ce-l de!cu$păneaera faptul că perdu!e contactul. ra "n#e!trat cu un !!te$ !en#oral care, "n$od nor$al, putea detecta pre#en*a dulu "ntr-un organ!$ aflat la $ardepărtăr. )n!e$na că nu $a func*ona nor$al. aptul că nu #(ut!e, "nnoaptea a!ta, !ă $en*nă contactul trăda o dereglare a organ!$ulu, era un

!$pto$ al (ol $ortale de!pre care au#!e. e şapte or "n decur!ul!ecolulu trecut "ntâln!e nşte corl prea !la( pentru a !e putea $şca ş alecăror trupur, alt$nter ne$urtoare, !e &lăgu!eră dn lp!ă de hrană. efecare dată, !e năpu!t!e a!upra acelor trupur nerte, #dro(ndu-le pentru ale !toarce fărâ$a de d care contnua !ă le *nă "n &a*ă. Corl !e "nfora de plăcere, a$ntndu-ş de acele o!pe*e. Scoa!e apo unfel de $ârât, un !unet !fdător, repetat de ecou dn !tâncă "n !tâncă, "nante



$on!trulu "ş perd !trălucrea !ăl(atcă. Corl pu!e capăt ace!te lec*, păşndde pe cordor "ntr-o "ncăpere !pa*oa!ă, unde !e lung nu$adecât pe co&or,pentru a-ş de!tnde ner& ş $uşch "ncărca* de electrctate. ) era cudă că!e arăta!e atât de !perat. /&ea !en#a*a că perdu!e un $are a&anta% "n loc!ă- lnştea!că pe oa$en prn aparenta lu (lânde*e ş placdtate, " (ăga!e

"n !pere* prn for*a lu. /!ta "n!e$na că &a tre(u !ă "nfrunte pr$e%d $a $ar "n "ncercarealu de a captura na&a. 4e planeta de unde &eneau ace!te fn*e e2!ta d dn(elşug. ără !ă clpea!că dn och, Corl !e ută la ce do oa$en care $ăturaupetrele dn fa*a por* $etalce a une clădr &ech, enor$e. upă ce$ânca!eră, oa$en "ş "$(răca!eră dn nou co!tu$ele !pa*ale, ar acu$ "putea &edea u$(lând, !ngur !au "n grupur, prn oraşul $ort. )ş contnuau,pe!e$ne, cercetărle. Cât de!pre el, nu-l ntere!a decât un lucru !ă !e hrănea!că. oa$ea ded a celulelor era ca o durere ce- chnua tot trupul. /rdea de neră(dare !ă

pornea!că pe ur$ele acelora care !e "ncu$eta!eră !ă pătrundă "n n$aoraşulu. +nul dntre e era !ngur. )n t$pul prân#ulu, oa$en " ofer!eră dferte $âncărur de-ale lor,toate nentere!ante pentru el. Nu păreau !ă-ş dea !ea$a că el a&ea ne&oede fn*e &. ?dul nu era doar o !u(!tan*ă, c un co$ple2 de !u(!tan*e, carenu putea f o(*nut decât dn *e!uturle "ncă fre$ătătoare de &a*ă. =nutele treceau. Corl contnua !ă !e !tăpânea!că ş !ă !tea cu och lapânda, deş "ş dădea !ea$a că oa$en ştu că- pândeşte. ) &ă#u !co*ânddn na&ă o $aşnăre $etalcă, pe care o du!eră la (locul de patră ce a!tupapoarta cea $are a clădr. 6ch lu ager nu !căpau nc o $şcare a oa$enlor. eş !cuturat de

for foa$e !ale aprge, o(!er&a cu aten*e cu$ func*ona utla%ul acela !epăru că e ce&a foarte !$plu. Când flacăra ncande!centă "ncepu !ă $uşte dn !tânca, !ăr totuş "nlătur, $ârând, ca !ă le dea $pre!a că- !perat, deş şta (ne ce a&ea !ă !e "ntâ$ple. ?n!talat "ntr-o $că na&etă de patrulare, 8ro!&enor ur$ărea !cena. )şpropu!e!e !ă nu-l !lă(ea!că dn och pe Corl. Tot n-a&ea altce&a de făcut.N$en nu părea !ă !$tă ne&oa de a f a%utat de !ngurul ne2al!t aflat la(ordul na&e Space Beagle. )n t$p ce pr&ea, poarta fu dega%ată. rectorul =orton păş pe!tepragul e ş ntră "n clădre, "$preună cu un $e$(ru al e2ped*e. Curând

după aceea, 8ro!&enor le au# &ocle "n aparatul lu. ?nd&dul care-l "n!o*eape =orton &or( cel dntâ o ade&ărată hecato$(ă: 4e!e$ne c-o f fo!t &reun ră#(o. o&adă,$aşnărle a!tea. 4ar de!tul de !$ple. Ceea ce $-ar ntere!a pe $ne e!te!ă ştu "n ce $od ş "n ce !cop erau folo!te. Nu prea "n*eleg ce &re !ă !pu, #!e =orton. foarte clar, ră!pun!e celălalt. /ce!tea !unt pr$ele $ecan!$e pecare le &ede$ ş aproape toate, fe ele ar$e !au unelte, !unt echpate cu



câte un tran!for$ator de energe. ar unde !unt centralele lor energetceSper că ((lotecle lor ne &or da un ndcu. Ce !-a putut "ntâ$pla, pentru căo "ntreagă c&l#a*e !ă !e pră(uşea!că a!tfel +n alt gla! ră!ună "n aparatul lu 8ro!&enor /c Sedel. D-a$ au#t "ntre(area, do$nule 4ennon!. +n tertoru

poate de&en pu!tu dn două cau#e. +na e!te lp!ă de hrană, ar cealaltă ră#(oul. 8ro!&enor era (ucuro! că Sedel " de#&ălu!e nu$ele celulaltnterlocutor. 4utea adăuga a!tfel "ncă un nu$e l!te !ale. 4ennon! era$ecancul-şef al na&e. /ce!ta " ră!pun!e lu Sedel +te ce e, a$ce p!holog, eu cred că localnc a&eau de!tulecunoştn*e ştn*fce ca !ă poată re#ol&a pro(le$a al$enta*e, cel pu*npentru o parte dn popula*e. , "n ca# contrar, de ce n-au căutat !ăe2plore#e !pa*ul ş !ă-ş aducă de altunde&a hrana )ntrea(ă-l pe 8unle 'e!ter, " !pu!e =orton. '-a$ au#t e2punându-şteora, "nante de a de!cnde ac.

/!trono$ul cu nu$ele de 'e!ter ră!pun!e nu$adecât Tre(ue !ă $a &erfc faptele, dar &e* recunoaşte că unul dntre elee!te de la !ne grător. 4laneta a!ta pu!te e !ngura care !e roteşte "n %urulacelu Soare nenoroct. /lta nu e2!tă. Nc $ăcar o 'ună !au un a!terod. ?argala2a cea $a apropată !e afla la o d!tan*ă de nouă !ute de an-lu$nă.?ată de ce !e$n*a care !tăpânea acea!tă planetă ar f tre(ut !ă re#ol&e,!$ultan, atât pro(le$a #(orulu nterplanetar, cât ş cea $ult $a !pnoa!ă a #(orulu nter!telar. /$nt*-&ă cât de "ncet a$ progre!at no "nşne "nace!t do$enu. )ntâ, a$ a%un! la 'ună. /u ur$at planetele. upă $ul* ande căutăr "ncununate de !ucce! a fo!t "ntreprn!ă pr$a călătore $a lungă!pre o !tea apropată. )n cele dn ur$ă o$ul a de!copert propul!a

antgra&ta*onală care a per$! călătorle galactce. /&ând "n &edere toateace!tea, !u!*n că, fără o e2peren*ă preala(lă, nc o !pece nu poate punela punct #(orul nter!telar. 8ro!&enor nu $a a!culta co$entarle celorlal*, "ndreptându-ş pr&rea!pre locul unde &ă#u!e până $a adneaor felna aceea uraşă, con!tata cănu $a era acolo ş !e $u!tră că fu!e!e atât de neatent. Sur&ola apo "n $are&te#ă "ntreaga #onă, dar or "ncotro pr&ea, "ntâlnea nu$a o(!tacole prea$ulte clădr, prea $ulte $ne, un ade&ărat hao!. Co(or" dn $ca luaerona&ă ş "ncepu !ă- de!coa!ă pe tehncen, care lucrau de #or. =a to* "şa$nteau că #ăr!eră p!ca "n ur$ă cu &reo două#ec de $nute. Ne$ul*u$t,8ro!&enor !e urcă dn nou "n aerona&ă lu ş porn "n #(or dea!upra oraşulu.

Corl !e pu!e!e "n $şcare ce&a $a "nante, alergând repede şa!cun#ându-!e or de câte or gă!ea &reun adăpo!t. /lerga de la un grup laaltul, "$(oldt de o foa$e ce- dădea arp, dar "l ş "nne(unea. +n &ehcul !eaprope de el, ar când !e opr "n fa*a lu, o ca$eră de luat &eder "ncepu !ă "nreg!tre#e, (â#ând. +n perforator ggantc "ncepu "n clpa aceea !ă atace o!tânca. Corl pr&ea d!trat toate ace!te lucrur, care !e "n&ăl$ăşeau "n$nte, "n t$p ce trupul " era $!tut de dorn*a de a porn pe ur$ele o$ulucare pleca!e !ngur "n oraş.



eodată, !$* că nu !e $a poate !tăpân. 6 !pu$ă &er#ue " u$plugura. ? !e păru că, "n clpa aceea, nu !e uta n$en la el. Sărnd "napoa unuperete !tânco!, "ncepu !ă alerge, cu paş $ar. Nu !e $a gândea la n$caltce&a decât la !copul ur$ărt, ca ş cu$ creerul -ar f fo!t cură*at de opere $raculoa!ă, capa(lă !ă şteargă a$ntrle ş gândurle. /lerga aşa pe

!tră#le pu!t, !trecurându-!e prn câte o !părtură dn #durle roa!e de &re$e!au prn cordoarele lung ale ca!elor "n rună. )n cele dn ur$ă !e opr ş !eghe$u la !ol. Căc !$*!e &(ra*le dulu. /!cun! "napoa une $o&le depetre, pr& cu "ncordare ş &ă#u un (ped care, !tând !u( ceea ce fu!e!ecând&a o ferea!tră, "ş "ndrepta !pre nterorul "ntuneco! ra#ele lanterne !aleelectrce. eodată acea!ta !e !tn!e, ar o$ul un nd&d &ân%o! !e depărtarepede, ră!ucndu-ş $ereu capul "ncoace ş "ncolo. 'u Corl nu prea " plăcea&ocunea acea!ta, căc &edea "n ea un ndcu al capactă* nd&dulu de areac*ona pro$pt la pr$e%d. ra un !e$n rău. Corl aştepta până ce nd&dul d!păru după un col*, apo eş la &edereş "ncepu !ă alerge, $a repede decât ar f putut !ă alerge un o$. ta prec!

ce a&ea de făcut. urşându-!e ca o fanto$ă pe o !tradă lăturalncă, dncolode un grup de clădr, trecu "n &te#ă de pr$ul col* ş !e po$en "ntr-un !pa*ude!ch!, unde !e târ" de-a (uşlea "n penu$(ra dntre clădre ş un $or$ande $olo#. Strada ce !e "ntndea "n fa*a lu era $ărgntă pe a$(ele latur denşte $o&le de petre ş !e ter$na "ntr-un fel de !trâ$toare, char !u( loculunde !e afla el acu$. 4e!e$ne "n!ă că $şcărle " fu!e!eră prea precptate, căc &ă#u cu!pa$ă petrele urnndu-!e dn loc drept !pre nd&dul acela. ?nd&dul rdcanu$adecât capul, cu o fa*a !ch$ono!tă, ş-ş du!e $âna la ar$ă. Corl "ş "ntn!e la(ele ş- #( cu putere ca!ca !trăluctoare a co!tu$ulu !pa*al. /u#un #go$ot de $etal !fărâ$at ş &ă#u !ânge. 6$ul !e frân!e "n două, ca ş

cu$ ar f fo!t rete#at la $%loc. 6 clpă, oa!ele ş $uşch lu #(utră ca prn$nune !ă-l *nă "n pcoare. /po !e pră(uş, cu un #go$ot $etalc. Corl !enăpu!t a!upra lu, a&ând gr%ă !ă producă un câ$p de energe, $ent !ă "$pedce dul !ă !e re&er!e "n !ângele &ct$e !ale. /po #dro( co!tu$ul$etalc, !fărâ$ând oa!ele o$ulu ş !fâşndu- carnea. Corl "ş &âr" "n trupulcald (otul ale căru &entu#e $nu!cule "ncepură !ă golea!că de d celuleleo$ulu. upă &reo tre $nute, o u$(ră trecu prn fa*a ochlor lu, care!trăluceau de plăcere. Edcă !perat capul ş #ăr o $că aerona&ă ce !eapropa dn drec*a a!fn*tulu. 6 clpă, ră$a!e "$petrt de !pa$ă, apo !ea!cun!e "napoa une $o&le de $olo#.

Când "ş rdcă dn nou pr&rea, na&eta #(ura "ncetşor !pre !tânga, darCorl prcepu că- dădea ocol ş că !-ar f putut "ntoarce. eş furo! că fu!e!ene&ot !ă-ş "ntrerupă o!pă*ul, "ş pără! prada ş porn "napo !pre na&a!pa*ală, alergând ca un an$al hăr*ut. Nu-ş "ncetn pa!ul decât "n clpacând &ă#u pr$ul grup de lucrător. Se aprope cu (ăgare de !ea$ă ş trecupe lângă e erau prea ocupa* ca !ă-l &adă. 8ro!&enor renun*ă !ă-l $a caute pe Corl. 6raşul ace!ta era prea $areş a&ea $a $ulte rune, $a $ulte a!cun#ător decât "ş "nchpu!e el la



pe $otan. totuş, când -a$ !trân! cu uşa pu*n, au recuno!cut că !-arputea ca $otanul !ă !e f depărtat de e &re$e de câte&a $nute. eu a$a&ut $pre!a că a ră$a! tot t$pul "n prea%$a noa!tră. ar, când !tau !ă $ăgânde!c, de!copăr unele golurF au fo!t $o$ente, poate $nute "ntreg, cândnu l-a &ă#ut n$en.

8ro!&enor oftă, hotărât !ă nu !e a$e!tece "n d!cu*e, $a ale! că au#&ocea furoa!ă a lu ;ent upă părerea $ea, nu tre(ue !ă r!că$. +cde* (e!ta, "nante de-ane ucde ea pe no: ;orta, eşt pe-ac )ntre(ă =orton. a, char ac, lângă cada&ru, do$nule drector: ;orta, du$neata a cercetat "$pre%ur$le "$preună cu Crane!!y şcu Van <o$e. Cre# că felna e o de!cendentă a !e$n*e care !tăpâneaacea!tă planetă 8ro!&enor "l &ă#u pe arheolog "n $%locul coleglor !ă de !ec*e, "napoalu S$th.

>apone#ul, un (ăr(at "nalt, !pu!e "ncet, pe un ton re!pectuo! o$nule drector =orton, ne află$ "n fa*a unu $!ter. +ta*-&ă cuto* la lna $ae!tuoa!a a ace!te clădr. 6(!er&a* arhtectura lor. eş aucon!trut un a!e$enea $egalopol!, fn*ele acelea nu !-au rupt de !olulplanete lor. Clădrle a!tea nu !unt doar "$podo(te, c !unt ele "n!ele nştepodoa(e. /&e$ ac ech&alentul coloane dorce, al pra$de egptene ş alcatedrale gotce, "n!ă "ntr-o for$ă orgnală, profund autohtonă. 'u$ea a!taacu$ pu!te ş de#olantă, a fo!t când&a o &atră fer(nte, care "ncăl#ean$le (ăştnaşlor. Stră#le "ntortocheate "ntăre!c ş $a $ult acea!tă$pre!e. ?ar aparatura folo!tă de (ăştnaş de$on!trea#ă că e nu erau doar(un $ate$atcen, c "n pr$ul rând artşt. e aceea n-au creat nşte oraşe

geo$etrc tra!ate, cu$ e ultra-!of!tcata noa!tră $etropolă. Cur(urle şd!propor*le clădrlor ş ale !tră#lor ndcă un n!tnct art!tc autentc, un!$* al nten!tă*, un for de credn*ă "ntr-o certtudne nteroară. Nu- oc&l#a*e decadentă, "$(ătrântă, c una tânără ş &guroa!ă, plnă de "ncredere "n &torul e. totuş a "ncetat !ă e2!te, !-a pră(uşt (ru!c, ca şcu$, după ce ar f !tră(ătut, dntr-un !alt, !ecole "ntreg de e&olu*e, ar fntrat "n decln, de!tră$ându-!e "ntr-o $ulttudne de !tătule*e r&ale. ?!toranu a "nreg!trat e2!ten*a &reune c&l#a* care !ă f făcut un a!e$enea !alt.)ntotdeauna are loc un proce! lent de e&olu*e. )n pr$a etapă !e produce deo(ce o necru*ătoare conte!tare a tot ceea ce fu!e!e când&a !acru.Certtudnle nteroare !e !pul(eră. Con&ngerle cele $a adânc !unt

de!tră$ate de n&e!tga*le "ndră#ne*e ale oa$enlor de ştn*ă, "n#e!tra* cu!prt analtc. Vă repet că acea!tă c&l#a*e tre(ue !ă f "ncetat (ru!c, "nepoca e cea $a "nflortoare. 6 a!e$enea cata!trofă ar putea a&ea caur$ăr, pe plan !ocologc, fal$entul $oral, o ndferen*ă totală fa*ă de$oarte. acă fn*a a!ta felna a!ta e de!cendenta une a!tfel de !e$n*, "n!ea$nă că- un $on!tru perfd, care ar f "n !tare !ă o$oare cu !ânge rece. e!tul: 2cla$ă ;ent. rectore, "$ ofer !er&cle ca gâde:



=ă opun, "l "ntrerup!e S$th. /!cultă, =orton, !ă nu cu$&a !ă o$orp!ca a!taF char dacă- &no&ată, e o ade&ărată co$oară pentru (olog. ;ent ş S$th "ş aruncau pr&r furoa!e. ragul $eu ;ent, ro!t S$th cu gla! apă!at, ştu (ne că &o,ch$şt, a* dor !ă-l (ăga* pe $otan "n retortele &oa!tre ş !ă !coate* dn

!ângele ş dn carnea lu !u(!tan*e ch$ce. ar &ă ca$ gră(*. No, (olog,a&e$ ne&oe de trupul &u, nu de hotul p!c. a$ $pre!a că ş ce dn!ec*a de f#că ar dor !ă arunce o pr&re a!upra felne, cât $a e "n &a*ă.e aceea, $ă te$ că locul &o!tru e ult$ul de pe l!tă. 6(şnu*-&ă cu deeaa!ta, &ă rog. Vă &e* pr$ prada de a# "ntr-un an, dar nu $a de&re$e: u nu a$ a(ordat pro(le$a dntr-un ungh ştn*fc, #!e ;ent. ca#ul !ă o a(orde#, acu$, când >ar&ey e $ort ş nu !e $a poateface n$c pentru el. Sunt o$, "nante de-a f !a&ant, replca ;ent, cu ar*ag. / f "n !tare !ă d!trug un !pec$en pre*o!, dn $ot&e pur!ent$entale

/ş d!truge ace!t $on!tru pentru că repre#ntă un percolnecuno!cut. Nu pute$ r!ca !ă-l lă!ă$ !ă facă no &ct$e. =orton pu!e capăt d!cu*e, !punând pe un ton $edtat& ;orta, cred că-* &o accepta te#a ca o pote#ă de lucru. S-ar putea ca felna !ă repre#nte epoca de $%loc a cele de-a #eceac&l#a* a ace!te lu$, !pu!e ;orta. reşte că fecare dntre ele !-a rdcatpe runele cele anteroare. )n ace!t ca#, felna ha(ar n-are că ne-a făcut pe no !ă (ănu$ c-arputea f o cr$nală. Bne"n*ele! că n-are ha(ar:

8ro!&enor au# "n aparat râ!ul lu =orton, apo cu&ntele ace!tea orn*a "* &a f "$plntă, S$th. =otanul &a f lă!at "n &a*ă, ar dacă&or $a f &ct$e, &a f nu$a dn prcna negl%en*e noa!tre. S-ar putea,de!gur, !ă ne "nşelă$. u cred, ca ş Sedel, ca $otanul nu !-a depărtat dena&ă. 4oate că a$ fo!t nedrep* cu el. 4oate că pe planeta a!ta or $a f şalte fn*e perculoa!e7 ;ent, ce planur a "n legătură cu cada&rul lu >ar&ey eful !ec*e ch$ştlor ră!pun!e pe un ton a$ar Nu-l &o$ "n$or$ânta $edat. 4!ca a!ta (le!te$ată căuta ce&a "ntrupul lu. Cada&rul pare ntact, dar !-ar putea !ă lp!ea!că totuş ce&a o !ăaflu eu ce anu$e, ş atunc o !ă &ă de$on!tre# &no&ă*a $on!trulu, dncolode orce "ndoală.

Ee"ntor! la (ordul na&e, llott 8ro!&enor $er!e drect la (roul lu. 4euşă !e putea ct @SCD?/ NG?/'?S=A. Sec*a a&ea cnc "ncăper, "n!u$ând o !uprafa*ă de do!pre#ece $etr pe două#ec ş patru. Se aflauacolo $a toate aparatele ş n!tru$entele cerute gu&ernulu de către?n!ttutul de ne2al!$F dn acea!tă prcnă, !pa*ul era ca$ !trâ$t. 8ro!&enorde!ch!e uşa ş păş pe tertorul !ec*e !ale, pe care nu-l "$păr*ea cu n$en. /şe#ându-!e la (roul lu, !e apucă !ă "ntoc$ea!că o dare de !ea$ăpentru drector. )ncepu prn a anal#a po!(la !tructură f#că a felne



de!coperte pe acea!tă planetă rece ş pu!te, !u(lnnd că un a!e$eneae2e$plar &guro! nu tre(ue !ă fe con!derat doar ca @o co$oară pentru(ologA. Nu tre(ua !ă !e pardă dn &edere faptul că felna a&ea de!gurn!tncte ş ne&o, "nte$eate pe un $eta(ol!$ dfert de cel o$ene!c.@4o!edă$ acu$ de!tule do&e# pentru a putea !ta(l ceea ce no, ne2alşt,

nu$$ o lne drectoareA, dctă el "n $crofonul $agnetofonulu. upă câte&a ore, "ş ter$nă raportul ş, ducându-l la !ec*a de!tenografe, ceru !ă- fe tran!cr! urgent de pe (anda $agnetcă. nd şef de!ec*e, cererea " fu !at!făcută. ouă ore $a târ#u, "ş adu!e per!onalraportul "n (roul drectorulu. +n !ecretar al ace!tua " dădu o ade&ern*ă depr$re. )ncredn*at că făcu!e tot ce- !tătea "n putn*ă, 8ro!&enor $er!e lacantnă, pentru a-ş lua $a!a de prân#, $ăcar la ora a!ta târ#e. )l "ntre(ă peo!pătar unde era felna. 6!pătarul nu şta prec!, dar !ocotea că acea!ta !eaflă unde&a, "n !ala cea $are a ((lotec. 8ro!&enor ntră "n ((lotecă ş ră$a!e acolo, cu och *ntă la Corl, care

!tătea tolănt pe co&orul gro!. upă &reo oră, una dn uşle !ăl !e de!ch!e şdo oa$en ntrară, aducând un ca!tron enor$. )n !patele lor păşea ;ent.6ch lu a&eau o căutătură fe(rlă. 6prndu-!e "n $%locul "ncăper, !pu!e cuo &oce o(o!tă, dar a!pră Vă rog !ă f* cu to* foarte aten*: eş &or(ele lu !e adre!au tuturor celor pre#en* "n ((lotecă, ele "&#au de fapt pe !a&an* aduna* "ntr-un col* al "ncăper, re#er&at lor.8ro!&enor !e rdcă pentru a e2a$na con*nutul ca!tronulu adu! de ce dooa$en. ra un fel de #ea$ă cafene. S$th, (ologul, !e rdcă ş el "n pcoare ş !pu!e Sta pu*n, ;ent: )n alte "$pre%urăr, nu $-aş a$e!teca "n tre(urle

du$tale. ar ară* foarte pro!t. şt !ur$enat. / o(*nut apro(area lu=orton pentru ace!t e2per$ent ;ent !e "ntoar!e "ncet !pre S$th ş atunc 8ro!&enor, care !e aşe#a!ela loc, "ş dădu !ea$a că S$th nu e2agera!e şeful !ec*e de ch$e a&eacearcăne negre !u( och ş o(ra% !up*. '-a$ poftt ş pe el, !pu!e ;ent, dar a refu#at !ă &nă. de părere, "n!ă, că o a!tfel de e2peren*ă nu poate !trca n$ănu, dacă felna !e &a!upune de (ună&oe. Ce-a pu! "n ca!tronul acela )l "ntre(a S$th. /$ dentfcat !u(!tan*a care lp!eşte, ră!pun!e ;ent. pota!ul. )ntrupul lu >ar&ey n-au $a ră$a! decât două tre$ !au tre pătr$ dn

canttatea nor$ală de pota!u. upă cu$ şt, "n celulele corpulu o$ene!cpota!ul !e gă!eşte "n a!oca*e cu o $oleculă $are de protenă, acea!tăco$(na*e con!ttund (a#a !arcn electrce a celulelor. o cond*ee!en*ală a &e*. e o(ce, după $oarte, celulele !e de!cotoro!e!c depota!ul lor, &ăr!ându-l "n !ânge, ceea ce are ca efect otră&rea ace!tua. /$de!copert că dn celulele lu >ar&ey lp!eşte o anu$tă canttate de pota!u,fără ca ea !ă !e f re&ăr!at "n !ânge. Nu !unt !gur ce !e$nfca*e arefeno$enul, dar a$ nten*a !ă aflu.



Bne, dar ce con*ne ca!tronul )l "ntrerup!e cne&a. Sa&an* "ş lă!a!eră re&!tele ş căr*le, pentru a pr& cu ntere! !cena. )n ca!tron !unt celule &, "ntr-o !u!pen!e cu pota!u. t* că lepute$ crea pe cale !ntetcă. 4oate că $on!trul ne-a refu#at hrana pe care -a$ ofert-o o la prân# toc$a dn prcnă că ea nu con*nea !ufcent pota!u.

Sunt con&n! că-l &a $ro!, !au "l &a detecta cu a%utorul !$*ulu ce- *ne locde $ro!7 Cred că detectea#ă &(ra*le corpurlor, "ş dădu cu părerea 8ourlay.+neor, când !e $şcă per de pe urech, n!tru$entele $ele "nreg!trea#ăd!tnct nşte para#* puternc, care d!par după aceea. /$ $pre!a căfolo!eşte o lung$e de undă !uperoară !au nferoară celor cuno!cute de no.S-ar părea că-ş poate controla &(ra*le. Nu cred că la orgnea ace!tor&(ra* !ta $şcarea perlor de pe urech. ;ent aştepta, cu &#(lă neră(dare, ca 8ourlay !ă tacă, apo !pu!e Bne, !ă pre!upune$ că percepe nşte &(ra*. Vo$ putea !ta(l ceanu$e do&edeşte reac*a lu la ace!te &(ra*, "n clpa când &a a&ea efect& o

reac*e. Ce părere a, S$th )nchee el pe un ton ce&a $a (ne&otor. 4lanul du$tale e greşt dn $a $ulte puncte de &edere, ră!pun!e(ologul. )n pr$ul rând, ad$*ând că nu- decât un an$al, aşa cu$ par !ăcre#, !-ar putea !ă fe !atul după ce !-a hrănt cu trupul lu >ar&ey dacă "ntr-ade&ăr !-a hrănt. )* "nchpu, de a!e$enea, că nu &a f deloc (ănutor. Totuş, "ntnde- ca!tronul poate că reac*a lu ne &a lă$ur oarecu$. 2peren*a propu!ă de ;ent era de!tul de ra*onală, "n cuda faptulu căşeful !ec*e de ch$e era an$at de !etea de ră#(unare. =on!trul do&ed!ede%a că poate reac*ona &olent la un !t$ulent neaşteptat. Eeac*a pe care oa&u!e!e când fu!e!e "nch! "n a!cen!or nu putea f trecută cu &ederea. Celpu*n, aşa credea 8ro!&enor.

Corl " la!ă pe ce do oa$en !ă- pună "n fa*ă ca!tronul nc $ăcar nuclp dn och. Ce do !e retra!eră gra(nc, ar ;ent !e aprope. Corl "lrecuno!cu era (pedul care pu!e!e $âna pe ar$ă, "n d$nea*a aceea.upă ce-l pr& o clpă, "ş "ndrepta aten*a a!upra ca!tronulu. 4er de peurech dentfcară pre#enta a$e*toare a dulu "n ca!tron. ra o e$ana*e!la(ă, atât de !la(ă, "ncât nc n-ar f !$*t-o dacă nu !-ar f concentrat. apo, dul !e afla "ntr-o !u!pen!e ce-l făcea aproape neco$e!t(l. Totuş,&(ra*a era de!tul de puterncă pentru a-l face pe Corl !ă "n*eleagă de ce-ofereau oa$en ca!tronul. Corl !e rdcă, $ârând, apucă &a!ul cu &entu#elede la $argnea unua dntre tentaculele !ale ş aruncă #ea$a "n o(ra#ul lu;ent, care !e dădu "napo cu un urlet.

Corl a#&ârl cât colo ca!tronul ş-ş petrecu un alt tentacul pe după$%locul o$ulu care urla. Nu- pă!a de ar$a atârnată la (râul ace!tua. ardupă ce-l a#&ârl pe ;ent "ntr-un col*, "ş dădu !ea$a, "ncudat, că ar f fo!t$a (ne !ă-l de#ar$e#e totuş. /cu$ &a f ne&ot !ă-ş dea "n &leagcapactatea de apărare. uro!, ;ent "ş şter!e cu o $ână fa*a $ân%tă, ar cu cealaltă "ş căutăar$a. Dea&a ace!tea !e rdcă (ru!c, ar ra#a al(ă a tra!orulu *âşn !precapul $a!& al lu Corl. 4er de pe urechle ace!tua &(rară, anulând auto$at



energa. 6ch lu negr ş rotun# !e "ngu!tară, pr&ndu- pe oa$en care-ş "ntndeau $ânle !pre ar$e. e lângă uşă, 8ro!&enor !pu!e, cu un gla! tăo! )nceta*: acă nu ne *ne$ frea, e &a de no: ;ent "ş &âr" ar$a "n teacă ş !e "ntoar!e, u$t, cu fa*a !pre 8ro!&enor.

Corl !e ghe$u %o!, furo! pe o$ul ace!ta care-l !l!e !ă-ş dea "n &leagcapactatea de a controla energle dn afara proprulu !ău organ!$. /cu$nu $a putea face altce&a decât !ă aştepte, cu och la pândă, ur$ărle. ;ent contnua !ă-l pr&ea!că pe 8ro!&enor. Cne na(a te cre#, de da ordne Se ră!t el, "ncudat. 8ro!&enor nu- ră!pun!e. Eolul lu "n ace!t ncdent lua!e !fârşt. )ntr-un$o$ent de cr#ă, ro!t!e cu&ntele nece!are, pe tonul de co$andă care !e$punea. aptul că oa$en care !e !upu!e!eră " puneau acu$ la "ndoalădreptul de a co$anda nu a&ea $portan*ă. Cr#a trecu!e. Ceea ce făcu!e el nu a&ea nc o legătură cu &no&ă*a !au ne&no&ă*a$on!trulu. 6rcare ar f fo!t re#ultatul fnal al nter&en*e lu 8ro!&enor,

!oarta $on!trulu nu putea f hotărâtă de un !ngur o$, c de autortă*lerecuno!cute ale na&e !pa*ale. /!cultă, ;ent, !pu!e Sedel cu răceală, eu nu cred că *-a perdutcapul. / "ncercat dnadn! !ă-l o$or pe $otan, deş şta prea (ne cădrectorul a d!pu! !ă ră$ână "n &a*ă. Tare-aş &rea !ă- raporte# faptadu$tale ş !ă- cer !ă-* aplce !anc*unle de rgoare. 'e cunoştretrogradarea ş perderea dreptulu de a candda la cele două!pre#ecepo!tur de co$andă elg(le. Se au# un $ur$ur "n rândurle celor pe care 8ro!&enor " recuno!cudrept part#an lu ;ent. <a, Sedel, la!ă-te de fleacur: Spu!e unul dntre e.

+n altul !e arătă ş $a cnc Nu uta că e2!tă $artor "n fa&oarea lu ;ent, aşa cu$ e2!tă ş$artor "$potr&a lu. ;ent " !ăgetă cu o pr&re rea pe ce dn %ur. /&ea dreptate ;orta !ă !pună că tră$ "ntr-o epocă de "naltăc&l#a*e. Ba char de decaden*ă: u$ne#eule: 2cla$ă el cu gla! păt$aş.Nu e2!tă prntre no n$en care !ă-ş dea !ea$a de "ntreaga gro#ă&e a!tua*e >ar&ey a $urt de nc câte&a ore, ar $on!trul ă!ta, pe care-l şt$cu to* &no&at de $oartea lu, !tă !lo(od ac ş pune la cale &reo nouăcr$ă. Vct$a !e afla pro(a(l "n acea!tă "ncăpere. Ce fel de oa$en !unte$Sunte$ oare nşte proşt, nşte cnc, !au nşte gropar Sau te po$eneşt că

"n!ăş c&l#a*a noa!tră e atât de ra*onal!tă, "ncât a$ f "n !tare !ă-l pr&$cu !$pate char ş pe-un ucgaş /&ea dreptate =orton. =on!trul ă!ta nu-un an$al, c un da&ol, &ent dn fundul adulu ace!te planete utate: Nu $a f atât de $elodra$atc, " !pu!e Sedel. /nal#a du$talepoartă a$prenta unu de#echl(ru p!hc. Nu !unte$ nc gropar, nc cnc.Sunte$ nşte oa$en de ştn*ă ş &re$ !ă-l !tude$ pe $otanul ă!ta. /cu$,când "l (ănu$, $ă "ndoe!c că ar $a putea !ă-l "ncol*ea!că pe care&a dntre



no. N-ar a&ea nc o şan!ă. )n a(!en*a lu =orton, aş pune la &ot che!tunea,adaugă Sedel, rotndu-ş pr&rea. Sunt "n a!ent$entul tuturor Nu ş "n al $eu, Sedel, !pu!e S$th. , cu$ p!hologul "l pr&ea cu gura că!cată, S$th contnuă )n acele $o$ente de pancă ş de #ăpăceală, n$en nu pare !ă f

o(!er&at că rada*a !lo(o#tă de ;ent nu -a făcut nc un rău $otanulu, deşl-a n$ert "n $oalele capulu. Sedel "ş pl$(ă de la S$th la Corl pr&rea u$tă, apo "l "ntre(a peS$th şt !gur că l-a n$ert Totul !-a petrecut atât de fulgerător, cu$!ngur a !pu!: Vă#ând că $otanul n-a pă*t n$c, $-a$ "nchput că ;ent atra! pe alătur. Sunt !gur că l-a n$ert drept "n cap, #!e S$th. reşte, un fa#er nupoate o$or" pe loc nc $ăcar un o$, dar "l poate răn. =otanul nu pare !ă ferănt, nc $ăcar nu tre$ură. Nu pretnd că- o do&adă concludentă, dara&ând "n &edere "ndoelle noa!tre7

Sedel ră$a!e de!cu$pănt o clpă, apo !pu!e 4oate că pelea "l fereşte de căldură ş de energe. 4oate. ar, a&ând "n &edere ncerttudnea "n care ne află$, cred c-artre(u !ă- cere$ lu =orton !ă-l "nchdă "ntr-o cuşcă. Sedel "ş "ncrunta !prâncenele a "ndoala. /!ta- o propunere $a re#ona(lă, S$th, ro!t ;ent. ec, te-a declara $ul*u$t, ;ent, dacă l-a$ "nchde "ntr-o cuşcă ;ent ră$a!e pe gândur o clpă, apo ră!pun!e, cu o undă de regret a. acă nşte pere* de $croo*el, groş de patru degete, nu &or#(ut !ă-l re*nă, "n!ea$nă că- pute$ da pe $ână "ntreaga na&ă. 8ro!&enor, care ră$ă!e!e "n fundul "ncăper, nu !e a$e!tecă "n

d!cu*e. )n raportul lu către =orton, el re!pn!e!e deea de a-l &âr" pe$on!tru "ntr-o cuşcă, deoarece $ecan!$ul de "nchdere al ace!tea !epărea prea fragl. Sedel $er!e la un &deoco$uncator $ural ş &or( "n şoaptă cu cne&a,apo !e "ntoar!e. rectorul e de acord !ă-l "nchde$ pe $otan "ntr-o cuşcă, fără arecurge la &olen*ă. )n ca# contrar, ne !fătueşte !ă-l "nchde$ "n orce "ncăpere !-ar n$er !ă ntre. Ce părere a&e* )n cuşcă: Strgară "ntr-un gla! &reo două#ec de oa$en. 8ro!&enor aştepta !ă !e facă lnşte, apo !pu!e Scoate*-l afară la noapte. N-o !ă !e depărte#e de na&ă7

Celal* nc nu-l (ăgară "n !ea$ăF doar ;ent " ră!pun!e cu o $utrăacră Nu prea şt ce &re, a$ $pre!a. )ntâ, " !al&e# &a*a, pe ur$ărecunoşt că- perculo!. -a !al&at !ngur &a*a, replcă 8ro!&enor pe un ton !ec. )l &o$ "nchde "ntr-o cuşcă, !pu!e ;ent, "ntorcându- !patele. !ngurul loc care !e potr&eşte unu ucgaş. /cu$, că ne-a$ hotărât, cu$ &o$ proceda )l !cod Sedel.



Dne* neapărat !ă-l "nchde* "ntr-o cuşcă )ntre(ă 8ro!&enor. Nepr$nd nc un ră!pun! de altfel nc nu !e aştepta !ă-l pr$ea!că "nanta !pre $on!tru ş- atn!e capătul celu $a apropat tentacul. /ce!ta !eretractă uşor, dar 8ro!&enor "ntn!e o $âna ş-l apucă #dra&ăn, arătând cucealaltă !pre uşă. =on!trul şo&ă o clpă, apo !tră(ătu "n tăcere !ala.

/cu$ tre(ue !ă ne !ncron#ă$ prec! $şcărle, #!e 8ro!&enor.8ata: 4e!te un $nut, Corl "l ur$ă docl pe 8ro!&enor "ntr-o "ncăpere pătrată,cu pere* $etalc, care a&ea "ncă o uşă drept "n fa*a cele pe unde ntra!eră.8ro!&enor eş pe uşa acea!ta, dar când Corl dădu !ă-l ur$e#e, u!a !e "nch!e "n na!F "n aceeaş clpă, au# un clnchet $etalc "napoa lu !e "nch!e!e ş cealaltă uşă. Când "n*ele!e că fu!e!e atra! "ntr-o capcană, Corl !e!ch$ono! de ură, dar nu-ş trăda prn n$c fura. )ş dădea !ea$a căreac*ona altfel acu$ decât reac*ona!e "n a!cen!orul acela. Vre$e de !utede an, a&u!e!e o !ngură preocupare hrana. /cu$ !e tre#eau "n creerul lu$ ş $ de a$ntr. Trupul lu a!cundea puter pe care "nceta!e de $ult !ă

le folo!ea!că. 4e $ă!ură ce-ş a$ntea de ele, !e ş gândea la po!(ltă*le dea le folo! "n actuala !tua*e. Se lă!ă pe la(ele puternce, dar $lădoa!e, dn !pate ş !ondă cu perde pe urech "ncărcătura de electrctate a $edulu a$(ant. /po !e lung pepodea. 6ch lu a&eau o lucre d!pre*utoare. @o(toc:A parc-ar f !pu!. Cu &reo oră $a târ#u, au# cu$ un o$ era S$th u$(la la un$ecan!$ dn ta&anul cuşt. Corl !ăr "n pcoare, !perat de (ună !ea$ă că-!u(e!t$a!e pe oa$en aceşta, care acu$ a&eau !ă-l o$oare. Spera!e că-&or lă!a de!tul t$p ca !ă-ş poată pune "n aplcare planul. 4r$e%da "l #ăpăc!e. ar când !$* deodată nşte rada*, $ult !u(!pectrul &#(ltă*, "ntreg !!te$ul ner&o! !e "ncordă "n fa*a pr$e%de.

Trecură $a $ulte !ecunde până !ă-ş dea !ea$a ce !e "ntâ$pla cne&a "!cana nterorul corpulu. upă un t$p, o$ul plecă. Curând după aceea, Corl au# #go$oteleunor oa$en care tre(ăluau ce&a $a departe. 3go$otele a!tea !e !tn!erătreptat. Corl aştepta ră(dător !ă !e facă lnşte. 6dnoară, "nante de a fa%un! relat& ne$urtor, corl o(şnuau ş e !ă doar$ă noaptea "ş adu!e!ea$nte de ace!t o(ce pr&ndu- pe oa$en care $o*ăau "n ((lotecă. +n #go$ot !tărua totuş paş a do oa$en contnuau !ă ră!une "nlnştea care "n&ălu!e na&a. 4aş treceau $ereu prn fata cuşt, !e depărtaupu*n, apo !e "ntorceau. n păcate, pa#nc $ergeau !eparat. )ntâ treceaunul dntre e, ar celălalt "l ur$ă, la o d!tan*ă de &reo #ece $etr.

Corl " lă!ă !ă treacă de $a $ulte or. e fecare dată calcula ca$ câtt$p le tre(ua ca !ă !tră(ată d!tan*a aceea. )n cele dn ur$ă !e lă$ur. edata acea!ta, "n clpa când ce do !e depărtară de uşa Corl "ş acordăorganele de !$* la o frec&en*ă $ult !uperoară cele a &(ra*lor o$eneşt.4ul!a*le &olente ale ple ato$ce dn !ala $otoarelor " #gudură !!te$ulner&o!. 8eneratoarele " $ur$urară $nul energe lor pure. Corl !$* flu2ulcare trecea prn ca(lurle dn pere* ş prn "ncuetoarea uş. )ncordându-ş



trupul, !e !trădu dn ră!puter !ă do$ne acea!tă furtună de energe.eodată, per de pe urech " &(rară "n rt$ul e. /u# atunc un #ăngănt $etalc. /tngând uşor uşa cu unul dntentaculele !ale, Corl o de!ch!e ş eş pe cordor. 6 clpă !e !$* năpădt deun $en! d!pre*, gândndu-!e la fn*ele acelea !tupde care cute#a!eră !ă-ş

pună $ntea cu un corl ar "n clpa ur$ătoare "ş a$nt că nu era !ngurulcorl de pe acea!tă planetă. ra un gând pe cât de neaşteptat, pe atât de!tranu. Căc " urâ!e pe celal* corl ş lupta!e fără $lă "$potr&a lor. ?ar acu$,&edea "n pu*n care $a ră$ă!e!eră "n &a*ă nşte rude apropate. acă ar fa&ut răga#ul !ă !e "n$ul*ea!că, n$en cu atât $a pu*n aceşt oa$en nul !ar $a f putut "$potr&. 8ândndu-!e la acea!tă po!(ltate, !e !$* copleşt de proprle- l$teş de !ngurătatea lu era !ngur contra o $e "n acea!tă luptă pentrucucerrea gala2e. )ntreg +n&er!ul părea că- face !e$n cu och !telelor!ale, a*â*ându- a$(*a ş lăco$a ne$ă!urată. acă dădea greş acu$, nu

&a $a a&ea ncodată o altă oca#e. )ntr-o lu$e fără hrana, nu putea !pera !ăde#lege tana călătorlor !pa*ale. Nc $ăcar con!tructor oraşulu nufu!e!eră "n !tare !ă !e de!prndă de planeta lor. upă ce trecu prntr-o !ală $are, Corl !e po$en pe un alt cordor, "nfa*a uş pr$ulu dntre dor$toare. +şa era "ncuata cu un $ecan!$electrc, dar #(ut !-o de!chdă fără #go$ot. Eepe#ndu-!e "năuntru, !fâşegâtle%ul o$ulu care dor$ea "n pat. Capul ace!tua "ncepu !ă !e #(ată, dartrupul tre!ăr o dată ş "n*epen. eş a$e*t de eflu&le dulu, Corl !e !l !ă-ş &adă de dru$. apte dor$toare şapte &ct$e. /po !e "ntoar!e, fără #go$ot, "ncuşca lu ş "nch!e uşa. )ş calcula!e cu o re$arca(lă prec#e $şcărle. Când

ce do pa#nc a%un!eră la uşa lu, aruncară o pr&re pe d!play-ul ca$ere&deo de !upra&eghere ş $er!eră $a departe. /tunc Corl porn "n cea de-adoua e2ped*e ş, "n câte&a $nute, reuş !ă treacă prn alte patrudor$toare. ?ntră apo "ntr-un dor$tor "n care !e aflau două#ec ş patru deoa$en. 4ână acu$ lucra!e repede, ca !ă !e poată "ntoarce "n t$p utl "ncuşca lu. 4o!(ltatea de a ucde atâ*a oa$en deodată "l #ăpăcea. )n decur!de pe!te o $e de an, n$c!e toate for$ele de &a*a pe care putu!e !ăpună gheara. ar char la "nceputul acele peroade, nu #(ut!e !ă capture#e$a $ult de o &etate pe !ăptă$ână. Toc$a de aceea, nc nu !$*!e ne&oa!ă !e !tăpânea!că. ?ntră, aşadar, "n dor$torul acela ş-l !tră(ătu cu paş de felnă, ar

&oluptatea de a ucde nu-l pără! decât "n clpa când nu $a ră$a!e "n "ncăpere nc un o$ &u. Corl "ş dădu atunc !ea$a că #ă(o&!e prea $ult ş!e !pere de greşeala făcută. 4lănu!e !ă- o$oare "ntr-o !ngură noapte peto* oa$en dn na&ă, calculându-ş cu prec#e atacurle, "n aşa fel "ncât !ă !epoată "ntoarce după fecare atac "n cuşca lu, pentru ca pa#nc !ă-l &adăcând treceau peacolo. /cu$, "n!ă, nu $a putea !pera !ă pună !tăpânre pena&a "ntr-o !ngură noapte.



Corl !e !trădu !ă-ş adune gândurle. ără !ă- $a pe!e de #go$otulpe care-l făcea, eş "n fugă pe cordor, deş !e aştepta !ă fe "ntâ$pnat cu %etur de rada* prea puternce pentru a le putea neutral#a. Ce do pa#nc!tăteau pe cordor, unul lângă altul. ra l$pede că de!coper!eră uşade!ch!ă, căc "ş rdcară !$ultan pr&rle ş "ncre$enră la &ederea

ghearelor ş tentaculelor ace!tu $on!tru feroce, cu och !căpărând de ură.+nul dntre e "ş "ntn!e $âna !pre ar$ă, dar era prea târ#u. Celălalt, care părea paral#at de !pa$ă, !coa!e un *păt !trdent, alcăru ecou lugu(ru, repetat de pere* !onor a cordoarelor, " tre# pe to* ceafla* la (ordul na&e. Dpătul ace!ta !e perdu "ntr-un fel de gâlgât "ngro#tor,când Corl a#&ârl cada&rele celor do pa#nc toc$a "n celălalt capăt alcordorulu. Nu &oa ca ace!te cada&re !ă fe gă!te "n aproperea cuşt !ale.ra !ngura lu şan!ă. 3gudut până "n !trăfundur, conştent de enor$agreşeală pe care o !ă&ârş!e, ncapa(l !ă-ş adune gândurle, Corl !e "ntoar!e "n te$n*a lu, a căre uşa !e "nch!e cu un clnchet $etalc. 4rn "ncuetoareaelectrcă "ncepu dn nou !ă crcule curentul. Corl !e făcu ghe$, ca ş cu$ ar f

dor$t, căc au#!e #go$ot de paş ş gla!ur a*â*ate. eş cu och "nchş, "şdădu !ea$a că cne&a "l pr&ea prn d!play-ul ca$ere de !upra&eghere. ta "n!ă că $o$entul crtc a&ea !ă &nă a(a după de!coperrea cada&relor. Corl !e pregăt aşadar pentru cea $a $are (ătăle dn &a*a lu. Se&er e $ort: 2cla$ă =orton. Ce-o !ă ne face$ fără Se&er BrecHenrdge: Coulter: 7 ce&a "ngro#tor: 8ro!&enor nu #(utea !ă "nante#e prn cordorul "n*e!at de oa$en. edouă or "ncerca!e !ă-ş facă loc, dar de fecare dată fu!e!e "$pn! "napo denşte oa$en care nc $ăcar nu-ş "ntor!e!eră capetele ca !ă-l pr&ea!că.8ro!&enor !e lă!ă păgu(aş. eodată, au# dn nou gla!ul drectorulu acă &reunul dntre &o are &reo dee, !-o !pună:

e$en*ă !pa*ală: 3!e cne&a. ?deea a!ta "l ener&a pe 8ro!&enor. ra o no*une a(!urdă care contnua!ă crcule de atâta a$ar de an, de când "ncepu!eră călătorle !pa*ale.aptul că un oa$en "ş perdu!eră $n*le "n co!$o!, dn prcna !ngurătă*,a frc ş a ten!un ner&oa!e, nu "n!e$na că !ufer!eră de o (oală !pecală.6 călătore "ndelungată, cu$ era acea!ta, $plca anu$te r!cur e$o*onale de altfel, 8ro!&enor !e afla la (ordul na&e, prntre altele, ş dn prcna a!ta dar de!pre o ne(une cau#ată de !ngurătate nu putea f &or(a "n ca#ul defată. =orton şo&ăa. ra l$pede că deea !e părea ş lu fără no$ă. Nu era "n!ă $o$entul !ă !e poarte d!cu* !u(tle. 6a$en aceşta erau !pera* ş

ner&oş. 4entru a- lnşt, tre(ua !ă l !e dea certtudnea că &or f luate toate$ă!urle nece!are. Toc$a "n a!tfel de $o$ente un conducător de e2ped*ş al* re!pon!a(l "ş perdu!eră pentru totdeauna "ncrederea !u(alternlorlor. 8ro!&enor a&u $pre!a că la o a!e$enea e&entualtate !e gândea ş=orton, căc "ş cântăr cu gr%ă cu&ntele când &or( dn nou /$ pre&ă#ut o a!tfel de po!(ltate. octorul ggert ş a!!ten* !ă&or !upune "ntreg per!onalul unu e2a$en $edcal. eoca$dată e2a$nea#ăcada&rele.



6 &oce puterncă, de (arton, ră!ună aproape de urechea lu 8ro!&enor ?ată-$ă, =orton: Spune-le ace!tor oa$en !ă-$ facă loc: 8ro!&enor "ntoar!e capul ş-l recuno!cu pe doctorul ggert. 6a$en !eş adu!eră la o parte, pentru a-l lă!a !ă treacă. ggert păş prntre e, ar8ro!&enor "l ur$ă, fără şo&ăre aşa cu$ !e ş aştepta!e, to* "l luară drept un

a!!tent al doctorulu. Când a%un!eră "n fa*a lu =orton, ggert " !pu!e V-a$ au#t, do$nule drector, ş &ă pot a!gura de pe acu$ căpote#a une de$ente !pa*ale e!te e2clu!ă. 8âtle%urle &ct$elor au fo!t#dro(te de o for*ă egală cu aceea a #ece oa$en. n-au a&ut nc $ăcarrăga#ul !ă !trge. octorul tăcu o clpă, apo "ntre(ă Ce- cu $otanul no!tru, do$nule drector =otanul e "n cuşca lu, doctore, " ră!pun!e =orton, !cuturând dncap. Se pl$(ă de colo până colo. /ş dor că e2per* !ă-$ !pună dacă-lpute$ (ănu !au nu. Cuşca aceea a fo!t concepută pentru nşte an$ale depatru-cnc or $a $ar decât $otanul no!tru. Nu-$ &ne a crede că el ar

putea f &no&at de $oartea oa$enlor noştr, dacă nu cu$&a !tăpâneşte oştn*ă pe care no na$ f capa(l nc $ăcar !ă ne-o $agnă$. =orton, !e a$e!tecă "n &or(ă S$th, a&e$ acu$ de!tule do&e#, "$pare rău că tre(ue !ă *-o !pun doar şt (ne că aş f preferat ca $otanul !ără$ână "n &a*ă dar a$ "ncercat !ă-l !cane#, cu !canerul telefluore!cent, şnc o $agne nu !-a $pr$at pe "nreg!trare. /du-* a$nte ce !punea8ourlay. =on!trul ă!ta pare capa(l !ă recep*one#e ş !ă e$tă &(ra* peorce lung$e de undă. /cu$, după cele ce !-au "ntâ$plat, e clar că nc oenerge nu-l poate do(or" a$nt*-&ă ce-a făcut cu ar$a lu ;ent, parc-ar ffo!t o %ucăre: Ce fel de $on!tru a&e$ la (ord 2cla$ă cne&a. 4ă, dacă- "n !tare

!ă capte#e energa ş !-o tran!$tă pe orce lung$e de undă, atunc n$cnu-l $a poate opr !ă ne o$oare pe to*: /r f făcut-o de $ult dacă ar f fo!t n&nc(l, replcă =orton. porn cu paş hotărâ* !pre ta(loul de co$andă de dea!upra uş. Nu de!chde uşa: 8e$u ;ent, punând $âna pe ar$ă. N-o de!chd, dar dacă aş apă!a pe (utonul ace!ta, un curent electrcar !tră(ate pardo!eala ş l-ar electrocuta pe cel dnăuntru. un d!po#t& pecare l-a$ n!talat, dn !prt de pre&edere, "n toate cuştle de pe na&ă. =orton apă!ă pe (utonul acelu d!po#t&. 6 flacără al(a!tră *âşn dn ta(loul$etalc ş câte&a !guran*e !e "nnegrră. =orton "ntn!e $âna ş !coa!e la&edere una dntre ele.

cudat, #!e el clătnând dn cap. )n $od nor$al, !guran*ele a!teanar f tre(ut !ă !ară. /cu$, nu pute$ nc $ăcar !ă pr&$ "năuntru.Vdeoca$eră de !upra&eghere a fo!t d!tru!ă: acă a fo!t "n !tare !ă de!chdă uşa, !pu!e S$th, "n!ea$nă că acalculat toate r!curle po!(le ş că era pregătt !ă facă fa*ă ş percolulu deelectrocutare. /!ta do&edeşte totuş că- &ulnera(l la energle noa!tre, replcă=orton pe un ton !u$(ru. /lt$nter nu !-ar f o!tent !ă le facă nofen!&e.



!en*alul e!te că-l *ne$ "nch! "napoa unu perete gro!, făcut dn cel $are#!tent $etal. )n cel $a rău ca#, pute$ !ă de!chde$ uşa ş !ă-la$enn*ă$ cu un (la!ter. ar !ă "ncerca$ $a "ntâ !ă-l neutral#ă$ curada* telefluore!cente. n nterorul cuşt !e au# un #go$ot care-l făcu !ă a$u*ea!că !-ar f

#! că un trup $a!& !e pră(uş!e !u( unul dn pere*. 3go$otul ace!ta fuur$at de nşte (ufntur ca acelea ale unor o(ecte care-ar f că#ut pe podea. clar că ne-a ghct gândurle: 2cla$ă S$th. 4un ră$ăşag că$otanul nu prea !e !$te "n largul lu acolo. -ş dă !ea$a c-a făcut o pro!te "ntorcându-!e "n cuşcă. 6a$en nu $a erau atât de "ncorda*F un dntre e #â$(ră, ar câ*&a#(ucnră char "ntr-un râ! ner&o! la au#ul &or(elor lu S$th. 8ro!&enor, "n!ă,era de!cu$pănt. Nu- plăcu!eră #go$otele acelea. /u#ul e cel $a "nşelătordntre !$*ur. ra $po!(l !ă-* da !ea$a ce !e "ntâ$pla "n cuşcă. eodată au# &ocea lu 4ennon!, $ecancul-şef Ceea ce aş dor eu !ă ştu e!te de ce ndcatorul telefluor$etrulu a

fluctuat cu o a$pltudne aşa de $are "n $o$entul când $on!trul a făcut#go$otele acelea =ă "ntre( ce !-o f "ntâ$plat /tât pe cordor cât ş "n cuşca !e făcu lnşte. eodată "n !patele luS$th !e au# o $şcare căptanul 'eeth ş do of*er "n unfor$e $ltareapăru!eră pe cordor. Căptanul, un (ăr(at &onc, "n &âr!ta de &reo cnc#ecde an, !pu!e Vo prelua co$anda "n ace!t !ector. )ntre !a&an* pare !ă !e f "ncn!o d!pută, dacă !ă-l o$oare !au nu pe $on!trul dn cuşca aşa- !puta a luat !fârşt, " ră!pun!e =orton. /cu$ !unte$ cu to* depărere că $on!trul tre(ue răpu!. Toc$a ace!ta era ordnul pe care $ă pregătea$ !ă-l dau ş eu, #!e

căptanul. Con!der că !ecurtatea na&e e "n percol ş e!te de datora $ea !ăo apăr. ace* loc: a*-&ă "napo: /dăugă el pe un ton porunctor. ) tre(ură $ulte $nute până !ă dega%e#e cordorul. 8ro!&enor era$ul*u$t de nter&en*a căptanulu. acă $on!trul ar f eşt dn cuşcă ş -arf gă!t pe oa$en acea "$(ul#* "n fa*a uş, ar f putut !ă dea a$a-n e,o$orându- !au !chlodndu- pe $ul*. Nc acu$ percolul nu trecu!e cutotul, dar era nco$para(l $a $c. Ce cudat: 2cla$ă cne&a. 4arcă !-ar f $şcat na&a: 8ro!&enor a&u!e!e aceeaş !en#a*e !-ar f #! că cne&a &erfca po#*ana&e. /cea!ta &(ră o clpă, "nante de a re&en la po#*a nor$ală. 4ennon!, cne- "n !ala $otoarelor )ntre(ă căptanul 'eeth, pe un

ton tăo!. /!!tentul $eu ş a%utoarele !ale, ră!pun!e $ecancul-şef, al( ca&arul. Nu &ăd cu$ ar f putut e !ă7 S$*ră o #gudutură puterncă, ar na&a !e ră!uc "ntr-o rână ş păru !ă!e ră!toarne. 8ro!&enor !e po$en trântt pe podea. Eă$a!e o clpă loculu,parcă a$e*t de #(tură, apo !pa$a "l făcu !ă-ş recapete cunoştn*a. ) &ă#upe celal* "ntnş pe %o! "n %urul lu. +n ge$eau de durere. =orton !trgă un



ordn, pe care 8ro!&enor nu-l putu "n*elege. Căptanul 'eeth !e rdcă "npcoare ş "ncepu !ă "n%ure Cne dracuI a pu! "n func*une reactoarele )ntre t$p, na&a contnua !ă-ş accelere#e &te#a acea!ta a%un!e!eacu$ de cnc !au poate char de şa!e or $a $are decât for*a gra&ta*e.

8ro!&enor !ăr "n pcoare ş, repe#ndu-!e la cel $a apropat&deoco$uncator, "ncercă !ă ntre "n contact cu !ala $otoarelor, deş nu !eaştepta ca aparatul !ă func*one#e. )n !patele lu, cne&a !co!e!e un gea$ăt "nă(uşt. 8ro!&enor !e "ntoar!e, perple2. =orton, care pr&ea pe!te u$ărullu, e2cla$ă $on!trul: )n !ala $aşnlor: ?ar na&a a pornt cu no "n !pa*u: )n t$p ce =orton &or(ea, ecranul &deoco$uncatorulu !e "ntuneca. Na&a "ş $ărea contnuu &te#a. 8ro!&enor !tră(ătu şontâc-şontâc!alonul cel $are ş a%un!e "ntr-un alt cordor. )ş a$nt!e că &ă#u!e când&aacolo o $aga#e de co!tu$e !pa*ale. ar căptanul 'eeth -o luă "nante ş,!co*ând dn $aga#e un co!tu$, !e &âr" nu$adecât "n el. Când 8ro!&enor

a%un!e "n fa*a lu, căptanul toc$a "ş "nchea co!tu$ul ş- act&a d!po#t&ulde antaccelera*e. Căptanul "l a%uta pe 8ro!&enor !ă !e &âre ş el "ntr-un co!tu$. )ntret$p, al* oa$en "ş făcu!eră apar*a pe cordor. )n câte&a $nute $aga#a fugoltă, ar oa$en co(orâră cu un eta% $a %o!, pentru a căuta alte co!tu$e./cu$, #ec de oa$en dn echpa% erau gata !ă !e pună pe trea(ă. Căptanul'eeth d!păru!e. Cât de!pre 8ro!&enor, !e gră( !ă !e "ntoarcă la cuşcă,ştnd (ne ce anu$e a&ea de făcut. +n grup de !a&an* !e !trân!e!e "n fa*auş, care părea !ă f fo!t de!ch!ă cu câte&a clpe $a "nante. 8ro!&enor pr&pe!te u$er lor ş &ă#u "n peretele dn fundul cuşt o gaură enor$ă, prn carear f putut trece uşor cnc oa$en deodată. =etalul părea "ndot ş tăat "n

$ulte locur. e!ch#ătura dădea !pre un alt cordor. N-aş f cre#ut că aşa ce&a e cu putn*ă, $ur$ură 4ennon! prn ca!cade!făcută a co!tu$ulu !ău !pa*al. Nc $ăcar (aro!ul no!tru greu de #ecetone n-ar f "n !tare !ă găurea!că dntr-o !ngură lo&tură un perete de$croo*el gro! de patru degete. a, a$ au#t o !ngură #(tură.e#ntegratorulu ato$c -ar tre(u cel pu*n un $nut ca !ă facă o a!e$eneatrea(a, dar atunc "ntreaga #onă ar ră$âne radoact&ă t$p de $a $ulte!ăptă$ân. Să şt, =orton, că a&e$ de-a face cu-o fn*ă !upranaturală:rectorul nu- ră!pun!e. 8ro!&enor &ă#u că S$th e2a$na gaura dn perete. Bare$ de n-ar f $urt BrecHenrdge: 6ftă (ologul. Nu$a un$etalurg!t ne-ar putea e2plca ace!t feno$en. 4r&*:

atn!e $argnea #dren*ută a $etalulu. 6 (ucă*că " ră$a!e "ntredegete o clpă, apo !e fărâ$*ă ş că#u ca un norşor de praf pe podea. =ă prcep pu*n la $etalurge, !pu!e 8ro!&enor, "nantând !preS$th. 6a$en " făcură loc !ă treacă. şt unul dntre a!!ten* lu BrecH )l "ntre(ă (ologul, aruncându- opr&re "ncruntată.



4refăcându-!e că nu-l aude, 8ro!&enor !e aplecă ş-ş pl$(ă degetele "$(răcate "n $ănuşa co!tu$ulu !pa*al prn $or$anul de !fărâ$ătur$etalce de pe podea. Nu- nc un $racol, #!e el, rdcându-!e repede. upă cu$ şt*,cuştle a!tea !unt făcute dntr-un ala% electro$agnetc, la care !e adaugă, de

o(ce, o pul(ere $etalcă foarte fnă. =on!trul ş-a folo!t puterlee2traordnare pentru a de#ntegra partculele co$ponente ale ala%ulu. /!tae2plcă &ara*le telefluor$etrulu o(!er&ate de do$nul 4ennon!. =on!trul afolo!t energa, trupul lu %ucând rolul de tran!for$ator, pentru a dărâ$aperetele, apo a eşt pe cordor ş a co(orât "n !ala $otoarelor. 8ro!&enor era u$t că celal* nu-l "ntrerup!e!eră era l$pede că-l luaudrept un a!!tent al răpo!atulu BrecHenrdge. /!e$enea confu# erau freştla (ordul une na&e atât de $ar, a căre oa$en nu a&u!e!eră "ncă răga#ulde a- cunoaşte pe to* tehncen de rang nferor. ;ent !e adre!a drectorulu, pe un ton cal$ eoca$dată, a&e$ de "nfruntat un $on!tru neo(şnut, care a pu!

!tăpânre pe na&ă, controlând !ala $otoarelor ş energle e aproapenel$tate, precu$ ş partea cea $a $portantă a atelerelor. 8ro!&enor putu ct !pa$a #ugră&ta pe fe*ele oa$enlor la au#ulace!tor &or(e, care nu făceau decât !ă de!cre !tua*a de fapt. +nul dntre of*er !pu!e totuş o$nul ;ent greşeşte. =on!trul nu a pu! co$plet !tăpânre pe !ala$otoarelor. Ne $a ră$âne puntea de co$andă, care dr%ea#ă func*onarea "ntreg na&e. u$nea&oa!tră, do$nlor, poate că nu cunoaşte* e2act!tructura !!te$elor noa!tre de propul!e. &dent, $on!trul ar putea până laur$ă !ă ne #ole#e, dar "n clpa de fa*ă !unte$ "n $ă!ură !ă (locă$ toateco$en#le care !e fac dn !ala $otoarelor.

4entru u$ne#eu, e2cla$ă cne&a, de ce n-a* "ntrerupt al$entareacu energe, "n loc !ă &âra* o $e de oa$en "n co!tu$e !pa*ale Căptanul 'eeth, ră!pun!e of*erul, e!te de părere că !unte$ $a "n!guran*ă "n nterorul câ$pulu de for*ă dn ace!te co!tu$e. pro(a(l că$on!trul n-a $a fo!t ncodată !upu! une accelera* atât de $ar ş ar fpăcat !ă perde$, "ntr-un $o$ent de pancă, ace!t a&anta%, ca ş altele. Care altele Cred că pot ră!punde la "ntre(area a!ta, nter&en =orton. +na&anta% e!te faptul că şt$ anu$te lucrur de!pre $on!tru. /cu$ aş &rea !ă-l!upune$ unu te!t. (un, adăugă el adre!ându--!e of*erulu, ş roagă-l pecăptanul 'eeth !ă ne per$tă o $că e2peren*ă.

Cred că ar f $a (ne !ă -o cere* per!onal, replcă of*erul. 4ute*lua legătura cu el prn &deoco$uncator. Căptanul !e afla pe puntea deco$andă. =orton !e "ntoar!e pe!te câte&a $nute. 4ennon!, !pu!e el, căptanul 'eeth "* ordonă !ă conduc e2peren*ă, "n caltate de of*er ş de şef al !ăl $otoarelor. 8ro!&enor a&u $pre!a că de!luşeşte o undă de ener&are "n gla!uldrectorulu. Căptanul nu glu$!e de!gur când !pu!e!e că prea conducerea



na&e. 'a (ordul ace!tea !e repeta &echea po&e!te. eş forurle deconducere a&u!e!eră gr%ă !ă del$te#e cât $a prec! !ferele de nfluen*ăale autortă*lor c&le ş $ltare, ele nu putu!eră, freşte, !ă pre&adă totul. )nult$ă n!tan*ă, foarte $ulte depndeau de per!onaltatea oa$enlor. 4ână "npre#ent, of*er ş $e$(r echpa%ulu, care erau, to*, $ltar, "ş făcu!eră

conştnco! datora, !u(ordonându-!e *elurlor e2ped*e. Totuş, dne2peren*a altor na&e, gu&ernul tră!e!e conclu#a că $ltar nu au o părereprea (ună de!pre oa$en de ştn*ăF ar o!tltatea lor fa*ă de aceşta !e$anfe!tă de!ch! toc$a "n a!e$enea $o$ente crtce, cu$ era cel prncare trecea acu$ na&a Space Beagle. )n realtate, nu e2!ta nc un $ot& pentru că =orton !ă nu fe lă!at !ăconducă per!onal e2peren*a pe care o propu!e!e. o$nule drector, " !pu!e 4ennon!, n-o !ă a&e* răga#ul !ă-$e2plca* totul "n a$ănunt. Contnua* !ă da* ordne: ?ar dacă nu &o f deacord cu &reunul dntre ele, &o$ $a d!cuta. ra un fel elegant de a- recunoaşte autortatea. Ca $ecanc-!ef,

4ennon! era el "n!uş un o$ de ştn*ă. =orton !e gră( !ă-l a!culte. o$nule 4ennon!, ro!t el pe un ton $pero!, tr$te câte cnctehncen la fecare dntre cele patru ntrăr ale !ăl $otoarelor: u &o luaco$anda unua dn ace!te grupur. ;ent, du$neata &e lua co$anda celu de-al dolea grup: u$neata, S$th, &e conduce al trelea grup: ?ar du$neata,4ennon!, "l &e conduce pe al patrulea. Vo$ folo! tunurle ter$oradante$o(le, cu a%utorul cărora &o$ de#ntegra uşle a$ (ăgat de !ea$ă că !unt,toate, "nch!e. =on!trul !-a "ncuat "năuntru. u$neata, Selen!H, te &e ducepe puntea de co$andă ş &e deconecta toate !!te$ele, cu e2cep*areactoarelor, pe care le &e racorda la panoul central. )ncă ce&a nu frâna*

&te#a na&e, !-a "n*ele! a, do$nule: ) ră!pun!e plotul ş porn pe cordor. =orton " !trgă dn ur$ă Eaportea#ă-$ prn &deoco$uncator dacă &reunul dntre !!te$e "ncepe !ă func*one#e dn nou: 6a$en aleş pentru a- a%uta pe şef celor patru grupur făceau, to*,parte dn @garn#oanaA na&e. 8ro!&enor $er!e, "$preună cu al* câ*&a, la od!tan*ă de &reo două !ute de pcoare, pentru a ur$ăr de acolode!făşurarea opera*unlor. 4r&nd ecranele de protec*e ş tunurle $o(leadu!e de $ltar, a&u !en#a*a pen(lă că &a a!!ta la un de#a!tru. /precade!gur $portan*a ataculu ce !e pregătea, "ş $agnă char ca ace!ta ar

putea f "ncununat de !ucce!, dar "ş !punea că !ucce!ul depndea de prec#alo&tur. 4entru $o$ent, n$c nu era pre&#(l. /tacul era conceput pe (a#aunu &ech, foarte &ech !!te$ de organ#are a oa$enlor ş a cunoştn*elorlor. 8ro!&enor era rtat $a ale! de faptul că tre(ua !ă a!!te pa!& laacea!tă opera*une, pe care o putea, cel $ult, crtca. /u# deodată gla!ul lu =orton pe re*eaua prncpală /şa cu$ &-a$ $a !pu!, e &or(a de o e2peren*ă. a are la (a#apre!upunerea că $on!trul n-a a&ut "ncă răga#ul !ă facă ra&ag "n !ala



$otoarelor. Tre(ue !ă proftă$ de oca#e, pentru a-l captura, "nante ca$on!trul !ă poată trece el "n!uş la atac. ar, "n afară de acea!tă po!(ltatede a-l n$c $edat, $-a$ $a gândt la o !olu*e. ?ată de!pre ce e &or(auşle ace!tea !unt concepute pentru a putea re#!ta la e2plo# puternce, aşacă &or trece pe pu*n cnc!pre#ece $nute până !ă cede#e la ter$orada*. )n

ace!t t$p, $on!trul nu &a putea face n$c. Selen!H e pe punctul de a tăaal$entarea cu energe. ) $a ră$ân, freşte, reactoarele, dar, după părerea$ea, $on!trul nu- "n !tare !ă le ac*one#e. 4e!te câte&a $nute &e* "n*elegece &reau !ă !pun7 !per că &e* "n*elege. 8ata, Selen!H 8ata. /tunc, "ntrerupe al$entarea: Cordorul fu "n&ălut (ru!c de "ntunerc de fapt nu nu$a cordorul, c "ntreaga na&ă, după cu$ prea (ne şta 8ro!&enor. /ce!ta "ş aprn!e$nproectorul ataşat de co!tu$ul lu !pa*al. Celal* făcură la fel. e*ele lor păreau l&de ş "ncordate "n lu$na proectoarelor. oc:

6rdnul lu =orton ră!una cu putere "n &deoco$uncator. Tunurleter$oradante "ncepură !ă dudue. Căldura pe care-o produceau era deorgne ato$că, deş nu ş de natură ato$că. a !e re&ăr!a a!upra $etaluludur al uş. 8ro!&enor &ă#u pr$ !trop a $etalulu ce "ncepea !ă !etopea!că. /l* !trop l !e adăugară, for$ând şu&oae de $etal lchd. cranultran!parent "ncepu !ă !e tul(ure, "ncât era dn ce "n ce $a greu !ă &e# ce !e "ntâ$pla la uşă. eodată, 8ro!&enor de!luş ca prntr-o cea*ă o lu$năncande!centă era uşa: ocul ace!ta drăce!c !trălucea dn ce "n ce $anten!, pe $ă!ură ce arş*a tunurlor $!tua $etalul. upă un t$p !e au#&ocea lu =orton, o &oce ca$ răguştă Selen!H:

)ncă n$c, şefule: Totuş, o f făcând ce&a, !pu!e =orton "n şoaptă. Nu-$ pot "nchpucă !tă ş aşteaptă acolo, ca un şo(olan "ncol*t7 Selen!H: N$c, şefule: =a trecură şapte $nute, apo "ncă cnc. efule: 2cla$ă Selen!H. / pu! "n $şcare generatorul electrc: 8ro!&enor tra!e adânc aer "n pept. )n clpa aceea au# gla!ul lu ;ent Nu pute$ tăa $a adânc, =orton. Te aştepta cu$&a la a!ta 8ro!&enor &ă#u cu$ =orton "ş lpeşte ochul de ecranul dn fa*a uş.e la d!tan*ă unde !e afla, a&u $pre!a că $etalul nu $a era char atât dencande!cent cu$ fu!e!e adneaor. +şaă de&en roşe, apo "ş recapătă

culoarea cenuşe, rece. /!ta- tot, deoca$dată: 6ftă =orton. 6a$en dn echpa% !ă !tea depa#ă pe toate cordoarele: Tunurle !ă ră$ână pe po#*e: ?ar şef de !ec* !ă&nă pe puntea de co$andă: 8ro!&enor "n*ele!e că e2peren*a lua!e !fârşt. 4a#ncul de la ntrarea pun* de co$andă cerceta cu un och (ănutorper$!ul pe care -l "ntn!e!e 8ro!&enor.



4re!upun că- "n ordne, #!e el "n cele dn ur$ă. Totuş, eşt pr$ulo$ !u( patru#ec de an care ntră ac. Cu$ de-a fo!t pro$o&at aşa repede =-a$ !pecal#at "ntr-o ştn*ă nouă, " ră!pun!e 8ro!&enor, #â$(nd. 4a#ncul pr& "ncă o dată per$!ul, apo -l re!ttu, "ntre(ându-l Ne2al!$ Ce- aa

6 ştn*ă a "ntregulu, o ştn*ă aplcată, " ră!pun!e 8ro!&enor ş trecupragul. 4e!te câte&a clpe, "ntorcând capul, &ă#u că celălalt "l ur$ărea cu opr&re (u$acă. 8ro!&enor #â$(, apo ută de pa#nc. Se afla pentru pr$aoară pe punte. 6ch lu !codeau fa!cna* pr&elştea dn %ur. 4anoul decontrol $a!&, fără !ă ocupe o !uprafa*ă prea $are era alcătut dntr-unşr de con!ole $etalce arcute, !uprapu!e, lung de câte şa#ec de $etr,plne de d!po#t&e ş n!tru$ente. e la o con!olă la alta !e putea a%ungeurcând nşte trepte. fertele co$en# puteau f ac*onate fe de %o!, fe de pe!caune $o(le propul!ate electrc. 4artea cea $a %oa!ă a "ncăper era a$ena%ată ca o !ală de cur!ur, cu

&reo !ută de fotol conforta(le, "ndea%un! de $ar pentru nşte oa$en "$(răca* "n co!tu$e !pa*ale. Vreo două du#n de oa$en a!tfel "$(răca* !eş n!tala!eră "n fotol. 8ro!&enor !e aşe#ă la rându-, fără #go$ot. 4e!tecâte&a clpe, =orton ş căptanul 'eeth "ş făcură apar*a, &ennd dn (roulcăptanulu, care era !tuat char lângă puntea de co$andă. Căptanul !eaşe#ă, ar =orton "ncepu, fără nc o ntroducere upă cu$ şt*, dntre toate !!te$ele dn !ala $otoarelor,generatorul electrc e!te cel $a $portant pentru felnă. Cuprn!ă de pancă,!-a !trădut dn ră!puter !ă-l pună "n func*une, "n t$p ce no for*a$ uşle.oreşte care&a !ă for$ule#e &reo o(!er&a*e 4ennon! ceru cu&ântul

/ş dor !ă $ !e e2plce cu$ de-a fo!t "n !tare $on!trul !ă facă dnuşle acelea nşte por* ne2pugna(le. 2!tă, !pu!e 8ro!&enor, un procedeu electronc gra*e cărua$etalele pot căpăta, te$porar, o durtate e2cep*onală, "n!ă nu$a cua%utorul unu echpa$ent !pecal pe care nu-l a&e$ la (ordul ace!te na&e. ;ent "l "ntrerup!e, ener&at, fulgerându-l cu pr&rea 'a ce ne-ar folo! !ă şt$ cu$ a fo!t $on!trul "n !tare de-oa!e$enea !pra&ă acă nu &o$ for*a ntrarea cu de#ntegratoarele ato$ce,!-a #! cu no: Vo$ f cu to* la chere$ul lu: Tre(ue !ă ne gând$ la un plan ş toc$a de aceea ne-a$ adunatac, !pu!e =orton, clătnând dn cap.

/po "l !trgă pe Selen!H. 4lotul, n!talat pe unul dntre !caunele $o(le, "ş !coa!e la &ederecapul, !pre u$rea lu 8ro!&enor, care nu-l o(!er&a!e până atunc. a, do$nule drector, ce dor* )ntre(ă Selen!H. 4une toate !!te$ele "n func*une: Selen!H "ş $ane&răa cu d(ăce !caunul !pre con!ola prncpală ş,a%un! acolo, ac*onă "ncet co$utatorul general. Se au# un fel de şuer ş na&a "ncepu !ă !e #gudue, !cuturată de un tre$ur puternc, dar pe!te câte&a



!ecunde "ş recăpătă echl(rul, $otoarele !e pu!eră "n $şcare, ar şuerul !e!tn!e treptat. =orton "ş făcu dn nou au#t gla!ul /ş dor că e2per* !ă facă propuner "n legătură cu lupta noa!tră "$potr&a $on!trulu. /r f ca#ul ca şef dfertelor !ec* !ă !e con!ulte "ntree, pentru a gă! o !olu*e practcă, fndcă, orcât de ntere!ante ar f teorle,

no a&e$ acu$ ne&oe toc$a de o a!tfel de !olu*e. Cu alte cu&nte, "ş !pu!e "n !nea lu 8ro!&enor, "ntr!tat, n-a&e$ne&oe de un ne2al!t. totuş, =orton &oa e2act acelaş lucru ca şne2alşt ntegrarea $a $ultor d!cplne ştn*fce. ar (ănuala lu8ro!&enor, că drectorul nu- &a !olcta ş lu părerea, !e ade&er. upă &reo două ore, =orton !pu!e cu un gla! o(o!t Cred că ar f (ne !ă luă$ o pau#ă de-o %u$ătate de cea!, pentru a$ânca ş a ne odhn pu*n, căc &o$ a&ea ne&oe de toate for*ele pentruatac. 8ro!&enor porn !pre (roul !ec*e !ale. Nu !$*ea ne&oa nc !ă$ănânce, nc !ă !e odhnea!că. 'a tre#ec ş unu de an, "ş putea per$te !ă

!e lp!ea!că de câte un prân# !au de câte o noapte de !o$n. /cu$, &oa !ăprofte de %u$ătatea a!ta de cea! pentru a gă! un ră!pun! la "ntre(area ce-de făcut cu $on!trul care pu!e!e !tăpânre pe na&ă Solu*a a!upra cărea că#u!eră de acord !pecalşt !e părea de!tul de!uperfcală. 6a$en aceşta nu-ş folo!eau dn pln cunoştn*ele. ecaredntre e "ş e2pu!e!e pe !curt dele "n fa*a unor coleg care nu erau deprnş!ă !e!#e#e legăturle po!(le dntre ace!te de. e aceea, planul de atac eralp!t de untate. 8ro!&enor "ş !punea, cu oarecare %enă, ca el un tânăr de tre#ec şunu de an era pro(a(l !ngurul $e$(ru al e2ped*e "n $ă!ură !ă &adănea%un!urle ace!tu plan. 4entru pr$a oară de când păş!e, cu şa!e lun "n

ur$ă, la (ordul ace!te na&e, "ş dădea !ea$a cu atâta clartate cât de radcal!e tran!for$a!e datortă educa*e pr$te la ?n!ttutul de Ne2al!$. )nco$para*e cu acea!ta educa*e, toate !!te$ele pedagogce anteroarepăreau "n&echte. 8ro!&enor nu-ş făcea nc un ttlu de glore dn for$a*aştn*fcă pe care-o căpăta!e. 4er!onal, nu contr(u!e cu n$c la creareane2al!$ulu. ar, ca a(!ol&ent al ?n!ttutulu ş ca partcpant cu $!une!pecală la e2ped*a na&e Space Beagle, !e !$*ea dator !ă gă!ea!că o!olu*e ş !ă "ncerce prn toate $%loacele !ă- con&ngă pe ce "n drept de %u!te*ea ace!te !olu*. eoca$dată, "n!ă, " lp!eau unele nfor$a*. e aceea, caută !ă le aflecât $a gra(nc, adre!ându-!e prn &deoco$uncator dfertelor !ec*.

) ră!pun!eră $a ale! !u(altern ace!tor !ec*. ar faptul că !ereco$anda ca şef de !ec*e a&ea a!upra lor un efect con!dera(l,deter$nându-, pe $a to*, !ă- dea o $ână de a%utor. +n, "n!ă, !e arătară ce&a $a retcen*, recurgând la for$ulă @Tre(ue!ă o(*n $a "ntâ apro(area !uperorlor.A +n !ngur şef de !ec*e S$th "ră!pun!e per!onal, dându- toate nfor$a*le cerute. +n altul "l rugă,poltco!, !ă-l che$e $a târ#u, după ce $on!trul &a f o$orât.



+na dntre ult$ele !ec* cu care luă legătura fu cea a ch$ştlorF8ro!&enor ceru !ă &or(ea!că drect cu ;ent, fnd !gur ş !perând căace!ta &a refu#a. Toc$a !e pregătea !ă- !pună !u(alternulu lu ;ent că !-ar$ul*u$ cu nfor$a*le !ale, când !pre u$rea ş de#a$ăgrea lu capătălegătura cu ;ent.

eful !ec*e de ch$e "l a!cultă cu &ădtă ner&o#tate ş- ră!pun!etăo! 4o* o(*ne pe căle o(şnute nfor$a*le de care a ne&oe. Totuş,datele pr&toare la de!coperrle făcute pe planeta p!c nu &or f d!pon(ledecât după câte&a lun. Tre(ue $a "ntâ !ă le &erfcă$ te$enc. o$nule ;ent, !tăru 8ro!&enor, te rog dn !uflet !ă-$ punu$adecât la d!po#*e datele pr&toare la anal#ă canttat&ă a at$o!fereace!te planete. S-ar putea ca ele !ă a(ă o nfluen*ă hotărâtoare a!upraplanulu !ta(lt "n şedn*ă. =-ar lua prea $ult t$p ca !ă-* e2plc "na$ănunt, dar te a!gur că7 +te ce e, tnere, "l "ntrerup!e ;ent pe un ton !arca!tc, &re$ea

d!cu*lor acade$ce a trecut. /$ $pre!a că nu "n*eleg că !unte$ pând*de-o pr$e%de de $oarte. acă !-ar produce &reo "ncurcătură, du$neata, euş to* celal* a$ putea f ataca* fără $lă. Nu e &or(a de un e2erc*u deg$na!tcă ntelectuală. acu$, te-aş ruga !ă nu $ă $a deran%e# t$p de#ece an: ;ent trânt receptorul. 8ro!&enor ră$a!e câte&a !ecunde perple2, cu o(ra% "$purpura* decudă. )ş &en "n!ă repede "n fre ş ceru, #â$(nd, legătura cu celelalte !ec*. Ta(elele lu ndcau, prntre altele, propor*le prafulu &ulcanc dnat$o!fera planete, e&olu*a dfertelor for$e de &egeta*e Jpe (a#a unu!tudu prel$nar al !e$n*elor lorK, tpul de tu( dge!t& pe care ar tre(u !ă-l

po!ede an$alele pentru a !e hrăn cu ace!te planteF apo, prn e2trapolare,!e e$teau pote#e pr&nd confor$a*a ş tpurle pro(a(le ale fn*elor &care !-ar f hrănt cu an$alele re!pect&e. Nea&ând altce&a de făcut decât !ă adnote#e un ta(el gata $pr$at,8ro!&enor #(ut "n !curt t$p !ă o(*nă grafcul dort. /ce!ta era foarteco$plcat. Nu -ar f &ent uşor !ă-l e2plce unua care n-ar f fo!t de%afa$lar#at cu ne2al!$ul. 4entru el, "n!ă, grafcul era cât !e poate del$pede, ndcându- po!(ltă* ş !olu* ce nu puteau f gnorate "n actuala!tua*e. Cel pu*n aşa !ocotea 8ro!&enor. Su( ttlul @Eeco$andăr generaleA, !cr!e @6rce !olu*e adoptată &atre(u !ă pre&adă ş o !upapă de !guran*ă.A

/po, luând patru cop ale grafculu, porn !pre !ec*a$ate$atcenlor. ?ntrarea "n !ec*e era pă#tă de câ*&a oa$en $ă!ura deprecau*e neo(şnută, dctată de percolul unu atac dn partea $on!trulu.Când pa#nc refu#ară !ă-l la!e !ă ntre "n (roul lu =orton, 8ro!&enor ceru!ă &or(ea!că $ăcar cu unul dntre !ecretar drectorulu. )n cele dn ur$ă untânăr eş dntrun alt (rou, " e2a$nă poltco! grafcul ş- !pu!e că @&a "ncerca !ă-l !upună aten*e do$nulu =ortonA. 8ro!&enor replcă, tăo!



= !-a $a !pu! a!ta. acă do$nul =orton nu &a (ne&o !ă acunoştn*ă de ace!t grafc, &o cere con!tturea une co$! de anchetă. Se "ntâ$plă ce&a cudat cu rapoartele pe care le !upun drectorulu, dar dacă!tua*a a!ta &a contnua, &o lua $ă!urle de rgoare. Secretarul, un tp cu cnc an $a "n &âr!tă decât 8ro!&enor, părea un

o$ rece ş duş$ăno! dn fre. rectorul e foarte ocupat, !pu!e el, pe un ton ronc, "nclnându-!euşor. Toate !ec*le " !olctă aten*a. +nele dntre ele au la act& $ultereal#ăr ş un pre!tgu care le conferă "ntâetate a!upra ştn*elor ce&a $atnere ş a!upra7 !a&an*lor $a tner, adăugă el, cu oarecare şo&ăală. /po,!cuturând dn u$er, "nchee totuş "l &o "ntre(a dacă doreşte !ă e2a$ne#egrafcul. Eoagă-l !ă ctea!că @Eeco$andărleA, !pu!e 8ro!&enor. Nu &a a&eat$p !ă ctea!că re!tul. Bne, " &o atrage aten*a. 8ro!&enor !e "ndreptă !pre (roul căptanulu 'eeth. /ce!ta "l pr$ ş-l

a!cultă cu luare-a$nte. /po e2a$nă grafcul ş !pu!e pe un ton ofcal,clătnând dn cap No, $ltar, a(ordă$ dntr-un ungh dfert ace!te che!tun.Sunte$ gata !ă ne a!u$ă$ unele r!cur calculate, pentru a atnge anu$teo(ect&e. ?deea du$tale, că ar f $a "n*elept ca $on!trul !ă fe lă!at !ăe&ade#e, e!te cu totul contrare propre $ele opn. =on!trul e!te o făpturăntelgentă, care a atacat na&a noa!tră. Stua*a a!ta nu poate f tolerată.Sunt "ncredn*at că a de#lăn*ut atacul, "n deplnă cunoştn*ă a ur$ărlorace!tu atac. ?ar con!ecn*ă cea $a drectă e $oartea, adăugă el, rân%nd. 8ro!&enor "ş !pu!e că nşte oa$en care !e "ncăpă*ânau !ă co$(atăcu $%loace o(şnute un percol neo(şnut r!cau "ntr-ade&ăr !ă-ş gă!ea!că

$oartea. e!ch!e gura pentru a prec#a că nu a&u!e!e nten*a de a-l lă!ape $on!tru !ă !cape, dar căptanul 'eeth -o lua "nante, !punându- /cu$ te-aş ruga !ă plec7 Condu-l pe do$nul 8ro!&enor, contnuăel, adre!ându-!e unu of*er. Cuno!c dru$ul, #!e 8ro!&enor, rtat. /%un! pe cordor, !e ută lacea!. =a ră$ă!e!eră câte&a #ec de $nute până la atac. /dânc de!cu$pănt, porn !pre puntea de co$andă. =a to* celal* !eaflau de%a acolo. upă &reun $nut !o! ş =orton, "$preună cu căptanul'eeth. edn*a "ncepu. V#(l ener&at, =orton !e pl$(a de colo până colo prn fa*a oa$enlor.4ărul lu, de o(ce ln!, era cufult. 4aloarea fe*e " accentuă ş $a $ult

(ăr(a agre!&ă, proe$nentă. 6prndu-!e dn $er!, !pu!e, cu o &oce gra&ă,aproape !trdentă 4entru a ne "ncredn*a că planul no!tru a fo!t (ne pu! la punct, " rogpe to* !pecalşt !ă-ş e2pună, pe rând, rolul pe care ur$ea#ă !ă-l %oace "natacul "$potr&a $on!trulu. o$nule 4ennon!, "ncepe du$neata: 4ennon! !e rdcă "n pcoare. eş nu era un (ăr(at "nalt, părea $a!&,poate dn prcna aerulu !au autortar. Ca ş celal*, a&ea o for$a*e!pecal#ată, dar, toc$a dn cau#a !pecaltă* !ale, a&ea cel $a pu*n



Selen!H !e aşe#ă la loc. /re cu&ântul ;orta, #!e =orton. Nu pot face altce&a decât !ă &ă "ncura%e#, "ncepu arheologul. Teora$ea e!te ca $on!trul pre#ntă toate caracter!tcle cr$nalulu dn #ororcăre c&l#a*. S$th !-a arătat !urprn! de cunoştn*ele ştn*fce ale

$on!trulu. upă părerea lu a!ta ar f un ndcu că a&e$ de-a face cu unlocutor real, nu cu un de!cendent al locutorlor cetă* $oarte pe care a$&#tat-o, ceea ce ar "n!e$na că na$cul no!tru e!te, &rtual$ente, ne$urtor po!(ltate confr$ată par*al de "$pre%urarea că e capa(l !ă nhale#e atâto2gen cât ş clor !au !ă !e lp!ea!că de orce fel de ga#. ar nu ne$urrea, "n!ne, contea#ă. =on!trul pro&ne dntr-o anu$tă fa#ă a c&l#a*e pe care orepre#ntă, dar a decă#ut atât de $ult, "ncât dele lu !unt "ndeo(şte a$ntrdn epoca re!pect&ă. )n cuda capactă* !ale de a do$na orce energe, ş-aperdut capul când !-a po$ent pentru pr$a oară "ntr-un a!cen!or. ?ar când;ent -a ofert ce&a de $âncare, !-a #ăpăct "n aşa hal, "ncât n-a $a ştut ceface ş ş-a dat "n &leag re#!tenta la ar$ele noa!tre. /cu$ câte&a ore a

co$! cr$ele alea ne(uneşt. upă cu$ &ede*, perfor$an*ele lu !untacelea ale une ntelgen*e pr$t&e, perfde ş ego!te, ncapa(lă !ă-ş "n*eleagă ştn*fc reac*le proprulu corp ş lp!tă aproape cu de!ă&ârşre deo $agne clară a!upra &a!tulu organ!$ pe care tre(ue !ă-l "nfrunte. /&e$, aşadar, de-a face cu un pr$t&, proectat acu$ "n !pa*u, foartedeparte de $edul !ău a$(ant o(şnut. e aceea, eu #c !ă-l atacă$, căca&e$ nu$a de câştgat. =orton !e rdcă ş !pu!e cu un #â$(et !ardonc pe fa*a- $a!&a /&u!e!e$ de gând !ă dau !e$nalul de "ncepere a ataculu "ndatădupă "nflăcăratul d!cur! al lu ;orta. ar "ntre t$p a$ pr$t un docu$entdn partea unu tânăr care !e află la (ordul na&e noa!tre ş care repre#ntă o

ştn*ă aproape necuno!cută $e. )n!uş faptul că !e afla la (ord $ă o(lgă!ă- au "n con!derare opnle. )ncredn*at că de*ne !olu*a pro(le$e,tânărul !-a pre#entat nu nu$a la $ne, c ş la căptanul 'eeth. /$ândo a$hotărât !ă- acordă$ do$nulu 8ro!&enor câte&a $nute pentru a-ş e2pune!olu*a ş pentru a "ncerca !ă ne con&ngă de efcactatea e. 8ro!&enor !e rdcă ş "ncepu, cu un gla! tre$urător 'a ?n!ttutul de ne2al!$ !e "n&a*ă că "ntre feno$enele de!cr!e dedferte ştn*e e2!ta o !trân!ă nterdependen*ă. o dee foarte &eche,de!gur, dar una e!te !ă apro( for$al o dee, ş alta !ă o aplc "n practcă. 'a?n!ttut, no a$ de#&oltat toc$a aplca*le practce. )n !ec*a $ea po!edcâte&a aparate de educa*e dntre cele $a re$arca(le. Nu & le pot de!cre

acu$, dar &ă pot !pune cu$ ar re#ol&a pro(le$a felne un o$ for$at laşcoala ne2al!tăa. )n pr$ul rând, propunerle făcute până-n pre#ent aua(ordat pro(le$ă ca$ !uperfcal. le !unt !at!făcătoare doar la !uprafa*ă,dar nu $erg de!tul de adânc. Sunte$ de pe acu$ "n po!e!a unu nu$ăr!ufcent de $are de ele$ente pentru a ne putea face o dee clară de!pretrecutul $on!trulu. ?ată-le cu &reo $e ş opt !ute de an "n ur$ă, plantelere#!tente de pe acea!tă planetă au "nceput (ru!c !ă pr$ea!că $a pu*nălu$nă !olară pe unele lung$ de undă. /cea!ta, dn prcna apar*e "n



at$o!feră a unor $ar canttă* de pul(ere &ulcancă. Ee#ultatul aproapepe!te noapte, $a toate plantele au d!părut. ?er, una dn aerona&ele noa!trede recunoaştere, #(urând la &reo !ută de $le depărtare de oraşul acela$ort, a detectat nşte an$ale, de $ăr$ea cer(lor tereştr, dar aparent $antelgente. /ce!te an$ale erau atât de !u!pcoa!e, "ncât n-au putut f

capturate, decât după ce-au fo!t o$orâte. n anal#a făcută "n !ec*ado$nulu S$th, a reeşt ca trupurle an$alelor uc!e con*neau pota!u "ntr-o co$po#*e electro-ch$că a!e$ănătoare cele e2!tente "n corpulo$ene!c. N-au fo!t &ă#ute decât ace!te an$ale. S-ar putea, dec, ca ele !ă ffo!t una dn !ur!ele de pota!u ale $on!trulu no!tru. )n !to$acurlean$alelor $oarte, (olog au gă!t re!turle unor plante aflate "n dferte!tad de dge!te. Cclul pare, aşadar, !ă fe ace!ta &egeta*e, er(&ore,carn&ore. 4ute$ pre!upune că, atunc când &egeta*a a fo!t d!tru!ă, a $urtş !peca care !e hrănea cu ea. 4!cu*a noa!tră !-a po$ent pe!te noaptefără $âncare. 8ro!&enor aruncă o pr&re fugară prn !ală. Cu o !ngură e2cep*e, to*

ce de fa*ă "l ur$ăreau cu ntere!. 2cep*a era ;ent. eful !ec*e de ch$ea&ea o $utră ener&ată ş părea !ă !e gândea!că la altce&a. 8ro!&enor !e gră( !ă contnue 2!tă "n gala2a noa!tră $ulte for$e de &a*ă, total dependente deun !ngur tp de hrană. ar pentru pr$a oară "ntâln$ pe o planetă o fn*ăntelgentă cu gu!tur atât de e2clu!&e. /ce!te fn*e nu par !ă f a&ut&reodată deea de a-ş cult&a !ngure hrana ş de a ş-o con!er&a. 6ncred(lă lp!ă de pre&edere, nu- aşa /tât de ncred(lă "ncât orcee2plca*e care n-ar *ne !ea$a de ace!t factor ar f, p!o facto,ne!at!făcătoare. 8ro!&enor $a făcu o pau#ă, ca !ă-ş tragă !ufletul, dar nu $a pr& "n

!ală. N-ar f putut aduce do&e# "n !pr%nul afr$a*lor pe care !e pregătea !ăle facă. 4entru a &erfca datele pr&toare la do$enul !ău !pecal deact&tate, fecare şef de !ec*e ar f a&ut ne&oe de !ăptă$ân "ntreg. l.8ro!&enor, putea cel $ult !ă le ofere conclu#a fnală, pe care nu "ndră#n!e!-o for$ule#e nc "n grafcul lu, nc "n d!cu*a a&ută cu căptanul 'eeth. aptele !unt nelucta(le, ur$ă el, precptat. =on!trul nu are n$cdea face cu con!tructor acelu oraş. /tât el cât ş ce dn nea$ul lu erauan$alele de e2peren*ă ale con!tructorlor. Ce !-a "ntâ$plat cu con!tructor 4ute$ doar "ncerca !ă ghc$. 4oatecă !-au e2ter$nat !ngur, "ntr-un ră#(o ato$c, cu o $e ş opt !ute de an "n ur$ă. 6raşul aproape ra!, ca ş apar*a (ru!ca "n at$o!feră a unor pul(er

&ulcance "n canttă* capa(le !ă "ntunece !oarele t$p de $ de an !untndc grătoare. 6$ul era la un pa! de a face ca$ acelaş lucru pe 4ă$ânt,aşa "ncât nu !e cu&ne !ă %udecă$ prea a!pru acea!tă !e$n*e d!părută.ar unde ne duc toate ace!te ra*ona$ente 8ro!&enor tra!e adânc aer "n pept, apo !e gră( !ă "nchee acă ar f fo!t un con!tructor, a$ f a&ut de%a do&ada puterlor !aleş a$ f ştut prec! la ce ne pute$ aştepta dn parte-. ar a&e$ de-a face nucu un con!tructor, c cu o %&nă, care nu poate f pe depln conştentă de



puterle !ale. nd "ncol*tă, !au !trân!ă cu uşa, ar putea !ă-ş de!copere ofor*ă de care "ncă nu era conştentă, ş anu$e, puterea de a n$c oa$en şde a folo! d&er!e $ecan!$e. Tre(ue !ă- dă$ oca#a !ă fugă. 6dată a%un!ă "n afara na&e, &a f la chere$ul no!tru. /tât a$ a&ut de !pu! ş &ă$ul*u$e!c pentru aten*e.

=orton "ntre(ă, rotndu-ş pr&rle prn !ală (ne, do$nlor, ce părere a&e* )n &a*a $ea n-a$ $a au#t o a!e$enea !tore, #!e ;ent, pe un tonacru. 4o!(ltă*, pro(a(ltă*, fante#: acă ace!ta e ne2al!$ul, nu $ăntere!ea#ă decât dacă-$ &a f pre#entat "ntr-un $od $a con&ngător. S$th !pu!e, pe un ton $aca(ru Nu &ăd cu$ a$ putea accepta o a!e$enea e2plca*e fără ae2a$na $a "ntâ corpul $on!trulu. eful !ec*e de f#că, &on 8ro!!en, ceru ş el cu&ântul =ă "ndoe!c că un e2a$en ar putea do&ed clar că $on!trul a fo!t unan$al de e2peren*ă. /nal#a do$nulu 8ro!&enor $ !e pare foarte

d!cuta(lă. acă a$ contnua e2plorarea oraşulu, a$ gă!, poate, do&e# "n!pr%nul pote#e do$nulu 8ro!&enor, !pu!e ;orta, cu pruden*ă. =ecancul-şef 4ennon! luă ş el cu&ântul +na dntre na&etele noa!tre !e află acu$ la atelerul de repara* dn!ala $otoarelor. 4entru a o pune "n !tare de func*une ar f ne&oe de eforturla fel de $ar ca acelea cerute de atacul general pe care l-a$ pu! la cale.e!gur că, dacă atacul ar da greş, a$ putea-o !acrfca, deş nu prea &ădcu$ ar reuş $on!trul !ă o !coată dn na&ă. )n partea de %o! a ace!tea nue2!tă eclu#e pneu$atce. Ce a de !pu! "n legătură cu acea!tă pro(le$ă )l "ntre(ă =orton pe

8ro!&enor. 2!tă o eclu#ă pneu$atcă la capătul cordorulu de lângă !ala$aşnlor. Tre(ue !ă-l lă!ă$ !ă pătrundă ne!tnghert acolo. Căptanul 'eeth !pu!e, rdcându-!e "n pcoare /şa cu$ -a$ $a declarat do$nulu 8ro!&enor când a &ent !ă $ă&adă, no, $ltar, a&e$ o attudne $a "ndră#nea*ă "n a!tfel de ca#ur. Neaşteptă$ char !ă fe ş unele &ct$e. o$nul 4ennon! a e2pr$at (nepropra $ea opne. acă atacul no!tru &a da greş, ne &o$ gând la alte$ă!ur. )* $ul*u$$, do$nule 8ro!&enor, pentru e2punerea du$tale. acu$, la lucru: ra un ordn. Ce dn !ală !e r!pră gra(nc.

)n lu$na or(toare dn ateler, Corl lucra de #or. ) re&en!eră $a toatea$ntrle ş, odată cu ele, tehncle "n&ă*ate de la con!tructor ş capactateade a !e adapta la !tua* no. 8ă!nd aparatul de #(or, !e apuca!e !ă-l repare,căc era par*al de$ontat. )ş dădea !ea$a, dn ce "n ce $a l$pede, că tre(ua !ă fugă. /paratulace!ta " oferea po!(ltatea de a !e "ntoarce pe planeta lu, la celal* corlFdacă -ar f putut n*a "n tehncle pe care a%un!e!e !ă le !tăpânea!că, ar fde&ent n&nc(l. Vctora lor ar f fo!t !gură.



eş !e hotărâ!e !ă e&ade#e, nu !e "ndura !ă pără!ea!că na&a. Nu !e!$*ea a$enn*at de &reo pr$e%de. /cu$, după ce e2a$na!e !ur!ele deenerge dn atelerul de repara*, a&ea !ent$entul că (pe# acea nud!puneau de $%loacele nece!are pentru a-l "n&nge. /(a când !e opr !ă pr&ea!că aparatul de #(or, "ş dădu !ea$a ce

trea(ă for$da(lă făcu!e. /cu$, nu- $a ră$ânea altce&a decât !ă plece,luând cu el ş aparatura de care ar f putut !ă a(ă ne&oe. Sau poate &a fne&ot !ă lupte /u#, nelnştt, paş unor oa$en care !e apropau ş !epăru că $otoarele nu $a duduau rt$c, ca până atunc, c "ntr-un felde#ordonat, !co*ând un !unet !trdent ş ener&ant. 4rntr-un efort !upre$ deconcentrare, aproape că #(ut !ă-ş adapte#e organ!$ul la acea!tă!ch$(are, când, deodată, !e po$en confruntat cu o nouă pr$e%de %eturlencande!cente ale unor puternce d!po#t&e $o(le "ncepură !ă lngă uşle$a!&e ale !ăl $otoarelor. Corl tre(ua !ă hotăra!că nu$adecât dacă !ă-ş "ndrepte aten*a a!upra ace!tor d!po#t&e !au a!upra noulu rt$ al$otoarelor. Căc "ş dădea !ea$a că nu putea face !$ultan ş una ş alta.

)ş concentră aşadar toate eforturle "n &ederea fug. =uşch !e "ncordară !u( greutatea aparatur pe care o căra. upă ce aşe#ă totul la(ordul aparatulu de #(or, !e opr "n uşa ace!tua, pentru a !ă&ârş penult$ulact de dnantea plecăr. ta că uşle !ăl a&eau !ă cede#e. 6 %u$ătate dedu#nă de d!po#t&e, concentrate a!upra câte unu punct al fecăre uş,rodeau "ncet dar !gur ceea ce $a ră$ă!e!e dn ele. Corl şo&ă o clpă, apo "ncetă !ă $a !u!*nă re#!ten*a $etalulu cu energa lu ş-ş "ndrepta aten*aa!upra peretelu e2teror al na&e, către care era "ntor! ş aparatul de #(or,lung de &reo patru#ec de pcoare. Trupul !e chrc !u( flu2ul electrce$anat de generatoare. 4er de pe urechle !ale lan!ară drept a!upraperetelu na&e ace!t flu2 for$da(l. S$* că a foc ş că-l "n&ălue o durere

cu$pltă. )n*ele!e că !e apropa!e "n chp pr$e%do! de l$ta $a2$ă acapactă* !ale de a(!or(*e a energe. )n cuda eforturlor pe care le depunea, peretele nu &oa !ă cede#e. =etalul ace!ta era $a dur, $a re#!tent decât orcare altul cu carea&u!e!e de-a face "ş pă!tra for$a n*ală. =oleculele lu erau $ono-ato$ce, dar a&eau o organ#are neo(şnută. +na dn uşle !ăl $aşnlor !e pră(uş deodată !pre nterorul !ăl. Corlau# !trgătele oa$enlor care !e precptau "năuntru. Ne$a"ntâlnnd nc o!ta&lă, flăcărle *âşnră "nante. 4ardo!eala !ăl $aşnlor "ncepu !ă şuere,parcă prote!tând "$potr&a foculu care $!tua $etalul. Corl au#ea cu$#go$otul acela a$enn*ător !e aprope. )ncă un $nut ş oa$en a&eau !ă

ardă uşle !u(*r care de!păr*eau !ala $aşnlor de atelerul de repara*. )n ace!t $nut, Corl reuş !ă do(ândea!că &ctora. l !$* că ala%ul$etalc !ufer!e o $odfcare, "ntregul perete "ş perdu!e coe#unea$placa(lă deş părea ne!ch$(at, nu "ncăpea nc o "ndoală că !e$odfca!e. lu2ul de energe !e !curgea acu$ $a uşor prn trupul lu Corl./ce!ta contnuă !ă-l re*nă "ncă &reo câte&a !ecunde, apo, cu un chot detru$f, !ăr "n aparatul de #(or ş apă!ă pe (utonul care "nchdea portera.



+nul dn tentaculele lu apucă $aneta de co$andă cu un ge!t aproapetandru. /paratul făcu un !alt "nante, !pre peretele e2teror. )n clpa când(otul aparatulu atn!e peretele, ace!ta !e top "ntr-un nor de pul(ere!cânteetoare. )nantarea fu !tân%entă o clpă de acea!tă pul(ere $etalcă,dar "n clpa ur$ătoare $cul aparat *âşn re#!t(l "n !pa*u.

upă un t$p, Corl o(!er&ă că #(oară pe o traectore "n ungh de 90 degrade fa*ă de aceea a na&e. ra "ncă atât de aproape de acea!ta, "ncâtputea &edea !părtura pe care o făcu!e aparatul. 6a$en "$(răca* "nco!tu$e de protec*e !e #ugră&eau pe fundalul !trăluctor. Totuş, atât na&ăcât ş oa$en de&eneau dn ce "n ce $a $c. 'a un $o$ent dat nu !e $a&ă#u decât na&a, cu !utele e de hu(lour !cânteetoare. /paratul !e depărta repede de ea după ce făcu un &ra% de nouă#ec degrade, Corl apă!ă pe accelerator la $a2$u$. )n ur$a lu, glo(ul ggantc al na&e de&en!e prea $nu!cul pentru a !e $a putea deo!e( hu(lourle. )n fa*a lu, Corl #ăr "n !ch$( o $că !ferăde lu$na dfu#ă era de!gur !oarele propre !ale planete. Va con!tru pe

ea, "$preună cu celal* corl, o na&ă !pa*ală ş &or porn la (ordul e "ncăutarea unor planete locute. )n fa*a ace!te per!pect&e grandoa!e, Corl !e "nfora. 4r&nd "n ecranul retro&#or, &ă#u că glo(ul $nu!cul "ncă !e #ărea caun punct lu$no! "n $en!tatea neagră a !pa*ulu. 4unctul $a lcăr o dată,apo !e !tn!e. Corl a&u $pre!a cudată ca punctul !e $şca!e "nante de ad!părea ş !e "ntre(a, nelnştt, dacă nu cu$&a fn*ele dn na&ă !tn!e!erătoate lu$nle ş "l ur$ăreau acu$ pe "ntunerc. ra conştent că nu !e &a!$* "n !guran*ă decât după ce &a co(or" pe planetă. )ş "ndrepta dn nou pr&rea !pre ecranul dn fa*ă, dar ceea ce &ă#u "ltul(ura ş $a $ult. Soarele pald către care #(ura nu părea !ă !e $ărea!că.$potr&ă, !e $cşora &#(l: ?ar "n curând d!păru cu totul "n #area

"ntunecată. Corl !e !$* atn! parcă de un &ânt de ghea*ă. Vre$e de $ulte $nute,!cruta "ncordat "ntunercul, !perând ca acel unc reper &a rede&en &#(l. arnu &ă#u decât punctele lu$noa!e ale !telelor depărtate, "nfpte ca nşte(u$( "n catfeaua !pa*ulu nfnt. eodată, "n!ă, unul dn punctele ace!tea "ncepu !ă crea!că. Cu och lapândă, Corl &ă#u cu$ punctul de&ne o pată, apo un glo( lu$no!, dn ce "nce $a $are, până când, drept "n fa*a lu, apăru, cu toate hu(lourlelu$nate, "n!ăş na&a pe care, $a adneaor, o &ă#u!e d!părând "n ur$a lu. )n clpa aceea Corl !$* că !e rupe ce&a "n el. 8ândurle "ncepură !ă !e "n&ârte%ea!că, tot $a repede, !părgându-!e parcă "n $loane de co(ur.

Cu och eş* dn or(te, !e foa ca un an$al tur(at "ntr-o cuşcă. Tentaculelelu apucară pre*oa!ele n!tru$ente adu!e la (ord ş le trântră cu fure "npere* aparatulu de #(or. )n cele dn ur$ă, "ntr-un ult$ $o$ent delucdtate, "ş dădu !ea$a că nu &a putea re#!ta torplelor de#ntegratoare ceur$au !ă !e a(ată, de la d!tan*ă, a!upra lu. Nu- &en deloc greu !ă declanşe#e proce!ul de de#organ#are celulară$ent !ă el(ere#e n!tantaneu "ntreaga canttate de d dn organ!$ul lu.



+n ult$ $ârât de !fdare " !ch$ono! (u#ele. Tentaculele !e $a#&ârcolră o clpă, apo Corl !e pră(uş (ru!c, o(o!t !ă $a lupte. upă atâteaore de #(ucu$, $oartea "l "n&ălu ca o lnşte. Căptanul 'eeth nu o(şnua !ă rşte. )n clpa când focul "ncetă, ar na&aputu !ă !e aprope de ceea ce $a ră$ă!e!e dn na&etă, oa$en gă!ră,

prntre (ucă*elele de $etal topt, ră$ăş*ele trupulu lu Corl. Bata p!cu*ă: 6ftă =orton. =ă "ntre( ce gândur -or f trecut prn$nte când ne-a &ă#ut apărând drept "n fa*ă: ?gnorând antaccelerata, nuşta că no a&e$ po!(ltatea de a ne opr (ru!c "n !pa*u, pe când $on!trulu-ar f tre(ut cel pu*n tre ore pentru a!ta. eş a&ea $pre!a că !e "ndrepta!pre planeta lu, !e depărta tot $a $ult de ea. )n clpa când no ne-a$ oprt,el a trecut pe lângă na&ă, ne(ănund n$c, "ncât a tre(ut doar !ă-l ur$ăr$,prefăcându-ne că !unte$ !oarele lu, până-n $o$entul când a$ a%un! de!tulde aproape ca !ă-l d!truge$. Cred că a a&ut !en#a*a că "ntreaga lu$e !-a "ntor! pe do!. 8ro!&enor a!culta cu !ent$ente a$e!tecate relatarea drectorulu.

)ntreaga "ntâ$plare "ncepu!e !ă !e e!to$pe#e, per#ându-!e parcă, treptat, "n neant. N$en nu a&ea !ă-ş $a a$ntea!că e2act cu$ !e petrecu!erălucrurle. 4ercolul era acu$ de do$enul trecutulu. 8ro!&enor au# deodată &ocea lu ;ent ără !ent$ental!$e: /&e$ de "ndeplnt o $!une !ă e2ter$nă$toate felnele dn lu$ea a!ta (le!te$ată: /r f foarte !$plu, $ur$ură ;orta. &or(a de nşte fn*e pr$t&e.acă ne-ar &edea că de!cnde$, !-ar apropa, cu gândul !ă ne păcălea!că. )ntorcându-!e cu fa*a !pre 8ro!&enor, ;orta !pu!e, pe un tonpreteno! u, unul, contnu !ă cred că aşa !e &a "ntâ$pla, deş teora a$culu

no!tru, pr&toare la natura an$alca a ace!tor fn*e, !-a do&edt ade&ărată.u$neata ce părere a, 8ro!&enor u $erg char un pc $a departe, ră!pun!e ne2al!tul. Ca !torc,&e recunoaşte, de!gur, că nc o tentat&ă de e2ter$nare totală nu a fo!t&reodată "ncununată de !ucce!. Nu uta că atacul de#lăn*ut de felnă "$potr&a noa!tră a&ea la (a#a ne&oa e d!perată de hrană. l$pede căre!ur!ele ace!te planete nu- $a pot hrăn !peca. /cu$, !e$en felne n-au ha(ar de e2!ten*a noa!tră ş toc$a de aceea nu repre#ntă pentru no unpercol. e ce !ă nu- lă!ă$ !ă $oară de foa$e C6NE?NDL +E=/TL ?SC+D??. Ne2al!$ul e!te o ştn*ă care-ş propune !ă coordone#e cunoştn*ele

dn dferte do$en. l oferă $%loace de accelerare a proce!ulu de a!$larea cunoştn*elor ş de aplcare practcă a ace!tora. Sunte* n&tat !ă a!!ta* laconfern*ă pe care-o &a *ne ''?6TT 8E6SVN6E la !ec*a de ne2al!$ pedata de 9MM1 1500O. 8ro!&enor lp ace!t anun* pe panoul de afşa% ş !e dădu pu*n "napopentru a-l pr&. Confern*a lu era "n concuren*ă cu alte opt confern*e, cu trefl$e art!tce, patru docu$entare educat&e, nouă de#(ater ş $a $ulteco$pet* !port&e. Tre(ua !ă *nă !ea$a ş de oa$en care ră$âneau de



8ro!&enor râ!e, deş şta prea (ne ca tânărul &or(!e nu$a pe %u$ătate "n glu$ă. Con&er!a*a ace!tor tner !a&an* !uferea de o anu$e$onotone, "n&ârtndu-!e $ereu "n %urul fe$elor ş al pro(le$e !e2uale. )nacea!tă e2ped*e $a!culnă, pro(le$a !e2uală fu!e!e !olu*onată ch$cprn ntroducerea anu$tor $edca$ente "n al$enta*e. Ne&oa f#că era

el$nată, dar !olu*a ră$ânea ne!at!făcătoare pe plan e$o*onal. N$en nu ră!pun!e la "ntre(area tânărulu. Carl enn!on, un %unech$!t, " aruncă ace!tua o pr&re "ncruntată, apo "l "ntre(ă pe 8ro!&enor Cu cne a de gând !ă &ote# Votul e !ecret, " ră!pun!e 8ro!&enor. acu$ !ă re&en$ la(londna de!pre care ne &or(ea /ll!on a#-d$nea*ă7 6 !ă &ote# cu ;ent, nu- aşa Stăru enn!on. Nc $ăcar nu $-a$ gândt la a!ta, ră!pun!e 8ro!&enor, rân%nd. =aa&e$ două lun până la aleger. ar ce- reproşa* lu =orton 4ă, a fo!t nu$t de gu&ern7 eu la fel. du$neata, tot aşa.

ar el nu- decât un $ate$atcan, nu un o$ de ştn*ă "n toatăputerea cu&ântulu. /!ta- ce&a nou pentru $ne, care a$ cre#ut, an de #le, că$ate$atcen !unt oa$en de ştn*ă. /paren*ele !unt "nşelătoare, replcă enn!on. ra l$pede ca tânărul ace!ta, !ero! la "nfă*şare ş ca$ greo, *nea$or*ş !ă- con&ngă pe celal* de te$enca punctulu !ău de &edere. 6a$en de ştn*ă tre(ue !ă fe un*, adăugă el, aplecându-!e,parcă pentru a da $a $ultă greutate &or(elor !ale. 8ând*-&ă nu$a, norepre#entă$ $a%ortatea popula*e de pe acea!tă na&ă ş, totuş, cne-a fo!tpu! !ă ne conducă +n o$ care lucrea#ă cu a(!trac*un. /!ta nu- o

pregătre core!pun#ătoare pentru re#ol&area unor pro(le$e practce. totuş, a&ea$ $pre!a că !e de!curcă (nşor "n re#ol&areapro(le$elor noa!tre de $uncă. Sunte$ capa(l !ă ne re#ol&ă$ !ngur pro(le$ele, replcaenn!on, rtat. 8ro!&enor, care apă!a!e pe câte&a (utoane, &ă#u că pe (andă rulantădn $%locul $e!e "ncep !ă !o!ea!că $âncărurle co$andate. /: 2cla$ă el, după ce le adul$ecă. Eu$eguş pră%t, adu! drect dn!ec*a de ch$e: =roa!e gro#a&: =ă "ntre( "n!ă dacă !-au depu! !ufcenteefortur, pentru a face ca ru$eguşul o(*nut dn le$nul de pe planeta p!c!ă fe la fel de nutrt& ca ru$eguşul adu! de no de pe 4ă$ânt. Nu, nu-$

ră!punde*. Nu &reau !ă-$ perd lu#le de!pre efcen*a !ec*e do$nulu;ent, char dacă nu-$ place cu$ !e co$portă. t*, -a$ !olctat un pc dn!prtul de cooperare de!pre care !e &or(eşte "n ace!t $anfe!t electoral, darel $-a poftt !ă re&n pe!te #ece an. 4re!upun că, "n clpa aceea, uta!e dealeger. apo, $a are tupeul !ă organ#e#e o adunare poltcă "n aceeaş!eară când eu *n o confern*ă: 8ro!&enor "ncepu !ă $ănânce.



deş "n ca#ul du$tale acea!tă tran#*e face parte dn "n!ăş for$a*aştn*fcă pr$tă. )n $o$entele crtce, oa$en care au dreptate reuşe!c deo(ce !ă !e facă a!culta*. 'a 1R00 8ro!&enor trecu prn fata panourlor de afşa% dn două !aloaneş de pe cordorul central ş $odfcă ora confern*e !ale, !crnd 100 "n loc

de 1R00. 'a 100, o "nlocu cu 150, apo cu 1P00. @/u !ă a!ă de acolo, "ş !punea. /dunarea poltca nu poate !ă *nă o&eşnce, ar celelalte confern*e durea#ă cel $ult câte două ore.A 'a 155 au# paş a do oa$en, ce !e apropau "ncet pe cordor. Când!e oprră "n fa*a uş de!ch!e a !ec*e de ne2al!$, ce do a$u*ră, apounul dntre e !pu!e char ac. râ!eră a$ândo, aparent fără $ot&. )n clpa ur$ătoare, ntrară. 8ro!&enor " "ntâ$pna cu un !alut preteno!. )ncă dn pr$a # a călătore, "ş propu!e!e !ă !e fa$lar#e#e cu to*$e$(r e2ped*e, cu &ocle, fe*ele ş nu$ele lor, agon!nd cât $a $ulte

nfor$a* de!pre e. ar $e$(r e2ped*e erau atât de nu$eroş, "ncât nua%un!e!e !ă- cunoa!că pe to*. 4e aceşta do, "n!ă, " cunoştea parcăa$ândo lucrau la !ec*a de ch$e. ) o(!er&ă cu aten*e "n t$p ce dădeau ocol "ncăper, pr&nd cu un aera$u#at dfertele aparate, "n cele dn ur$ă !e aşe#ară ş unul dntre e !pu!e,cu o polte*e ca$ afectată Când &a "ncepe confern*a du$nea&oa!tră, do$nule 8ro!&enor 4e!te &reo cnc $nute, ră!pun!e ne2al!tul, pr&ndu-ş cea!ul. )n ace!te cnc $nute $a !o!ră al* opt nş, prntre care onald=cCann, şeful !ec*e de geologe, ceea ce-l (ucură ne!pu! pe 8ro!&enor,făcându-l !ă ute de repetatele a$ânăr ale confern*e. Nc $ăcar faptul că

patru dntre ce &en* !ă-l a!culte erau ch$şt nu-l $a tul(ura. )ş "ncepu, aşadar, confern*ă, &or(nd cu aprndere de!pre refle2elecond*onate ş !u(lnnd e&olu*a !tudulu lor, de la 4a&lo& până la ne2alşt,a căror ştn*ă a&ea ca patra unghulară toc$a ace!te refle2e. Când conferen*arul !pră&, =cCann !e aprope de el ş- !pu!e /$ o(!er&at că un ele$ent $portant al $etode du$tale e!teaşanu$tul generator de !o$n, care- educă pe oa$en "n t$p ce dor$. Dn$nte ca unul dn profe!or $e de odnoară ne !punea că pentru a-* "n!uştoate cunoştn*ele ştn*fce e ne&oe de aproape o $e de an. u$neata nuaccep*, pare-!e, acea!tă l$tă. 8ro!&enor de!luş o lucre pretenea!că "n och cenuş a lu =cCann.

/cea!tă l$tă, ră!pun!e el #â$(nd, re#ultă "n parte dn &echea$etodă a folo!r generatorulu de !o$n fără un antrena$ent preala(l./!tă#, ?n!ttutul de Ne2al!$ recurge la hpno#ă ş la p!hoterape pentru a "n&nge re#!tenta n*ală. e pldă, $e, când a$ fo!t pu! la "ncercare, $ !-a!pu! că "n $od nor$al pot !uporta hpnogeneratorul câte cnc $nute lafecare două ore. 6 toleran*ă ca$ redu!ă, #ce =cCann. 4or*a $ea de !o$n era detre $nute la fece %u$ătate de oră.



ar te-a !upu!, nu- aşa )l "ntre(a 8ro!&enor, pe un ton cau!tc. ar du$neata, ce-a făcut N-a$ făcut n$c, ră!pun!e 8ro!&enor, #â$(nd. /$ fo!t cond*onatprn dferte $etode, până când a$ a%un! !ă pot dor$ (uştean opt ore "n şr,fără ca aparatul !ă !e oprea!că.

6pt ore "n şr: 2cla$ă geologul, u$t. a, opt ore "n şr, repeta 8ro!&enor. Totuş, a!ta nu $odfcă radcal datele pro(le$e, !pu!e geologuldupă o pau#ă. Char ş fără !ă fe cond*ona*, $ul* oa$en pot f n!tru* "n!o$n, câte cnc $nute la fecare !fert de oră. a, dar tre(ue !ă le repe* de $a $ulte or fecare nfor$a*e,replcă 8ro!&enor, pr&nd atent fa*a nterlocutorulu !ău. )ş dădu !ea$a,după e2pre!a năucă a lu =cCann, că n$er!e drept la *ntă ş !e gră( !ăadauge Sunt !gur, do$nule, că a a&ut oca#a !ă &e# !au !ă au# un lucru o!ngură dată ş !ă nu-l $a u* după aceea. totuş, alteor, ceea ce pare !ă

fe o $pre!e puterncă, a%unge !ă !e şteargă "n aşa $ă!ură, "ncât nc nu-*$a a$nteşt de ea. eno$enul "ş are cau#ele lu, ar ?n!ttutul de ne2al!$le-a de!copert. =cCann tăcea, cu (u#ele "ncleştate. 4r&nd pe!te u$ărul lu, 8ro!&enor&ă#u cu$ ce patru ch$şt, !trânş acu$ lângă uşa dn!pre cordor, d!cuta "n şoaptă. 8ro!&enor nu le dădu aten*e ş contnuă !ă- &or(ea!că geologulu 'a "nceput au fo!t $o$ente când !$*ea$ că $ !e cere prea $ult.Nu $ă refer nu$a la hpnogenerator, care nu repre#enta decât &reo #ece la!ută dn progra$ul de n!truc*e. =cCann !pu!e, !cuturând dn cap Cfrele a!tea $ă ca$ a$e*e!c. 4re!upun că partea cea $a

$portantă a progra$ulu o con!ttue fl$ele acelea, ale căror $agn ră$ânpe ecran doar o frac*une de !ecundă. a, "ncu&n*ă 8ro!&enor, fl$ele tah!to!copce repre#entau crcapatru#ec ş cnc la !ută dn progra$, deş nu durau decât &reo tre ore pe #.Vte#a ş repet*a, ată chea !ucce!ulu. 6 "ntreaga ştn*ă "ntr-o !ngură şedn*ă: 2cla$ă =cCann. ceea ce&o, ne2alşt, nu$* @"n&ă*ă$ânt ntegralA, nu- aşa /ce!ta nu repre#ntă decât un a!pect al progra$ulu. ra$ puş !ă "n&ă*ă$ prn toate !$*urle noa!tre, prn degete, prn urech, prn och şchar prn $ro! ş prn gu!t. =cCann părea perple2. Ce patru ch$şt !e hotărâ!eră "n !fârşt !ă

plece. 8ro!&enor " au# chcotnd pe cordor. Chcotelle lor "l tre#ră pe=cCann dn re&ere. Ce-ar f !ă-$ &#te# "ntr-o # !ec*a ) !pu!e el lu 8ro!&enor, "ntn#ându- $âna. Vo$ gă!, poate, un $%loc de a coordona ntegr!$uldu$tale cu e2peren*ele noa!tre practce. /$ putea face o "ncercare atunccând &o$ popo! pe-o altă planetă. Când porn pe cordor !pre ca$era lu, 8ro!&enor nu !e putu opr !ă nufluere cucer!e cea dntâ &ctore ş !en#a*a era foarte plăcută.



/ doua # d$nea*ă, când !e aprope de (roul !ău, 8ro!&enor &ă#u cuu$re că uşa era de!ch!ă, "n dreptul e, o fâşe de lu$na (ra#da cordorul.8ro!&enor u* pa!ul, dar !e opr (ru!c "n prag "n "ncăpere !e aflau şaptetehncen dn !ec*a de ch$e, prntre care ce do &en* "n a%un la confern*alu. /du!e!eră cu e o !u$edene de aparate. 8ro!&enor &ă#u, prntre altele,

nşte recpente $ar ş o re*ea "ntreagă de tu(ur $ente !ă le al$ente#e cu!u(!tan*e ch$ce. 8ro!&enor "ş a$nt de co$portarea !trane a ch$ştlor la confern*alu. )ngr%orat de !oarta n!tala*lor ş aparatelor !ale, ntră "n pr$a "ncăpere,un &e!t(ul pe care-l folo!ea $a ale! ca punct de tran#t, dar ş ca !ala decur!ur. Celelalte patru "ncăper cuprndeau aparatura !pecală a lu8ro!&enor. 4rn uşa de!ch!ă ce ducea !pre !tudoul lu de fl$e ş de "nreg!trăr,&ă#u cu u$re că ş ace!ta fu!e!e ocupat. ?ntră pe rând "n fecare dntre celepatru "ncăper. Tre dntre ele !tudoul, la(oratorul ş $aga#a de unelte fu!e!eră ocupate. ?n&adator "ngră$ăd!eră aparatele ş $o(la dn ace!te

"ncăper "n cea de-a patra "ncăpere, care era pre&ă#ută cu nu$eroa!ed!po#t&e tehnce ş cu un $c depo#t de $aterale. n acea!tă ult$ă "ncăpere !e putea trece, prntr-o uşă, "ntr-un cordor "ngu!t. 8ro!&enor "ş!pu!e, $âhnt, ca pe acolo &a tre(u !ă ntre, pe &tor, "n !ec*a lu. Stăpânndu-ş fura, "ncepu !ă reflecte#e, cal$, la noua !tua*e.Ch$şt !e aşteptau, pro(a(l, ca el !ă prote!te#e la drector. ;ent a&ea !ăe2ploate#e, de!gur, ncdentul "n !copur electorale, deş 8ro!&enor nu &edeacu$. eful !ec*e de ch$e era, freşte, con&n! că ncdentul " putea folo! "n ca$pana !ă. 8ro!&enor !e "ntoar!e, "ncet, "n &e!t(ul. /(a acu$ o(!er&ă cărecpentele acelea erau nşte $aşn de fa(rcat hrana. ?ngenoa!ă dee: )n

felul ace!ta, !e putea pretnde că "ncăperle erau "n !fârşt folo!te cu$tre(ue, ceea ce nu !e "ntâ$pla!e până atunc. ra un plan de o perfde rară. 8ro!&enor nu !e "ndoa că $ot&ul ocupăr !edulu !au era antpata pecare -o purta ;ent. 'uând de!ch! po#*e "$potr&a aleger lu ;ent,contr(u!e la agra&area ace!te antpat per!onale. Nu$a că attudnea&ndcat&a a şefulu !ec*e de ch$e !e putea "ntoarce "$potr&a lu "n!uş. Cu oarecare a(ltate, 8ro!&enor "l putea "$pedca pe ;ent !ă tragăfoloa!ele pe care le aştepta. /propndu-!e de unul dntre ch$şt, !e adre!a a!tfel (un ş !pune-le ca$ara#lor du$tale că !unt "ncântat de oca#ace $ !e oferă de a rdca n&elul de pregătre al per!onalulu !ec*e de

ch$e. Sper că n-a&e* n$c "$potr&ă !ă "n&ă*a* câte ce&a, fără a &ă "ntrerupe lucrul. Se "ndepărta apo fără a aştepta &reun ră!pun!. Când "ntoar!e capul,&ă#u că o$ul "l ur$ărea dn och ş- &en !ă #â$(ea!că. ?ntră foarte(ned!pu! "n ca(netul tehnc. )n !fârşt !e &!e prle%ul de a folo! unele dn$etodele de "n&ă*ă$ânt pe care le !tăpânea. e#ordnea dn ca(net era atât de $are, "ncât " tre(ură câte&a$nute ca !ă gă!ea!că ga#ul hpnotc pe care-l caută. 'ă#le ş aparatele "



fu!e!eră "ngră$ădte "ntr-un !pa*u relat& !trâ$t. ) $a tre(u aproape o %u$ătate de cea! pentru a f2a un regulator de pre!une a ga#ulu. upăaceea, 8ro!&enor adu!e (utela "n &e!t(ul, o &âr" "ntr-un dulap cu grla%, f2at "n perete, de!ch!e ro(netul ş "ncue repede uşa dulapulu. +n parfu$ &ag !e ră!pând "n "ncăpere, a$e!tecându-!e cu eflu&le

ch$ce. 8ro!&enor porn !pre uşă, fluerând "ncetşor, dar, când !ă a!ă, fu oprtde unul dntre oa$en care a!!ta!eră "n a%un la confern*a lu. Ce na(a fac ac )n curând n-o !ă $a !$* n$c deo!e(t, " ră!pun!e 8ro!&enor,foarte cal$. /!ta face parte dn progra$ul $eu de educare a per!onalulu&o!tru. Cne te-a rugat !ă ne educ 4ă, do$nule =aden, " ră!pun!e 8ro!&enor, cu prefăcută $rare,altfel nc nu $-aş putea e2plca pre#en*a &oa!tră "n !ec*a $ea: #(ucn "n râ!, apo adăugă

8lu$ea$. &or(a doar de un de#odor#ant. Nu &reau ca aerul de-ac !ă $roa!ă urât. 8ro!&enor !e depărtă ş !e aşe#ă "ntr-un col*, pentru a o(!er&a reac*aoa$enlor. Se aştepta ca, dn ce cnc!pre#ece tehncen, cel pu*n cnc !ără!pundă total ş al* cnc par*al la ac*unea ga#ulu. upă ce- o(!er&ă cu aten*e t$p de câte&a $nute, 8ro!&enor eş dna!cun#ătoarea lu ş, apropndu-!e de unul dntre oa$en, " !pu!e "n şoaptă,dar pe un ton fer$ Vno "n (ae pe!te cnc $nute ş o !ă-* dau ce&a. 4ână atunc, utăce *-a$ !pu!. 8ro!&enor !e "ndreptă !pre uşa care lega &e!t(ulul de !tudoul de

"nreg!trăr. 4r&nd pe!te u$ăr, &ă#u că =aden !e aprope de tehncan ş-l "ntrea(ă ce&a. Tehncanul !cutură dn cap, !ncer nedu$ert. Nu cu$&a pretn# că nu *-a &or(t: 2cla$ă =aden, $âno!. oarl-a$ &ă#ut cu och $e: u unul n-a$ au#t n$c, " ră!pun!e tehncanul, cu ar*ag. )n clpa aceea, 8ro!&enor #ăr "n "ncăperea &ecnă un tânăr care părea!ufcent de nfluen*at, aşa "ncât d!cu*a dntre ce do nu-l $a ntere!a.4orn, aşadar, !pre tânărul acela, cu un pa! egal, ş- !pu!e e2act ceea ce-!pu!e!e ş pr$ulu tehncan, atâta doar că "n loc de cnc $nute " dăducnc!pre#ece $nute. )n total, şa!e oa$en !e arătară "ndea%un! de recept& pentru a-l

con&nge pe 8ro!&enor că reuşta planulu !au era a!gurată. ntre celal*nouă, tre nclu!& =aden a&ură o reac*e $a !la(ă. 8ro!&enor " lă!ă "n pace acu$ a&ea ne&oe de oa$en !gur, deş $atâr#u putea "ncerca !ă- folo!ea!că ş pe celal*, "ntr-un alt $od. Când pr$ul tehncan ntra "n (ae, 8ro!&enor "l "ntâ$pnă cu un#â$(et ş, arătându- un fel de receptor acu!tc $natural, "l "ntre(ă / $a &ă#ut &reodată aşa ce&a



Ce- a!ta )ntre(ă o$ul, luând "n $ână $cul o(ect de cr!tal şpr&ndu-l cu $rare. )ntoarce-te pu*n ş o !ă *-l f2e# "n ureche, " !pu!e 8ro!&enor. ?ardupă ce o$ul !e !upu!e, 8ro!&enor adăugă, cu hotărâre "n gla! &e re$arca,!unt con&n!, că partea e2teroară a aparatulu are culoarea o(ra#ulu

o$ene!c. Cu alte cu&nte, nu poate f &ă#ută decât de foarte aproape. acăte "ntrea(ă cne&a, " po* ră!punde că- un a$plfcator acu!tc. upă două-tre $nute, nc du$neata n-o !ă-l $a !$*. 4arcă nc acu$ nu-l !$t, #!e tehncanul, a*â*at. ar la cefolo!eşte un receptor !u(l$nal, un fel de aparat de rado, " e2plca8ro!&enor ş adăugă, apă!ând pe fecare cu&ânt nu$a că nu &e ştncodată ce anu$e !pune. Cu&ntele &or trece drect "n nconştentuldu$tale. Ve contnua !ă au# ce-* !pun celal*, &e putea !ta de &or(ă cu e,de fapt, "* &e &edea de trea(ă, la fel ca "nante, fără !ă !$* n$cneo(şnut. Nc $ăcar nu te &e gând.

?a te ută: 2cla$ă tehncanul ş eş, clătnând dn cap. 4e!te câte&a $nute, !o! al dolea tehncan, ar 8ro!&enor " f2ă ş lu "n ureche un receptor !u(l$nal $nu!cul. ăcu acelaş lucru, pe rând, cu to*celal* patru tehncen care !e păru!eră $a recept&. /po, fredonând "ncet, adu!e o nouă (utele cu ga# hpnotc ş o "nlocupe cea dn dulap. e data acea!ta, =aden ş al* patru dntre oa$en lucă#ură "ntr-o tran!ă adâncă. o a&ură o reac*e !la(ăF unul păru !ă-ş re&năco$plet dn uşoara a$e*eală pro&ocată de pr$ele e$ana*, ar un altul nudădu nc un fel de !e$n. 8ro!&enor hotăr" !ă !e $ul*u$ea!că cu un!pre#ece dntre cecnc!pre#ece tehncen. ;ent a&ea !ă fe neplăcut !urprn! de apar*a atâtor

ch$şt genal. Totuş, &ctora defnt&ă era "ncă departe. 4entru a o o(*ne, erapro(a(l ne&oe de un atac drect "$potr&a lu ;ent "n!uş. 8ro!&enor pregăt la repe#eală o "nreg!trare pentru o e$!unee2per$entală de!tnată $clor aparate acu!tce ş "ncepu !ă !e pl$(eprntre oa$en, pentru a &edea cu$ reac*onea#ă. 4atru dntre e păreautul(ura* de ce&a. 8ro!&enor !e aprope de unul dntre aceşta, care clătnă$ereu dn cap. Ce- cu du$neata )l "ntre(ă. /ud o &oce, râ!e o$ul, !tân%ent. Ce pro!te: Se aude tare

Nu. 4arcă !-ar depărta, dar re&ne $ereu7 6 !ă d!pară, "l lnşt 8ro!&enor. Creerul o$ene!c reac*onea#ăuneor a!tfel când e !upra!olctat. 4un paru că nu $a au# &ocea, acu$,când "* &or(e!c ş nu te $a gândeşt la ea. 6$ul "ş lă!ă capul pe un u$ăr, ca ş cu$ ş-ar f "ncordat au#ul. a, a d!părut, #!e el, ră!uflând uşurat, "ncepu!e$ !ă $ă ca$nelnşte!c.



8ro!&enor " lnşt de!tul de uşor pe al* do tehncen, dar pe al trelea,care contnua !ă audă &ocea, fu ne&ot !ă-l a de-o parte ş, !ă- !coatăaparatul !u( prete2tul că &rea !ă- e2a$ne#e urechea. 6$ul a&ea pro(a(lne&oe de o pregătre !upl$entară. 8ro!&enor le &or( pe !curt celorlal*, apo !e "ntoar!e, $ul*u$t, "n

ca(netul tehnc, unde pregăt o !ere de (en#, reglându-le a!tfel, "ncât !ăe$tă dn !fert "n !fert de oră câte tre $nute. Când a%un!e dn nou "n&e!t(ul, &ă#u că totul e "n ordne ş-ş !pu!e că !e putea (#u pe oa$enacea. ?eş aşadar pe cordor ş !e "ndreptă !pre a!cen!oare. 4e!te câte&a $nute, ntră "n !ec*a $ate$atcenlor ş ceru !ă-l &adăpe =orton. Spre u$rea lu, fu pr$t de "ndată. 4e =orton "l gă! n!talat co$od "napoa unu puptru $a!&. rectorul " arată un fotolu, "n care 8ro!&enor !e gră( !ă !e aşe#e. Se afla pentru pr$a oară "n (roul lu =orton, aşa că pr& pln decuro#tate de %ur "$pre%ur. )ncăperea părea !pa*oa!ă ş un perete "ntreg eraacopert cu un ecran tele!copc. )n clpa aceea, ecranul era orentat !pre

!pa*u "ntr-un ungh ce la!ă !ă !e &adă, de la un capăt la altul, uraşa gala2e, "n care Soarele nu era decât un frcel de praf. Se puteau &edea şnenu$ărate !tele care, deş nu făceau parte dn gala2e, !e roteau o dată cuea "n !pa*u, !trălucnd prn cea*a depărtăr. 'a &ederea lor, 8ro!&enor "ş a$nt că Space Beagle trecea toc$aacu$ prntr-un arhpelag de !tele a!e$ănător. upă for$ulele de polte*e o(şnute, "l "ntre(ă pe =orton Vo$ popo! cu$&a pe unul dn aştr ace!tu arhpelag Ce hotărâre!-a luat S-a hotărât !ă nu ne opr$, ră!pun!e =orton, !cuturând dn cap. ?areu !unt de acord. Ne "ndreptă$ !pre o altă gala2e ş n-are ro!t !ă ne $a

perde$ &re$ea o !ă lp!$ ş aşa de!tul de $ult de aca!ă. =orton !e aplecă pe!te (rou ş apucă o hârte, apo !e re#e$ă dn noude !pătarul fotolulu ş !pu!e, ca$ a(rupt /$ au#t că a fo!t n&adat. 8ro!&enor #â$( acru, gândndu-!e la !at!fac*a pe care o "ncerca!erăanu$* $e$(r a e2ped*e la au#ul ace!te &eşt. Eeuş!e !ă- facă pe undntre $e$(r e2ped*e !ă- !$tă pre#en*a "ndea%un! de $ult pentru a !ete$e de po!(ltă*le a!cun!e "n ne2al!$. 6a$en aceşta fără a fde&ent, cu to*, part#an lu ;ent nu ar f acceptat o nter&en*e a lu=orton. 8ro!&enor &en!e la drector cu !copul de a !e lă$ur dacă ace!ta

"n*elegea !tua*a. upă ce- po&e!t pe !curt cele "ntâ$plate, " !pu!e o$nule =orton, &-aş ruga !ă- ordona* lu ;ent !ă !e retragă. e fapt, nu dorea câtuş de pu*n !ă !e dea un a!e$enea ordnF &oadoar !ă-ş dea !ea$a dacă ş =orton era conştent că !tua*a de&en!eperculoa!ă. rectorul " ră!pun!e, cu (lânde*e "n gla! )n defnt&, a un !pa*u prea $are pentru un !ngur o$. e ce !ă nu-l "$par* cu o altă !ec*e



)n fa*a ace!te attudn neutre, 8ro!&enor !e &ă#u ne&ot !ă n!!te Să "n*eleg oare că, la (ordul ace!te na&e, orce şef de !ec*e arepo!(ltatea de a ocupa !pa*ul une alte !ec*, fără a o(*ne "n preala(lautor#a*a conducer =orton nu- ră!pun!e nu$adecât. >ucându-!e cu un creon, ră$a!e

tăcut cât&a t$p, apo ro!t, cu un #â$(et de#a(u#at /$ $pre!a că "n*eleg greşt po#*a $ea. )nante de a lua ohotărâre pr&nd &reun şef de !ec*e, tre(ue !ă $ă con!ult cu celal* şef de!ec*. Să pre!upune$ că aş "n!cre acea!tă che!tune pe ordnea de # ş caadunarea ar hotăr" !ă- acorde lu ;ent per$!unea de a ocupa !pa*ul, pecare l-a ş ocupat "n !ec*a du$tale. Ee#ultatul ar f per$anent#area!tua*e. =-a$ gândt că nu *-ar face plăcere !ă-* &e# defnt& l$tat!pa*ul, "nchee =orton, cu un !urâ! co$plce. 8ro!&enor " "ntoar!e #â$(etul, $ul*u$t că-ş atn!e!e !copul. =ă (ucur că a$ !pr%nul du$nea&oa!tră "n acea!tă pro(le$ă. 4ot !ă$ă (#u, dec, pe du$neata, că nu-l &e lă!a pe ;ent !ă "n!cre che!tunea pe

ordnea de # =orton nu !e arătă defel !urprn! de acea!tă (ru!că !ch$(are deattudne, c !pu!e, cu &ădtă !at!fac*e 6rdnea de # depnde "n (ună $ă!ură de $ne. Ce dn !ec*a $ea opregăte!c, ar eu o pre#nt. ef de !ec* pot &ota pentru ntroducerea cererlu ;ent pe ordnea de # a une &toare şedn*e, dar nu ş pe ordnea de # aşedn*e "n cur!. n câte "n*eleg, !pu!e 8ro!&enor, ;ent a ş cerut apro(area pentrua prelua patru dn "ncăperle !ec*e $ele: =orton dădu dn cap. 4unând la loc hârta pe care o lua!e de pe (rou,apucă un calendar ş-l pr&, gândtor.

Vtoarea şedn*a are loc pe!te două #le. ?ar ur$ătoarele, dn!ăptă$ână "n !ăptă$ână, dacă nu cu$&a $ă &o hotăr" !ă le a$ân. Cred căaş putea !ă anule# fără nc o dfcultate şedn*a progra$ată de a# "ndouă!pre#ece #le, !pu!e el ca ş cu$ ar f gândt cu gla! tare. , punând laloc calendarul, !e rdcă (ru!c ş adăugă &e a&ea a!tfel un răga# de două#ecş două de #le ca !ă te aper: 8ro!&enor !e rdcă "ncetşor dn fotolu. Nu &oa !ă facă nc unco$entaru a!upra @răga#uluA ce !e acorda. eoca$dată, ace!ta !e părea$a $ult decât !ufcent, dar n-a&ea ro!t !ă -o !pună lu =orton. /r f pututcrede că !e gândeşte nu$a la el. Tre(ua !ă recapete controlul a!uprapropre !ale !ec* !au, dacă nu, !ă !e recunoa!că "n&n!.

/ş dor !ă &ă $a !pun ce&a, ro!t el "ntr-un târ#u. Cred că a$ ş eudreptul !ă co$unc drect cu celal* şef de !ec* atunc când port co!tu$ul!pa*al. Sunt !gur că a fo!t o !$plă !căpare dn &edere, " ră!pun!e =orton,#â$(nd. Vo a&ea gr%ă !ă fe re$edată. Se de!păr*ră, !trângându-ş $ânle. )ntorcându-!e !pre !ec*a lu,8ro!&enor "ş !pu!e că ne2al!$ul "ncepe !ă câştge teren, deş pe căocolte.



Când ntră "n &e!t(ul, ră$a!e !urprn! &ă#ându-l pe Sedel "ntr-un col*,de unde- !upra&eghea pe ch$şt. 4!hologul "l o(!er&ă ş !e aprope de el,!punându- Tnere, nu cre# că trea(a a!ta e ca$ $orală 8ro!&enor "ş dădu !ea$a, nu fără oarecare nelnşte, că Sedel ghc!e

natura e2peren*e la care- !upu!e!e pe ch$şt. a, do$nule, !e gră( el !ă- ră!pundă, fără !ă-ş trăde#e nelnştea. ce&a cu totul $oral, "ncerc e2act acelaş !ent$ent pe care l-a "ncerca şdu$neata dacă *-a &edea n&adată !ec*a, prn "ncălcarea flagrantă adrepturlor du$tale legale. @Ce-o f căutând ac Se "ntre(ă el "n gând. '-o f rugat ;ent !ă facă oanchetăA Sedel era un (ăr(at &onc, cu nşte och negr, !trăluctor. Nu $-a "n*ele! (ne, " !pu!e el, $ângându-ş (ăr(a. ar "$ dau!ea$a că te con!der "n legt$ă apărare. 8ro!&enor "ş !ch$(ă tactca.

Te refer la $etoda de "n&ă*ă$ânt pe care o aplc ace!tor oa$en )l "ntre(ă el. Nu !$*ea nc o $u!trare de cuget. 6rcare ar f fo!t $ot&ele pre#en*elu Sedel ac, tre(ua cu orce pre* !ă o folo!ea!că "n proprul !ău ntere!.Speran*a de care !e agă*a era !ă- pro&oace p!hologulu un conflct nteror,pentru a-l face neutru "n lupta dntre el "n!uş ş ;ent. a, recuno!cu Sedel, cu o undă de rone "n gla!. 'a rugă$nteado$nulu ;ent, -a$ e2a$nat pe ace $e$(r a !ec*e !ale al cărorco$porta$ent !e părea anor$al. /cu$, e de datora $ea !ă- co$uncdo$nulu ;ent dagno!tcul $eu. e ce )l "ntre(ă 8ro!&enor, foarte !ero!. o$nule Sedel, !ec*a

$ea a fo!t n&adată de un o$ care $ă duş$ăneşte pentru că a$ declaratde!ch! că nu &o &ota pentru el. e &re$e ce a ac*onat contrar leglor "n&goare la (ordul ace!te na&e, a$ tot dreptul !ă $ă apăr cu$ pot. Te rog, deaceea, !ă ră$â neutru "n ace!t conflct pur per!onal. Nu "n*eleg, replca Sedel, "ncruntând dn !prâncene. =ă aflu ac "ncaltatea $ea de p!holog. Con!tat că -a hpnot#at pe aceşt oa$en fărăper$!unea lor, ceea ce $ !e pare cu totul $oral. =ă $ră că te aştepta !ă$ă a!oce# la o a!e$enea faptă. Te a!gur că $orala $ea per!onală e la fel de !trctă ca ş adu$tale. eş -a$ hpnot#at pe aceşt oa$en fără per$!unea lor, n-a$proftat de oca#e pentru a le face &reun rău, cât de $c. e aceea, nu &ăd

pentru ce ar tre(u !ă te !$* o(lgat !ă- * partea lu ;ent. 4retn# că- doar un conflct "ntre du$neata ş ;ent )l "ntre(a Sedel, "ncruntat. )n e!en*ă, da, ră!pun!e 8ro!&enor, ghcnd ce-a&ea !ă ur$e#e. totuş, nu pe ;ent l-a hpnot#at, c pe al* care n-au nc o &nă: 8ro!&enor "ş a$nt cu$ !e co$porta!eră ce patru ch$şt laconfern*ă lu. Nu to* fu!e!eră @ne&no&a*A.



Vo "ncerca !ă-* e2plc pe !curt, !pu!e ;orta, !cuturând dn u$er.Confor$ ace!te teor, fa#ele târ#, !au @h(ernaleA, ale c&l#a*lor au căprncpală tră!ătura co$ună faptul că nd&dul "n*elege dn ce "n ce $a clare!en*a feno$enelor. 6a$en re!png e2plca*le (a#ate pe !uper!t* !auteor !upranaturale a!upra a ceea ce !e petrece "n $n*le ş "n trupurle lor,

ca ş "n lu$ea "ncon%urătoare. /cu$ularea treptată a cunoştn*elor face capână ş $n*le cele $a !$ple !ă "n*eleagă, "n !fârşt, ş !ă re!pngăpreten*le une $nortă* la o aşa-#!ă @!uperortate eredtarăA. )ncepeatunc o $placa(lă luptă pentru afr$area per!onaltă*. ;orta tăcu o clpă, apo contnuă /cea!tă luptă con!ttue ele$entul cel $a caracter!tc alperoadelor @h(ernaleA. n fercre, !au dn nefercre, lupta !e de!făşoarăde o(ce "n cadrul unu !!te$ de leg, care tnde !ă prote%e#e $nortateapr&legată. =a de&re$e !au $a târ#u, un grup !fârşeşte prn a !e rdca dea!upracelorlalte. 6dată a%unş la putere, conducător re!ta(le!c @ordneaA "ntr-un

$od atât de !ângero!, "ncât $a!ele !e !upun "nfrcoşate. a!tfel, progre!ă$rapd !pre !!te$ul ca!telor dn !tră&echea ?nde ş !pre alte !!te$e !ocale,cu$ ar f cel e2!tent la Eo$a prn anul 00 al ere noa!tre. ?nd&dul ocupă,dn naştere, o anu$tă po#*e !ocală ş nu !e poate rdca dea!upra e7Spune-$, te rog, acea!tă !curtă trecere "n re&!tă "* e!te de &reun folo! )* repet că "ncerc !ă re#ol& pro(le$a pe care $-a pu!-o ;ent, "n aşafel "ncât !ă nu cad "n păcatul !ă&ârşt de oa$en egoşt a c&l#a*lor târ#de!pre care &or(ea. Vreau !ă ştu dacă e ca#ul !ă !per că $ă pot apăra fărăa agra&a conflctele e2!tente la (ordul na&e noa!tre. acă &e reuş, &a f o &ctore uncă, ră!pun!e ;orta, !urâ#ând.?!torceşte pro(le$a n-a fo!t până acu$ re#ol&ată glo(al. )* dore!c noroc,

tnere: )n clpa aceea !e petrecu un lucru e2traordnar. Se opr!eră "n fa*a @ca$ere de !tclăA care, de fapt, nu era de !tclă, şnc ca$eră propru-#!ă nu era, c un fel de nşă "n peretele e2teror alcordorulu, $ărgntă de un enor$ ecran cur( turnat dntr-un $etal atât detran!parent, "ncât dădea $pre!a une (reşe regulate lă!ată de con!tructor "n carca!a na&e. ncolo de ace!t ecran !e "ntndeau tene(rele !pa*ulu. 8ro!&enor o(!er&a!e, d!trat, că na&a a%un!e!e la $argnea $culuarhpelag de !teleF !e $a &edeau doar câ*&a dn $le de !or a gala2e.ădu !ă de!chdă gura pentru a- !pune lu ;orta că -ar face plăcere !ă $a!tea de &or(ă cu el, dar nu putu !pune n$c. rept "n fa*a lu, pe @!tclaA

aceea, apăru!e $agnea tul(ure a une fe$e cu o pălăre de pene pe cap.?$agnea pâlpâa, că flacăra une lu$ânăr. 8ro!&enor !$* că $uşchocular !e contractă pe!te $ă!ură. 6 clpă, nu $a ştu ce- cu el. /po, !epăru că aude #go$ote ş că &ede fulgere. ra o !en#a*e dureroa!ă.@<alucna* hpnotce:A "ş !pu!e, "ntr-o !trăfulgerare ce-l făcu !ă !e "nfoare. 8ândul ace!ta "l !al&ă. duca*a ne2al!tă pr$tă " "ngădua !ăre!pngă !pontan a!e$enea $agn hpnotce. Eă!ucndu-!e pe călcâe, răcn "n &deoco$uncatorul cel $a apropat



Nu &ă uta* la $agn: Sunt hpnotce: Sunte$ ataca*: ând !ă plece, !e #( de trupul lu ;orta, care leşna!e. Se lă!ă "ngenunch ş !trgă ;orta, $ă au# a:

Nu te !upu decât n!truc*unlor $ele, a "n*ele! a. )ncep !ă te de!tn#, !ă u*. şt cal$. ?$agnle prnd !ă !e şteargă,ată, au ş d!părut: Cu totul: )n*eleg /u d!părut cu totul: )n*eleg. le nu te $a pot tul(ura. e fapt, or de câte or &e# o $agne, "*aduce a$nte de o !cenă plăcută de-aca!ă. clar oarte clar. /cu$ "ncep !ă te tre#eşt. 6 !ă nu$ăr până la tre. Când o !ă !pun@treA, o !ă f trea# de-a (nelea. +nu7 do7 tre: Tre#eşte-te: ;orta de!ch!e och.

Ce !-a "ntâ$plat )ntre(ă el, cu u$re "n gla!. 8ro!&enor " e2plcă "n gra(ă, apo " !pu!e acu$, ur$ea#ă-$ă: ?$agnea lu$noa!ă "$ !tărue "n och, "ncuda puter $ele de contra-!uge!te. 8ro!&enor "l tra!e pe arheolog după el pe cordor !pre !ec*a dene2al!$. 'a pr$ul col*, fura ne&o* !ă !e oprea!că un trup #ăcea "ntn! pepodea. 8ro!&enor "l lo&, de!tul de tare, ca !ă-l tre#ea!că. =ă au# )l "ntre(ă pe cel că#ut. a, #!e o$ul, tre!ărnd. /!cultă, a!cultă: ?$agnle lu$noa!e nu $a au nc o putere a!upra

ta. Edcă-te: şt trea#. 6$ul !e rdcă ş !e repe# ge!tculând la 8ro!&enor. /cea!ta !e fer "nlătur, a!tfel "ncât o$ul alerga $a departe, or(eşte, fără !ă-ş "ntoarcăpr&rea, deş 8ro!&enor "l !trga. Cred că l-a$ tre#t prea târ#u: 6ftă ne2al!tul, apucându-l de (ra*pe ;orta. >apone#ul !cutură dn cap, (u$ăct, ş-ş "ndrepta pr&rea !preperete. n &or(ele pe care le ro!t, 8ro!&enor "n*ele!e că eforturle de a-l!uge!tona, nu fu!e!eră "ncununate de un !ucce! depln. Ce !unt ace!te $agn )ntre(a ;orta. Nu te uta la ele: ) porunc 8ro!&enor, deş " &enea lu "n!uş foarte

greu !ă nu le pr&ea!că. Tre(ua !ă clpea!că $ereu dn och pentru a para !e$nalele lu$noa!ee$!e de $agnle de pe pere*. 'a "nceput, a&u!e!e $pre!a că- "ncon%uratde $agn, dar o(!er&ă curând că !luetele fe$eeşt unele du(le, ceea ceera foarte (#ar ocupau #onele tran!parente !au tran!lucde ale pere*lor.eş e2!tau !ute de #one de ace!t fel, ele erau totuş l$tate. n loc "n loc, "ntâlneau alte &ct$e, "nşrate pe cordoare. e două or dădură pe!te nşteoa$en tre%. +nul " pr& cu un aer a(!ent ş nu !e dădu la o parte dn calea



lor. Celălalt !coa!e un *păt, "ş apucă ar$a ş tra!e. Ea#a ucgaşă pul!ă,lo&ndu-!e de perete, char lângă 8ro!&enor. /ce!ta reuş totuş !ă-lde#ar$e#e pe agre!or, do(orându-l cu un pu$n. 6$ul un part#an al lu;ent " aruncă o pr&re rea, $ârând Spon afur!t: 6 !ă-* arătă$ no *e: eş ntrgat de purtarea (#ară

a nd&dulu, 8ro!&enor $er!e $a departe, dar pe $ă!ură ce !e apropa de!ec*a de ne2al!$, !$*ea că- !poreşte nelnştea. acă un ch$!t putea f!t$ulat atât de uşor !ă-l ura!că, la ce grad de ură &or f a%un! celal*cnc!pre#ece care- n&ada!eră !ec*a Eă!uflă uşurat când " &ă#u pe to* "ntnş pe podea, "n ne!$*re. upăce făcu ro!t, "n gra(ă, de două perech de ochelar negr una pentru el şalta pentru ;orta "ndreptă un (ara% de ra#e lu$noa!e a!upra pere*lor,ta&anelor ş podelelor. ?$agnle !e şter!eră nu$adecât. 8ro!&enor $er!e apo "n ca(netul tehnc ş "ncepu !ă "$partă, prnrado, ordne oa$enlor pe care " hpnot#a!e. 4rn uşa de!ch!ă, putu ur$ărreac*a a do dntre e nu păreau !ă-l a!culte. upă &reo cnc $nute, "ş

dădu !ea$a că $agnle hpnotce ale atacatorlor pu!e!eră !tăpânre pe$n*le ace!tor oa$en, #ădărncnd efectul cu&ntelor pe care le-ar f pututro!t el. 2!ta char po!(ltatea ca e !ă !e tre#ea!că foarte curând ş !ă !enăpu!tea!că a!upra lu. Cu a%utorul lu ;orta, " târ" până "n (ae ş- "ncue "năuntru. +n lucruera de pe acu$ e&dent ş anu$e că atacator folo!!eră o hpno#ă $ecanc-&#uală de o a!e$enea for*ă, "ncât -ar f putut cădea el "n!uş &ct$a, dacănu ar f ac*onat pro$pt. ar ceea ce !e petrecu!e nu !e l$ta la o !$plă&#une. /tacator "ncerca!eră !ă- controle#e, prn $agne, creerul.8ro!&enor era la curent cu toate e2peren*ele făcute "n ace!t do$enu, aşacă şta deş atacator păreau !ă o gnore că !!te$ul ner&o! al o$ulu nu

putea f dr%at de altcne&a decât cu a%utorul unu encefalo!tat !au al unuaparat a!e$ănător. n ceea ce era cât pe-ac !ă pă*ea!că el "n!uş, deducea ca celal*oa$en fu!e!eră precpta* "ntr-un !o$n adânc, !au că, dn prcnahalucna*lor, nu $a ştau ce fac. Nu- ră$ânea decât !ă !e ducă pe puntea de co$andă ş !ă act&e#e!cutul energetc al na&e. 6rcare ar f fo!t !ur!a ataculu fe o altă na&ă, fe&reo planetă ace!tea ar f neutral#at efect& undele tr$!e de na$c. 8ro!&enor !e !trădu dn ră!puter !ă pună "n func*une câte&aproectoare $o(le, capa(le !ă ntercepte#e $agnle, "n dru$ul lu !prepo!tul de control. Toc$a f2a ult$ul contact când !$* o uşoară a$e*eală,

care !e r!p "n!ă nu$adecât. ra !en#a*a pe care o "ncerca de o(ce dupăo !ch$(are (ru!că a drec*e na&e. @Nu cu$&a drec*a na&e fu!e!e !ch$(atăA !e "ntre(ă ş-ş făgădu !ă&erfce7 $a târ#u. Vreau !ă fac o e2peren*ă, " !pu!e el lu ;orta. Te rog !ă ră$â ac. 8ro!&enor "ş tran!portă proectoarele "ntr-un cordor dn apropere ş leaşe#ă pe platfor$a dn !patele unu tran!portor cu trac*une electrcă. Seurcă apo la &olanul ace!tua ş porn !pre a!cen!oare.



8ro!&enor !ă conchdă că na&a ar putea a%unge "n apro2$at& un!pre#eceore "n &ecnătatea !tele. Cu o $şcare (ru!că, deconectă ecranul. )l !trăfulgera!e gândul căacela care !ch$(a!e drec*a na&e ur$ărea, poate, d!trugerea e. )n ace!tca#, ră$âneau nu$a &reo #ece ore, t$p "n care cata!trofa putea f e&tată.

eş "n clpa aceea nu a&ea nc un plan "n $nte, 8ro!&enor "ş !puneacă nu$a un atac "$potr&a na$culu, cu a%utorul tehnclor hpnotce, puteaf efcace. )ntre t$p, tre(ua !ă "ncerce "ncă o dată !ă pătrundă pe puntea deco$andă. 4entru a!ta, "n!ă, a&ea ne&oe de un aparat care !ă poată ac*onadrect a!upra celulelor cere(rale. 2!tau $a $ulte aparate de ace!t fel, dar$a toate puteau f folo!te doar "n !copur $edcale. Sngura e2cep*e ocon!ttua encefalo!tatul, un aparat ce putea f folo!t la tran!$terea unor$pul!ur de la un creer la altul. eş a%utat de ;orta, lu 8ro!&enor " tre(ură $ulte $nute pentru apune la punct unul dn ace!te aparate ş alte câte&a $nute pentru a- &erfca

(una func*onare. nd un aparat e2tre$ de delcat, tre(u !ă-l aşe#e "ntran!portor pe o platfor$ă pneu$atcă, antşoc. Toate ace!te opera*un "luară tre#ec ş şapte de $nute. upă aceea, a&u o d!cu*e !curtă, dar de!tul de aprn!ă, cu arheologul %apone#, care ar f &rut !ă-l "n!o*ea!că. )n cele dn ur$ă, ;orta con!$* !ără$ână loculu, pentru a pă# (a#a de opera*un. 8ro!&enor porn cu tran!portorul !pre puntea de co$andă, a&ând gr%ă!ă nu #druncne encefalo!tatul. Vte#a redu!ă "l ener&a, dar " "ngădua "n!ch$( !ă o(!er&e !ch$(ărle ce !e petrecu!eră "ntre t$p. Ne&ă#ând decât foarte pu*n oa$en că#u* "n ne!$*re, "ş !pu!e că$a to* celal* !e tre#!eră dn tran!a hpnotcă. ra un feno$en o(şnut "n

hpnot!$. /cu$, oa$en acea erau !upuş altor !t$ul, pro(a(l pentru a-face !ă ac*one#e !u( $pul!ul unor pornr "ndelung "nfrânate. Nşte oa$encare, "n $od nor$al, nutr!eră un fa*ă de al* doar o &agă antpate, o&edeau tran!for$ată (ru!c "ntr-o ură !ângeroa!ă. Ceea ce era "ngro#tor, erafaptul că nc nu-ş dădeau !ea$a de acea!tă !ch$(are. Căc echl(rul$ntal al oa$enlor putea f rupt fără ştrea lor, fe prn tran!plantarea "ntr-un$edu neprelnc, fe prntr-un atac de felul acelua care fu!e!e de#lăn*ut "$potr&a na&e. "ntr-un ca# ş "n celălalt, oa$en !e co$portau ca ş cu$nole lor con&nger ar f fo!t la fel de adânc "nrădăcnate "n e ca ş cele &ech. 8ro!&enor de!ch!e uşa a!cen!orulu "n dreptul pun* de co$andă, dar!e tra!e repede "napo. +n (la!ter "ş tr$tea %eturle ncendare de-a lungul

cordorulu. 4ere* $etalc ardeau, cu un #go$ot şuerător. 8ro!&enor putu#ăr cada&rele a tre oa$en. eodată, au# o e2plo#e puterncă ş flăcărlecontenră. +n fu$ al(a!tru "ntuneca aerul ş o căldură "nă(uştoare !eră!pând pe cordor. ar ş fu$ul ş căldura d!părură "n câte&a !ecunde. ral$pede că !!te$ul de &entla*e, $ăcar el contnua !ă func*one#e. 8ro!&enor pr& cu luare-a$nte cordorul părea pu!tu. eodată, "n!ă, "l #ăr pe =orton, pe %u$ătate a!cun! "ntr-o nşă, la câ*&a paş $a "ncolo.



cap. )n ult$ă n!tan*ă no, $ltar, !unte$ gata !ă ne %ertf$ pentru a "$pedca &ctora &reunea dntre cele două ta(ere. 2plca*a căptanulu "l u$ pe 8ro!&enor. Se "ntre(a!e, până atunc,dacă nu cu$&a toc$a 'eeth !ch$(a!e drec*a na&e, "ndreptând-o !prea!trul acela. Căptanul " confr$ă acu$, cel pu*n par*al, acea!tă (ănuală.

/ce!ta pornea, pare-!e, de la deea că &ctora unua !au altua dntre grupurera de neconceputF de ac, până la deea că "ntreaga e2ped*e tre(ua !ă fe!acrfcată, nu era pro(a(l decât un pa!, un pa! foarte $c. 8ro!&enor "ş "ndrepta, d!cret, encefalo!tatul !pre căptanul 'eeth. +nde cere(rale, pul!a* rapde tran!$!e de la a2on la dendrte, de ladendrte la a2on, pe un tneraru dnante !ta(lt, dependent de a!oca*leanteroare era un proce! care !e de!făşura la ne!fârşt "n nterorulcreerulu o$ene!c, prntre cele două#ec de $loane de celule ner&oa!e ale!ale. ecare celulă "ş a&ea proprul echl(ru electrocolodal, re#ultat dntr-un %oc co$plcat "ntre ten!unle ş $pul!urle pr$te. /(a după $ul* an decercetăr fu!e!eră, treptat, pu!e la punct nşte aparate capa(le !ă detecte#e

cu oarecare prec#e !en!ul flu2ulu de energe dn nterorul creerulu. 4r$ul encefalo!tat fu!e!e un ur$aş drect al fa$o!uluelectroencefalograf. ar ro!tul lu era contrarul celu alelectroencefalografulu, ş anu$e de a furn#a unde cere(rale artfcale ded&er!e tpur. Cu a%utorul ace!tu aparat, putea !t$ula orce parte acreerulu cu&a, !târnnd a!tfel gândur, e$o* ş &!e, !au char a$ntr "ngropate adânc "n $e$ora re!pect&ulu. Nu era, "n !ne, un n!tru$ent dedo$na*e. Su(ectul "ş pă!tra per!onaltatea. Totuş, aparatul puteatran!$te $pul!urle cu&a une alte per!oane. cu$ $pul!urle &arau "nfunc*e de gândurle per!oane e$tente, per!oana care le pr$ea eranfluen*ată "ntr-un $od foarte caprco!.

Căptanul 'eeth, care nu o(!er&a!e pre#en*a aparatulu, nu-ş dăduaşadar !ea$a că gândurle nu- $a apar*neau. Bo$(arda$entul de $agn la care e!te !upu!ă na&a face dncearta !a&an*lor o trădare de neertat, !pu!e el ş reluă, după o clpă detăcere ată planul $eu. 4lanul ace!ta pre&edea folo!rea (la!terelor, !porrea ten!un$u!culare prn accelerarea &te#e de #(or, precu$ ş e2ter$narea par*ală aa$(elor grupur de !a&an*. Căptanul 'eeth nc nu po$en de na$cul dnafară ş nu păru !ă-ş dea !ea$a că-ş de#&ălua planul "n fa*a unu e$!ar alta(ere ad&er!e. )n "ncheere, " !pu!e lu 8ro!&enor Vo a&ea ne&oe de !er&cle du$tale. Ca ne2al!t, care a o $agne

de an!a$(lu a!upra rela*lor dntre d&er!e ştn*e, po* %uca un rol dec!& "$potr&a celorlal* !a&an*7 e!cura%at ş o(o!t, 8ro!&enor !e dădu (ătut. 4rea era $are hao!ul ca!ă- poată &en de hac de unul !ngur. 6r"ncotro "ş "ndrepta pr&rle, &edeanu$a oa$en "nar$a*. 3ăr!e pe!te două#ec de cada&re. ntr-un $o$ent "ntr-altul, ar$!t*ul fragl "ncheat "ntre căptanul 'eeth ş drectorul =ortonputea f !fâşat de %eturle (la!terelor. Char "n clpa aceea au# urutul&entlatoarelor pu!e "n func*une de =orton pentru a re!pnge atacul lu ;ent.



8ro!&enor !e "ntoar!e, oftând, !pre căptanul 'eeth ş- !pu!e /$ ne&oe de nşte n!tru$ente dn propra-$ !ec*e. N-a &rea !ă$ă conduc până la a!cen!oarele de !er&cu =-aş putea "ntoarce ac "ncnc $nute. 4e!te câte&a $nute, 8ro!&enor ntră cu tran!portorul pe uşa dn do! a

!ec*e !ale. /cu$ şta prec! ce a&ea de făcut. 4lanul care la "nceput !epăru!e ca$ fante#!t !e $punea acu$ că !ngurul real#a(l. Tre(ua !ă- atace pe agre!or !trăn cu proprle lor ar$e hpnotce,lo&nd "n $radele lor de $agn. 8ro!&enor "ş "ncepu pregătrle de luptă !u( pr&rle curoa!e ale lu;orta. 'a un $o$ent dat, "n t$p ce f2a nşte d!po#t&e electronce laencefalo!tat, ;orta !e aprope ş-l pr& "n tăcere. >apone#ul părea !ă-ş fre&ent pe depln dn şocul !ufert. 8ro!&enor "ş tot ştergea fa*a năduşta. totuş nu era cald,te$peratura dn "ncăpere era nor$ală. Când "ş ter$na pregătrle, "ş dădu!ea$a că tre(ue !ă !e oprea!că pu*n, pentru a-ş anal#a !tarea de

nelnşte. upă o clpă de gândre "ş !pu!e că de &nă era faptul că nu ştade!tul de!pre na$c. Nu a%ungea că a&ea o pote#ă a!upra $odulu cu$ ac*ona na$cul. Tre(ua !ă de#lege tana ace!tu na$c, care !e "nfă*şa !u( for$a unor!luete ş chpur fe$eeşt, uneor du(le. 8ro!&enor !$*ea ne&oa !ăac*one#e pe o (a#ă logcă !oldă. 4lanul lu putea a&ea !or* de #(ânda doarprntr-o cunoaştere te$encă a duş$anulu. Se "ntoar!e !pre ;orta ş-l "ntre(ă )n ce !tadu de c&l#a*e cre# că !-ar putea afla ace!te fn*e /rheologul !e aşe#ă "ntr-un fotolu ş- !pu!e, *ugundu-ş (u#ele /ş dor !ă-* cuno!c planul.

>apone#ul păl la au#ul detallor de!cr!e de 8ro!&enor ş nu !e putuopr !ă-l "ntre(e, aparent fără legătură Cu$ !e face că $-a putut !al&a pe $ne, dar nu ş pe celal* )n ca#ul tău a$ putut nter&en fără "ntâr#ere. S!te$ul ner&o! alo$ulu "n&a*ă prn repetare. De, $agnle lor lu$noa!e nu-* apăru!eră la felde de! ca ş celorlal*. Nu e2!tă oare nc o po!(ltate de a e&ta acea!tă cata!trofă)ntre(ă ;orta, pe un ton !u$(ru. acă to* $e$(r e2ped*e ar f pr$t o educa*e ne2al!tă,acea!tă po!(ltate ar f e2!tat, pentru că educa*a ne2al!tă de#&oltă şre#!ten*a la hpno#ă, prntr-o cunoaştere ne$%loctă a feno$enulu. ar te

rog, do$nule ;orta, !ă-$ ră!pun# la "ntre(area pe care *-a$ pu!-o "n ce!tadu al !tore !e află ace!te fn*e runtea arheologulu era (ro(onată de !udoare. 4retene, nu-$ po* cere !ă fac de pe acu$ general#ăr. Ce şt$ node!pre ace!te fn*e 8ro!&enor "n%ura "n gând "n*elegea ne&oa arheologulu de a d!cuta,dar t$pul trecea "n $od pr$e%do!.



Nşte fn*e capa(le, ca ace!tea, !ă folo!ea!că hpno#a de la d!tan*ă!unt pro(a(l "n !tare !ă-ş !t$ule#e recproc creerul, adcă !ă practce e2actgenul de telepate pe care oa$en nu-l pot real#a decât cu a%utorulencefalo!tatulu. ;orta, adăugă el a*â*at, ce efect ar putea a&ea a!upra unec&l#a* capactatea de a ct gândurle fără a%utorul unor aparate !pecale

/rheologul !pu!e, rdcându-!e "n pcoare upă părerea $ea, po!(ltatea de a ct gândurle ar paral#ade#&oltarea. e aceea, cred că fn*ele a!tea !e află "ntr-un !tadu foartepr$t&. 8ro!&enor ră$a!e cu gura că!cată. Nu-* da !ea$a +r$ă arheologul, cu och !trăluctor. Capactateade a ct gândurle altua *-ar da $pre!a că-l cunoşt perfect. 4e acea!tă(a#ă, !e poate de#&olta un !!te$ de certtudn a(!olute. Cu$ !ă te $a "ndoeşt, când şt /!e$enea fn*e ar parcurge rapd toate etapelec&l#a*e, pentru a a%unge la decaden*ă. /rheologul " de!cr!e cu "n!ufle*re lu 8ro!&enor $odul cu$ dferte

c&l#a* de pe 4ă$ânt ş de pe alte planete !e epu#a!eră, !ărăcnd şdecă#ând până la acea !tare, afr$ă el, când de&eneau duş$an orcăre!ch$(ăr. Nu cu$&a toc$a tea$a de !ch$(are -a făcut !ă ne atace na&a Tot ce !e poate, ră!pun!e ;orta, prudent. 8ro!&enor !e gând că tre(ua !ă ac*one#e pe (a#a teorearheologulu. Nu a&ea o altă pote#ă de lucru. 'uând o a!e$enea &arantă capunct de plecare, putea "ncerca !-o &erfce cu a%utorul unea dn $agnleacelea. )ş aruncă pr&rea a!upra cea!ulu ş !e "nforaF nu- $a ră$ă!e!erănc şapte ore pentru a !al&a na&a:

ără a $a perde t$p, concentră a!upra encefalo!tatulu o ra#ă delu$nă. /po de!făşură repede un ecran "n fa*a ra#e, a!tfel "ncât o $că #onăde !tclă ră$a!e cufundată "n "ntunerc, pr$nd doar lu$nă proectată cunter$ten*e de aparat. )n clpa aceea, pe ecran apăru o $agne. ra o $agne du(lă, ar8ro!&enor #(ut !-o !tude#e lnştt, gra*e aparatulu. Eă$a!e ulut de ceeace &ă#u. eş $agnea a&ea o for$ă &ag o$enea!că, "n*elegea de ce "e&oca!e la "nceput o fe$eeF fa*a e du(lă era "ncununată de un panaş auru.ar capul, deş părea de pa!ăre, a&ea ce&a o$ene!c. a*a " era acopertă cuun !o de &nşoare, ca nşte !âr$e "ngră$ădte c-colo "n aşa fel "ncât !-ar f#! că-! o(ra% ş na!ul unu o$.

Cea de-a doua pereche de och !e afla cu &reo două degete dea!upracele dntâF acelaş nter&al de!păr*ea ş cea de-a doua gură de pr$a, ceeace dădea $pre!a unu nou cap, cre!cut lteral$ente dn celălalt. Se &edeauş un alt rând de u$er, cu două (ra*e !curte ce !e ter$nau "n nşte $ân!uper(e, u$tor de lung ş delcate. )n an!a$(lu, fgura a&ea ce&a fe$ee!c. 8ro!&enor "ş !pu!e că (ra*ele ş $ânle celor două făptur !e &orde!păr* pro(a(l la un $o$ent dat ş atunc al dolea trup &a putea !ă-ş!uporte propra greutate. 4artenogene#a. Eeproducere fără $%locrea



!e2ulu. 6 $lăd*ă cre!cută dn trunchul $atern a%unge !ă !e de!partă deace!ta, de&ennd de !ne !tătătoare. ?$agnea proectată pe ecran părea !ă a(ă ş nşte ră$ăş*e de arp.S$ocur de pene !e &edeau la @"ncheeturA. Trupul, u$tor de drept, eraacopert cu o tuncă de un al(a!tru !cânteetor. Veş$ântul ace!ta a!cundea

toate celelalte &e!tg ale unu po!(l trecut pă!ăre!c. +n lucru era clar pa!ărea a!ta nu putea !ă #(oare prn proprle- for*e. ;orta "l "ntre(ă pe 8ro!&enor, cu de#năde%de "n gla! Cu$ o !-o fac !ă "n*eleagă că eşt d!pu! !ă te laş hpnot#at, "n!ch$(ul unor nfor$a* ără !ă !pună un cu&ânt, 8ro!&enor !e rdcă ş "ncercă !ă de!ene#e peo ta(lă neagră $agnea. Eepetă de #ec de or de!enul, până când, după&reo cnc#ec de $nute, $agnea !e şter!e de pe perete ş "n locul e apăruun oraş. Nu era un oraş $are, ar la "nceput 8ro!&enor "l #ăr de !u!, parcă depe un $unte. Clădrle !e părură foarte "nalte, foarte "ngu!te ş atât de

"ngră$ădte una "ntr-alta, "ncât "ş !pu!e că eta%ele nferoare ră$âneau "nu$(ra aproape toată #ua. 8ro!&enor !e "ntre(ă, "n treacăt, dacă nu cu$&aacea!tă partculartate !e e2plcă prn deprnderle nocturne ale locutorlor dede$ult a oraşulu. Vrând !ă-ş facă o $agne de an!a$(lu, "ncetă !ă $a pr&ea!că!eparat clădrle. =a pre!u! de orce, ar f &rut !ă afle ce rol %uca!e$aşn!$ul "n c&l#a*a ace!tor fn*e, "n ce fel co$uncau "ntre ele, ş dacăoraşul dn $agne era cel de unde porn!e atacul "$potr&a na&e. Nu &ă#u nc $aşn, nc a&oane, nc rachete n$c a!e$ănător$%loacelor de co$unca*e ntera!trală folo!te de oa$en, $%loace care, pe4ă$ânt, nece!tau u#ne uraşe, "ntn!e pe !uprafe*e $ar. )ş !pu!e, de

aceea, că atacul a&ea o altă !orgnte. Char "n clpa când făcea acea!tă de!coperre, $agnea dn fa*a lu !e!ch$(ă. /cu$ nu $a &edea de !u! oraşul, c doar o clădre, aproape decentru. Tran#*a de la o $agne la alta a&u!e!e loc "ntr-o clptă. nutrecu!e nc un $nut de când reuş!e !ă-ş e2pr$e, cu a%utorul de!enulu depe ta(lă, dorn*a de a pr$ nfor$a*: /cu$ pr&ea cu aten*e clădrea aceea. Spa*ul ce o de!păr*ea declădrle &ecne nu părea !ă depăşea!că tre-patru $etr. eodată, "n!ă, &ă#uun lucru pe care nu-l o(!er&a!e @de !u!A clădrle erau legate "ntre ele, latoate eta%ele, prn nşte trotuare foarte "ngu!te, de nu$a câ*&a cent$etr.4e ace!te trotuare crculau peton dn oraşul pă!ărlor.

Char !u( el, 8ro!&enor #ăr do nd&# care "nantau tactco! unul !precelălalt pe un trotuar, fără !ă le pe!e că ace!ta era !u!pendat la &reo tre#ecde $etr dea!upra !olulu, "ş rdcau câte un pcor "n aer ş, ra!ucndu-ş-l "ncet, "l puneau pe trotuar, lângă celălalt, fără !ă !e oprea!că dn $er!. 'aalte n&ele, al* nd&# păşeau "n acelaş fel dega%at, cu aceleaş $şcărco$plcate. 4r&ndu-, 8ro!&enor "n*ele!e că a&eau nşte oa!e !u(*r şporoa!e ş că erau foarte uşor.



4er!pect&a !e !ch$(ă de câte&a or, "nfă*şând de fecare dată câteun alt ungh al !tră#. 8ro!&enor a&u $pre!a că a!!tă la toate fa#elepo!(le, ale proce!ulu de reproducere. +n dntre nd&# acea păreau atâtde @e&olua*A, "ncât (ra*ele ş pcoarele le erau !lo(ode, ca ş aproape totre!tul trupulu. /l*, "n!ă, contnuau !ă ră$ână "n !tarea "n care- &ă#u!e la

"nceput. )n toate ca#urle, @$a$aA nu părea !ă fe afectată de greutateanoulu trup. 8ro!&enor "ncercă !ă pr&ea!că "n nterorul unea dntre clădr, dar$agnea de pe perete "ncepu !ă !e e!to$pe#e. 4e!te câte&a clpe, oraşuld!păru cu totul, ar "n locul lu apăru o !luetă du(lă. egetele ace!tea erau "ndreptate !pre encefalo!tat, ceea ce "n!e$na că-ş "ndepln!e o(lga*le fa*ăde 8ro!&enor ş că aştepta !ă ş le "ndeplnea!că ş el pe ale !ale, ceea ce erao na&tate dn parte-. totuş, 8ro!&enor nu a&ea "ncotro. Tre(ua !ă-ş "ndeplnea!că o(lga*le. Sunt cal$ ş de!tn!, !punea &ocea "nreg!trată a lu 8ro!&enor.8ândurle $ele !unt clare. Ceea ce &ăd nu !e leagă neapărat de lucrurle pe

care le pr&e!c. Ceea ce aud ar putea !ă pară lp!t de !en! centrlor audt&a creerulu $eu. ar a$ &ă#ut oraşul aşa cu$ ş-l $agnea#ă e. e că ceeace &ăd ş aud are !au nu are &reun !en!, eu ră$ân cal$ ş de!tn!7 8ro!&enor "ş a!cultă atent &or(ele, apo !e "ntoar!e !pre ;orta ş-!pu!e /!ta- tot. e!gur, !e putea "ntâ$pla ca la un $o$ent dat, !ă nu $a audăde!luşt $e!a%ul, deş ace!ta ar f contnuat !ă !e "ntpărea!că adânc "ncreer. Cu urechea $ereu la pândă, 8ro!&enor "ş e2a$nă pentru ult$a oarăencefalo!tatul ş-l gă! "n perfectă !tare. =ă (ranşe# pentru cnc ore, " e2plcă el arheologulu. acă apeş pe

a!ta Jş- arătă un (uton roşuK $ă po* deconecta char ş $a de&re$e. ar!ă n-o fac decât "n ca# de urgen*ă. Ce nu$eşt du$neata @urgen*ăA acă &o$ f ataca*, ră!pun!e 8ro!&enor, cu şo&ăală "n gla!. /r f preferat !ă-ş acorde un răga# $a $are. ar nu era &or(a doar deun e2per$ent ştn*fc, c de o luptă pe &a*ă ş pe $oarte. 8ata !ă treacă laac*une, "ş du!e $âna la cadranul aparatulu ş aşteptă. So!!e $o$entul. )ncă pu*n ş ntelgenta acelu nea$ pă!ăre!c ar fpu! !tăpânre pe !!te$ul lu ner&o!, "ncercând !ă-l dr%e#e, aşa cu$ făcu!eş cu celal* $e$(r a e2ped*e. ra con&n! că &a a&ea de "nfruntat ntelgen*a colect&ă a unu grup

(ne !udat. Nu o(!er&a!e nc o $aşnă, nc un &ehcul cu ro*, fe el cât derud$entar. 6 clpă, a&u!e!e $pre!a că fn*ele ace!tea folo!e!c un fel deca$ere de tele&#une, dar acu$ era !gur că &ă#u!e oraşul prn ochlocutorlor !ă. /ceşta a&eau !$*ul telepate la fel de de#&oltat ca "n!uş&ă#ul. nerga $ntală a $loane de fn*e putea !tră(ate o d!tan*ă de an-lu$nă. Nc nu a&eau ne&oe de $aşn. 8ro!&enor nu putea !pera !ă pre&adă re#ultatul "ncercăr !ale de a !entegra "n ntelgen*a lor colect&ă.



/!cultând $ereu "nreg!trarea, el "ş $odfca uşor rt$ul gândurlor,prntr-o ră!ucre a cadranulu encefalo!tatulu. Tre(ua !ă fe foarte prudent.Char !ă f &rut, tot n-ar f putut !ă !e pună la un!on cu aceşt e2tratereştr.4ul!a*le a!tea rt$ce a!cundeau toate nuan*ele po!(le ale ra*un ş alede$en*e. Tre(ua !ă capte#e doar undele care ar f apărut ca @nor$aleA "n

grafcul unu p!hatru. /paratul le proecta pe o ra#ă de lu$nă care, la rândul e !e reflectădrect pe $agne. ăptura dn !patele $agn nu părea afectată de ace!te!ch$(ăr. ar, neaşteptându-!e la re#ultate tang(le, 8ro!&enor nu erade#a$ăgt. ra "ncredn*at că re#ultatul !e &a $anfe!ta nu$a prn unele$odfcăr "n !tructura $agnlor e$!e de na$c, $odfcăr "nreg!trate deproprul lu !!te$ ner&o!. eş " &enea greu !ă !e concentre#e a!upra $agn, nu !e dădu (ătut,c contnuă !-o pr&ea!că *ntă. Sunt cal$ ş de!tn!F gândurle "$ !unt clare7

Cu&ntele ace!tea " ră!unară puternc "n urech, dar nu$a o clpăF "nclpa ur$ătoare nu $a au# decât un #&on depărtat, ca un (u(ut de tunet,care !e !tn!e ş el, fnd "nlocut de un $ur$ur, ca acela al une !coc uraşe.8ro!&enor #ăr deodată o lu$nă pâlpâtoare, că lcărul unu felnar prntr-ocea*ă dea!ă. Sunt "ncă !tăpân pe $ne, "ş !pu!e. 4r$e!c $pre! !en#orale prn!!te$ul ner&o! al făptur dn $agne, ar ea pr$eşte la rându- $pre! prn!!te$ul $eu ner&o!. 4utea !ă-ş per$tă !ă $a aştepte. 4utea !ă şadă acolo ş !ă aşteptepână când "ntunercul !e &a r!p, ar creerul lu &a "ncepe !ă nterprete#edatele !en#orale pe care le tran!$tea !!te$ul ner&o! al acele făptur.

4utea !ă !tea ş7 Se opr. Cu$ adcă, !ă !tea 6are !tătea ş ea 8ro!&enor "ş "ncordaaten*a. /u# deodată, "n depărtare, un gla! e că ceea ce &ăd ş aud are !au n-are &reun !en!, eu ră$ân cal$7 S$* o $âncăr$e pe na! ş-ş !pu!e @ nu au na!, dn câte $-a$putut da !ea$a. e aceea, e &or(a fe de na!ul $eu, fe de o lu#e7A ădu !ă !e !carpne, dar !$* un %ungh "n !to$ac. S-ar f "ndot dedurere, dacă ar f putut, dar nu putea nu putea nc !ă-ş !carpne na!ul, nc!ă-ş pună $ânle pe pântec. )n*ele!e atunc că $âncăr$ea ş durerea nu &eneau dn propru- trup. nu a&eau neapărat &reo core!ponden*ă "n !!te$ul ner&o! al făptur

acelea. ouă for$e de &a*ă foarte e&oluate "ş tr$teau una altea !e$nalepe care ncuna dntre ele nu era "n !tare !ă le nterprete#e. 8ro!&enor a&eaa&anta%ul că !e aştepta!e la ace!t lucru. Strănul, care, potr&t teore lu;orta, !e afla "ntr-un !tadu pr$t&, nu !e putu!e aştepta la aşa ce&a. =âncăr$ea "nceta (ru!c. urerea dn !to$ac !e tran!for$ă "ntr-un felde apă!are, ca aceea pe care o !$* după un prân# prea "$(elşugat. )n!ch$(, a&u !en#a*a că un ac "nroşt " "$punge fecare &erte(ră. 'a %u$ătatea !pnăr, acul !e prefăcu "ntr-un *ur*ure de ghea*ă, care "ncepu !ă



!e topea!că ş !ă- curgă ca un şu&o rece !pre !ale. Ce&a Jo $ână 6 (ucatăde $etal +n cleşteK "l apucă de (ra* ş aproape că- !$ul!e $uşch. 'u8ro!&enor " &en !ă urle de durere ş fu cât pe ce !ă-ş pardă cunoştn*a. Sen#a*a aceea d!păru, ca ş celelalte, dar el ră$a!e profund#druncnat, deş şta că totul fu!e!e lu#e. N$c nu !e "ntâ$pla!e ae&ea, nc

"n trupul lu, nc "n cel al fn*e-pa!ăre. Creerul lu nu făcea decât !ăpr$ea!că, prn $%locrea ochlor nşte $pul!ur, pe care le nterpreta greşt, "ntr-o a!tfel de rela*e, plăcerea !e putea preface "n durere ş toate !en#a*lede&eneau po!(le, ndferent de natura !t$ullor. Nu !e aştepta!e ca erorlede nterpretare !ă fe atât de flagrante. eodată, !$* că (u#ele " !unt atn!e de ce&a $oale ş %la&. +n gla! "şopt Sunt u(t: 8ro!&enor re!pn!e deea. Nu, nu @u(tA: /&u $pre!a că, "ncă o dată,creerul lu "ncearcă !ă nterprete#e $pul!urle unu !!te$ ner&o! ale cărureac* erau cu totul dferte de acelea ale unu o$. )nlocu @!unt u(tA cu

@!unt !t$ulat de7A apo lă!ă !en#a*a !ă-ş ur$e#e cur!ul. ar nu #(ut !ăafle ce anu$e !$*!e. 6rcu$, nu era o !en#a*e de#agrea(lă. 4aplelegu!tat&e " erau gâdlate de ce&a dulce. 6ch !e u$e#ră ş nu $a !$* nco "ncordare. )n $nte " ră!ăr $agnea une flor, o garoafă roşe, !uper(ă, caacelea care creşteau pe 4ă$ânt dec nu putea a&ea nc o legătură cu floradn lu$ea E$lor. @E$A "ş !pu!e, cuprn! de un !o de fa!cna*e. Nu$ele ace!ta &eneacu$&a dn noaptea !pa*ulu ? !e părea, fără !ă şte de ce, că era un nu$eperfect potr&t. Totuş, o "ndoală !tărua "n $ntea lu. Nu putea f !gur. eşult$ele !en#a* fu!e!eră, toate, plăcute, o aştepta cu oarecare nelnşte pecea ur$ătoare. 'u$na ră$ânea tul(ure ş ce*oa!ă. eodată, och "ncepură

parcă !ă !e u$e#ea!că dn nou ş !$* o $âncăr$e "n pcoare. Sen#a*atrecu, lă!ându-l "n!ă "ntr-o !tare de fer(n*eală. S$*ea că !e "nă(uşă. doar o lu#e: )ş !pu!e. Nu $ !e "ntâ$plă n$c a!e$ănător. Se lnşt. /cu$ nu $a au#ea decât $ur$urul acela $onoton ş nu $a&edea decât lu$na aceea dfu#ă, "n&ălutoare. 8ro!&enor !e gând că$etoda lu era, poate, de!tul de (ună ca !ă- per$tă, cu t$pul, !ă e2ercteun anu$t control a!upra unua !au char a câtor&a e2tratereştr. ar ceeace- lp!ea era toc$a t$pul. ece !ecundă "l aducea $a aproape de pere./colo de fapt, ac Jo clpă, !e #ăpăc!eK una dntre cele $a $ar ş $aco!t!toare na&e con!trute &reodată de oa$en "ngh*ea d!tan*ele cu o&te#ă a(!urdă.

8ro!&enor nu au#ea #go$ote decât când o anu$tă #onă !en!(lă depe !uprafa*a corte2ulu era !t$ulată. 6 altă #onă, cea de dea!upra urech,producea &!e ş a$ntr. <arta creerulu o$ene!c fu!e!e de $ult tra!ată. 4o#*a prec!ă a #onelor de e2cta(ltate !e deo!e(ea de la un nd&dla altul, dar !tructura generală a creerulu ră$ânea totdeauna aceeaş, lato*. 6chul o$ene!c nor$al e un $ecan!$ de!tul de o(ect&. 'entleletr$t pe retnă o $agne reală. >udecând după $agnle oraşulu lor,



tran!$!e de E$, aceşta a&eau ş e nşte och capa(l de o(ect&tate.acă ar f #(utt !ă-ş coordone#e centr &#ual cu och E$lor, 8ro!&enorar f putut !ă pună (a#ă pe $agnle pr$te. =nutele treceau. 8ro!&enor !e "ntre(a, d!perat, dacă &a reuş !au nu!ă !ta(lea!că un contact utl, "n cele cnc ore ce- $a ră$âneau. )ncepu!e

!ă !e "ndoa!că de "n*elepcunea hotărâr !ale. Când "ncerca !ă-ş rdce$âna !pre panoul de control a encefalo!tatulu, nu o(*nea, aparent, nc unre#ultat. oar câte&a !en#a* &ag, prntre care aceea a $ro!ulucaracter!tc al caucuculu ar!. 4entru a trea oară, och !e u$e#ră, dar $agnea, foarte clară, pecare o "ntre#ăr !e !pul(eră nu$adecât. atortă tehnclor tah!to!copcedeprn!e la ?n!ttut, 8ro!&enor #(ut totuş !ă pă!tre#e "n $nte $agnea.ra ca ş cu$ !-ar f aflat "n nterorul unea dntre acele clădr "nalte ş "ngu!te, un nteror &ag lu$nat de refle2ele ra#elor de !oare ce pătrundeauprn uşle de!ch!e. Nu e2!tau fere!tre, ar "n loc de pardo!eală erau nştepode*e, pe care şedeau câte&a dn fn*ele acelea cu a!pect de pa!ăre. 4ere*

a&eau nu$eroa!e uş, care ndcau pre#en*a unor dulapur ş $aga#. /cea!ta &#une "l (ucură ş, "n acelaş t$p, "l nelnşt. 4re!upunând căar f !ta(lt un contact cu !!te$ul ner&o! al acele fn*e, a!tfel "ncât !ăpoată au# cu urechle e, &edea cu och e ş !$* până la un punct aceleaş!en#a*, ar f reuşt oare !ă- nfluen*e#e ş reac*le $u!culare /r f pututoare !ă o !lea!că !ă u$(le, !ă-ş "ntoarcă capul, !ă-ş $şte (ra*ele ş !ă !eco$porte aşa cu$ &oa el /tacul "$potr&a na&e fu!e!e de#lăn*ut de ungrup de fn*e care ac*onau, gândeau ş !$*eau la un!on. 4unând !tăpânrepe unul dntre $e$(r grupulu, putea oare controla "ntreg grupul V#unea aceea fugară " apăru!e pro(a(l prn och unu !ngur nd&d.Ceea ce !$*!e până acu$ nu părea !ă ndce contactul cu un grup. ra ca

un o$ "nch! "ntr-o ca$eră "ntunecoa!ă, "n fa*a unu perete pre&ă#ut cu ofere!trucă acopertă cu câte&a plac tran!parente, care ar f lă!at !ă !e!trecoare o lu$nă dfu#ă. )n ră!t$pur, câte o $agne ră#(ătea pe acolo,lă!ându-l !ă "ntre#ărea!că lu$ea dn afară. ?$agnle reflectau, $a $ult ca!gur, realtatea. )n !ch$(, de !unetele care pătrundeau prntr-o altăde!ch#ătură, dntr-un perete lateral, nu putea f !gurF ş nc de $pre!le ce- &eneau prn alte orfc dn ta&an ş dn podea. +rechea o$enea!că poate percepe până la două#ec de $ de &(ra*pe !ecundă. 4entru anu$te &etă*, au#ul "ncepe a(a de la ace!t prag. )n!tare de hpno#ă, oa$en pot f făcu* !ă râdă "n hohote, char când !unttortura*, ş !ă urle de durere când !unt gâdla*. Ceea ce pro&oacă durere

anu$tor fn*e poate !ă nu "n!e$ne n$c pentru altele. 8ro!&enor "ncerca !ă !e de!tndă tot nu putea face altce&a decât !ăaştepte. eodată "l !trăfulgeră gândul că !-ar putea !ă e2!te o legătură "ntredele lu ş $pre!le pe care le pr$ea. 'a ce !e gând!e, oare, "nante de a "ntre#ăr $agnea nterorulu acele clădr )ş a$nt că &ă#u!e un och pednăuntru.



'egătura era atât de e&dentă, "ncât !e "nfora. =a era ce&a. 4ână "npre#ent, !e !trădu!e !ă &adă ş !ă !$tă prn nter$edul !!te$ulu ner&o! alacele fn*e-pa!ăre. ar reuşta ace!tor "ncercăr depndea de !ta(lrea unucontact cu grupul care de#lăn*u!e atacul "$potr&a na&e. )n*ele!e deodată că pentru a putea controla grupul, tre(ua $a "ntâ

!ă-ş controle#e proprul creer. Tre(ua !ă pună "n u$(ră unele dn #oneleace!tua ş, d$potr&ă, !ă !en!(l#e#e la $a2$u$ alte #one, a!tfel "ncât&toarele $pre! !ă-ş poată lă!a cât $a uşor a$prenta. 4ractca!e "ndea%un! de te$enc autohpno#a pentru a putea atnge a$(ele o(ect&e. 'a "nceput era, freşte, &#unea. 4e (a#a e, tre(ua, apo, !ă-ş a!gurecontrolul a!upra $uşchlor fn*e prn $%locrea cărea ac*ona grupul. 8ândurle " fură cur$ate de o a&alanşă de lu$n colorate. )n!e$na căeforturle !ale de a !e auto!uge!tona erau efcace. ?ar când $agnea dnfa*a lu !e l$pe# (ru!c ş ră$a!e clară, nu $a a&u nc o "ndoala că !e aflape calea cea (ună. Vedea, ca ş data trecută, nterorul unea dn clădrle acelea "nalte.

4entru că nu cu$&a $agnea !ă !e de!tra$e, 8ro!&enor "ş concentră "ntreaga aten*e a!upra $uşchlor E$ulu. n păcate, "n!ă, nu "n*elegea $ecan!$ul ce- punea "n $şcare.V#unea lu nu putea, freşte, !ă !urprndă "n a$ănunt $loanele de refle2e$u!culare care "n!o*eau rdcarea unu !ngur deget. Se concentra atunca!upra unu (ra*, dar degea(a. eş de!cu$pănt, 8ro!&enor !e hotăr" !ă recurgă la hpno#a prn!$(ol, folo!nd adcă un cu&ânt-chee. ată că unul dn (ra*ele fn*e "ncepu !ă !e rdce, "ncet, "ncă un cu&ânt-chee, ş tot trupul fn*e !e rdcă.8ro!&enor o făcu apo !ă-ş "ntoarcă, "ncet, capul. /ctul de a pr& " a$ntfn*e-pa!ăre că dulapul !au !ertarul pr&t " apar*nea. n*a "ş recunoştea

(unurle, dar nu arata nc un ntere!. 8ro!&enor #(ut cu greu !ă-ş !tăpânea!că e$o*a. Cu o ră(daretenace, !l fn*a-pa!ăre !ă !e rdce "n pcoare, !ă-ş "nal*e (ra*ele ş !ă leco(oare, apo !ă !e pl$(e de colo până colo pe @trotuarA. )n cele dn ur$ă, oadu!e "napo ş o !l !ă !e aşe#e dn nou. 4e!e$ne că era perfect !ncron#at ş !en!(l la cea $a ne"n!e$nată!uge!te, căc nu apuca (ne !ă !e concentre#e, că !e ş po$en n&adat deun $e!a% ce părea !ă &or(ea!că atât $n* cât ş !$*urlor !ale. 8ro!&enor "ş tăl$ac auto$at gândurle tul(ur "ntr-un l$(a% fa$lar Celulele chea$ă: Celulele !e te$: Celulele cuno!c, &a, durerea: )nlu$ea E$lor e "ntunerc. epărtea#ă-te de ace!t E$7 +$(re, tene(re,

&ârte%ur7 Celulele tre(ue !ă-l alunge7 ar nu au puterea. ra fre!c !ă "ncerce o apropere de fn*a eştă dn (e#nă adâncă, fndcă nu ştau că- unduş$an7 Noaptea e dn ce "n ce $a "ntunecoa!ă. Toate celulele ar &rea !ădea "napo7 ar nu pot7 8ro!&enor "ş dădu !ea$a, "ngro#t, că tot ceea ce!e "ntâ$pla!e până acu$ putea f nterpretat la fel de (ne "n ace!t fel, ca ş "n !en! contrar. Stua*a era gra&ă. acă de#a!trul ce !e produ!e!e la (ordulna&e era re#ultatul "ncercărlor !tângace ale ace!tor fn*e-pa!ăr de a !ta(l



un contact pretene!c, ce cata!trofe n-ar f fo!t ele "n !tare !ă de#lăn*ueprntr-o o!tltate fă*şă: l per!onal !e afla "ntr-o !tua*e ş $a pen(lă dacă ar f rupt legăturacu ace!te fn*e, ar f "n!e$nat !ă le redea "ntreaga l(ertate. ?nclu!&l(ertatea de a ataca ş de a "ncerca !ă d!trugă na&a.

N-a&ea dec altă cale decât !ă per!e&ere#e, "n !peran*a că &a #(ut laun $o$ent dat !ă !ch$(e "n fa&oarea lu !tua*a. )ncercă $a "ntâ !ă ntre "n contact cu o altă fn*ă-pa!ăre. Sunt u(t: )ş !pu!e, reproducând "n $od del(erat !en#a*a care-l#ăpăc!e ce&a $a "nante. Sunt u(t de corpul-$atcă dn care $ă na!c ş $ă "$plne!c, " "$părtăşe!c gândurle, dar a$ ş "nceput !ă &ăd cu propr $eoch ş ştu că !unt unul dn grup7 /şa cu$ !e aştepta!e, tran#*a !e făcu (ru!c. egetele $a $c, alecele de-a doua perech de $ân, !e $şcară, ar u$er fragl !e arcură.8ro!&enor !e "ntoar!e apo dn nou !pre fnta-$a$ă. 2peren*a !e păreaatât de reuştă, "ncât !e !$*ea gata !ă facă pa!ul cel $are, $ent !ă-l pună

"n legătură cu !!te$ul ner&o! al une fn*e-pa!ăre. de data acea!ta "ş atn!e !copul, prn !t$ularea centrlor ner&oşcore!pun#ător. eodată a&u !en#a*a că !e afla pe un deal năpădt de tufe!ăl(atce. Char "n fa*a lu curgea un pârâaş, dncolo de care un !oareportocalu "ş ur$a crugul pe o (oltă &ore, !$ăl*ută de nor lânoş.8ro!&enor "ş !l noul @$eduA !ă !e ră!ucea!că, pentru a pr& o că!u*ăcoco*ată pe par, "ntr-un crâng ră!ărt ce&a $a "ncolo pe $alul pârâaşulu./lte ca!e nu !e &edeau. Se aprope ş, pr&nd "năuntru, #ăr două pă!ăr,aşe#ate pe o !tnghe. /$ândouă "ş *neau och "nchş. 4oate că ş ele luau parte la atacul "$potr&a na&e, "ş !pu!e8ro!&enor.

)ş concentră aten*a a!upra une fn*e care !e afla "ntr-o #onă aplanete unde era "ncă noapte. e data acea!ta, tran!ferul fu ş $a rapd. Sepo$en "ntr-un oraş "ntunecat, cu clădr ş ale fanto$atce ş "ncepu !ă ntre "n legătură cu d&erş E$. Nu "n*elegea clar de ce #(utea !ă !ta(lea!că uncontact cu !!te$ul ner&o! al unora dntre e $a uşor decât cu al altora.4oate că un erau $a !en!(l la !t$ul lu. Sau poate că făceau parte dnfa$la pr$e fn*e-pa!ăre cu care ntra!e "n contact. upă ce reuş !ă!ta(lea!că legătur cu pe!te două du#n de E$ ră!pând* pe "ntreagaplanetă, 8ro!&enor "ş !pu!e că a&ea acu$ o &edere de an!a$(lu a!upraace!tea. Se afla "ntr-o lu$e de patră ş le$n, a căre locutor erau lega* "ntre

e prn rela* organce, la n&elul !!te$ulu lor ner&o!. ?ată o !e$n*e care#(ut!e !ă e&te c&l#a*a tehnologcă a o$ulu, gra*e une cunoaşter "nprofun#$e a tanelor $atere ş energe. 8ro!&enor hotăr" că putea trece, lnştt, la penult$a etapă acontraataculu !au. Se concentra aşadar a!upra unu gând $ent !ăcaracter#e#e una dn fn*ele care a!alta!eră na&a. upă un ră!t$p ce !epăru de!tul de !curt, a&u !en#a*a că pr&eşte na&a prntr-o $agne. 4r$a lugr%ă fu !ă !e "ntre(e cu$ !e de!făşura lupta. ar tre(ua !ă-ş "nfrângă



curo#tatea, deoarece a&ea de făcut lucrur $ult $a $portante. Voa !ănfluen*e#e un grup nu$ero! alcătut poate dn $loane de fn*e !ă lenfluen*e#e "n aşa $ă!ură, "ncât !ă le o(lge !ă !e retragă cât $a departe dena&ă. /cu$ era l$pede că le putea capta gândurle, aşa cu$ ş ele le

puteau capta pe ale lu. /!ocerea lu cu !!te$ul ner&o! al atâtor fn*e nc n-ar f fo!t po!(lă altfel. 8ro!&enor "ş proecta aşadar gândurle "n noapte Tră* "ntr-un un&er!, de!pre care nu şt* n$c altce&a decât ceeace &ă !ugerea#ă $agnle !u( care & !e "nfă*şea#ă. ar $agnle a!tea nu!unt +n&er!ul "n!uş7 le nu &ă arată +n&er!ul "n totaltatea lu. 2!tă$ulte lucrur pe care nu le pute* percepe drect, nea&ând !$*urle nece!are.)n nterorul +n&er!ulu e2!tă o ordne. ?ar dacă ordnea $agnlor dn &o nue!te aceeaş ca ordnea dn +n&er!, "n!ea$nă că &ă a$ăg*7 4entru a- nfluen*a pe E$, 8ro!&enor tre(ua !ă le !ch$(e delefunda$entale. ceea ce "ncerca !ă facă, "n $od del(erat, cu !ânge rece,

pornnd de la pote#a că E$ erau lp!* de apărare. /ce!tea erau pr$elede no cu care făceau cunoştn*ă după nenu$ărate genera*, ar 8ro!&enornu !e "ndoa că şocul lor &a f for$da(l. C&l#a*a E$lor era o c&l#a*e detp rural, "nte$eată pe nşte certtudn pe care n$en nu le conte!ta!e până "n pre#ent. 2!tau "n !tore !ufcente e2e$ple ce do&edeau că &torul unora!tfel de c&l#a* putea f nfluen*at "n chp hotărâtor de un duş$an !la(nu$erceşte. ?$en!a "$pără*e a ?nde !-a nărut !u( a!altul câtor&a $ deengle#. 'a fel, toate popoarele de *ăran dn /ntchtate au fo!t cucerte uşorş nu ş-au re&ent decât "n clpa când au "nceput !ă-ş dea !ea$a că &a*a nu!e reducea la ceea ce pretndeau !!te$ele lor rgde. E$ erau e2tre$ de &ulnera(l. =etoda lor de a co$unca un cu al*,

deş foarte orgnală, " e2punea pr$e%de de a f nfluen*a* colect&.8ro!&enor "ş repeta de nenu$ărate or $e!a%ul, adăugând de fecare datăcâte ce&a "n legătură cu na&a, ca de pldă @Sch$(a* $agnea de care &ăfolo!* "n rela*a cu ce de pe na&ă, apo retrage*-o. Sch$(a* $agnea,pentru a le da prle%ul !ă doar$ă ş !ă !e odhnea!că, apo retrage*-o7?nter&en*a &oa!tră pretenea!că a pro&ocat $ar pagu(e na&e. no!unte$ pretenoş fa*ă de &o, dar felul &o!tru de a &ă $anfe!ta pretena ne-a făcut rău.A Contnuă $ultă &re$e !ă-ş tran!$tă ordnele prn acea!tă $en!ăre*ea ner&oa!ă nc el nu şta câta &re$e, poate două ore până cândcontactul cu $agnea de pe perete fu "ntrerupt auto$at, prntr-un declc al

encefalo!tatulu. Se po$en atunc dn nou "n decorul fa$lar. Ne$a&ă#ând nc o$agne pe perete, " aruncă o pr&re lu ;orta, care dor$ea adânc "n fotolu. 8ro!&enor !e "nforă, a$ntndu-ş de ordnul pe care-l dădu!eoa$enlor 6dhn*-&ă ş dor$*. /ce!ta era re#ultatul to* oa$en afla* la (ordulna&e ador$!eră.



upă ce-l tre# pe ;orta, 8ro!&enor eş "n fugă pe cordor. 4retutnden#ăr oa$en ador$*F cât de!pre pere*, erau al(, fără nc o $agne: /%un! pe puntea de co$andă, tre(u !ă !ară pe!te trupul căptanulu'eeth, care #ăcea pe podea, lângă ta(loul de control. Eă!uflând uşurat, apă!ăpe ta!ta care dr%a flu2ul de energe !pre !cutul de protec*e al na&e.

4e!te câte&a clpe, coco*at pe unul dn !caunele de control, llott8ro!&enor !ch$(a po#*a na&e. )nante de a pără! puntea, a&u gr%ă !ă pună !!te$ul de control aldrec*e !u( un cod reglat pentru #ece ore, !pre a pre"ntâ$pna a!tfel r!culca &reunul dntre oa$en !ă !e tre#ea!că dn !o$n, !tăpânt de dorn*aautod!truger. /%un! dn nou pe cordor, "ncepu !ă dea pr$ul a%utor răn*lor. Cu$ aceşta erau to* ador$*, tre(ua !ă le ghcea!că !ufern*ele,ceea ce- &enea de!tul de uşor. /celora pe care- au#ea ră!uflând greu, lead$n!tra pla!$ă !angună. Celor care pre#entau răn $a gra&e, le făceacâte o n%ec*e cal$antă, ar ar!urle le trata cu nşte alf !pecale. Cua%utorul lu ;orta tran!porta şapte $ur(un# "n !alonul de rean$are, unde

#(ut !ă- readucă la &a*ă pe patru dntre e. Eă$âneau tre#ec ş do de$or*, pentru care nu !e $a putea face n$c. 8ro!&enor ş ;orta contnuau !ă- "ngr%ea!că pe răn*, când, deodată,un tehncan-geolog !e tre#, că!că ş "ncepu !ă gea$ă, de#nădă%dut.8ro!&enor ghc că o$ulu " re&enea $e$ora, dar "l lă!ă !ă !e rdce "npcoare ş !ă !e aprope. Tehncanul " pr& u$t pe ce do ş le !pu!e "n celedn ur$ă 4ot !ă &ă a%ut cu ce&a )n curând o du#nă de a%utoare $unceau cot la cot cu e, !co*ând "nră!t$pur câte o e2cla$a*e ce do&edea că-ş dădeau !ea$a că a!upra na&e!e a(ătu!e un &ânt de ne(une.

8ro!&enor nu- o(!er&ă pe căptanul 'eeth ş pe =orton decât cândaceşta "ncepură !ă d!cute cu ;orta. Când %apone#ul plecă, e !e aproparăde 8ro!&enor ş-l n&tară la o şedn*ă pe puntea de co$andă. 8ro!&enor !e "ntre(ă dacă ce do "ş a$nteau de cele "ntâ$plate, căc nu arareor hpno#apro&oca o a$ne#e !pontană. acă e nu ş-ar f a$ntt de n$c, lu8ro!&enor -ar f &ent foarte greu !ă le e2plce "n $od con&ngător ce anu$e!e "ntâ$pla!e. e aceea, ră!uflă uşurat când "l au# pe căptanul 'eeth !punându- o$nule 8ro!&enor, trecând "n re&!tă re#ultatele de#a!truoa!e alee&en$entelor petrecute, do$nul =orton ş cu $ne ne-a$ a$ntt de "ncercarea du$tale de a ne con&nge că !unte$ &ct$ele unu atac dn

afară. o$nul ;orta ne-a &or(t adneaor de!pre ac*unle du$tale, la carea fo!t $artor. Te-aş ruga !ă le e2plc şeflor de !ec*, aduna* ac, ce anu$e!-a "ntâ$plat. 'u 8ro!&enor " tre(u $a (ne de o oră pentru a face o dare de !ea$ăco$pletă. upă ce !fârş, cne&a "l "ntre(ă Să "n*eleg oare că de fapt a fo!t &or(a de o "ncercare a acelor fn*ede a !ta(l un contact a$cal cu no (ne, da: Eă!pun!e 8ro!&enor.



Vre !ă !pu că n-are ro!t !ă- d!truge$ cu torplele noa!tre =a "ntre(ă celălalt, cu a!pr$e "n gla!. N-ar folo! la n$c, !pu!e 8ro!&enor, cât !e poate de cal$. /$putea, totuş, !ă ne duce$ acolo ş !ă !ta(l$ un contact $a drect. Căptanul 'eeth !e gră( !ă- ră!pundă

Ne-ar lua prea $ult t$p. =a a&e$ de !tră(ătut o cale lungă. adăugă, pe un ton acru de altfel, pare o c&l#a*e foarte plctcoa!ă. Ce a de !pu!, do$nule 8ro!&enor )l "ntre(ă =orton. Căptanul !e referă, pre!upun, la faptul că acea!tă c&l#a*e e lp!tăde orce tehnologe, ră!pun!e 8ro!&enor. ar organ!$ele & pot a&ea!at!fac* char fără a%utorul unor $aşn $ă gânde!c la plăcerea de a$ânca ş de a (ea ş la (ucura de a tră prntre ce drag. upă părerea $ea,ace!te pă!ăr cuno!c !at!fac*a de a gând la un!on ş de a-ş perpetua!peca. / fo!t o &re$e când o$ul nu cunoştea (ucur $ult $a $ar ş,totuş, !ocotea că duce o &a*ă c&l#ată. ?ar pe &re$ea aceea au e2!tat, caş acu$, oa$en $ar.

u$neata, "n!ă, n-a e#tat !ă le tul(ur $odul de &a*ă, !pu!e curăutate &on 8ro!!en. 8ro!&enor nu !e lă!ă de!cu$pănt, c " ră!pun!e, cal$ Nu e (ne nc pentru pă!ăr, nc pentru oa$en !ă ducă o e2!ten*ăprea !pecal#ată. u n-a$ făcut decât !ă le "nfrâng re#!ten*a fa*ă de deleno, ceea ce "ncă n-a$ reuşt !ă real#e# la (ordul ace!te na&e. )n !ală !e au#ră râ!ete, ar oa$en "ncepură !ă plece. 8ro!&enor "l&ă#u apo pe =orton d!cutând cu e$en!, !ngurul ch$!t pre#ent laşedn*ă. e$en! care era $âna dreaptă a lu ;ent părea "ncruntat ş !cutură$ereu dn cap. )n cele dn ur$ă !pu!e ş el ce&a, apo " !trân!e $âna lu

=orton ş plecă. rectorul !e aprope de 8ro!&enor ş- şopt Ch$şt "ş &or lua "n decur! de două#ec ş patru de ore n!tala*leadu!e "n !ec*a du$tale, cu cond*a !ă nu $a po$eneşt de cele "ntâ$plate. o$nul e$en!7 ar ce părere are ;ent ) tăe &or(a 8ro!&enor. ;ent a nhalat nşte ga#e ş &a tre(u !ă !tea la pat $a $ulte lun7 Bne, dar "ntre t$p &or a&ea loc alegerle: 2cla$ă 8ro!&enor. =orton şo&ă, "nante de a- ră!punde 2act. /!ta "n!ea$nă că eu &o câştga alegerle fără nc o opo#*e,deoarece !ngurul contracanddat era ;ent. 8ro!&enor tăcu, gândndu-!e la noua !tua*e. ) părea (ne ca =orton

&a contnua !ă fe drector. ar ce !e &a "ntâ$pla cu to* ace ne$ul*u$*care-l !pr%n!eră pe ;ent o$nule 8ro!&enor, aş &rea !ă-* cer o fa&oare, cu ttlu per!onal, "!pu!e =orton. '-a$ con&n! pe do$nul e$en! că ar f a(!urd !ă !e contnueatacul pornt de ;ent "$potr&a du$tale. ar te-aş ruga !ă pă!tre# tăcereaa!upra ace!tu lucru ş !ă nu "ncerc !ă-* e2ploate# &ctora. acă te "ntrea(ăcne&a, ră!punde- ca de &nă e accdentul lu ;ent, dar nu rdca du$neatache!tunea. )$ pro$*



8ro!&enor " făgădu, apo "l "ntre(ă, cu oarecare şo&ăală /ş putea !ă fac o propunere Bne"n*ele!: Ce-ar f !ă-l nu$* pe ;ent ca loc*tor al du$nea&oa!tră =orton "l pr& perple2.

?ată o propunere la care nu $-aş f aşteptat dn partea du$tale, "!pu!e "n cele dn ur$ă. )n ce $ă pr&eşte, nu ard de neră(dare !ă- rdc$oralul lu ;ent. Nu- &or(a de $oralul lu ;ent, replcă 8ro!&enor. =orton ră$a!e tăcut un t$p, apo ro!t "ncet ş parcă "n !lă 4re!upun că "n felul ace!ta aş putea contr(u la de!tndereaat$o!fere. 4ărerea pe care o a&e* de!pre ;ent !e a!ea$ănă, &ăd, cu a $ea,#!e ne2al!tul. =orton #(ucn "n râ!. 2!tă la (ordul ace!te na&e #ec de oa$en pe care -aş prefera ca

loc*tor, dar ca !ă fe pace "* &o ur$a !fatul. Se de!păr*ră. 8ro!&enor nu $a era char atât de !at!făcut cu$păru!e. Nu a&ea !ent$entul că plecarea ch$ştlor dn !ec*a de ne2al!$era o &ctore per!onală. Totuş, acea!tă !olu*e era prefera(lă une luptecare ar f putut de&en prea aprgă. ?2tl aştepta ne$şcat "n noaptea ne$ărgntă. T$pul !e !curgea "ncet!pre &eşnce, ar !pa*ul era "n&ălut "ntr-o (e#nă de nepătrun!. 4rn acea!tă(e#nă "ntre#ărea nşte pete de lu$nă rece. ta că fecare dntre ele era ogala2e de !tele !cânteetoare, deş de la d!tan*a a!ta pâlpâau ca nştefuoare de cea*ă. /colo clocotea &a*a, "n$ul*ndu-!e pe $radele de planetece !e roteau la ne!fârşt "n %urul !orlor lor. Tot aşa colcă!e odnoară &a*a ş

"n $âlurle dn !tră&echul 8lor, "nante ca o e2plo#e co!$că !ă f n$ctputerncă !e$n*e a 2tllor ş !ă- f a#&ârlt proprul trup "n hăurlentergalactce. Trageda lu era că !upra&e*u!e acelu catacl!$. nerga care$pregna !pa*ul " $en*nea "n &a*a trupul, dn ce "n ce $a !lă(t. +n !ngurgând " !tăpânea $ntea gândul că !-ar putea !ă n$erea!că dn nou "ntr-un!!te$ galactc, pe o planetă pe care !ă gă!ea!că un atât de râ&nt guul. 8ândul ace!ta, repetat de nenu$ărate or, făcea acu$ parte dn "n!ăşfn*a lu. ra ca o $agne ce !e de!făşura la ne!fârşt "n fa*a ochlor $n*!ale. ?$agnea a!ta, laolaltă cu *petele lu$noa!e pe care le #ărea "n hăul "ntuneco!, alcătuau toată lu$ea lu.

4e &re$ur, !$*urle " fu!e!eră foarte a!cu*te, dar de când "ncepu!e!ăş pardă puterea nu $a capta !e$nale decât de la o d!tan*ă de câ*&aan-lu$nă. /şa ş acu$, a(a dacă de!luş pr$ele !e$nale ce- ndcaupre#en*a na&e. nerge, $atere7 ?$pre! &ag !e "n&ăl$ăşeau "n creerullu a$or*t. S$* o durere aprgă, ca ş cu$ un $uşch, $ultă &re$enefolo!t, ar f prn! !ă- #&âcnea!că. urerea !e potol. 8ândul !e !pul(eră. Creerul !e !cufundă dn nou "n!o$nu- adânc. ?2tl !e "ntoar!e "n &echea ş de#nădă%duta lu$e a (e#ne



pre!ărate cu pete de lu$nă. )n!ăş deea de energe ş de $atere de&en&agă, ca un &!. eodată, "n!ă, $e!a%ul "ş cro "ncă o dată dru$, unde&a, la perferaconştn*e lu ?2tl. Trupul lu &lăgut !e !$* !cuturat de un for. Cele patru(ra*e !e "ntn!eră, ar cele patru pcoare " #&âcnră, $ânate de o for*ă

oar(ă. ra doar o reac*e $u!culară. 4r&rea lu năucă ş "$prăştată !e "n!ufle* (ru!c. Cu un efort e2traordnar, "ş concentra toate energle "ndrec*a de unde &eneau !e$nalele. ar char "n t$p ce făcea ace!t efort, punctul de unde porneau!e$nalele !e ş depla!a!e "n !pa*u. /(a atunc "l !trăfulgeră gândul că puteaf &or(a de o na&ă ntergalactcă. 6 clpă, !e te$u !ă nu- pardă ur$a, pentrutotdeauna. 'ărgndu-ş câ$pul de percep*e, !$* dn nou, cu putere,pre#en*a $atere ş a energe. e data a!ta n-o $a lă!a !ă- !cape.S$*urle lu, "ntn!e ca o coardă, !e concentrară "ntr-o !ngură ra#ă, care "ncepu !ă a(!oar(ă cu lăco$e $ar canttă* de energe dn na&ă prea $arca !ă le poată a!$la. )ntoc$a ca o lptoare $on!truoa!ă, contnuă totuş !ă

le a(!oar(ă, de la d!tan*ă. 6(şnut, de atâta &re$e, cu un reg$ frugal, nc nu "ndră#nea !ăfolo!ea!că acea!tă energe uraşă. 4refera !ă la!e o parte dn ea !ă !e !curgă "napo "n !pa*u. ar canttatea re*nută de propru- trup "l făcu !ă !etre#ea!că la &a*ă. )nne(unt de per!pect&ele ce !e de!chdeau "n fa*ă, !etop "ntreg "n ra#a care (ră#da !pa*ul. eş !toar!ă de energe, na&a contnua !ă "nante#e "n &rtutea ner*e,depărtându-!e tot $a $ult de el, "ntâ cu un an-lu$nă, apo cu do, apo cutre7 e#nădă%dut, ?2tl "ş dădu !ea$a că na&a " &a !căpa prntre degete, "ncuda eforturlor !ale. eodată, "n!ă, na&a !e opr, "n pln #(or, "ncre$ennd "n!pa*u. ra "ncă la $are d!tan*ă, dar nu !e $a depărta.

?2tl "n*ele!e ce !e "ntâ$pla!e. Ce de la (ordul na&e " !$*!erăpre#enta ş !e opr!eră pentru a &edea ce !e petrece. aptul că #(ut!eră !ăfrâne#e (ru!c na&a ndca o tehnologe foarte a&an!ată, deş ?2tl nu-ş puteada !ea$a ce $etodă de antaccelera*e folo!!eră. 2!tau $a $ultepo!(ltă*. l "n!uş a&u!e!e de gând !ă !e oprea!că, con&ertndu-ş &te#a "ntr-o ac*une electroncă "n nterorul proprulu !ău corp, ceea ce ar f du! lao foarte ne"n!e$nata perdere de energe. lectron dn fecare ato$ ş-ar f!port uşor &te#a foarte uşor ar acea!tă &te#ă !-ar f tran!for$at "n$şcare, la un n&el $cro!copc7 Toc$a la ace!t n&el !$* ?2tl ca na&a era foarte aproape de el. Ceea ce ur$ă, !e petrecu prea fulgerător pentru a lă!a loc gândurlor.

)ntre el ş na&a !e nterpu!e un !cut energetc $penetra(l. Concentrareaune canttă* de energe atât de $ar pu!e "n $şcare releele auto$ate dncorpul lu, ceea ce-l făcu !ă !e oprea!că $a de&re$e cu o frac*une de$cro!ecunda decât ar f dort. Ceea ce "n!e$na, "n ter$en de d!tan*ă, lape!te tre#ec de $le. Na&a " apărea acu$ că un punct lu$no! "n noaptea !pa*ulu. 4ro(a(lcă fn*ele dn nterorul e nu-l puteau &edea, dn prcna !cutulu. ?2tl !e



gând că !canerele fne de la (ordul na&e "l !$*!eră că !e aprope, ca unproectl, ş că ecranul fu!e!e n!talat pentru a- para lo&tura. ?2tl !e afla acu$ la nu$a câ*&a $etr de (arera aproape n&#(lă,care-l de!păr*ea de *ntă $ult râ&ntă. Se uta cu lăco$e ş cu !peran*a la!feră aceea enor$ă de $etal, care !cântea ca un gu&aer pe catfeaua

neagră a nop*. fortul f#c pe care tre(u!e !ă-l facă "l "$pedca!e !ă !egândea!că la 4o!(ltă*le uraşe ce !-ar f de!ch! "n fata odată a%un! la(ordul na&e. Cu$ na(a poate tră cne&a "n !pa*ul nter-galactc: 8ro!&enor au# prn &deoco$uncatorul dn co!tu$ul lu !pa*al &oceartată a celu care pu!e!e "ntre(area. 6a$en !e !trân!eră ş $a $ult un "ntr-al*, parcă nelnşt* de "ntre(are. 4entru 8ro!&enor, "n!ă, pre#en*acelorlal* nu era de a%un!, căc "ş dădea !ea$a de $en!tatea (e#ne ce "n&ălua, ca un gulgu, na&a, lpndu-!e până ş de hu(lourle e lu$nate. /(a acu$ !$*ea acea!ta $en!tate, "n toată gro#ă&a e. 4r&!e deatâtea or, prn hu(lour, noaptea de afară, "ncât de&en!e ndferent. /cu$,

"n!ă, "ş dădea !ea$a că până ş cele $a depărtate frontere !telare atn!ede na&ă nu repre#entau decât un punct "n acea!tă noapte neagră, care !e "ntndea "n toate drec*le, pe d!tan*e ech&alente cu $larde de an-lu$nă. Vocea drectorulu =orton ră!ună deodată prn tăcerea "nfrcoşată ce !elă!a!e 8unle 'e!ter, te che$ dn nterorul na&e: 8unle 'e!ter: Nu pe!te $ultă &re$e, cel che$at ră!pun!e a, do$nule drector: 8ro!&enor recuno!cu gla!ul şefulu !ec*e de a!trono$e. /!cultă, 8unle, ur$a drectorul, "* "ncredn*e# o trea(ă pe $ă!urăcreerulu du$tale a!tro-$ate$atc. Te-aş ruga !ă calcule# ce pro(a(ltate

e2!tă ca $otoarele na&e !ă !e oprea!că toc$a "n ace!t punct al !pa*ulu.)* dau câte&a ore. Cu&ntele ace!tea a&ură darul de a !coate ş $a $ult "nrelef dra$at!$ul !tua*e. eş era el "n!uş e2pert "n $ate$atcă, =ortonapela acu$ la cunoştn*ele unu alt $ate$atcan. /!trono$ul râ!e, apo replcă pe un ton gra& N-a$ ne&oe de nc un calcul. /r tre(u !ă d!pune$ de un nou!!te$ de nota*e pentru a putea e2pr$a art$etc acea!tă pro(a(ltate.=ate$atc &or(nd, ceea ce !-a "ntâ$plat e o $po!(ltate. ?ată o na&ă "ncărcată cu oa$en, care !e opreşte pentru repara* la %u$ătatea dru$uludntre două gala2. /şa ce&a nu !-a $a po$ent de la "nceputul erecălătorlor ntergalactce. +n punct $nu!cul nu !e poate "ntâln cu un alt

punct, ş $a $nu!cul, decât dacă !pa*ul ar f pln până la !atura*e. 8ro!&enor a&ea, "n!ă, o e2plca*e ce&a $a plau#(lă cele douăe&en$ente !e puteau afla "ntr-o rela*e de cau#ă-efect. +nul dn pere* !ăl $aşnlor fu!e!e perforat de o e2plo#e puterncă. Torente de energe !e re&ăr!a!eră "n !pa*u. ădu !ă &or(ea!că, dar "nch!e nu$adecât gura. Tre(ua !ă *nă!ea$a de toate $plca*le une a!tfel de pote#e. Tre(ua !ă calcule#ecanttatea de energe perdută "n câte&a $nute. ar cfrele care- &enră "n



$nte când "ncerca !ă facă ace!t calcul erau atât de uraşe, "ncât e2cludeauauto$at pote#a concepută de el. Nc $ăcar o $e de corl n-ar f fo!t "n!tare !ă a(!oar(ă o a!e$enea canttate de energeF "n!e$na, dec că la$%loc fu!e!eră ş nşte $aşn. eodată au# pe cne&a !punând

/r tre(u !ă tr$te$ o untate $o(lă "$potr&a ace!tor fn*e: Vocea tre$urătoare "l nelnşt pe 8ro!&enor, dar ş pe celal*, aşa că=orton !$* ne&oa !ă- "$(ăr(ăte#e S-ar putea ca ace!t de$on or(l, eşt parcă dntr-un coş$ar, !ă fe ofn*ă $a nofen!&ă decât p!cu*a aceea drăgălaşă, care ne-a atacat acu$câte&a lun7 Ce părere a, S$th Bologul ră!pun!e, cu o logcă rece 4e cât pot !ă-$ dau !ea$a pr&ndu-l de la d!tan*ă, de$onul arepcoare ş (ra*e, ceea ce ndcă o e&olu*e pur planetară. acă e o fn*ăntelgentă, &a "ncepe !ă reac*one#e la !ch$(area $edulu a$(ant, char "n clpa când o &o$ "nchde "n cuşcă. 4oate că- un "n*elept &enera(l, care

$edtea#ă "n lnştea de!ă&ârştă, a !pa*ulu. Sau poate că e, d$potr&ă, untânăr ucgaş, o!ândt la e2l ş $!tut de dorn*a de a !e "ntoarce aca!ă, lapropra- c&l#a*e. 4ăcat că n-a &ent cu no ş ;orta, !pu!e 4ennon!, cu o &oce cal$ă.2punerea lu de!pre planeta p!clor ne dădu!e o oarecare $agne de!preceea ce ne aştepta. ;orta e ac, do$nule 4ennon!: )l "ntrerup!e %apone#ul, a căru &oceră!una l$pede "n &deoco$uncator. /$ ur$ărt, ca $ul* al*, ceea ce !e "ntâ$plă ş tre(ue !ă recuno!c că !unt $pre!onat de $agnea pe care o&ăd pe ecran. =ă te$, "n!ă, că teora $ea pr&toare la cclurle !tore arputea f pr$e%doa!ă "n actualul !tadu, când nu d!pune$ de nc un fel de

fapte concrete. )n ca#ul @p!cu*eA a&ea$ de-a face cu o făptură care trăa peo planetă pu!te ş lp!tă de hrană, prntre runele unu oraş $ort. /c, "n!ă,a&e$ de-a face cu o fn*ă care trăeşte "n !pa*u, la o d!tan*ă de un !fert de$lon de an-lu$nă de planeta cea $a apropată, ş cărea " lp!eşte, pare-!e, nu nu$a hrana, dar ş orce $%loc de loco$o*e !pa*ală. e aceea, atăce &ă propun $en*ne* !cutul de protec*e, lă!ând doar o de!ch#ătură prncare !ă poată trece cuşca. upă ce făptura &a f "nch!ă "n cuşcă, !tuda*-o,anal#a*- toate ge!turle ş reac*le, !cana*- organele nterne, pentru a&edea cu$ func*onea#ă "n &dul !pa*al. /fla* tot ce pute* de!pre ea, ca !ăşt$ pe cne aduce$ la (ord. Să e&tă$ "n!ă &ăr!area de !ânge. Să f$ cât !epoate de precau*:

Ceea ce !pune do$nul ;orta $ !e pare foarte re#ona(l: 2cla$ă=orton ş "ncepu !ă "$partă ordne. n nterorul na&e fură adu!e alte aparate, care fură n!talate pe!uprafa*a e. u adu! ş un !caner, pe care-l ataşară de cuşca $o(lă. 8ro!&enor a!culta nelnştt n!truc*unle date de =orton oa$enlorcare $ane&rau cuşca e!chde* larg port*a ş "nchde*-o de "ndată ce &a ntra "năuntru: /&e* gr%ă !ă nu !e aga*e de #ă(rele:



@acă a$ ce&a de o(ectat, acu$ e $o$entulA, "ş !pu!e 8ro!&enor.Nu &edea, "n!ă, ce anu$e ar f putut o(ecta. /r f putut, de!gur, !ăfor$ule#e unele "ndoel. /r f putut "$pnge până la conclu#a lor logcăafr$a*le lu 8unle 'e!ter, arătând ca cele petrecute nu erau un rod alha#ardulu. /r f putut char !ă !ugere#e că o hoardă "ntreaga de $onştr

!tătea la pândă pe aproape, aşteptând ca !e$enul lor !ă fe capturat. )n realtate, fu!e!eră luate toate $ă!urle de precau*e "$potr&a unora!tfel de e&entualtă*. e!ch#ând !cutul energetc doar atât cât !ă per$tătrecerea cuşt, puteau f !gur că nu ofereau na$culu o *ntă uşoară.)n&elşul e2teror al na&e putea f rupt, ar oa$en tr$ş afară puteau fo$orâ*, dar na&a "n!ăş ar f ră$a! ntactă. ?na$cul !-ar f po$ent "n fa*a une na&e (lndate, $ane&rată de nştefn*e capa(le !ă ducă fără cru*are lupta, până la atngerea *elulu lor. 8ro!&enor !e hotăr" aşadar !ă !e a(*nă de la orce co$entaru ş !ă nu-ş dea pe fa*ă "ndoelle. /re cne&a de !pu! ce&a )ntre(ă =orton.

a, ră!pun!e &on 8ro!!en. /ş dor !ă !e procede#e la un e2a$enaprofundat al $on!trulu, ceea ce ne-ar lua, cred, cel pu*n o !ăptă$ână, !aucel $ult o lună. Cu alte cu&nte, &re !ă ră$âne$ ac, "n t$p ce e2per* noştrtehnc ar e2a$na $on!trul a, recuno!cu f#canul. =orton !e gând câte&a clpe, apo ro!t "ncet Va tre(u !ă !upun apro(ăr celorlal* propunerea du$tale. /$pornt "ntr-o e2ped*e de e2plorare. /&e$ tot ce ne tre(ue pentru atran!porta $ de !pec$ene e2tratere!tre. Ca !a&an*, totul ne ntere!ea#ă. Totul !e cu&ne cercetat. Totuş, dacă a$ ră$âne "ncre$en* "n !pa*u câte o

lună "ntreagă pentru fecare dntre !pec$enele pe care &re$ !ă le luă$ la(ord, călătora noa!tră ar dura cnc !ute de an, "n loc de cnc !au #ece, ş ar "ndreptă* toate o(ec*le po!(le. &dent, fecare !pec$en tre(uee2a$nat ş tratat cu aten*a pe care o $ertă. u aş !pune !ă ne $a gând$, !tăru &on 8ro!!en. =a are cne&a &reo o(ec*e )ntre(a =orton. , "ntrucât n$en nu-ră!pun!e, conch!e Bne, (ăe*, duce*-&ă ş prnde*-l: ?2tl aştepta. 4rn fa*a ochlor !e perndau, ca "ntr-un caledo!cop,a$ntrle tuturor lucrurlor ş pr&elştlor "ntre#ărte &reodată. )ntr-o!trăfulgerare "ş &ă#u ş planeta natală, de $ult pu!ttă. Se !$* $ândru şpln de d!pre* fa*ă de ace!te fn*e (pede care ar f &rut !ă-l capture#e.

)ş a$nt că, "ntr-o &re$e, ce dn nea$ul lu fu!e!eră "n !tare !ăcontrole#e $şcarea "n !pa*u a unor "ntreg !!te$e !olare. /!ta, "nante de af renun*at la călătorle !pa*ale "n !ne ş de a f trecut la o &a*ă $a lnşttăş $a fru$oa!ă, "n ar$one cu for*ele natur. 4r& !pre cuşca aceea care &enea drept !pre el. Scutul !e de!ch!epentru a- face loc ş !e "nch!e nu$adecât. Char !ă f &rut, ?2tl n-ar f pututprofta de de!chderea ace!tua "ntr-un ră!t$p atât de !curt. ar el nc nu



&oa a!ta. Tre(ua !ă a(ă gr%ă !ă nu facă nc o $şcare !u!pectă până nu &aa%unge "n nterorul na&e. 'ada cu grat de $etal !e apropa "ncet de el. Ce do (pe# oare oconduceau !tăteau cu och la pândă. +nul dntre e *nea "n $âna o ar$ă ?2tl !$* că- "ncărcată cu proectle ato$ce. ra o ar$ă &redncă de

oarecare ad$ra*e, deş "ş a&ea l$tele e putea f folo!tă "$potr&a ludoar "n afara na&e, căc "n nterorul ace!tea ar f declanşat o reac*e prea&olentă. 8ândul ace!ta " "ntăr ş $a $ult hotărârea de a pătrunde "n na&ă: eodată, poarta $etalcă a cuşt !e că!că ş !e "nch!e fără #go$otdupă el. ?2tl !e agă*ă de (ara cea $a apropată, apucând-o #dra&ăn. @/cu$,nu $a a$ de ce !ă $ă te$:A "ş !pu!e, "$(ătat de propra- putere. Se !$*ea !port deopotr&ă f#c ş $ntal. Eour de electron l(er*âşneau dn organ!$ul lu, căutând !ă !e unea!că cu electron altor !tructurato$ce. upă atâ*a an de de#năde%de, era "n !fârşt !al&at: ?ndferent cea&ea !ă !e "ntâ$ple, controlul a!upra !ur!e de energe a ace!te cuşt "l &a

#(ă& pentru totdeauna de &echea neputn*ă de a-ş dr%a $şcărle. Nu &a$a f ncodată la chere$ul caprcoa!e for*e de atrac*e a unor gala2 "ndepărtate. e ac "nante, &a putea !ă !e depla!e#e "n orce drec*e &a&rea. )n t$p ce !tătea agă*at de grat, cuşca "ncepu !ă !e $şte !pre na&ă.Scutul energetc !e de!ch!e pentru a- face loc ş !e "nch!e nu$adecât.Vă#u* de aproape, (pe# " păreau $nu!cul, ar faptul că a&eau ne&oe deco!tu$e !pa*ale do&edea ncapactatea lor de a !e adapta la $ed radcaldferte, ceea ce "n!e$na că, dn punct de &edere f#c, !e aflau pe o treaptă %oa!ă a e&olu*e. Totuş, n-ar f fo!t "n*elept !ă le !u(aprece#e real#ărleştn*fce. /&eau nşte $n* agere, capa(le !ă cree#e ş !ă folo!ea!că

$aşnăr puternce. Char acu$ adu!e!eră câte&a aparate, de!gur cu !copulde a-l e2a$na ş de a- de!coper nten*le ş re!orturle nt$e. Nu, nu putea "ngădu un a!e$enea e2a$en: Vă#u că un dntre (pe# a&eau câte două ar$e, nu una !ngură, ş căle *neau &ârâte "n nşte tec prn!e de $ânecle co!tu$ulu !pa*al. +nadntre ar$ele ace!tea !e$ăna cu puşca ato$că, cu care fu!e!e de%aa$enn*at. Cealaltă a&ea un $âner !trăluctor ş tran!parent pro(a(l oar$ă cu rada*. Ce do (pe# n!tala* dea!upra cuşt a&eau ş e câte oa!tfel de ar$ă. )n clpa când cuşca a%un!e "n la(oratorul $pro&#at la repe#eală, un!caner fu "$pn! către de!ch#ătura "ngu!ta dntre două grat. ?2tl !e !ăltă

atunc până "n ta&anul cuşt. e&ennd, (ru!c, !en!(l la undele ultra!curte,putu de!luş !ur!a de energe a ar$e ca pe un punct lu$no!, drept "n fa*alu. +n (ra* cu opt degete !u(*r ca nşte !âr$e *âşn cu u*eala fulgeruluş, trecând prn $etal, !$ul!e ar$a dn teaca unua dn oa$en de pe cuşcă.Slndu-!e dn ră!puter !ă-ş $en*nă echl(rul, ?2tl "ndreptă ar$a !pre!caner ş !pre grupul de oa$en dn !patele lu, apo apă!ă pe trăgac ş !ăr %o!. N$en nu-ş dădea !ea$a cne a tra!. /cu$ nu- $a era frcă. nerga



trecu!e prn !caner ş atn!e!e, "ntr-o $ă!ură $a $are !au $a $că,aproape toate aparatele dn la(oratorul $pro&#at. )nreg!trarea nu $a era(ună de n$c ş "ntregul aparat tre(ua &erfcat dn nou, (a poate char "nlocut. ar $a cudat era că totul !e petrecu!e aparent "ntâ$plător. 8ro!&enor au# "n%urătur "n &deoco$uncator ş "n*ele!e, nu fără un

!ent$ent de !at!fac*e, că ş celal* !e luptau cu rada*le şfchutoare, alcăror şoc era nu$a par*al atenuat de co!tu$ele lor !pa*ale. 6(şnundu-şoch, putu &edea dn nou !uprafa*a cur(ă pe care !tătea ş, dncolo de ea,hăul negru, fără fund, al !pa*ulu. Vă#u ş cuşca de $etal, ca o pată prntreu$(re. +nul dn oa$en de pe cuşcă " !pu!e lu =orton Sunt de#olat, do$nule drector, $-a că#ut ar$a de la (râu ş !-ade!cărcat !ngură: 8ro!&enor !e gră( !ă nter&nă pu*n pro(a(l, a&ând "n &edere a(!en*a &rtualăa a gra&ta*e. / dreptate, 8ro!&enor, " ră!pun!e =orton. / o(!er&at care&a dntre

&o &reun lucru neo(şnut 4oate că a$ lo&t-o fără !ă-$ dau !ea$a, #!e o$ul a căru ar$ăpro&oca!e ncdentul. 8ro!&enor au# deodată &ocea lu S$th, (ol(oro!nd "n&deoco$uncator /n$al er#pelo!, !tra(!$atc, !teatopgan7 Nu au# re!tul, dar(ănu că era o "n%urătură !pecală a (ologulu. /ce!ta ur$ă, ce&a $a potolt 6 clpă, da*-$ &oe !ă-$ a$nte!c ce a$ &ă#ut. =ă afla$ charac, "n lna de foc ş aş putea !ă %ur că $on!trul !-a $şcat, "nante ca ar$a!ă !e f de!cărcat a!upra $ea. /$ $pre!a că a !ărt !pre ta&anul cuşt. tu

(ne că era prea "ntunerc ca !ă pot &edea clar, "n!ă7 Nu-ş !fârş fra#a. =orton " porunc lu Crane !ă aprndă reflectorul, ar când lu$naputerncă a ace!tua !e re&ar!ă "n cuşcă, "l #ărră pe ?2tl ghe$ut "n fundul e.8ro!&enor !e "nforă la &ederea trupulu clndrc cu refle2e $etalce, a ochlorcă nşte tăcun aprnş, a degetelor !u(*r ca de !âr$ă. =on!trul era de-adreptul hdo!. /u# "n &deoco$uncator &ocea lu Sedel 4ro(a(l că el !e con!dera fer$ecător: Vor(ele a!tea ha#l #(utră!ă !pargă ghea*a. Cne&a !pu!e

acă &a*a "n!ea$nă e&olu*e ş dacă totul e&oluea#ă cu un anu$t!cop, de ce o f a&ând ne&oe creatura a!ta de pcoare ş (ra*e atât dede#&oltate /r f ntere!ant !ă &ede$ ce are "n (urtă. n păcate !canerul nune $a poate f de folo!. Eada*le -au alterat !!te$ul optc ş !en#or şcred că "nreg!trarea a fo!t d!tru!ă "n "ntreg$e. Să "ncerca$ o nouă!canare Nu: Eă!pun!e =orton, cu şo&ăală "n gla!, dar !e gră( !ă adauge, peun ton ce&a $a fer$ /$ perdut $ult t$p. 'a ur$a ur$e, pute$ !ă



recon!ttu$ cond*le de &d !pa*al "n la(oratoarele noa!tre, fără ca na&a !ă!tea pe loc7 Să "n*eleg oare dn ace!te cu&nte că nu &e *ne !ea$a depropunerea $ea )l "ntre(ă &on 8ro!!en. ăcu!e$ propunerea ca $on!trul !ăfe !upu! unu e2a$en t$p de cel pu*n o !ăptă$ână, "nante de a f adu! la

(ord. =orton păru !ă şo&ăe, apo "ntre(ă =a are cne&a &reo o(ec*e Cred că n-ar f (ne !ă renun*ă$ la orce $ă!ură de precau*e. /r "n!e$na !ă trece$ de la o e2tre$ă la alta. /ltcne&a )ntre(a =orton, foarte cal$. u$neata, S$th =a de&re$e !au $a târ#u, tot &a tre(u !ă-l aduce$ la (ord, !pu!eS$th. Să nu ută$ că &ede$ pentru pr$a oară o fn*ă care trăeşte "n!pa*u. 4ână ş @p!cu*aA aceea, care şta !ă !e adapte#e atât la o2gen cât şla clor, a&ea ne&oe de oarecare căldură ş n-ar f putut !upra&e*u "n frgul ş-

n &dul dn !pa*u. )n ca#ul "n care $edul natural al ace!te creatur nu e!pa*ul, tre(ue !ă află$ de ce ş cu$ a a%un! acolo unde a$ gă!t-o. Văd că &a tre(u !ă pune$ la &ot che!tunea, #!e =orton, "ncruntânddn !prâncene. /$ putea f2a "n %urul cuşt un "n&elş de $etal care !ăa(!oar(ă o parte dn energa !cutulu de protec*e, Solu*a a!ta te-ar$ul*u$, &on 8ro!!en a, $ !e pare re#ona(lă, ră!pun!e ace!ta. ar &a tre(u !ă $ad!cută$ "nante de a de#act&a !cutul. upă ce &o$ porn dn nou la dru$, du$neata ş celal* &e* putead!cuta cât poft*, până la ter$narea călătore. ar du$neata, 8ro!&enor,nu $a a n$c de #!

u con!der că !cutul e!te efcent, ră!pun!e ne2al!tul. /re cne&a &reo o(ec*e =a "ntre(ă =orton. )ntrucât nu !e rdcă n$en, drectorul le porunc oa$enlor de pecuşca /duce*-o "ncoace, ca !-o pregăt$ pentru tran!ferul de energe. )n clpa când $otoarele pornră, ?2tl !$* &(ra*le $etalulu ş &ă#u căgratle !e $şcă. /po a&u !en#a*a plăcută, a une gâdlătur "n tot trupul. Sepetrecea "n el ce&a care-l "$pedca !ă gândea!că. 4ână !ă-ş re&nă, !epo$en pe !uprafa*a a!pră a "n&elşulu e2teror al na&e. Se rdcă "n pcoare,cu un fel de $ârât, "n*elegând ce !e "ntâ$pla!e după ce de!cărca!e ar$a,uta!e !ă-ş rea%u!te#e ato$F de aceea putu!e !ă treacă adneaur prn

pardo!eala $etalcă a cuşt. u$ne#eule: 2cla$ă =orton, "ngro#t. Târându-!e ca o o$dă lungă ş roşcată pe !uprafa*a na&e, ?2tl a%un!ela eclu#a pneu$atcă ş, !trecurându-!e prn cele două por* nteroare, !epo$en la capătul unu cordor lung, !căldat "n lu$nă. Se !$*ea, deoca$dată, "n !guran*ă ş şta că, "n $nenta (ătălepentru cucerrea na&e, d!punea de un a&anta% $portant, pe lângă



!uperortatea lu nd&duală ad&er!ar lu "ncă nu- cunoşteau planulnecru*ător. ouă#ec de $nute $a târ#u, "n !ala de şedn*e a pun* de co$andă,8ro!&enor " ur$ărea cu pr&rea pe =orton ş pe căptanul 'eeth, cared!cutau "n şoaptă "ntr-unul dn rândurle de !caune dn aproperea panoulu

de control. Sala era "n*e!ată de oa$en. Cu e2cep*a câtor&a pa#nc po!ta* "ncentrele-chee, toată lu$ea fu!e!e con&ocată la şedn*ă. =ltar ş of*er lor,şef !ec*lor ştn*fce ş $e$(r ace!tora, per!onalul ad$n!trat& ştehncen, !e aflau cu to* fe "n !ală, fe pe cordoarele "n&ecnate. Se au# un clopo*el. Treptat, $ur$urul con&er!a*e conten. Clopo*elul!ună dn nou, ar "n tăcerea ce !e lă!ă, căptanul 'eeth &or( a!tfel o$nlor, precu$ &ede*, !unte$ a!alta* de pro(le$e. )ncep !ăcred că "n trecut, no, $ltar, nu -a$ aprecat cu$ !e cu&ne pe oa$en deştn*ă. u "n!u$ era$ con&n! că-ş petrec toată &a*a "n la(oratoarele lor,departe de pr$e%d. Se pare "n!ă că !a&an* au darul de a !târn dn !enn

fulgerele7 Căptanul 'eeth şo&ă o clpă, apo contnuă pe acelaş ton uşor glu$e* rectorul =orton ş cu $ne a$ că#ut de acord că $ltar nu potface fa*ă !ngur ace!te !tua*. /tâta t$p cât $on!trul &a ră$âne "nl(ertate, fecare dntre no &a tre(u !ă !e apere. )nar$a*-&ă ş crcula* "ngrupur cu cât $a nu$eroa!e, cu atât $a (ne. /r f a(!urd !ă &ă "nchpu*că !tua*a pre#entă nu &a pune "n percol &a*a unora dntre no, adăugă el peun ton gra&. 4oate că eu "n!u$ &o f &ct$a !au poate unul dntre &o.4regăt*-&ă !ufleteşte. 6(şnu*-&ă cu deea. ?ar dacă &ă &a f dat !ă "nfrunta* ace!t $on!tru pr$e%do!, apăra*-&ă până la ult$a !uflare, "ncerca* !ă-l lua* pr#oner. Sufern*a, !au $oartea, !ă nu &ă fe #adarncă:

acu$, ur$ă el "ntorcându-!e cu fa*a !pre =orton, drectorul &a conduce ode#(atere pr&toare la folo!rea $en!ulu captal ştn*fc cu care e "n#e!trată acea!tă na&ă. o$nule =orton, a&e* cu&ântul. =orton păş "ncet "nante. Statura lu "naltă ş $a!&ă părea $a pu*n$punătoare !u( ggantcul panou de control dn !patele lu. 6ch lu cenuş!e rotră prn "ncăpere fără !ă !e oprea!că a!upra cu&a, ca ş cu$ ar f &rut!ă-ş dea !ea$a de !tarea de !prt colect&ă. upă ce lăudă attudneacăptanulu 'eeth, drectorul contnuă a!tfel /nal#ându-$ proprle a$ntr de!pre cele "ntâ$plate, pot !pune căn$en nc $ăcar eu "n!u$ nu e &no&at de pre#en*a $on!trulu la (ord.acă &ă a$nt*, a$ hotărât cu to* !ă-l aduce$ la (ord "ntr-o cuşcă.

/cea!tă $ă!ura de precau*e a "ntrunt ade#unea tuturor, nclu!& a !prtelorcelor $a crtce, dar e regreta(l că nu a putut f luată la t$p. =on!trul apătrun! a!tfel "n na&ă "ntr-un $od pe care n-a$ a&ut cu$ !ă-l pre&ede$.=orton tăcu ş-ş rot "ncă o dată pr&rea prn "ncăpere, apo adăugă !aupoate că &reunul dntre &o a a&ut $a $ult decât o !$plă pre!$*re acăda, !ă rdce $âna. 8ro!&enor "ş "ntoar!e capul, dar nu &ă#u pe n$en rdcând $âna.



eodată, "ş dădu !ea$a, cu u$re, ca och drectorulu erau a*nt*a!upra lu. o$nule 8ro!&enor, " !pu!e =orton, oare ne2al!$ul *-a "ngădut!ă pre&e# ca făptura acea!ta e!te "n !tare !ă treacă prntr-un perete Nu, ră!pun!e 8ro!&enor, ră!pcat.

=ul*u$e!c, #!e =orton. 4ărea !at!făcut, "n orce ca# nu $a pu!e n$ănu &reo "ntre(are.8ro!&enor ghc!e ca =orton &a "ncerca !ă-ş %u!tfce propra attudne, ceeace "n!e$na că lucrurle !tăteau de!tul de pro!t la (ordul na&e. ar pe8ro!&enor "l ntere!a $a ale! faptul că drectorul !e refer!e la ne2al!$ cala un fel de autortate !upre$ă. eodată au# dn nou &ocea lu =orton Sedel, dă-ne, te rog, o e2plca*e de ordn p!hologc a!upra celor "ntâ$plate. )nante de a trece la capturarea $on!trulu, tre(ue !ă ne clarfcă$$agnea de!pre el, ră!pun!e şeful !ec*e de p!hologe. ?ată o fn*ă care,deş "n#e!trată cu (ra*e ş cu pcoare, e totuş "n !tare !ă plutea!că ş !ă

!upra&e*ua!că "n !pa*u. Cu toate că !e la!ă "nch!ă "ntr-o cuşcă, şte căacea!tă cuşcă nu o poate *ne pr#oneră. Ba char e!e dn cuşcă, ceea ce arf o pro!te dn parte-, dacă n-ar dor ca no !ă &ede$ că- "n !tare de oa!e$enea !pra&ă. Când o fn*ă ntelgentă co$te o greşeală, ea aretotdeauna un $ot&, un $ot& "nte$eat. )n ca#ul de fa*ă tre(ue !ă ne "ntre(ă$ de unde &ne ş de ce !e află ac acea!tă fn*ă. '-aş ruga pe S$th!ă ne &or(ea!că de!pre !tructura e (ologcă. S$th !e rdcă ş &or(, pe un ton !u$(ru /$ $a d!cutat de!pre e&denta orgne planetară a $ânlor şpcoarelor !ale. Capactatea de a tră "n !pa*u e!te fără "ndoală un ndcugrător al une anu$te e&olu*. upă părerea $ea, a&e$ de-a face cu o

fn*ă apar*nând une !pec care a de#legat tanele ult$e ale (ologe. acăaş şt prn ce $%loace a$ putea captura o a!tfel de fn*ă capa(lă !ă treacăprntr-un perete, &-aş !pune prnde*-o ş o$orâ*-o pe loc: Socologul ;elle, un (ăr(at trecut de patru#ec de an, cu chele ş cunşte och $ar, ntelgen*, ceru cu&ântul ş !pu!e 6 fn*ă capa(lă !ă !e adapte#e la &a*ă "n &d ar putea de&en!tăpâna +n&er!ulu. Speca e ar n&ada toate planetele, toate gala2le.Eour de fn*e de ace!t fel ar "$pân# !pa*ul. )n realtate, "n!ă, no şt$ că "ngala2a noa!tră nu e2!tă o a!tfel de !pece. ?ată un parado2 a!upra cărua$erta !ă reflectă$. Nu "n*eleg prea (ne ce &re !ă !pu, ;elle, "l ad$one!tă =orton.

Vreau !ă !pun pur ş !$plu ca o !pece care ar f de#legat taneleult$e ale (ologe ar f cu $ulte $len "nantea o$enr. a ar a&eacapactatea de a !e adapta la orce $edu. 4otr&t leglor (odna$ce, !-arputea ră!pând până-n cele $a depărtate col*ur ale +n&er!ulu, e2act ceeace "ncearcă !ă facă ş o$ul. a, e un parado2, recuno!cu =orton, dar un parado2 care nudo&edeşte că $on!trul ar f o fn*ă !uperoară. ;orta, &re !ă ne !pu ce&ade!pre !tora $on!trulu



=ă te$ că, nc de acea!tă dată, nu &ă pot f de prea $are folo!, "ncepu %apone#ul. Cunoaşte* teora potr&t cărea &a*a ur$ea#ă un cur!a!cendent, prntr-o !ere de cclur. ecare dntre ace!te cclur porneşte dela fa#a rurală. Dăranul, legat de petcul !ău de pă$ânt, !e duce la târg !ă-ş&ândă produ!eleF cu t$pul, târgul !e tran!for$ă "ntr-un orăşel, dn ce "n ce

$a pu*n legat de pă$ânt. /şa apar oraşele ş na*unle, apo $arle$etropole co!$opolte, "ntre care are loc o d!trugătoare luptă pentru putere.)ntre(area care !e pune e!te ur$ătoarea =on!trul ace!ta !e află "n fa#arurală, !au "n fa#a $egalopol!urlor, adcă a $arlor oraşe /!cultându-l pe ;orta, 8ro!&enor !e gândea ca fecăre fa#e a unua!e$enea cclu !torc tre(ue !ă- core!pundă ş o anu$tă p!hologe.2!tau ş nu$eroa!e alte e2plca* po!(le, "n afară de cea (a#ată pe&echea teore !penglerană a cclurlor. ;orta ar f putut oare !ă pre&adăco$portarea $on!trulu pe (a#a teore !ale cclce 4ro(a(l că nu, dar "nclpa de fa*ă, pentru e era !ngura teore pe care o cunoşteau ş care leoferea po!(ltatea de a a(orda acea!tă pro(le$ă.

/!cultă, ;orta, !pu!e =orton după un t$p *nând !ea$a că şt$atât de pu*ne lucrur de!pre acea!tă fn*ă ş pre!upunând că ea !e află "nfa#a de $egalopol! a cclulu !ău !torc, care e, după părerea du$tale,tră!ătura e funda$entală 6 ntelgen*ă &rtual$ente n&nc(lă, "n proprul e $edu, n-ar!ă&ârş nc un fel de greşeală ş n-ar putea f "n&n!ă decât "n "$pre%urăr ce -ar !căpa de !u( control. =orton "ş "ntoar!e pr&rea !pre 8ro!&enor, apo #!e /$ a%un! de curând la conclu#a că ne2al!$ul ne-ar putea ofer o!olu*e la pro(le$ele noa!tre. nd o concep*e glo(ală de!pre &a*ă, ea nepoate a%uta !ă luă$ o hotărâre gra(ncă, "ntr-un $o$ent când o a!tfel de

hotărâre !e $pune. Te-aş ruga !ă ne e2pu punctul du$tale de &ederea!upra $on!trulu. Nu &ă pot ofer decât o conclu#e (a#ată pe proprle $ele o(!er&a*,ră!pun!e 8ro!&enor, rdcându-!e. /ş putea, de!gur, !ă &ă pre#nt $ca $eateore "n pr&n*a $odulu cu$ a$ ntrat "n contact cu acea!tă fn*ă, darprefer !ă &ă &or(e!c de!pre felul cu$ ar tre(u !ă lchdă$7 Nu-ş !fârş fra#a, căc "n clpa aceea &reo şa!e oa$en "ş făcurăapar*a, crondu-ş dru$ prn $ul*$ea !trân!ă la ntrarea !ăl. rectorul !e "ntor!e!e cu fa*a !pre căptanul 'eeth, care păşea !pre ntruş. 8ro!&enor "lrecuno!cu, prntre e, pe 4ennon!, $ecancul-şef. / ter$nat, do$nule 4ennon! )l "ntre(ă căptanul.

a, do$nule, ră!pun!e 4ennon! ş contnuă, pe un ton gra& ar f(ne că to* oa$en !ă poarte co!tu$e !pa*ale, precu$ ş "ncăl*ăr ş $ănuş#olante. /$ "ncărcat cu electrctate pere* dor$toarelor, !pu!e 'eeth./&ând "n &edere că !-ar putea !ă $a treacă un t$p până la capturarea$on!trulu, n-are ro!t !ă r!că$ !ă f$ o$orâ* "n paturle noa!tre. No7 arce-, do$nule 4ennon! 4ennon! !e uta la un $c n!tru$ent pe care-l *nea "n $ână.



era de nc un folo!. 4e de altă parte, nu !e aştepta!e ca fn*ele ace!teantelgente !ă $oară atât de uşor. /!ta "n!e$na că erau "n puterea lu. o oa$en cu câte o ar$ă "n $ână apărură de după un col* alcordorulu, dar !e oprră (ru!c la &ederea $on!trulu care, aplecat pe!tecada&rul ca$aradulu lor, " "ntâ$pnă cu un $ârât a$enn*ător. 4ână !ă-ş

&nă e "n fre, $on!trul trecu prn peretele cel $a apropat, ar !lueta luroşcată d!păru ca ş cu$ nc n-ar f fo!t. ?2tl a&ea acu$ un plan de!tul de prec! &a captura o %u$ătate dedu#nă de oa$en ş- &a tran!for$a "n guul, apo " &a o$or" pe to* celal*,deoarece nu -ar $a f putut folo! la n$c. upă aceea, nu- ră$ânea decât!ă pornea!că !pre gala2a către care !e "ndrepta na&a ş, odată a%un! acolo,!ă pună !tăpânre pe pr$a planetă locută. Cucerrea "ntregulu +n&er! ar fur$at "n !curt t$p. 8ro!&enor !e opr!e, "$preună cu $ul* al*, "n fa*a unu ecran deperete pe care toc$a era proectată $agnea grupulu !trân! "n %urultehncanulu $ort. /r f preferat !ă fe la fa*a loculu, dar -ar f tre(ut câte&a

$nute ca !ă a%ungă acolo ş, "ntre t$p, ar f perdut contactul. e aceea !ehotărâ!e !ă aştepte, ca !ă &adă ş !ă audă totul. =orton apărea "n pr$-plan, la câ*&a paş de doctorul ggert, care!tătea aplecat pe!te cada&ru. rectorul a&ea o e2pre!e "ncordată. , doctore )ntre(ă el cu un gla! şoptt. octorul ggert !e rdcă de lângă cada&ru ş !e "ntoar!e !pre =orton,a!tfel "ncât fa*a " apăru pe ecran. 6 cr#ă de n$ă, #!e doctorul, "ncruntat. Cu$ aşa octorul "ş "ntn!e $ânle, parcă "ntr-un ge!t de apărare ş !pu!e

tu că n$a lu era "n perfectă !tare, doar "l e2a$na!e$ de atâteaor: Totuş nu &ăd altă cau#ă po!(lă a dece!ulu decât o cr#ă de n$ă. Nu $ă $ră, !pu!e cne&a, pe un ton acru. ra cât pe ce !ă-$ !ară ş$e n$a dn pept când a$ &ă#ut $on!trul pe cordor: 4erde$ t$pul: 8ro!&enor recuno!cu &ocea lu &on 8ro!!en "nante de a-l &edea. #canul !tătea ce&a $a "ncolo, "ntre do coleg. )ncă a$ $a putea !ă- &en$ de hac $on!trulu, dar nu pala&ragndde!pre el ş leşnând or de câte or ne apare "n fa*ă. acă e !ă- cad &ct$a,$-ar plăcea !ă ştu că !a&an* ce $a gro#a& dn epoca noa!tră nu-$deplâng !oarta, c-ş !cor$one!c creer pentru a gă! un $%loc !ă $ă

ră#(une. / dreptate, recuno!cu S$th. Ceea ce ne de#a&anta%ea#ă eco$ple2ul no!tru de nferortate. N-a trecut nc o oră de când $on!trul !-a!trecurat la (ord ş ată că &a*a unora dntre no e a$enn*ată. u, unul,accept r!cul. ar ha !ă ne organ#ă$ "n &ederea lupte. 8ro!&enor au# &ocea drectorulu



o$nule 4ennon!, a de re#ol&at o pro(le$ă. Cât t$p ne-ar lua ca!ă (ăgă$ curent "n planşeele na&e, la toate cele tre#ec de eta%e, pe o!uprafa*ă de crca două $le pătrate 8ro!&enor nu-l putea &edea pe $ecancul-şef, dar a%ungea !ă- audăgla!ul ca !ă-ş dea !ea$a cât de !perat era

/ş putea face trea(a a!ta ca$ "ntr-o oră, "n!ă cu r!cul de a d!trugena&a. Nu &reau !ă ntru "n detal, dar !ă şt* că o energ#are necontrolată arputea pro&oca $oartea tuturor $e$(rlor e2ped*e. Totuş, a putea $ăcar !ă !poreşt canttatea de energe a pere*lor,nu- aşa, do$nule 4ennon! Stăru =orton. Nu: 2cla$ă 4ennon!. 4ere* n-ar re#!ta, !-ar top: 4ere* n-ar re#!ta: )ngâna cne&a. )* da !ea$a, do$nule, ceputere " atr(u ace!tu $on!tru 6 e2pre!e de con!ternare !e #ugră& pe fe*ele tuturor. eodată,8ro!&enor au# &ocea lu ;orta o$nule drector, &ă ur$ăre!c prntr-un &deoco$uncator de pe

puntea de co$andă. )n legătură cu afr$a*a că a$ a&ea de-a face cu o fn*ă!uperoară, aş &rea !ă &ă a$nte!c că $on!trul !-a prn! totuş "n câ$pul defor*ă ş că, nefnd "n !tare !ă pătrundă "n dor$toare, a fo!t ne&ot !ă !eretragă. Co$portarea $on!trulu do&edeşte că face ş el greşel. 6(!er&a*a du$tale $-a adu! a$nte de teora de!pre care&or(!eş $a "nante, !pu!e =orton. >udecând după co$portarea lu,$on!trul !e afla "n !tadul rural. 2act, ră!pun!e ;orta, cu o "n!ufle*re neo(şnută. ?ncapa(l !ă "n*eleagă for*a organ#ăr, $on!trul "ş &a "nchpu pro(a(l că, pentru a pune!tăpânre pe na&ă, a%unge !ă lupte contra oa$enlor afla* la (ordul e. Char ş fără !ă !e unea!că !trân!, fn*ele a!tea tot ar f un percol:

Co$entă un tehncan, pe un ton acru. u7 Nu-ş !fârş "n!ă &or(a, căc "ncepu !ă urle cu gura larg de!ch!ă ş cuoch eş* dn or(te. To* celal* !e dădură "napo, "ngro#*. )n centrul ecranulu apăru!e ?2tl. Stătea acolo, ca un de$on "nfrcoşător, eşt dn flăcărle adulu. 6ch "!trăluceau, dar nu $a părea alar$at. 'ua!e $ă!ura ace!tor fn*e ş ştaacu$ că, pentru a !căpa de focul ar$elor lor, a%ungea !ă treacă prntr-unperete. Ven!e !ă caute un guul, drept "n $%locul ace!tu grup, ş "n acelaşt$p !ă- (age "n !pere* pe to* celal*. 8ro!&enor nu-ş credea ochlor pr&nd !cena. oar câ*&a oa$en !e

&edeau pe ecran. Von 8ro!!en ş do tehncen, foarte aproape de ?2tl. =orton !tătea "n !patele lu &on 8ro!!en, ar lângă unul dntre tehncen putea f &ă#ut,par*al, S$th. =on!trul " do$na pe to* cu !lueta lu $a!&ă, clndrcă. =orton rup!e tăcerea, !punând cu o &oce cal$ă, "n t$p ce-ş lua $ânade pe $ânerul tran!parent al ar$e Nu "ncerca* !ă trage*, căc !e $şcă fulgerător. e altfel, nc n-ar f&ent ac dacă n-ar f fo!t !gur că nu-l pute$ atnge cu ar$ele noa!tre. Nu



pute$ r!ca un eşec. S-ar putea ca acea!ta !ă fe ult$a noa!tră şan!ă. Toateechpele de nter&en*e urgentă care $ă aud acu$ !ă !e po!te#e dea!upra,dede!u(tul ş "n %urul ace!tu cordor: /dăugă el pe un ton $pero!. /duce*cu &o (la!terele ş tunurle radante porta(le, (a char ş pe cele!e$porta(le: Dne* "ntreaga #ona !u( trul rada*lor &oa!tre: a*- dru$ul:

Bună dee, drectore: 2cla$ă căptanul 'eeth, a căru fa*ă apăru peecran, acopernd, o clpă, $agnea $on!trulu. )ncearcă !ă re#şt t$p detre $nute, până la !o!rea noa!tră: a*a lu d!păru la fel de repede precu$ apăru!e. 8ro!&enor !e depărtă de ecran. )ş dădea !ea$a că- prea departepentru a-ş putea face o dee e2actă ş "ntr-o a!e$enea !tua*e un ne2al!tnu !-ar f "ncu$etat !ă nter&nă. Nefăcând parte dn nc o echpă, !e gândea!ă !e alăture lu =orton ş celorlal*, "n #ona perculoa!ă. /lergând "ntr-acolo, au# prn &deoco$uncator &ocea lu ;orta, care "$păr*ea !fatur de la oarecare d!tan*ă o$nule =orton, folo!eşte-te de prle%, dar nu conta pe !ucce!. Nu

uta că $on!trul ne-a luat dn nou prn !urprndere. N-are $portan*ă dacă neatacă nten*onat !au "ntâ$plător. 6rcare -ar f nten*le, re#ultatul e!te căne pune pe %ăratc. )ncă n-a$ #(utt nc $ăcar !ă ne l$pe#$ gândurle. 8ro!&enor ntra!e "ntr-un lft care co(ora. Când a%un!e %o!, de!ch!e uşaş o #(ugh pe cordor, unde au# dn nou &ocea lu ;orta Sunt con&n! că, datortă uraşelor re!ur!e de care d!pune$ la(ordul ace!te na&e, pute$ &en de hac orcăre creatur (ne"n*ele!, nu$aunea7 8ro!&enor nu $a au# re!tul &or(elor lu ;orta, căc cot!e după uncol* al cordorulu. rept "n fa*a lu &ă#u $on!trul ş oa$en care-l "nfruntau. Von 8ro!!en toc$a de!ena ce&a "ntr-un carnet. Nu fără oarecare

nelnşte, 8ro!&enor &ă#u că !a&antul !e aprope de ?2tl ş- "ntnde foaa cude!enul. upă o clpă de e#tare, $on!trul arunca o pr&re a!upra de!enulu,apo !e tra!e "napo, $ârând. Ce na(a fac: 2cla$ă drectorul. ?-a$ arătat "n ce fel pute$ !ă-l "n&nge$, ră!pun!e &on 8ro!!en, cuun #â$(et !lt. ?-a$7 Nu-ş !fârş &or(a. =orton, care (ănu!e pe!e$ne ce-o !ă !e "ntâ$ple,paş "nante, "ncercând parcă n!tnct& !ă-l apere pe &on 8ro!!en. 8ro!&enor&ă#u cu$ o la(ă cu nşte degete lung ş !u(*r, ca de !âr$ă, !e a(ate a!upradrectorulu. /ce!ta fu a#&ârlt "napo !pre grupul de oa$en, făcându-l !ă-şpardă echl(rul. =orton !e rdcă nu$adecât ş pu!e $âna pe ar$ă, dar

"ncre$en (ru!c. Ca prntr-o lentlă defor$ată, 8ro!&enor &ă#u că $on!trul "l *nea pe&on 8ro!!en "n cleştele a două (ra*e de culoarea foculu. Betul !a&ant !e#(ătea #adarnc (ra*ele acelea !u(*r, dar &ân%oa!e, "l !trângeau #dra&ăn,deş &on 8ro!!en era un (ăr(at &onc. 8ro!&enor ar f &rut !ă tragă, dar n-a&ea cu$ !ă-l n$erea!că pe $on!tru fără a-l lo& ş pe !a&ant. Trul nu puteao$or" un o$, c putea, cel $ult, !ă-l facă !ă-ş pardă cunoştn*a. Ne2al!tul!e &edea pu! "n fa*a une dle$e !ă tragă, "n !peran*a că ş $on!trul "ş &a



perde cunoştn*a, !au !ă "ncerce cu orce pre* !ă o(*nă nfor$a* de la &on8ro!!en /le!e cea de-a doua !olu*e. Von 8ro!!en, "l !trgă el pe f#can, ce anu$e -a arătat Cu$ "lpute$ "n&nge Von 8ro!!en "l au#, căc "ş "ntoar!e capul, dar "n clpa aceea !e petrecu

un lucru de necre#ut $on!trul făcu un !alt ş d!păru "n perete, cu f#can cutot. 6 clpă, 8ro!&enor cre#u că e &ct$a une lu# optce. Vedea "n!ă cât !epoate de clar peretele dur ş !trăluctor, ar lângă ace!ta, un!pre#ece oa$ennăduş* ş !pera*, dntre care şapte "ş fră$ântau #adarnc ar$ele. Sunte$ perdu*: Bâgu unul dntre e. acă- "n !tare !ă ne $odfce!tructurle ato$ce ş !ă ne treacă prntr-un perete !old, ne luptă$ cu el fără!or* de #(ândă: Ee$arca a!ta "l !coa!e dn !ărte pe =orton, care !e !trădua !ă-şpă!tre#e !ângele rece "n "$pre%urărle cele $a grele. Nu- ade&ărat, cât !unte$ "ncă "n &a*ă, a&e$ toate şan!ele !ă-l "n&nge$: 2cla$ă el, furo!. /po !trgă prn &deoco$uncator

Căptane 'eeth, care- !tua*a 4e ecran apărură capul ş u$er co$andantulu. N$c de !e$nalat, ră!pun!e ace!ta. 'ocotenentul Clay pretnde că a&ă#ut o u$(ră roşe d!părând prntr-un planşeu. Ne-a$ putea l$ta, pentru$o$ent, cercetărle "n partea de %o! a na&e. chpele noa!tre de nter&en*etoc$a !e pregăteau !ă treacă la atac. Nu ne-a* dat !ufcent răga#. Nc n-a$ f a&ut cu$, replcă =orton, pe un ton "n*epat. 8ro!&enor, care a!culta acea!tă d!cu*e, "ş !pu!e că nu era char aşa.Von 8ro!!en !e lă!a!e prn! &rând !ă- arate $on!trulu, prntr-o !che$ă, căputea f "n&n!. ra un ge!t tpc ego!t, cu !la(e şan!e de a da re#ultate.8e!tul ace!ta nu făcea decât !ă confr$e o(ec*le lu 8ro!&enor "$potr&a

ac*unlor unlaterale ale unor !pecalşt ncapa(l !ă conlucre#e "ntr-un $odntelgent. /ttudnea lu &on 8ro!!en a&ea "n !patele e un co$porta$ent&ech de !ecole. 6 a!tfel de attudne fu!e!e "ndreptă*tă "n pr$a fa#ă acercetărlor ştn*fce, dar a&ea o &aloare l$tată acu$, când fecare ele$entnou făcea nece!ară coordonarea ş ntegrarea $a $ultor ştn*e. 8ro!&enor !e "ndoa că &on 8ro!!en de!coper!e cu ade&ărat un $%locde a-l "n&nge pe ?2tl. Nu putea crede că un !ngur !pecal!t ar * fo!t "n !tare!ă gă!ea!că un $%loc efcace. e!enul pe care f#canul "l arăta!e $on!truluera pro(a(l l$tat la cunoştn*ele dn proprul !ău do$enu. eodată "l au# pe =orton "ntre(ând Bănueşte care&a dntre &o ca$ ce-o f de!enat &on 8ro!!en pe

hârta aceea 8ro!&enor aştepta ca altcne&a !ă ră!pundă, "n!ă cu$ to* tăceau, !ehotăr" !ă &or(ea!că Cred că eu, do$nule drector. Te a!cultă$, #!e =orton după ce şo&ă o clpă. Sngurul $%loc prn care pute$ capta aten*a unu e2tratere!tru e!tede a- pune !u( och un !$(ol un&er!al &ala(l, "ncepu 8ro!&enor. )ntrucât&on 8ro!!en e!te f#can, !$(olul folo!t de el poate f le!ne ghct.



Bună trea(ă, căptane: 2cla$ă drectorul. Căptanul dădu dn cap ş d!păru dn $agne. 4e cordor, un tehncan "ntre(a, cu gla! şo&ător &on 8ro!!en Sngurul $%loc de a-l a%uta pe &on 8ro!!en e!te de a-l n$c pe cel

care l-a răpt: ) ră!pun!e =orton, cu a!pr$e. )n &a!ta !ală a $otoarelor, oa$en păreau nşte ptc perdu* "ntr-unpalat al uraşlor. +n &al de lu$nă al(a!tră, !trăluctoare, $ătură ta&anul,făcându-l pe 8ro!&enor !ă clpea!că, fără &oa lu. , aşa cu$ lu$na a!ta "tul(ură och, un !unet cudat " #(ucu$a ner& un !unet "nfrcoşător, ca un(u(ut de tunet, pro&ocat de o colo!ală re&ăr!are de energe. Na&a contnua !ă !tră(ată !pa*ul, "nfundându-!e dn ce "n ce $a rapd "n hăul negru, că!cat "ntre gala2a !pralată, "n care 4ă$ântul repre#entadoar un punct rottor, ş o altă gala2e, aproape la fel de $en!ă. 4e ace!t fundal !e de!făşura acu$ o luptă dec!&ă cea $a $are ş$a a$(*oa!ă e2ped*e tr$!ă &reodată "n !pa*u "nfrunta cea $a ter(lă

pr$e%de "ntâlntă "n afara !!te$ulu !olar. 8ro!&enor era con&n! de a!ta. /cu$, nu $a a&eau de-a face cu ofn*ă ca acel corl, care !upra&e*u!e e2peren*elor (ologce practcatea!upra an$alelor de pe planeta p!clor de către locutor e că#u* e "nşş&ct$e unor ră#(oae n$ctoare. 4r$e%da ce- a$enn*a acu$ nu !e puteaco$para nc cu aceea pe care o "nfrunta!eră dn partea E$lor. upă "ncercarea lu nereuştă de a !ta(l un contact cu aceşta, 8ro!&enor #(ut!e!ă le controle#e toate $şcărle, repurtând a!tfel de unul !ngur o &ctore "$potr&a "ntreg lor !e$n*. =on!trul !taco%u era "n!ă un ad&er!ar cu totul aparte. Căptanul 'eeth urca treptele !căr de fer ce ducea !pre un (alconaş.

6 clpă $a târ#u, =orton &en ş el acolo, *nând "n $ână un teanc de hârt.upă ce le arătă căptanulu, drectorul l !e adre!a a!tfel oa$enlor dn!ală /ce!ta e!te pr$ul $o$ent de răga# pe care-l a&e$ de când$on!trul !-a !trecurat la (ord, "n ur$ă cu $a pu*n de două ore da, orcâtde ne&ero!$l ar părea, n-au trecut de-atunc nc două ore: Căptanul 'eethş cu $ne a$ ctt reco$andărle făcute de şef de !ec*. /$ "$păr*t ace!tereco$andăr "n două categor. Vo$ &or( $a târ#u de!pre pr$a categore, "n care ntră reco$andărle de ordn teoretc. Cealaltă categore, "n care ntrareco$andărle pr&toare la $%loacele practce de luptă contra na$culu, arefreşte prortate.

)ngădu*-$, $a "ntâ, !ă &ă a!gur că no to* dor$ !ă !e a $ă!ururgente pentru a-l gă! ş a-l !al&a pe &on 8ro!!en. o$nule 3eller,co$uncă-le celor pre#en* planul du$tale. 3eller, un (ăr(at &o, "n &âr!tă de &reo patru#ec de an, care prelua!econducerea !ec*e de $etalurge după ucderea lu BrecHenrdge de cătreCorl, !e rdcă ş !pu!e e "ndată ce a$ de!copert că $on!trul nu poate pătrunde prnala%ul $etalc folo!t de no, ne-a$ dec! !ă fa(rcă$ dn ace!t ala% un



co!tu$ !pa*al !pecal. /!!tentul $eu a ş "nceput !ă lucre#e laconfec*onarea ace!tu co!tu$, care ur$ea#ă !ă fe gata "n &reo tre ore.4entru dep!tarea $on!trulu &o$ utl#a, freşte, un !caner cu fluort. acăare cne&a de făcut &reo !uge!te7 e ce nu confec*ona* $a $ulte co!tu$e )ntre(ă cne&a.

Nu d!pune$ decât de o canttate foarte $că de $ateral, "ră!pun!e 3eller. /$ putea, de!gur, !ă o(*ne$ o canttate $a $are, prntran!$uta*e, dar ne-ar lua prea $ult t$p. Nu tre(ue !ă uta* că !ec*anoa!tră a fo!t totdeauna o !ec*e relat& pu*n $portantă. Ne &o$ !ocotnorocoş dacă &o$ #(ut !ă confec*onă$ $ăcar un co!tu$ "ntr-un ră!t$patât de !curt. )ntrucât nu- $a pu!e n$en nc o "ntre(are, 3eller !e "ntoar!e "natelerul de lângă !ala $otoarelor. =orton rdcă $âna pentru a cere !ă !e facă lnşte, apo !pu!e )n ce $ă pr&eşte, cred că, de "ndată ce &o$ a&ea un co!tu$ deprotec*e, ne &a f $ult $a uşor !ă-l gă!$ pe &on 8ro!!en. Ca !ă ne

"$pedce !ă-l gă!$, $on!trul ar tre(u !ă-l $ute dntr-un loc "n altul. e unde şt$ că- "ncă "n &a*ă )ntre(a cne&a. 4ă, $on!trul ar f putut !ă a cada&rul celu uc! dar n-a făcut-o,pentru că ne &rea &, nu $or*, "n!e$nărle lu S$th ne oferă unele e2plca*po!(le, dar &o$ d!cuta $a târ#u de!pre ele. rectorul tăcu o clpă, apo contnuă 4rntre planurle de atac propu!e, a$ ac unul pre#entat de dotehncen dn !ec*a de f#că ş unul propu! de do$nul llott 8ro!&enor.Căptanul 'eeth ş cu $ne a$ d!cutat ace!te planur cu $ecancul-şef4ennon! ş cu al* !pecalşt ş a$ a%un! la conclu#a că planul do$nulu8ro!&enor co$portă r!cur prea $ar pentru $e$(r e2ped*e, de aceea

nu-l &o$ folo! decât "n ca# de for*ă $a%oră. Vo$ trece "n !ch$( la aplcarea$edată a celulalt plan, dacă nu !e &or rdca o(ec* $portante. /u fo!t "ncorporate "n ace!t plan o !ere de !uge!t făcute de d&erş !pecalşt,$odfcându- par*al &aranta n*ală. tu că !e o(şnueşte ca oa$en !ă-şe2pună !ngur dele, dar cred că, pentru a câştga t$p, e $a (ne !ă &ăpre#nt eu "n!u$, pe !curt, planul a!upra cărua !-au pu! de acord!pecalşt. Ce do f#cen, 'o$a! ş <ndley, recuno!c că planul lor nu poatef du! la "ndeplnre decât dacă $on!trul ne &a lă!a !ă face$ racordărlenece!are ş e pro(a(l că ne &a lă!a. 4lanul pre&ede crearea unor !cutur de energe "n planşeele eta%elorşapte ş nouă nu$a "n planşee, nu ş "n pere*. 4ână-n pre#ent, $on!trul nu

a făcut nc un efort !!te$atc de a ne $a!acra. /&ând, potr&t do$nulu;orta, o @$entaltate ruralăA, $on!trul "ncă nu a "n*ele! că- &or(a de-o luptă@care pe careA. =a de&re$e !au $a târ#u, "n!ă, tot &a "n*elege. )ntre t$pno "l &o$ prnde la eta%ul opt, "ntre două câ$pur de for*ă ş-l &o$ !upunetrulu proectoarelor noa!tre. o$nul 8ro!&enor "ş &a da, cred, !ea$a căplanul ace!ta e!te $ult $a pu*n r!cant decât al lu ş, ca atare, -a$acordat prortate. 8ro!&enor "ngh* "n !ec, "nante de a replca, pe un ton !arca!tc



acă e &or(a de r!cur, de ce nu ră$âne$ cu to* "nchş ac, "n!ala $otoarelor, aşteptând ca $on!trul !ă ne atace Vă a!gur că nu "ncerc!ă-$ pro$o&e# proprle de, dar după părerea $ea7 planul e2pu!adneaor e lp!t de orce &aloare: =orton păru !ncer $rat.

Nu cre# că- o %udecată ca$ prea a!pră )ntre(ă el, "ncruntând dn!prâncene. acă a$ "n*ele! (ne, #!e 8ro!&enor, planul pre#entat dedu$nea&oa!tră e!te o &arantă $odfcată a celu propu! n*al. 'a ce anu$e!-a renun*at Ce do f#cen propuneau !ă fe energ#ate patru eta%e, ră!pun!edrectorul. 8ro!&enor ră$a!e pe gândur. Nu a&ea câtuş de pu*n nten*a de apune (e*e "n roate cu&a. acă !-ar f arătat prea !tărutor "n crtcle lu, r!ca!ă nc nu !e $a ceară părerea. /şa ar f fo!t $a (ne, !pu!e el.

Căptanul 'eeth nter&en "n d!cu*e, &or(nd pe!te u$ărul lu =orton o$nule 4ennon!, e2plcă, te rog, de ce nu e ca#ul !ă fe energ#ate$a $ult de două eta%e. =ecancul-şef păş "n fa*ă ş !pu!e, "ncruntat 4rncpalul $ot& e!te că ne-ar lua tre ore "n plu! ş şt$ cu to* căfactorul t$p e e!en*al. acă t$pul n-ar conta, ar f prefera(l !ă energ#ă$,!u( control, "ntreaga na&ă, cu pere* cu tot. )n felul ace!ta, $on!trul nu ne-ar$a putea !căpa. ar o a!tfel de opera*une ne-ar lua &reo cnc#ec de ore./şa cu$ a$ $a !pu!, o energ#are necontrolată ar "n!e$na o ade&ărată!nucdere. Se cu&ne, de a!e$enea, !ă a&e$ "n &edere un factor pur u$an.acă $on!trul ne &a ataca, o &a face "$pn! de dorn*a de a pune gheara pe

unul dntre no. 6r, fecare dn no &rea ş tre(ue !ă !upra&e*ua!că. )n celetre ore de care a&e$ ne&oe pentru a ne pune planul "n aplcare, nu &o$d!pune de-un alt $%loc de apărare decât tunurle radante porta(le şar$ele uşoare. Nu pute$ r!ca !ă folo!$ ar$e $a grele "n nterorul na&e şchar ş pe cele po$ente adneaor tre(ue !ă le $ânu$ cu pruden*ă, căc!unt $ortale. Bne"n*ele!, fecare &a tre(u !ă !e apere cu propra !a ar$ă.ar ha !ă "ncepe$: Nu te gră(: 3!e căptanul 'eeth, &#(l !tân%ent. 4oate că do$nul8ro!&enor $a are de făcut &reo o(ec*e. acă a$ a&ea t$p, !pu!e 8ro!&enor, ar f poate ntere!ant !ă&ede$ cu$ reac*onea#ă $on!trul la energa cu care &re$ !ă "ncărcă$

planşeele na&e. Nu "n*eleg ce ro!t au toate d!cu*le a!tea, e2cla$ă cne&a. 4ă,dacă $on!trul n$ereşte "ntre două eta%e energ#ate, !-a #! cu el, şt$ (necă nu $a are cu$ !ă !cape: Nu şt$ n$c de!pre aşa ce&a, replcă 8ro!&enor cu hotărâre. Ceeace şt$ e!te ca $on!trul a ntrat "ntr-un câ$p de for*ă ş totuş a !căpat.4re!upun că nu -a plăcut !ă ră$ână acolo. e fapt, e l$pede că nu putea !ără$ână $ult t$p "ntr-un a!tfel de câ$p energetc. n nefercre, nu pute$



rdca "n calea lu un (ara% de energe. /şa cu$ a !pu! ş do$nul 4ennon!,pere* !-ar top. upă părerea $ea, $on!trul ne-a de%ucat planurle. Căptanul 'eeth părea de!cu$pănt. o$nlor, nter&en el, o(ec*a adu!ă e!te, cred, "nte$eată. e cenu !-a d!cutat de!pre ace!t a!pect

u a$ propu! ca 8ro!&enor !ă a parte la d!cu*, dar $ !-a o(ectatcă, potr&t o(ceulu, autorul unu plan nu poate partcpa la d!cutarea lu.n acelaş $ot& n-au fo!t n&ta* nc ce do f#cen. N-a$ $pre!a că do$nul 8ro!&enor e conştent de gro#ă&aafr$a*lor !ale, !pu!e Sedel. ra$ cu to* con&nş că !cutul de protec*e alna&e e!te una dn cele $a grandoa!e real#ăr ştn*fce ale o$enr. =e,per!onal, "$ dădea un !ent$ent de lnşte. acu$, du$nealu &ne ş ne!pune că $on!trul acela poate trece prn el. N-a$ !pu! că !cutul ar f &ulnera(l, do$nule Sedel, prote!tăa8ro!&enor. $potr&ă, a&e$ te$eur !ă crede$ că $on!trul nu poate treceprn el. acă $a *ne* $nte, a aşteptat ca no !ă-l aduce$ "n nterorul

na&e. ar energ#area propu!ă con!ttue un !!te$ defen!& $ult $a precardecât cel pre&ă#ut "n &aranta n*ală. N-a totuş $pre!a că e2per* au con!tatat o a!e$ănare "ntre celedouă &arante )l "ntre(ă p!hologul. Ea*ona$entul lor ar f ca$ ace!ta dacăenerg#area nu reuşeşte, atunc !unte$ perdu*. 4rn ur$are, tre(ue !ăreuşea!că: /$ !ent$entul că do$nul Sedel a pu! degetul pe rană, !pu!ecăptanul 'eeth, cu un gla! o(o!t. /r f poate ca#ul !ă !tude$ ş planul do$nulu 8ro!&enor, propu!eS$th. Căptanul 'eeth !e "ntoar!e cu fa*a !pre =orton, care şo&ă o clpă,

"nante de a &or( o$nul 8ro!&enor ne propunea !ă ne "$păr*$ "ntr-un nu$ăr degrupur egal cu acela al proectoarelor ato$ce de care d!pune$7 nerge ato$că, "n nterorul na&e: 2cla$ă un f#can. 6a$en "ncepură !ă &ocfere#e, dar când !e potolră, =orton contnuaca ş cu$ nu l-ar f "ntrerupt n$en /&e$ patru#ec ş unu de proectoare. acă a$ accepta planuldo$nulu 8ro!&enor, fecare dntre ace!te proectoare ar ur$a !ă fe$ane&rat de un grup de $ltar, "n t$p ce no, celal*, a$ lua po#*e prnapropere, ca !ă-l atrage$ pe $on!tru. =ltar ar pr$ ordn !ă tragă, chardacă &reunul dntre no !-ar afla "n (ătaa proectorulu. Se prea poate că

ace!t plan !ă fe cel $a efcent dntre câte !-au propu!. Totuş, cru#$ea lune-a şocat pe to*. ?deea de a trage "n oa$en noştr, deş nu e nouă, e!te$ult $a greu de acceptat decât "ş "nchpue, cred, do$nul 8ro!&enor. Tre(ue de altfel !ă adaug, cu toată !ncertatea, că a e2!tat ş un altcon!derent care -a deter$nat pe !a&an* !ă re!pngă ace!t plan. Căptanul'eeth !u!*nea că oa$en $en* !ă !lu%ea!că drept $o$eală $on!trulutre(ue !ă fe ne"nar$a*. 4entru $area noa!tră $a%ortate, aşa ce&a enad$!(l, căc orce o$ are dreptul !ă !e apere. e aceea a$ &otat pentru



celălalt plan. 4er!onal, !unt "n fa&oarea planulu do$nulu 8ro!&enor, darcontnu !ă $ă opun cond*e pu!e de căptanul 'eeth. /u#nd de acea!tă cond*e, 8ro!&enor "ş "ntoar!e fa*a !pre căptanul'eeth, care- "nfrunta pr&rea. Cred că ar tre(u !ă accep* r!cul, do$nule căptan, " !pu!e

8ro!&enor, cu hotărâre "n gla!. Bne, ră!pun!e căptanul, "nclnându-!e uşor. Eenun* la propunere. =orton părea ntrgat de acea!tă !curtă d!cu*e. upă cepr& decâte&a or când pe unul când pe celălalt, drectorul co(or" treptele "ngu!te, de$etal, ş !e aprope de 8ro!&enor cărua " !pu!e "n şoaptă Când $ă gânde!c că nc nu (ănua$ ce o !ă !e "ntâ$ple: l$pedecă-ş "nchpue că, "ntr-un $o$ent de cr#ă7 Nu-ş !fârş fra#a, dar "ş a*nt pr&rea a!upra căptanulu 'eeth. Cred că acu$ "ş dă !ea$a că a făcut o greşeală, #!e 8ro!&enor, "$păcutor. )n fond, poate că nc n-a greşt prea $ult, recuno!cu =orton.

?n!tnctul de con!er&are "ş !pune totdeauna cu&ântul copleşnd orce altecon!derente. Totuş, e $a (ne !ă trece$ pe!te ace!t a!pect. Sa&an* !-ar!$* %gn*, ar no a&e$ ş aşa de!tule d!en!un la (ord. =orton !e "ntoar!e cu fa*a !pre pu(lc ş ro!t cu gla! tare o$nlor, &ă rog !ă &ă pronun*a* a!upra planulu do$nulu8ro!&enor. Ce care !unt "n fa&oarea lu, !ă rdce $âna: Spre $area de#a$ăgre a ne2al!tulu, doar &reo cnc#ec de $ân, !erdcară. Ce care !unt contra, !ă rdce $âna, #!e =orton. e data acea!ta !e rdcară doar &reo două!pre#ece $ân. =orton arătă cu degetul !pre un o$ dn pr$ul rând de !caune

u$neata n-a rdcat $âna nc "ntr-un ca#, nc "n celălalt. e ce Sunt neutru, ră!pun!e o$ul, !cuturând dn u$er. Nu ştu dacă !untpentru !au contra. Nu a$ !ufcente date ca !ă $ă pot pronun*a. ar du$neata )l "ntre(a =orton pe un altul. Ce !e "ntâ$plă cu rada*le !ecundare Spu!e o$ul. 'e &o$ (loca, " ră!pun!e căptanul 'eeth. Vo$ "nchde er$etc "ntreaga #onă. /po "ntorcându-!e !pre =orton rectore, nu "n*eleg de ce$a #ă(o&$. /u fo!t cnc#ec ş nouă de &otur pentru ş pa!pre#ece contraplanulu lu 8ro!&enor. Cu toate că autortatea $ea a!upra !a&an*lor e!tel$tată char "n t$p de cr#ă, con!der că &otul a fo!t clar. Bne, dar aproape opt !ute de oa$en !-au a(*nut: 4rote!tă =orton,

contrarat. dreptul lor, replca 'eeth, pe un ton categorc. de pre!upu! că uno$ "n toată frea şte ce &rea. )n!ăş deea de de$ocra*e !e (a#ea#ă peacea!tă pre!upunere, "n con!ecn*ă, ordon !ă trece$ de "ndată la ac*une. =orton şo&ă o clpă, apo ro!t "ncet (ne, do$nlor, $ă !upun. Cred că e ca#ul !ă porn$ la trea(ă.)ntrucât pregătrea proectoarelor ato$ce ne &a lua oarecare t$p, !ă "ncepe$ prn a energ#a eta%ele şapte ş nouă. 4e cât "$ dau !ea$a, a$



putea co$(na cele două planur, re*nând unele ele$ente dn fecare, "nfunc*e de felul cu$ &or e&olua lucrurle. /şa $a $erge: 2cla$ă cne&a, cu &#(lă !at!fac*e o !at!fac*ece părea "$părtăştă de $ul*. )n acea!tă at$o!feră ce&a $a de!tn!ă,oa$en "ncepură !ă pără!ea!că enor$a !ală.

?deea ace!tu co$pro$! a fo!t genală, " !pu!e 8ro!&enor lu=orton. 6 *nea$ "n re#er&ă, " ră!pun!e drectorul, acceptând cu gra&tateco$pl$entul. )n rela*le $ele cu oa$en, a$ o(!er&at că nu e &or(a doarde re#ol&at o pro(le$ă !au alta, c ş de potolt ten!unea dntre ce cărora lere&ne !arcna de a o re#ol&a. )n $o$entele de pr$e%de, tre(ue !ă ac*one#pro$pt. ar ac*unea !e cu&ne "$(nată cu de!tnderea, o(*nută prn toate$%loacele po!(le. (ne, tnere, "* dore!c noroc: Sper că &e eşne&ătă$at dn acea!tă "ncercare, "nchee el ş " "ntn!e $âna. Strângându--o, 8ro!&enor "l "ntre(ă )n cât t$p pot f n!talate tunurle ato$ce

Ca$ "ntr-o oră, poate ce&a $a $ult. )ntre t$p, &o$ f apăra* decelelalte ar$e7 'a &ederea oa$enlor, ?2tl !e repe# !pre eta%ul al şaptelea o !luetă$on!truoa!ă !trecurându-!e prn pere* ş planşee. e două or "l #ărrăoa$en ş-ş de!cărcară ar$ele a!upra lu. )ntre ele ş ar$ele de $ână, pecare le &ă#u!e până acu$ e2!tă o $are deo!e(re ca aceea dntre &a*ă ş$oarte. le #guduau pere* prn care ?2tl !e !trecura ca !ă !cape de focullor. 6 dată, o rada*e " atn!e una dntre la(e, făcându-l !ă !e potcnea!că!u( &olenta şoculu. 'a(a "ş re&en la nor$al "ntr-o frac*une !ecundă, dar?2tl era conştent acu$ de l$tele re#!ten*e lu la ace!te ar$e puternce. Totuş, nu era alar$at. 4rn repe#cunea, &clena ş capactatea de a-ş

calcula prec! fecare $şcare, putea neutral#a efectul ace!tor no ar$e.'ucrul cel $a $portant era ce anu$e a&eau de gând oa$en &dent că, "nch#ându-!e "n !ala $otoarelor, pu!e!eră la punct un plan, pe care acu$ "l "ndeplneau cu hotărâre. ?2tl le ur$ărea, cu och !trăluctor, orce $ane&ră. 4e cordoare,oa$en trudeau apleca* pe!te nşte ca#ane turtte, de $etal negru. lăcăral(e *âşneau cu fure prn găurle dn capacele ace!tor ca#ane, aproapeor(ndu- pe (pe#. Co!tu$ele lor !pa*ale, făcute dntr-un $ateral alt$ntertran!parent, ca !tcla, de&en!eră opace, pentru a atenua şocul lu$n, daracea!ta era "ncă de!tul de puterncă. n ca#ane eşeau nşte (en# lung ş!cânteetoare. ecare dntre ace!te (en# era !$ul!ă nu$adecât de câte o

$aşnă care o reducea la d$en!unle dorte ş o trântea pe podeaua$etalcă. ?2tl o(!er&a că podeaua era, "ncet, "ncet, acopertă de ace!te (en#.?ar "n clpa când a%ungeau %o!, nşte refrgeratoare enor$e le a(!or(eau$edat căldura. 'a "nceput, ?2tl refu#ă !ă *nă !ea$a de ace!te o(!er&a*, preferând !ă-ş !cor$onea!că creer pentru a da de frul une $ane&re tance şco$plcate. )n curând, "n!ă, "ş !pu!e că la $%loc nu era n$c altce&a decâtceea ce &edea. 6a$en "ncercau pur ş !$plu !ă ntroducă energe "n



planşeele a două eta%e. =a târ#u, dându-ş !ea$a că acea!tă capcană nufolo!eşte la n$c, a&eau !ă "ncerce pro(a(l alte $etode. ?2tl nu putea !ă şte prec! când anu$e a&ea !ă de&nă perculo! pentruel !!te$ul lor defen!&. ta "n!ă că, "n clpa când "l &a !ocot perculo!, puteafoarte uşor !ă rupă contactele ş !ă pornea!că "n ur$ărrea oa$enlor.

4ln de d!pre*, "ncetă !ă !e $a gândea!că la acea!tă pro(le$ă.6a$en ăşta parcă !-ar f "n*ele! !ă- !er&ea!că pe ta&ă guul de care "ncă$a a&ea ne&oe. )ş ale!e aşadar cu gr%ă &toarea &ct$ă. 6$ul pe care "lo$orâ!e fără !ă &rea " "ngădu!e !ă con!tate că !to$acul ş nte!tnele !untpotr&te !copulu !ău. e aceea, era hotărât !ă- &âne#e "ndeo!e( pe (pe#cu !to$acul $are. 4ână !ă a(ă oa$en răga#ul de a-l prnde "n ra#a unu proector, ?2tl oş #(ugh "$preună cu unul dntre e. /%u!tându-ş !tructura ato$că, trecurapd prn ta&an !pre eta%ul nferor, apo tra&er!ă ş planşeul ace!tua şa%un!e, cu prada lu, "n enor$a cală a na&e. Cala de&en!e pentru el un tertoru fa$lar "l e2plora!e "ncă de la

"nceput, când "l adu!e!e pe &on 8ro!!en. 4orn aşadar cu paş !gur !preperetele dn fund. rau "ngră$ădte acolo, până "n ta&an, o !u$edene delă#. Crondu-ş dru$ prntre ele !au ocolndu-le, a%un!e "n nterorul une *e&uraşe, de!tul de "nalta ca !ă "ncapă "n ea. Dea&a a!ta făcea parte dntr-olungă re*ea de aer cond*onat. )n *ea&ă era "ntunerc, dar och lu, !en!(l la rada*le nfraroş,de!luşeau o lu$nă dfu#ă. ?2tl "ş aşe#ă noua &ct$ă lângă trupul lu &on8ro!!en, apo "ş &âr" cu gr%ă una dn la(e "n propru- pept ş, !co*ând deacolo un ou, "l depu!e "n !to$acul &ct$e. /cea!ta contnua !ă !e #(ată, dar ?2tl nu !e !nch!ea şta (ne ce-o !ăur$e#e. )ncet, "ncet, trupul "ncepu !ă "n*epenea!că. Cuprn! de pancă, o$ul

!e #&ârcolea, dându-ş !ea$a că paral#ea#ă. ?2tl "l *nea !trân!, aşteptând !ă!e ter$ne reac*a ch$că. )n cele dn ur$ă, o$ul ră$a!e ne$şcat, cu to*$uşch "n*epen*. 6ch " erau larg de!chş, ar fa*a " şroa de !udoare. 4e!te câte&a ore, dn ouăle depu!e "n !to$acurle celor do oa$ena&eau !ă a!ă nşte pu let cu ?2tl, care &or creşte hrănndu-!e cu !u(!tan*aace!tor oa$en. Sat!făcut, !e "ntoar!e !u!, pentru a căuta ş alte &ct$e,alte cu(ur "n care !ă-ş poată pune la cloct ouăle. )n t$p ce el co(ora "n cala cu trupul cele de-a trea &ct$e, oa$enlucrau la eta%ul al nouălea. 4e cordor !e ro!togoleau &alur de căldură,!târnte de un &ânt drăce!c. eş co!tu$ele !pa*ale erau pre&ă#ute cu câteun d!po#t& de refrgerare, oa$en !e !ufocau de căldură ş a!udau de #or,

$uncnd ca nşte ro(o*. )n plu!, och le erau or(* de lu$na puterncă. eodată, 8ro!&enor "l au# pe un o$ de lângă el e2cla$ând +te- că &n: 8ro!&enor !e "ntoar!e "n drec*a arătată de o$ul acela ş !e !$*!cuturat de un for. =aşna autopropul!ată care "nanta !pre e era un fel de!feră, nu prea $are, "n&eltă cu un !trat de Uolfra$, "ntr-o latură a&ea ou$flătură "n for$ă de coc. 4artea e !trct func*onală era $ontată pe un!uport, !pr%nt el "n!uş pe patru ro* de caucuc.



)n %urul lu 8ro!&enor, oa$en "nceta!eră lucrul ş !e #gâau, l&#, la$on!truoa!a $aşna. +nul dntre e !e "ntoar!e (ru!c !pre 8ro!&enor ş-!pu!e, furo! u$neata eşt de &nă, 8ro!&enor. Tare-aş &rea !ă-* $ut fălcle, "nante de-a f radat de unul dn proectlele a!tea:

4ă, dacă o !ă f o$orât, o !ă $or ş eu odată cu du$neata: )replcă, foarte cal$, 8ro!&enor. Vor(ele a!tea părură !ă-l potolea!că pu*n pe celălalt, deş contnuă !ă(o$(ăne Ce pro!te: Nu !e putea gă! o $etodă $a (ună decât folo!rea unoroa$en ca $o$el Ba da, ar $a f o cale, #!e 8ro!&enor. Care anu$e Să ne !nucde$: Eă!pun!e 8ro!&enor, foarte !ero!. 6$ul !e #gâ la el, apo !e depărtă, (odogănnd ce&a de!pre ce puş peglu$e doate. 8ro!&enor !e "ntoar!e, #â$(nd, către celal* oa$en, ş-ş

dădu nu$adecât !ea$a că le per!e cheful de a lucra. /t$o!fera era "ncărcată. To* erau @cu cap!a pu!ăA. tnd că !unt folo!* ca $o$eală, !e te$eau de $oarte. N$en nuputea f $un la acea!tă !pa$ă, deoarece &on*a de a !upra&e*u era "nrădăcnată "n "n!uş codul lor genetc. Nşte $ltar cu pregătre !uperoară,cu$ era căptanul 'eeth, !e puteau preface nepă!ător, dar char !u( cal$ullor aparent !e a!cundea o anu$e "ncordare. Cât de!pre 8ro!&enor, !$*ea şel pr$e%da, dar fnd con&n! că ale!e!e calea cea (ună, era hotărât !ă our$e#e, pentru a-ş pune "n aplcare planul. /ten*e, toată lu$ea: 8ro!&enor tre!ăr, odată cu to* celal*, la au#ul gla!ulu dn

&deoco$uncator. ra gla!ul co$andantulu $ltar al na&e Toate proectoarele !unt "n po#*e de tragere, la eta%ele şapte, opt şnouă. /$ d!cutat "$preună cu of*er $e de!pre r!curle la care nee2pune$ ş &ă face$ ur$ătoarele reco$andăr dacă #ăr* $on!trul, trânt*-&ă "ndată pe %o!, fără !ă $a !ta* pe gândur: To* ce dn echpele detrăgător !ă-ş regle#e nu$adecât trul: Nu &e* putea e&ta rada*le!ecundare, dar !unt con&n! că, dacă &ă &e* trânt nu$adecât pe podea,doctorul ggert ş oa$en lu dn !ala $otoarelor &or putea !ă &ă !al&e#e. )n "ncheere, pot !ă &ă a!gur că fecare dntre no "ş face datora. Cue2cep*a $edclor ş a celor tre pacen* a lor, to* oa$en afla* la (ordulna&e !unt e2puş aceloraş pr$e%d. 6f*er $e au fo!t repart#a* "n dferte

grupur. rectorul =orton !e află la eta%ul şapte. o$nul 8ro!&enor, al căruplan "l pune$ acu$ "n aplcare, !e află la eta%ul nouă. Vă dore!c noroc,do$nlor: upă o clpă de tăcere, şeful echpe de trăgător de lângă 8ro!&enore2cla$ă, &oo! <a, (ăe*: /cu$, că ne-a$ reglat trul, nu $a e nc un percol,dacă ne trânt$ la t$p pe podea.



=orton ş grupul lu, care nu !e aflau "n lna de foc, fu!e!eră atnş derada*le !ecundare. )ncă nu !e putea şt prec! cât de gra&ă era !tarea lor, dar "n cel $a(un ca# a&eau !ă ră$ână la pat un an de #le, ar câ*&a a&eau de!gur !ă$oară.

N-a$ fo!t de!tul de operat&, "nchee căptanul 'eeth. Toate a!tea !-au petrecut cu nu$a câte&a !ecunde după ce "nceta!e$ !ă le &or(e!coa$enlor, dar a trecut aproape un $nut până !ă &nă ac un o$, curo! !ă&adă ce !e "ntâ$pla!e. Nu $-aş f aşteptat că o echpă "ntreagă !ă fen$ctă aşa, dntr-odată: 8ro!&enor tăcea. /şadar, ace!ta era $ot&ul pentru care căptanul'eeth nu &o!e !ă le dea ar$e !a&an*lor. )ntr-un $o$ent de pr$e%de, o$ul!e apără, nu !e poate !tăpân, "ntoc$a ca un an$al, luptă or(eşte pentru a-ş !al&a &a*a. 8ro!&enor nu putea uta că =orton, dându-ş !ea$a că !a&an* nu &or!ă !e la!e de#ar$a*, propu!e!e un $odu! operand $ent !ă facă

accepta(lă pentru to* folo!rea energe ato$ce. e ce $-a che$at, căptane )ntre(ă el. /$ $pre!a că ace!t eşec "* co$pro$te planul. Ce părere a le$entul !urpr#ă a d!părut, recuno!cu 8ro!&enor, "n !lă. =on!trula atacat fără !ă (ănua!că ce-l aşteaptă. e ac "nante, &a f $a prudent. 4arcă-l &edea pe $on!tru !co*ându-ş prntr-un perete capul roşcat,pentru a !cruta cordorul, "nante de a !e năpu!t a!upra !er&an*lor ş a-l răppe unul dntre e. Sngura $ă!ură de protec*e efcace ar f fo!t n!talareaunu al dolea tun, pentru al acoper pe cel dntâ. ar cu$ nu e2!tau la (orddecât patru#ec ş unu de tunur, o a!tfel de $ă!ură era e2clu!ă. / $a răpt &reun o$ )ntre(ă 8ro!&enor dând dn cap.

Nu. Ca ş celal*, 8ro!&enor !e "ntre(a ce $ot& "l $âna pe $on!tru !ărăpea!că oa$en &. 6 e2plca*e putea f "$pre%urarea că, potr&t teore lu;orta, $on!trul era preocupat de gr%ă de a !e reproduce. 8ro!&enor "ntre&edea, "ngro#t, po!(ltatea unu ade&ărat $a!acru. u, unul, !unt !gur că !e &a "ntoarce, !pu!e căptanul 'eeth. Cred căar tre(u !ă lă!ă$ deoca$dată tunurle acolo unde !unt ş !ă ter$nă$energ#area, "n!ă pe tre eta%e. /l şaptelea a ş fo!t energ#at, ar al nouălea eaproape gata, aşa că ar tre(u !ă trece$ ş la al optulea eta%. )n ceea cepr&eşte şan!ele de reuştă ale unu a!tfel de plan, !ă nu ută$ că $on!trul acapturat până acu$ tre oa$en, "n afară de &on 8ro!!en. e fecare dată a

fugt cu &ct$a "n %o!, "n drec*a cale. 4ropun ca, de "ndată ce &o$ ter$naenerg#area celor tre eta%e, !ă-l pând$ la eta%ul al nouălea. acă &a $a răp "ncă un o$, &o$ aştepta pu*n, apo do$nul 4ennon! &a act&a !cuturleenergetce dn planşee. =on!trul &a "ncerca !ă treacă prn planşeul celu de-al optulea eta%, dar&a con!tata că a fo!t energ#at 'a fel planşeul eta%ulu şapte. ?ar dacă &a "ncerca !ă treacă prn ta&an, !e &a #( de aceeaş (areră $ortală. Căptanul 'eeth tăcu, pr&ndu-l gândtor pe 8ro!&enor, apo adăugă



tu că, după părerea du$tale, contactul cu un !ngur câ$p de for*ănu e !ufcent pentru a-l da gata pe $on!tru. ar te-a arăta $a pu*ncategorc "n pote#a că !-ar cocn de două câ$pur de for*ă, nu- aşa 8ro!&enor " ră!pun!e, după o clpă de şo&ăre Sunt de acord. )n realtate, "n!ă, nu pute$ şt prec! cu$ &a

reac*ona la ace!t contact. 4oate că &o$ a&ea o !urpr#ă plăcută. l, per!onal, !e "ndoa, dar şta că, "n actuala !tua*e, tre(ua !ă *nă!ea$a de părerle ş !peran*ele oa$enlor. +n dntre e nu puteau f clnt*dn con&ngerle lor decât cu a%utorul faptelor. acă realtatea " &a !l !ă-ş!ch$(e dele, atunc nu$a atunc &or f pregăt* !ufleteşte !ă accepte!olu* $a dra!tce. 8ro!&enor "n&ă*a, "ncet dar !gur, arta de a- nfluen*a pe oa$en. Nuera de a%un! !ă şt $ulte ş !ă a dreptate. 6a$en tre(uau con&nş cuargu$ente. Câteodată, era ne&oe de prea $ult t$p pentru a- con&nge./lteor nu puteau f con&nş cu nc un chp. C&l#a* "ntreg !e pră(uş!eră,(ătăl fu!e!eră perdute, na&e fu!e!eră d!tru!e dn prcnă că o$ul !au

grupul de oa$en care de*neau dele !al&atoare refu#a!eră !ă-ş pardăt$pul pentru a-ş con&nge !e$en. 8ro!&enor era "n!ă hotărât !ă lupte prn toate $%loacele aflate la "nde$âna lu, pentru că un a!e$enea lucru !ă nu !e "ntâ$ple pe na&a SpaceBeagle. 4ute$ lă!a proectoarele ato$ce acolo unde le-a$ n!talat, pânăcând &o$ energ#a toate cele tre eta%e. upă aceea le &o$ lua de acolo.nerg#area &a declanşa @$o$entul crtcA char ş fără a%utorul tunurlor. a!tfel, 8ro!&enor renun*ă la propru- plan de luptă "$potr&ana$culu. 6a$enlor le tre(ură aproape două ore pentru energ#area eta%ulu al

optulea. )n ace!t ră!t$p, ?2tl "ş făcu de două or apar*a. ) $a ră$ă!e!erăşa!e ouă ş nten*ona !ă le folo!ea!că pe toate, afară de două. Sngurul luneca# era ca pentru fecare guul tre(ua !ă pardă foarte $ult t$p. 6a$enpăreau dornc !ă !e apere cu "ndâr%re, ar pre#en*a tunurlor ato$ce "lo(lga !ă- atace $a ale! pe ce care le $ânuau. )n cuda ace!tor o(!tacole, fecare dntre atacurle lu era un $odel deprec#e. ?2tl nu !e !$*ea câtuş de pu*n "ngr%orat. $potr&ă, era !gur deel. Când oa$en !pră&ră lucrul la eta%ul opt ş trecură la eta%ul alnouălea, 8ro!&enor "l au# pe căptanul 'eeth !punându- $ecanculu-!ef o$nule 4ennon!, eşt gata !ă act&e# !cuturle

a, do$nule căptan, " ră!pun!e 4ennon! prn &deoco$uncator, şadăugă, pe un ton !u$(ru a$ ş perdut cnc oa$en ş &o$ $a perde celpu*n "ncă unul. /* au#t, do$nlor )ncă unul. +nul dntre no &a tre(u, &rând-ne&rând, !ă !er&ea!că drept $o$eală: 8la!ul care ro!t!e ace!te cu&nte " era cuno!cut lu 8ro!&enor, deşnu-l $a au#!e de $ult.



/c 8regory ;ent, ur$ă gla!ul. Vă &or(e!c dn !ala $otoarelor, unde!unt la adăpo!t de pr$e%de. octorul ggert &rea !ă $ă re*nă "ncă o!ăptă$ână. =ot&ul pentru care &ă &or(e!c acu$ e!te ca prntre hârtle lu=orton, pr$te de la căptanul 'eeth, a$ gă!t o notă pe care l-aş ruga pe;elle !ă ne-o e2plce. &or(a de clarfcarea unu a$ănunt foarte $portant

pentru "n*elegerea "ntreg !tua*. prefera(l !ă o cunoaşte$ "n toatăgro#ă&a e. )n &deoco$uncator ră!ună &ocea !partă a !ocologulu ?ată ra*ona$entul $eu. Când l-a$ de!copert no, $on!trul !e aflala o d!tan*ă de un !fert de $lon de an-lu$nă de cel $a apropat !!te$!telar ş era "n aparen*ă lp!t de orce $%loc de loco$o*e !pa*ală. ?$agna*-&ă ce "n!ea$nă o a!e$enea d!tan*ă ş "ntre(a*-&ă cât t$p -ar tre(u unuo(ect oarecare ca !-o !tră(ată, la &oa "ntâ$plăr. e*n ace!te cfre de la'e!ter ş l-aş ruga !ă &ă !pună ş &ouă ce $-a co$uncat $e. /c 'e!ter: 8la!ul a!trono$ulu !una cudat de a!pru. Cunoaşte*,$a to*, teora la $odă pr&toare la orgnle +n&er!ulu. 2!tă date care

per$t !ă !e creadă că ace!ta a luat fn*ă ca ur$are a d!truger unu alt+n&er!, acu$ câte&a $larde de an. Se con!deră că, pe!te alte câte&a$larde de an, +n&er!ul no!tru &a d!părea "ntr-un catacl!$ ter(l, de!prea căru natură pute$ e$te doar unele pote#e. )n ce pr&eşte pro(le$ardcată de ;elle, nu &ă pot ofer decât o $agne. Să pre!upune$ că$on!trul roşu ar f fo!t proectat "n !pa*u când a a&ut loc acea e2plo#eco!$că. S-ar f po$ent atunc "n !pa*ul ntergalactc, fără nc o po!(ltatede a-ş !ch$(a drec*a. )n ace!te cond*, ar f fo!t conda$nat !ă cutreere!pa*ul, fără "ncetare ş fără a !e putea apropa de &reo !tea. /!ta &oa !ăşt, ;elle )ncă ce&a. Vă $a a$nt*, cred, cele !pu!e de $ne nu de $ult, "n legătură cu parado2ul pe care-l repre#ntă faptul că $on!trul nu !-a

ră!pândt ca !pece "n "ntreg +n&er!ul. )n $od logc, dacă ar f a&utpo!(ltatea !ă-l popule#e, ar f făcut-o. Bănu$, "n!ă, ca !peca lu a !tăpântpro(a(l când&a +n&er!ul care l-a precedat pe al no!tru. reşte, $on!trul ardor !ă pună !tăpânre pe +n&er!ul no!tru e o pote#ă plau#(lă "n orceca#. Sunt !gur, !pu!e ;ent, ca oa$en de ştn*ă afla* la (ordul ace!tena&e "n*eleg nece!tatea de a e$te pote#e a!upra unor pro(le$e "n cared!pune$ deoca$dată de foarte pu*ne date concrete. Cred că e (ne !ă ne "nchpu$ că a&e$ de-a face cu un !upra&e*utor al !pece care a do$natcând&a un "ntreg +n&er!. S-ar putea !ă nu fe !ngurul !upra&e*utor. Să!peră$ că nc o altă na&ă tere!tră nu &a "ntâln &reodată a!e$enea fn*e.

Bologc &or(nd, !-ar putea !ă fe cu $larde de an "nantea noa!tră. ?ată dece tre(ue !ă cere$ fecăru $e$(ru al e2ped*e un $a2$u$ de efort,$ergând char până la %ertfă de !ne7 +n *păt !fâşetor "l "$pedca !ă-ş ter$ne fra#a / pu! gheara pe $ne:. Eepede:. )$ rupe co!tu$ul: Ee!tul !e perdu "ntr-un fel de (ol(oro!eală. acH: 2cla$ă 8ro!&enor. Eecuno!cu!e &ocea a!!tentulu-!ef al !ec*e de geologe.



)n &deoco$uncator !e au# o altă &oce / co(orât: '-a$ &ă#ut cu och $e: totuş a$ act&at !cuturle: Spu!e 4ennon!, de!tul de cal$. 8ro!&enor "ş plecă pr&rea !u( pcoarele lu !trălucea o flacărăal(a!tră, !uper(ă. '$( !u(*r de foc !e rdcau !pre co!tu$ul lu de

protec*e, contrarate parcă de re#!ten*ă ace!tua. Nu !e au#ea nc un#go$ot. 8ro!&enor pr& (u$ac "n lungul cordorulu, acopert cu un co&or deflăcăr al(a!tre, !pectrale. 6 clpă, a&u lu#a că pr&rea lu !tră(ate până "nfundul na&e. )ş &en repede "n fre. Nu-ş putea lua och de la ace!te flăcăr laco$e, care !e #(ăteau !ă-!trăpungă co!tu$ul. 4ennon! &or( dn nou, de data a!ta "n şoaptă acă planul no!tru a reuşt, da&olul ăla !e află acu$ la eta%ul şapte!au opt. Căptanul 'eeth dădu ordn ca to* oa$en cu nu$ele de la / la ' !ă-lur$e#e la eta%ul şapte, ar ce cu nu$ele de la = la 3 !ă-l ur$e#e pe 4ennon!

la eta%ul opt. upă ce eşră dn a!cen!or, la eta%ul şapte, oa$en dn echpa lu'eeth, prntre care ş 8ro!&enor, o pornră pe cordor, până când dădurăpe!te un trup "ntn! pe pardo!eala $etalcă parcă ar f fo!t *ntut acolo defocul al(a!tru. Slo(o#*-l: 4orunc căptanul. o oa$en "nantară "ncet ş atn!eră trupul. Văpaa al(a!tră !e năpu!ta!upra lor, ca ş cu$ ar f &rut !ă- alunge. 6a$en "ncepură !ă tragă trupulş #(utră !ă-l !$ulgă dn cătuşele de foc, apo "l du!eră cu un a!cen!or pânăla eta%ul al #ecelea, care nu fu!e!e energ#at. 8ro!&enor porn "ntr-acoloodată cu celal*. /şe#at pe podea, trupul contnua !ă !e #(ată &re$e de

câte&a $nute, de!cărcând torente de energe, apo !e lnşt, treptat, ca şcu$ ş-ar f dat duhul. /ştept raportul du$tale, do$nule 4ennon!: Tună căptanul. =ecancul-şef " ră!pun!e, după o clpă de tăcere 6a$en !unt ră!pând* "n cele tre eta%e, confor$ planulu, ş!canea#ă necontent cu aparatele lor. acă $on!trul e pe aproape, &a f&ă#ut. Tre(ue !ă $a aşteptă$ cel pu*n o %u$ătate de oră. upă ce trecu ş acea!ta %u$ătate de oră, 4ennon! raportă, cude#a$ăgre "n gla! N$c: o$nule căptan, pe!e$ne c-a reuşt !ă !e !trecoare7 )n teleco$uncatoare ră!ună deodată o &oce plângărea*a

acu$ ce ne face$ 8ro!&enor a&u !ent$entul că &or(ele a!tea e2pr$au "ndoelle şnelnştle tuturor oa$enlor afla* la (ordul na&e. Se lă!a!e o tăcere grea. =a-$ar na&e, de o(ce atât de gural&,păreau !ă-ş f perdut graul. Cât de!pre 8ro!&enor, !e gândea cu oarecaretea$ă la noul !ău plan ş, deş "ş dădea !ea$a de !tua*a crtcă "n care !egă!ea e2ped*a, era hotărât !ă $a aştepte. e altfel, nc n-ar f a&ut dreptul!ă &or(ea!că pr$ul.



Cel care rup!e tăcerea fu ;ent S-ar părea că duş$anul no!tru e "n !tare !ă treacă la fel de uşorprntrun perete energ#at ca ş prntr-unul neenerg#at. eş e pro(a(l căe2peren*a a!ta nu- face nc o plăcere, "ş re&ne atât de repede, "ncâtdurerea !$*tă la un eta% d!pare până !ă a%ungă la eta%ul ur$ător.

/ş dor !ă aud raportul do$nulu 3eller, nter&en căptanul 'eeth.+nde eşt, do$nule 3eller /c, ră!pun!e $etalurg!tul prn &deoco$uncator. Co!tu$ul deprotec*e e gata, do$nule căptan. a$ "nceput cercetărle "n cala na&e. Cât t$p ar lua confec*onarea unor co!tu$e de protec*e pentru to*$e$(r e2ped*e 3eller ră$a!e pe gândur câte&a clpe, apo ră!pun!e /r tre(u !ă pune$ pe roate un ateler "n care !ă fa(rcă$ uneltelenece!are pentru confec*onarea "n !ere a unor a!tfel de co!tu$e, dn acelaşala%. Totodată, ar tre(u !ă folo!$ una dn plele ter$ce pentru a !pordurtatea ala%ulu. upă părerea $ea, pr$ul co!tu$ dn !ere ar putea f

gata pe!te &reo două !ute de ore. 8ro!&enor "ş !pu!e că nu era o cfră e2agerată fa(rcarea unu ala%re#!tent era un proce! e2tre$ de ane&oo!. Căptanul 'eeth părea !ă fa$u*t la au#ul cu&ntelor lu 3eller. Cel care &or( fu S$th Cred că nc !olu*a a!ta nu e (ună. "ntrucât energ#area "ntregna&e ne-ar lua ş ea prea $ult t$p, nu &ăd ce-a$ $a putea face. Vocea tărăgănată a lu 8ourlay, !pecal!tul "n tran!$!un, ră!una cu o&ocune neo(şnută Nu &ăd de ce ace!te !olu* n-ar f &ala(le. Sunte$ "ncă "n &a*ă.4ropun !ă ne pune$ pe trea(ă ş !ă real#ă$ cât $a $ult, "n cel $a !curtt$p po!(l.

Ce te face !ă cre# că $on!trul n-ar f "n !tare !ă d!trugă char ş cel$a re#!tent ala% )l "ntre(ă S$th, cu răceală. o fn*ă e&oluată, arcunoştn*ele !ale "n $atere de f#că le depăşe!c pro(a(l pe ale noa!tre. eunde şt că n-are puterea de a e$te nşte rada* capa(le !ă d!trugă totul "n cale / utat că ş felna aceea era "n !tare !ă pul&er#e#e $etalele /şadar, după părerea du$tale, nu ne ră$âne altce&a decât !ăcaptulă$ 2cla$ă 8ourlay, d!pre*utor. Nu: Eeplcă (ologul, furo!. Ceea ce &reau eu e!te !ă ne pă!tră$ %udecata. Să nu ne repe#$ or(eşte !pre un *el cu neputn*ă de atn!: )n &deoco$uncator !e au# &ocea lu ;orta 4er!onal, !unt de acord cu părerea lu S$th. Vo $erge char $a

departe decât el, !punând că a&e$ de-a face cu un na$c care-ş &a dacurând !ea$a că nu tre(ue !ă ne la!e nc un răga#. n ace!t $ot&, ş dnaltele, !ocot că $on!trul nu ne &a per$te !ă energ#ă$ "ntreaga na&ă. Căptanul 'eeth ră$a!e tăcut, dar &ocea lu ;ent !e au# arăş, dn !ala$otoarelor ;orta, ce cre# că &a face când "ş &a da !ea$a că- perculo! !ă $aaştepte



o oa$en dn na&etele de !al&are pretnd că au &ă#ut un fel deflacără ro!e *âşnnd prn prncpala eclu#a pneu$atcă, "n clpa când no!upunea$ "ntreaga na&ă une energ oarecu$ necontrolate. Tre(ue !ă ffo!t $on!trul, fndcă nu -a$ gă!t ncăer cada&rul. Totuş 4ennon! ş echpalu !canea#ă toate co$part$entele na&e, aşa că "n curând &o$ a&ea o

$agne clară. +te-l că &ne. , do$nule 4ennon! =ecancul-şef !e aprope ş depu!e pe una dn $e!e un o(ect $etalccudat. )ncă n-a$ n$c prec! de raportat, dar a$ gă!t ace!t o(ect "nla(oratorul de f#că. Ce crede* că ar putea f 8ro!&enor !e po$en lângă $a!ă, odată cu celal* şef de !ec*, care!e "nghe!uau !ă pr&ea!că o(ectul. /ce!ta părea !ă fe un aparat fragl, cu ore*ea co$plcată de !âr$e "ncolăcte "n %urul a tre *e& care tra&er!au tre!fere $c ce ră!pândeau o lu$nă argnte, (#ară. /cea!tă lu$nă pătrundeaprn $a!ă, făcând-o tran!parentă ca !tcla. ar ş $a !tranu era faptul ca!ferele acelea a(!or(eau căldură ca nşte (ure* ter$c. 8ro!&enor "ntn!e

(ra*ul !pre cea $a apropată dntre !fere, dar !$* ca $âna " "n*epeneşte şcă toată căldura e!e dn ea, aşa că ş-o retra!e gra(nc. Cred c-ar f $a (ne !ă- lă!ă$ pe f#cen !ă facă cercetărlecu&ente, !pu!e căptanul 'eeth. Von 8ro!!en "ş &a re&en de!tul de repede.Spu că a gă!t ace!t o(ect "n la(orator, 4ennon! 4ennon! dădu dn cap. S-ar părea că $on!trul toc$a lucra la ace!t o(ect când a !$*t că!e "ntâ$pla ce&a, !pu!e S$th. / ghct ade&ărul, de &re$e ce a pără!t na&a.?ar faptul ace!ta pare !ă-* nfr$e teora, ;orta: Spunea că, a&ând o$entaltate rurală, nc nu ş-ar f putut $agna că &o$ eş dn na&ă. +n #â$(et &ag lu$na fa*a paldă a arheologulu.

o$nule S$th, ro!t ace!ta poltco!, nu "ncape nc o "ndoala că ş-a "nchput ce &o$ face. 4ro(a(l că era pe treapta cea $a de !u! a@ruraltă*A. Bne-ar f !ă a&e$ ş no unele dn "n!uşrle ace!te @ruraltă*A,e2cla$ă 4ennon!. t* că ne tre(ue cel pu*n tre lun ca !ă repară$!trcăcunle prcnute de tre $nute de energ#are necontrolată 'a un$o$ent dat $-a$ te$ut că7 Căptanul 'eeth "l "ntrerup!e, #â$(nd )* &o !fârş eu fra#a, do$nule 4ennon!. Te te$ea ca na&a &a fco$plet d!tru!ă. Cred că $a to* ne-a$ dat !ea$a la ce r!c enor$ nee2pune$ adoptând planul fnal al do$nulu 8ro!&enor. ta$ prea (ne că

a$ f putut ră$âne #ola* "n !pa*u la o d!tan*ă de !ute de $ de an-lu$năde 4ă$ânt: =ă "ntre( ce !-ar f "ntâ$plat dacă $on!trul ar f reuşt !ă pună!tăpânre pe na&ă Spu!e cne&a. e (ună !ea$ă că ar f plecat cu ea,pentru a "ncerca !ă cucerea!că "ntreaga gala2e. u$ne#eule: 2cla$ă cne&a. Să nu $a lă!ă$ ncodată alt $on!trula (ordul ace!te na&e: Ner& $e n-ar $a re#!ta, ar eu nu $a !unt o$ulcu$!ecade care !-a "$(arcat la "nceputul e2ped*e:



/ e2pr$at gândul no!tru, al tuturor: Eo!t ;ent, care prelua!econducerea e2ped*e. Cne&a " şopt ce&a la ureche lu 8ro!&enor, dar atât de "ncet, "ncâtne2al!tul nu de!luş nc un cu&ânt. oapta fu ur$ată de un fel de trl, la felde ne"n*ele! ca ş cu&ntele.

8ro!&enor "ş rot $aşnal pr&rea. Se afla "n !tudoul dn propra- !ec*e ş nu $a era n$en acolo. 4orncu paş şo&ător !pre audtoru, dar când de!ch!e uşa nu &ă#u nc acolo pen$en. Se "ntoar!e perple2 la $a!a lu de lucru, "ntre(ându-!e dacă nu cu$&acne&a a*nt!e a!upra lu un encefalo!tat era !ngura e2plca*e pe care-oputea da lu#e audt&e de adneaor. Ee!pn!e "n!ă nu$adecât acea!tă e2plca*e, !punându-ş căencefalo!tatele erau efcace doar de la $că d!tan*ă. =a $ult "ncă, !ec*ade ne2al!$ era prote%ată "$potr&a $a tuturor undelor. apo 8ro!&enorcunoştea prea (ne proce!ele $entale, generatoare de lu#, ca !ă poată

trece cu uşurn*ă pe!te ceea ce !$*!e $a "nante. Ca $ă!ură de pre&edere, e2ploră toate cele cnc "ncăper ale !ec*e ş-ş &erfca encefalo!tatele. 'e gă! "n !tare nor$ală ş la locurle lor. Se "ntoar!e aşadar "n !tudo ş-ş re"ncepu cercetărle a!upra $agnlor hpnotcefolo!te de E$ "$potr&a na&e, $agn pe care reuş!e !ă le "nreg!tre#e. eodată tre!ăr, "ngro#t, căc au#!e dn nou şoapta aceea, la fel decatfelată ca pr$a oară, dar parcă o!tlă ş a$enn*ătoare acu$. +lut, 8ro!&enor "ş !pu!e că era, de!gur, un encefalo!tat cne&a "e2cta de la d!tan*ă creerul, cu un aparat atât de puternc, "ncât undele lupătrundeau char prn pere* ecrana* a !tudoulu. Tot "ntre(ându-!e cne ar f putut !ă fe, a%un!e la conclu#a că undele

&eneau dn !ec*a de p!hologe, aşa că-l che$ă la telefon pe Sedel. /u#nd&ocea lu Sedel, 8ro!&enor "ncepu !ă- e2plce, cal$, ce !e "ntâ$pla!e, darp!hologul " tăe &or(a Toc$a $ă pregătea$ !ă te che$. Credea$ că du$neata eşt de&nă7 Vre !ă !pu că ş du$neata a !$*t ce&a )l "ntre(ă 8ro!&enor, "ncercând !ă-ş $agne#e $plca*le une a!e$enea pote#e. Ceea ce $ă !urprnde e!te faptul că a !$*t ş du$neata, "n cudapere*lor ecrana* cu care *-a "ncon%urat !edul. e două#ec de $nute "ncoace, tot pr$e!c recla$a*, dar unele dn aparatele $ele au fo!t afectatechar $a de&re$e.

Care aparate etectorul de unde cer&cale, aparatul de "nreg!trare a $pul!urlorner&oa!e ş câte&a detectoare electronce ultra!en!(le7 ;ent !e pregăteşte!ă con&oace o adunare generală "n audtoru$ul pun* de co$andă. Nere&ede$ acolo. ar 8ro!&enor nu-l lă!ă !ă pună punct con&er!a*e, c "l "ntre(ă S-a d!cutat de%a de!pre pro(le$a a!ta =da7 /$ a%un! cu to* la o anu$tă conclu#e.



Care anu$e Că !unte$ pe cale de a pătrunde "n $area gala2e =- ş că undele&n pro(a(l de acolo. 8ro!&enor a&u un râ! ner&o!. a, e o pote#ă plau#(lă. Vo reflecta a!upra e ş-* &o !pune

părerea $ea. e altfel, ne &ede$ pe!te câte&a $nute. 4regăteşte-te !ă !ufer un şoc la eşrea pe cordor. /colo, pre!uneae contnuă. Sunete, %ocur de lu$n, &!e, e$o* !unte$ !upuş une ac*un!t$ulatoare puternce. 8ro!&enor !cutură dn cap ş "ntrerup!e legătura, pentru a-ş pune "nordne "nreg!trărle. ar a(a !e apucă de lucru, că pe ecranul&deoco$uncatorulu apăru ;ent care- che$a pe oa$en la şedn*ă. 4e!teun $nut, când de!ch!e uşa ş eş pe cordor, 8ro!&enor "ş dădu !ea$a căSedel nu e2agera!e &alur de e2cta* " a!altau creerul. eş năuct, porntotuş !pre puntea de co$andă. Se aşe#ă prntre celal*. Noaptea ne$ărgntă a !pa*ulu, care

"$pre!ura na&a, "ş $ur$ura a&ert!$entele, când "nfrcoşate, cânda$enn*ătoare. 8ro!&enor au# pe cne&a !punând, "n !patele lu upă părerea $ea, ar tre(u !ă ne "ntoarce$ aca!ă. Neputând dentfca &ocea, 8ro!&enor pr& pe!te u$ăr, dar o$ul nu$a !pu!e n$c. 4r&nd dn nou drept "n fa*a lu, 8ro!&enor o(!er&ă căloc*torul drectorulu, ;ent, nu-ş lua och de pe d!play-ul tele!copuluFparcă nc n-ar f au#t re$arca o$ulu !au ar f !ocott că nc nu $ertă unră!pun!. )n tăcerea ce !e lă!a!e, 8ro!&enor "ş potr& &deoco$uncatorul pe(ra*ul fotolulu, "n aşa fel "ncât !ă poată a&ea o $agne drectă, deş ca$

tul(ure, a !cene conte$plate de ;ent ş de 'e!ter prn tele!cop.Concentrându-ş aten*a, &ă#u că na&a a%un!e!e "n &ecnătatea unu !!te$galactc, ale căru !tele erau "n!ă atât de departe, "ncât ne(uloa!a =- dn/ndro$eda *nta e2ped*e !e reflecta "n tele!cop ca o pu#dere de puncte!trăluctoare. 8ro!&enor "ş rdcă pr&rea toc$a "n clpa când 'e!ter !punea,depărtându-!e de tele!cop Se petrece un feno$en de necre#ut. V(ra*le pe care le percepe$pro&n dntr-o gala2e de $larde de !or. o$nule ;ent, a$ $pre!a căpro(le$a a!ta depăşeşte !fera a!trono$e. 6rce feno$en legat de o gala2e ntră "n !fera a!trono$e, " replcă

celălalt, rdcându-ş pr&rea de pe d!play. / putea oare !ă-$ !pu ce altăştn*a !e ocupă de a!tfel de feno$ene 4ropor*le feno$enulu !unt de-a dreptul fanta!tce, ro!t 'e!ter, cuşo&ăală "n gla!. Cred că nc nu poate f &or(a, deoca$dată, de un feno$engalactc. /ce!te &(ra* ar putea f purtate de o rada*e "ndreptată a!uprana&e noa!tre. ;ent !e "ntoar!e !pre oa$en aşe#a* "n fotol "n fa*a uraşulu panoude control ş "ntre(ă



/re cne&a ce&a de !pu! !au de propu! 8ro!&enor "ş rot pr&rle, !perând că o$ul pe care-l au#!e ce&a $a "nante &a lua dn nou cu&ântul, dar !peran*a lu !e do&ed deşartă. ral$pede ca oa$en nu !e $a !$*eau la fel de l(er !ă-ş !pună cu&ântul, cape &re$ea când erau conduş de =orton. )ntr-un fel !au altul, ;ent le dădu!e

a "n*elege că punea pre* doar pe opnle şeflor de !ec*. ra, de a!e$enea,clar că el, per!onal, refu#a !ă con!dere ne2al!$ul ca o d!cplnă !eroa!ă.'un "n şr, $en*nu!e rela* corecte cu 8ro!&enor, pe (a#a unu contactredu! la $n$u$. )n ace!t t$p, ;ent "ş con!olda!e po#*a, $punândadoptarea a dferte $o*un care confereau !ec*e !ale $a $ultă autortate "n anu$te pro(le$e, !u( prete2tul e&tăr paralel!$elor. 8ro!&enor şta prea (ne că nu$a un alt ne2al!t ar f putut "n*elege ce$portan*ă a&ea, pentru $oralul $e$(rlor e2ped*e, "ncura%arean*at&elor nd&duale, char cu r!cul de a !acrfca o parte dn efcactate.e aceea, nc nu !e o!ten!e !ă prote!te#e "$potr&a re!trc*lor!upl$entare $pu!e de noul drector unor oa$en care ş aşa erau "nghe!u*

ca "ntr-o te$n*ă "ntre pere* na&e. n fundul audtoru$ulu, !e au# &ocealu S$th Văd că do$nul 8ro!&enor !e foeşte pe !caun. Nu cu$&a e preapoltco! ca !ă a cu&ântul "nantea unora $a &âr!tnc decât el Spune,do$nule 8ro!&enor, ce-* trece prn cap 8ro!&enor aştepta !ă !e potolea!că râ!etele celorlal* Jnu$a ;ent nurâdeaK, apo &or( /cu$ câte&a $nute, cne&a a propu! !ă ne "ntoarce$ aca!ă. /ş&rea ca o$ul care a făcut acea!tă propunere !ă ne e2plce $ot&ele !ale. N$en nu- ră!pun!e. 8ro!&enor "l &ă#u pe ;ent "ncruntându-!e. aptulcă prntre $e$(r e2ped*e !e afla unul care nu a&ea cura%ul de a-ş !u!*ne

fă*ş o opne, fe ea trecătoare, era "ntr-ade&ăr !tranu. =ul* dn !ală pr&eau "n %ur, u$*. Când a făcut cne&a o a!tfel de propunere )ntre(ă S$th. Nu-$a$nte!c !-o f au#t. Nc eu: Spu!eră "ntr-un gla! câ*&a oa$en. 'u ;ent " !trăluceau och era l$pede că !e pregătea !ă nter&nă "nd!cu*e, ca ş cu$ !-ar f aşteptat la un tru$f per!onal. Să pune$ lucrurle la punct, #!e el. / e2!tat !au nu o a!tfel depropunere / $a au#t-o care&a Edca* $ânle. Nu !e rdcă nc o $âna. o$nule 8ro!&enor, ro!t ;ent pe un ton răutăco!, ce anu$e a

au#t du$neata 4e cât "$ a$nte!c, ră!pun!e 8ro!&enor cu gla! apă!at, ace!tea aufo!t cu&ntele pe care le-a$ au#t @upă părerea $ea, ar tre(u !ă ne "ntoarce$ aca!ăA7 Sunt con&n! că &or(ele a!tea au fo!t re#ultatul unee2cta* a centrlor audt& a creerulu $eu. Cne&a dn afara na&e arentere!ul ca no !ă ne "ntoarce$ aca!ă, ar eu -a$ !$*t dorn*a. Bne"n*ele!că nu &ă ofer decât o e2plca*e po!(lă, nu o anal#ă o(ect&ă.



o$nule 8ro!&enor, !pu!e ;ent pe un ton "n*epat, no, celal*, ne "ntre(a$ cu$ !e face că nu$a du$neata a au#t cu&ntele acelea 8ro!&enor " ră!pun!e cu gra&tate, gnorând #efle$eaua lu ;ent =ă "ntre( eu "n!u$ acelaş lucru. )$ aduc a$nte că, "n t$puln&a#e E$lor, creerul $-a fo!t !upu! unor e2cta* nten!e. 4oate că

toc$a de aceea a$ de&ent $a !en!(l la a!tfel de $e!a%e. /cea!tă !en!(ltate acută e2plcă, poate, ş faptul că au#!e cu&ntelecu prcna "ntre pere* ecrana* a !ec*e !ale. ;ent rân%ea, ceea ce nu era de $rare ch$!tul arăta!e nu o dată căprefera !ă nu !e $a gândea!că la acele fn*e-pă!ăr ş la nfluen*a lor a!uprantelgen*e $e$(rlor e2ped*e. /$ a&ut pr&legul de a a!culta o "nreg!trare a dăr du$tale de!ea$ă de!pre acel ep!od, !pu!e el cu acreală. acă-$ a$nte!c (ne,afr$a că a putut do(ând &ctora nu$a datortă faptulu că E$ acea nuerau "n !tare !ă prceapă cât de greu e !ă controle# !!te$ul ner&o! al unefn*e dntro altă lu$e. Cu$ "* e2plc, aşadar, ca fn*ă de!pre care &or(eşt

acu$ ş care !-ar afla, chpurle, "n afara na&e, a #(utt !ă-* !t$ule#e cu oprec#e $ate$atcă anu$* centr a creerulu, "n aşa fel "ncât !ă au#toc$a cu&ntele cu prcna /tât tonul, cât ş "ntreaga attudne a lu ;ent trădau o pornreper!onală. o$nule drector, " ră!pun!e 8ro!&enor uşor ener&at, e clar că fn*acare $-a !t$ulat creerul e capa(lă !ă cunoa!că pro(le$ele legate de!!te$ul ner&o! al une fn*e dntr-o altă lu$e. Nu e neapărat ne&oe !ăcrede$ că ne cunoaşte ş l$(a. apo, nu a reuşt decât par*al, fndcă !unt!ngurul o$ care a ră!pun! la !t$ul e. upă părerea $ea, nu e ca#uldeoca$dată !ă d!cută$ de!pre felul cu$ a$ reac*onat eu la aceşt !t$ul,

c tre(ue !ă &ede$ $a degra(ă ce a&e$ de făcut. =cCann, geologul-şef, "ş dre!e gla!ul ş !pu!e 8ro!&enor are dreptate. Cred, do$nlor, că tre(ue !ă ne "$păcă$cu gândul că a$ pătrun! pe do$enul altcu&a: /l cu&a care e cne&a: ;ent "ş $uşcă (u#ele ş dădu !ă &or(ea!că, dar şo&ă "nante de a oface Cred că nu e (ne !ă ne (ăgă$ "n cap că a&e$ !ufcente do&e#pentru a trage o conclu#e. ar "n acelaş t$p !unt de părere că tre(ue !ăac*onă$ ca ş cu$ a$ a&ea de-a face cu o ntelgen*ă !uperoară celeo$eneşt, cu o for$ă de &a*ă $a puterncă decât cele pe care le cunoaşte$no.

4e puntea de co$andă !e făcu lnşte. 6a$en păreau tul(ura* ş "ncercau !ă-ş dea cura%, "ncleştându-ş fălcle ş $%ndu-ş och. ;elle, !ocologul, rup!e tăcerea, cu &ocea lu catfelată )$ pare (ne ca n$en nu dă !e$ne că ar dor !ă ne "ntoarce$ dndru$. Ca !lu%tor a gu&ernulu no!tru ş a "ntreg o$enr, a&e$ datora de an&e!tga po!(ltă*le pe care n le oferă o nouă gala2e, $a ale! acu$, cândfor$ă e de &a*a do$nantă şte de e2!ten*a noa!tră. Vă rog !ă re$arca*că$ "n!uşe!c pote#a do$nulu ;ent ş că &or(e!c ca ş cu$ a$ a&ea efect&



dea face cu o fn*ă ntelgentă. aptul că acea!ta a fo!t capa(lă !ă !t$ule#ecreerul a $ăcar unua dntre no do&edeşte că ne-a o(!er&at cu aten*e ş căşte $ulte de!pre no. /!ta ne o(lgă !ă află$ la rândul no!tru cât $a $ultede!pre ea. ;ent "ş recăpăta!e aplo$(ul.

o$nule ;elle, ce părere a de!pre locul către care ne "ndreptă$ )l "ntre(ă el pe !ocolog. /ce!ta " ră!pun!e, potr&ndu-ş ochelar pe na! ?ată un !u(ect foarte &a!t, do$nule drector: ar cred că $ur$urulacela ar putea f ech&alentul undelor rado care !e "ncrucşea#ă "n !pa*ulpropre noa!tre gala2. /r putea !ă fe doar nşte !e$nale care &e!te!c(unăoară eşrea noa!tră dntr-o #onă pu!te ş ntrarea "ntr-o regunepopulată. Vă#ând că n$en n-are nc o o(ec*e, ;elle contnuă Nu uta* că ş o$ul ş-a lă!at pecetea de neşter! pe propra- gala2e.)n efortul lu de a readuce la &a*ă atâ*a !or $or*, el a aprn! focur !u(

for$a no&elor ce !e pot &edea de la o d!tan*ă de #ec de gala2. ea!e$enea, a !ch$(at or(tele unor planete ş a făcut !ă crea!că &egeta*a "nlu$ea $oartă a altora. eşertur ar!e de !or $a dogortor decât cel ce nelu$nea#ă 4ă$ântul au fo!t "nlocute cu oceane fre$ătătoare de &a*ă. 4ânăş pre#en*a noa!tră ac, "n acea!tă na&ă uraşă, e!te e2pre!e a putero$ulu, putere $ult $a ră#(ătătoare decât $ur$urul pe care-l au#$ acu$. Scu#ă-$ă, " "ntrerup!e 8ourlay, dar o$ul nu ş-a lă!at "n Co!$o! opecete per$anentă. Nu "n*eleg cu$ po* !-o co$par cu &(ra*le a!tea atâtde &, "n care eu &ăd nşte for$e de gândre atotputernce ş atot"n&ălutoare "ntreg !pa*u co!$c ră!ună de ele: /cu$ nu $a a&e$ de-a face cu un$otan cu tentacule, !au cu un $on!tru oarecare, dntr-o !pece @ruralăA. /r

putea f &or(a de o !u$edene de $n* care-ş &or(e!c una altea "n t$pulş-n !pa*ul lor. /cea!ta e!te c&l#a*a cele de-a doua gala2, ar dacă unuldn purtător e de cu&ânt ne-a a&ert#at7 8ourlay a$u* (ru!c ş-ş acoper fa*a cu pal$ele, ca pentru a !e apăra. Nu era !ngurul "n "ntreaga !ală, oa$en !e ghe$ură "n fotoldeoarece ;ent "ş apuca!e ar$a ş "ncepu!e !ă tragă. /(a după ce-ş &âr"n!tnct& capul "ntre u$er, 8ro!&enor o(!er&ă că *ntea unde&a "n !patelelu. /u# apo un urlet de durere, ur$at de un (u(ut care #gudupardo!eala. )ntorcându-ş fa*a, odată cu celal*, 8ro!&enor &ă#u, ulut, un enor$

$on!tru (lndat, care !e #&ârcolea pe podea "n fundul !ăl. )n clpaur$ătoare, o replcă e2actă, cu och roş, a pr$ulu $on!tru !e $ateral#ă "n aer ş !e pră(uş cu #go$ot ce&a $a "ncolo. +n al trelea "ş făcu apar*a,că#u pe!te al dolea ş, după ce !e ro!togol de câte&a or, !e rdcă $ugnd. 4e!te câte&a !ecunde, "n !ală !e aflau o du#nă de $onştr. 8ro!&enor "ş !coa!e ar$a ş tra!e. +rletele drăceşt !e "nte*ră. Sol#$etalc !e #(eau, !crâşnnd, de $etalul pere*lor ş al pardo!el, cocăntede nşte la(e grele, cu gheare de o*el.



Căptanul 'eeth &en "n fugă ş, după ce !e con!ultă "n gra(ă cu câ*&a!a&an*, con&ocă un con!lu de ră#(o. Nu e ne&oe !ă !u(lne# cât de perculoa!ă e !tua*a "n care neaflă$, "ncepu el. Na&a noa!tră "nfruntă, după toate aparen*ele, o c&l#a*egalactcă o!tlă. eoca$dată !unte$ la adăpo!t "napoa !cutulu no!tru

energetc. 4r$e%da e!te de a!e$enea natură, "ncât ne $pune o(ect&el$tate, deş nu prea l$tate. Tre(ue !ă află$ $ot&ul pentru care a$ fo!ta&ert#a* !ă face$ cale-ntoar!ă. Tre(ue !ă de!coper$ natura pr$e%de ş!ă $ă!ură$ ntelgen*a ce !e a!cunde "ndărătul e. Văd că (ologul no!tru şefcontnuă !ă e2a$ne#e cada&rele $onştrlor. o$nule S$th, de!pre ce felde an$ale e &or(a 4e 4ă$ânt ar f putut !ă apară ce&a a!e$ănător "n epocadno#aurlor, ră!pun!e (ologul rdcându-ş pr&rea de pe $on!trul pe care-le2a$na!e. >udecând după d$en!unle foarte $c ale cute cranene,ntelgen*a ace!te !pec tre(ue !ă fe foarte redu!ă. o$nul 8ourlay e de părere că ace!te fn*e ar f putut !ă fe

teleportate prn hper!pa*u, !pu! ;ent. /r f poate (ne !ă-ş de#&olte deea. Căptanul 'eeth " dădu cu&ântul lu 8ourlay care "ncepu, cu gla!ul !ăutărăgănat &or(a doar de o teore, de o teore foarte recentă, potr&t cărea+n&er!ul ar f ca un (alon uraş. Când "l "n*ep, (alonul "ncepe !ă !ede#u$fle, dar "ncearcă "n acelaş t$p !ă-ş a!tupe gaura. +n o(ect care apătrun! prn "n&elşul (alonulu, nu e!e neapărat afară prn acelaş punct.acă a$ #(ut !ă controlă$ "n &reun fel ace!t feno$en, l-a$ putea folo! cape-un $%loc de teleportare ş de teleco$unca*e. tu (ne ca toate ace!teapar o fante#e, dar tre(ue !ă recunoaşte* că ş cele ce !-au "ntâ$platadneaor par tot aşa.

greu !ă crede$ "n e2!ten*a unor fn*e dotate cu o ntelgen*ă!uperoară "ntr-atât ntelgen*e noa!tre, !pu!e ;ent. 2!tă de!gur !olu* "npro(le$ele hper!pa*ulu, !olu* !$ple, pe care oa$en noştr de ştn*ă n-au ştut !ă le gă!ea!că, poate &o$ afla câte ce&a. ;ent tăcu o clpă, apo contnuă ;orta, tăcerea du$tale $ !e pare !trane. Ce-ar f !ă ne !pu cu$&e# du$neata !tua*a /rheologul !e rdcă ş, "ntn#ându-ş $ânle "ntr-un ge!t de neputn*ă,#!e Nu-! "n !tare !ă &ă ofer nc $ăcar o pote#ă. Va tre(u !ă află$ ce&a$a $ulte de!pre $ot&ele ataculu, "nante de a putea face unele co$para*

(a#ate pe teora cclcă a !tore. e pldă, dacă atacator ur$ăreau cu$&a!ă pună !tăpânre pe na&a cred că au !ă&ârşt o greşeală. acă nten*a lorera doar !ă ne !pere, atacul a fo!t "ncununat de !ucce!. ;orta !e aşe#ă, "n$%locul râ!etelor celorlal*, dar 8ro!&enor o(!er&ă că fa*a căptanulu 'eethră$ă!e!e gra&ă. )n ce pr&eşte $ot&ele, #!e ace!ta, $-a$ gândt la o po!(ltateca$ neplăcută, dar pe care tre(ue !-o luă$ "n con!derare, căc ar



core!punde faptelor "ntâ$plate. ?ată de!pre ce e!te &or(a n-ar f oare po!(lca acea!tă ntelgen*ă !uperoară !ă f dort !ă afle de unde &en$ upă felul cu$ !e foau oa$en pe !caune, !e &edea clar că &or(elecăptanulu atn!e!eră o coardă !en!(lă. Să pr&$ lucrurle dn7 punctul e de &edere, ur$ă căptanul. ?ată

că !e aprope o na&ă "n drec*a dn!pre care &ne, e2!tă un nu$ăr $are degala2, de ne(uloa!e, de for$a*un !telare. +nde anu$e !e !tuea#ă planetade orgne a na&e o$nule ;ent, dacă eşt de acord, aş propune !ăe2a$nă$ unele dn !!te$ele planetare ale ace!te gala2. N-a$ n$c "$potr&ă, ră!pun!e ;ent. ?ar dacă nu $a e2!ta o(ec*,declar şedn*a7 o$nule ;ent, "l "ntrerup!e 8ro!&enor, rdcând $âna. eclar şedn*a "nch!ă: Stăru ;ent. 6a$en ră$a!eră pe locurle lor, ar drectorul păru !ă şo&ăe, apo!pu!e, pe un ton ca$ !tnghert o$nule 8ro!&enor, a cu&ântul.

eş e greu de cre#ut că fn*a aceea ar putea f "n !tare !ă nenterprete#e !$(olurle, eu !ocot că ar tre(u !ă d!truge$ hăr*le noa!tre!telare #!e 8ro!&enor. ra$ pe punctul de a propune acelaş lucru, e2cla$ă &on 8ro!!en,a*â*at. Contnuă, 8ro!&enor: )n !ală !e au#ră $ur$ure apro(atoare. /c*unle noa!tre, ur$ă 8ro!&enor, !e "nte$ea#ă pe con&ngerea că!cutul e2teror ne poate apăra. )n realtate, nu a&e$ de ale!. ar "n$o$entul când &o$ de(arca pe planetă ar f poate (ne !ă luă$ cu nocâte&a encefalo!tate $ar. 'e-a$ putea folo! pentru a (rua undele p!hce şa e&ta, a!tfel, !ă n !e $a ctea!că gândurle.

de data acea!ta, oa$en "ş $anfe!tară #go$oto! apro(area. / ter$nat, do$nule 8ro!&enor )l "ntre(ă ;ent, cu răceală "n gla!. )ncă un lucru, ră!pun!e 8ro!&enor. /r f (ne ca şef de !ec* !ă facăun n&entar al $ateralelor de care d!pun, pentru a le putea d!truge "ne&entualtatea capturăr na&e ş pentru a "$pedca a!tfel un &tor atac "$potr&a o$enr. 8ro!&enor !e aşe#ă "ncon%urat de tăcerea "$petrtă a celorlal*. 4e $ă!ură ce t$pul trecea, de&enea tot $a clar că na$cul !ea(*nea de la orce nouă n*at&a !au poate că !cutul " re!pngea toateatacurle. 6rcu$, nu $a a&u loc nc un ncdent. Sor de la $argnea gala2e păreau de o pu!tetate de#olantă. 4r$ul

dntre e ră!ăr ca un uraş (ulgar de lu$nă, ar#ând "n noaptea !pa*ulu.'e!ter ş oa$en lu local#ară cnc planete "ndea%un! de apropate de ace!t!oare, pentru a $erta !ă fe !tudate. +na dntre ele părea locută o lu$e depădur &rgne "n&ălute "n cea*ă ş plne de an$ale ggantce. upă ce #(urăla $că alttudne dea!upra une $ăr nteroare ş a unu $en! *nut$lăştno!, na&a !e depărtă. Nu e2!ta nc o ur$ă de c&l#a*e, cu atât $apu*n &reun ndcu al c&l#a*e !uperoare pe care a&u!e!eră te$e !ă o(ănua!că.



upă ce !tră(ătu tre !ute de an-lu$nă, na&a a%un!e la un $c !oarede un roşu ncande!cent, "n %urul cărua gra&tau două planete. +na dntreace!tea era locută tot o lu$e de pădur &rgne "n&ălute "n cea*a ş plne dean$ale dn !peca !aurenlor. Se depărtară de ea fără !-o e2plore#e după ce!ur&olară o $laştnă $en!ă ş un *nut cu &egeta*e lu2urantă.

/lte !tele le ră!ărră "n fa*ă, "nfpte ca nşte ace !cânteetoare "ncatfeaua neagră a !pa*ulu. +n !oare enor$, al(-al(a!tru, "ncon%urat de celpu*n două#ec de planete, " atra!e aten*a lu ;ent. Na&a porn "ntr-acolo curepe#cune. apte planete, aflate $a aproape de !oarele acela, păreau nşteadur pe care nu putea !pera !ă "ntâlneşt &reo for$ă de &a*ă. Na&a trecupe lângă tre planete foarte apropate una de alta ş locute, apo !e depărtă,fără a le $a cercetă pe celelalte. )n ur$a na&e, cele tre planete păduroa!e !e roteau "n %urul !oarelufer(nte care le #ă$!l!e. ;ent " con&ocă pe şef de !ec* ş pe a!!ten* lor ş le !pu!e, fără nco ntroducere

4er!onal, cred că do&e#le pe care le a&e$ deoca$dată nu !untconcludente. ar 'e!ter $-a rugat !tărutor !ă &ă con&oc. 4oate că &o$ aflacâte ce&a. 4r&ndu-l, 8ro!&enor ră$a!e !urprn! de e2pre!a de !at!fac*e celu$na fa*a o$ule*ulu. @Ce-o f punând la caleA !e "ntre(ă. ? !e părea cudatca drectorul loc*tor *nea !ă prec#e#e, "ncă de la "nceput, că, dacă şedn*a&a a&ea re#ultate (une, el, per!onal, nu &a re&endca nc un $ert. ;ent !e adre!ă, aşadar, pe un ton preteno! şefulu !ec*e dea!trono$e (un, 8unle, ş e2plcă-te !ngur. /!trono$ul !e urcă pe pr$a platfor$ă. ra un (ăr(at "nalt ş deşrat,

ca ş S$th, cu nşte och al(aştr, ca două $ărgele pe o fa*a ne2pre!&ă. o$nlor, "ncepu el cu oarecare e$o*e "n gla!, cele tre planetelocu(le erau trplete dentce, re#ultate dntr-un proce! artfcal. Nu ştu câ*dntre du$nea&oa!tră !unte* fa$lar#a* cu teora curentă pr&toare lafor$area !!te$elor planetare, " a!gur pe ace dntre du$nea&oa!tră carenu o cuno!c ca repart*a $a!e "n !!te$ul pe care l-a$ e2plorat adneaore!te $po!(lă dn punct de &edere dna$c. 4ot afr$a categorc că douădntre cele tre planete au fo!t artfcal adu!e "n actuala lor po#*e. upăpărerea $ea, ar tre(u !ă ne "ntoarce$ ş !ă !tude$ "ndeaproapefeno$enul. Cne&a pare !ă cree#e "n $od del(erat a!e$enea planete, darnu-$ dau !ea$a de ce.

/!trono$ul tăcu ş- aruncă lu ;ent o pr&re aprgă. /ce!ta "nantă ş!pu!e, cu un #â$(et &ag 8unle $-a cerut !ă d!pun "ntoarcerea na&e la una dn aceleplanete "$pădurte. Supun acea!tă che!tune une d!cu*, ur$ată de &ot. @4rn ur$are, a!ta era:A "ş !pu!e 8ro!&enor, aprecnd a(ltatea lu;ent, fără !ă o ş ad$re. /ce!ta nu făcu!e nc un efort pentru a !e "$potr&planulu a!trono$ulu poate că nc nu era contra lu. Con&ocând o şedn*ă "n care propru- punct de &edere nu putea f decât $nortar, ;ent do&edea



că !e !upune procedur de$ocratce. ra un $%loc a(l, deş ca$ de$agogc,de a capta (ună&on*a oa$enlor. 4ropunerea lu 'e!ter !târn!e, de fapt, o(ec* !eroa!e, dar ;ent nupărea !ă a(ă cunoştn*ă de ele, căc dacă ar f a&ut, ar f "n!e$nat că nu-pa!ă de percolele ce a$enn*au na&a.

upă ce a!trono$ul ră!pun!e la dferte "ntre(ăr nee!en*ale pu!e decâ*&a !a&an*, 8ro!&enor !e rdcă ş !pu!e /ş dor !ă !u!*n punctul de &edere adoptat de do$nul ;ent "nacea!tă pro(le$ă. o$nule 8ro!&enor, " ră!pun!e ;ent cu răceală, attudnea coleglordu$tale $ !e pare foarte clară ş $ă "ndoe!c ca prelungrea d!cu*e7 Nu-ş !fârş fra#a dându-ş deodată !ea$a de ro!tul adânc al celor!pu!e de 8ro!&enor, ră$a!e ca tră!nt ş-ş aruncă pr&rea "n %ur, ca ş cu$ar f cerut a%utor celorlal*. Vă#ând că n$en nu !pune n$c, $ur$ură / cu&ântul, do$nule 8ro!&enor. o$nul ;ent are dreptate, "ncepu ace!ta. prea de&re$e ca !ă

trage$ conclu#. 4ână "n pre#ent a$ e2plorat tre planete, dar ar f tre(ut !ăe2ploră$ cel pu*n tre#ec, ale!e la "ntâ$plare. Dnând !ea$a de !copulcercetărlor noa!tre, tre#ec de planete repre#ntă un $n$u$. /ş f (ucuro!!ă !upun ace!t calcul al $eu $ate$atcenlor !pre &erfcare. )ncă ce&apentru a popo! pe &reuna dn planete, ar tre(u !ă eş$ de după !cutulprotector ş !ă f$ gata !ă "nfrunta$ un atac-!urpr#ă dn partea unu na$c "ndea%un! de ntelgent pentru a-ş tr$te for*ele prn hper!pa*u. )$$agne# ce !-ar "ntâ$pla dacă un $lard de tone de $atere !-ar a(atea!upra noa!tră "n &re$e ce a$ e2plora &reo planetă. upă părerea $ea, do$nlor, ne tre(ue o lună !au char două depregătr te$ence. )n ace!t ră!t$p, freşte, a$ putea &#ta cât $a $ulte

!!te$e !olare. acă a$ con!tata că ş planetele lor locu(le !unt de tppr$t&, atunc a$ a&ea o (a#ă !oldă pentru pote#a do$nulu 'e!ter că aufo!t create artfcal. o$nule ;ent, "nchee 8ro!&enor după o !curtă pau#ă,a$ e2pr$at e2act punctul du$nea&oa!tră de &edere /proape e2act, do$nule 8ro!&enor, " ră!pun!e ;ent care-şrecăpăta!e !tăpânrea de !ne. acă nu $a are n$en n$c de !pu!, !ăpune$ la &ot propunerea lu 8unle. 6 retrag: 2cla$ă a!trono$ul. =ărtur!e!c că nu $ă gând!e$ launele dn nea%un!urle legate de o de(arcare pre$atură. ;ent şo&ă o clpă, apo !pu!e acă &reunul dntre du$nea&oa!tră doreşte !ă !u!*nă propunerea

lu 8unle7 Cu$, "n!ă, nu !e rdcă n$en, ;ent contnuă, pe un ton !ufcent /ş &rea ca fecare şef de !ec*e !ă-$ pregătea!că un raport detalat "n legătură cu $odul cu$ ar putea contr(u la reuşta une e&entualede(arcăr. /!ta- tot, do$nlor. Când eş pe cordor, 8ro!&enor !$* cu$ cne&a "l apucă de (ra*.)ntorcându-!e, "l recuno!cu =cCann, şeful !ec*e de geologe, care- !pu!e



)n ult$ele lun a$ fo!t atât de ocupat lucrărle de repara*, "ncât n-a$ a&ut răga#ul !ă te n&t "n !ec*a $ea. 4re!upun că, atunc când &o$de(arca pe &reo planetă, utla%ul !ec*e de geologe &a f folo!t "n !copurpentru care nc nu a fo!t de!tnat. +n ne2al!t ar putea atunc !ă ne fe de$are folo!.

6 !ă trec $âne-d$nea*ă, " ră!pun!e 8ro!&enor. Vreau $a "ntâ!ă-$ pregăte!c reco$andărle pentru drector. =cCann " aruncă o pr&re gră(tă, păru !ă şo&ăe, apo "l "ntre(ă şt con&n! că nu le &a pr& cu ntere!, nu- aşa @4rn ur$are, antpata lu fa*ă de ;ent fu!e!e o(!er&ată ş de al*:A "ş!pu!e 8ro!&enor. /po, cu gla! tare Ba da, fndcă aşa nu &a f o(lgat !ă-$ recunoa!că $ertele. Bne, (ăete, "* dore!c noroc: ) $a !pu!e =cCann, ş dădu !ă plece,dar 8ro!&enor "l opr upă părerea du$tale, pe ce !e (a#ea#ă populartatea lu ;ent caşef

=cCann ră$a!e pe gândur câte&a clpe, apo ră!pun!e u$an. /dcă are prefern*e ş antpat. Se ener&ea#ă, e ute la$âne, face greşel, deş pretnde că e nfal(l. /rde de neră(dare !ă a%ungădrector. Când na&a !e &a "ntoarce pe 4ă$ânt, !e &a face $ult ca# de şefule2ped*e. ecare dntre no are câte ce&a dn ;ent. a, e un o$7 Bag de !ea$ă că n-a po$ent n$c de caltă*le care l-ar puteareco$anda pentru po!tul de drector. Nu- un po!t de $portan*ă &tală. +n drector !e poate (#u pe!faturle e2per*lor "n orce che!tune. greu !ă e2pr$ "n cu&nte far$ecullu ;ent, dar cred totuş că !a&an*, fnd totdeauna co$ple2a* de "n&nureade ntelectual!$ ce l !e aduce, !unt (ucuroş !ă a(ă "n fruntea lor un o$

capa(l de e$o* puternce ş, "n acelaş t$p, cu $erte ştn*fcend!cuta(le. Nu !unt de acord cu afr$a*a du$tale că po!tul de drector ar flp!t de $portan*ă &tală. Totul depnde de o$ul care ocupă ace!t po!t ş defelul cu$ "ş folo!eşte con!dera(la autortate. 6a$enlor de felul du$tale, care !e călău#e!c e2clu!& după logcă,le &ne totdeauna greu !ă "n*eleagă !ucce!ul unu ;ent, "n fa*a cărua nu auncodată şan!a de a câştga o (ătăle poltcă. Nu fdeltatea fa*ă de $etoda ştn*fcă le !trcă tehnologlor, cntegrtatea lor, !pu!e 8ro!&enor, cu un #â$(et a$ar. /de!ea, tehnolog "n*eleg tactca folo!tă contra lor $a (ne decât o "n*elege cel care o

folo!eşte, dar nu !e pot hotăr" !ă !e ră#(une prn aceleaş $%loace, căc !-ar!$* "n%o!*. Vre !ă !pu că du$neata n-a a!e$enea !crupule )l !cod =cCann. 8ro!&enor nu- ră!pun!e. Să #ce$ că a f a%un! la conclu#a că do$nul ;ent tre(ue el$nat,!tăru geologul. Ce-a face "n ace!t ca# eoca$dată, gândurle $ele !e $en*n "n !fera legaltă*, ră!pun!e8ro!&enor, cu pruden*ă ş !pre u$rea lu, &ă#u că =cCann ră!uflă uşurat.



Sunt (ucuro! !ă aflu că nten*le du$tale ră$ân "n cadrul legaltă*, " !pu!e geologul, apucându-l preteneşte de (ra*. )ncă de la confern*a aceeaa du$tale, a$ "n*ele! ceea ce pare !ă f !căpat deoca$dată tuturorcelorlal*, ş anu$e, că eşt, poten*al, cel $a perculo! o$ de la (ordulace!te na&e. Cunoştn*ele de an!a$(lu pe care le po!e# ar putea f, dacă te-

a apleca "ntr-un anu$t !cop, $ult $a fatale decât orce atac dn afară. 2agere#, replcă 8ro!&enor, !cuturând dn cap, u$t. +n !ngur o$poate f le!ne o$orât. 6(!er& că nu neg câtuş de pu*n faptul că po!e# cunoştn*ele lacare $-a$ refert. 8ro!&enor " "ntn!e $âna. )* $ul*u$e!c pentru părerea (ună pe care-o a de!pre $ne. eşfoarte e2agerată, $ă !t$ulea#ă dn punct de &edere $oral. Cea de-a tre#ec ş una !tea pe care-o e2plorară a&ea !tructura şd$en!unle Soarelu. +na dn cele tre planete ale !ale !e rotea pe o or(tăde opt#ec de $loane de $le. Ca toate celelalte lu$ locu(le pe care le

&ă#u!eră, era acopertă de pădur &rgne ş de ape "ntn!e. Na&a " !tră(ătu "n&elşul at$o!ferc ş "ncepu !ă #(oare la %oa!ăalttudne o enor$ă !feră $etalcă, "ntr-un tărâ$ fanta!tc. )n la(oratorul !ec*e de geologe, 8ro!&enor o(!er&a cu aten*en!tru$entele care cercetau natura terenulu !ur&olat. ra o trea(ă foarteco$plcată, care cerea $are aten*e, deoarece, pentru a nterpreta datelen!tru$entelor, era ne&oe de o $nte ntegratoare, deprn!ă cu proce!elea!ocat&e. lu2ul contnuu de !e$nale ultra!once, e$!e de pe na&ă, tre(uacanal#at la t$p "n co$puterele care efectuau anal#ele ş co$para*lenece!are. 8ro!&enor adăuga!e tehnclor cla!ce folo!te de =cCann uneleprocedee de $are fne*e, propr ne2al!$ulu, a!tfel "ncât, !u( och lor, !e

"nchega acu$ un ta(lou u$tor de co$plet al !coar*e planete. 8ro!&enor ră$a!e o oră "ntreagă "n la(orator, cufundat "n o(!er&a*leş gândurle !ale. 4rn !tructura lor $oleculară ş prn co$po#*a lor, dfertele!tratur o(!er&ate ndcau o anu$tă untate geologcă noro, gre!e, arglă,grant, $aterale organce pro(a(l #ăcă$nte de căr(un !lca* !u( for$ăde n!p, apă7 eodată, acele cadranelor pe care le a&ea !u( och !e ră!ucră, pentrua !e opr, "n!ă, nu$adecât. Eeac*a lor ndcă ndrect pre#en*a unu !tratco$pact de $nereu de fer, cu ur$e de car(on ş de $ol(den7 @6*el:Ae2cla$ă 8ro!&enor ş ac*onă o ta!tă, care declanşa un şr "ntreg dee&en$ente o alar$ă "ncepu !ă !une, =cCann !o! "n fugă, ar na&a !e opr

dn #(or. 'a câ*&a paş de 8ro!&enor, =cCann "ncepu !ă d!cute cu ;ent. a, do$nule drector, o*el, nu doar $nereu de fer: /&e$ undetector capa(l !ă d!cearnă deo!e(rle de ace!t fel. S-ar putea !ă fe &or(ade o aşe#are "ngropată !au a!cun!ă "n $âlurle %ungle. Vo$ afla "n câte&a #le, !pu!e ;ent, pe un ton foarte !ec. 4rntr-o de!ch#ătură practcată "n !cutul energetc, fură co(orâte peplanetă o !ere de agregate e2ca&atoare ş $acarale ggantce, (en#



tran!portoare ş alte utla%e potr&t unu plan pu! la punct cu atâta $gală, "ncât, o %u$ătate de oră $a târ#u, na&a putu !ă !e a&ânte dn nou "n !pa*u. 6pera*unle de e2ca&are fură "n "ntreg$e teleghdate. Nşte oa$en cupregătre !pecală ur$ăreau pe ecranele &deoco$uncatoarelor de!făşurareaopera*unlor, dr%ând $aşnle care le efectuau.

)n decur! de patru #le, ace!tea !ăpară o groapă adâncă de şapte#ec şcnc de $etr, lată de o !ută două#ec de $etr ş lungă de două !utepatru#ec, groapa "n care #ăceau ră$ăş*ele fanta!tce ale unu oraş d!părut. Clădrle !e năru!eră parcă !u( o po&ară prea grea. Stră#le !e aflauchar "n fundul grop ş la acelaş n&el "ncepură !ă a!ă la &eală şo!e$ntele. Se dădu ordn ca !ăpăturle !ă "ncete#e ş fură tr$!e câte&ana&ete de !al&are. 8ro!&enor luă loc la (ordul unea dntre ele, "$preună cu=cCann. /$ândo !e po$enră "n curând, laolaltă cu al* !a&an*, "n fa*ără$ăş*elor unu !chelet. eş e atât de #dro(t, cred că o !ă-l pot recon!ttu, #!e S$th.

egetele lu e2perte "ncepură !ă potr&ea!că oa!ele. 4atruped: 2cla$ă el după ce !upu!e unul dn pcoare la un e2a$enfluoro!copc. 4atrupedul ă!ta e $ort de &reun !fert de &eac. 8ro!&enor !e depărtă. Sfărâ$ăturle ace!tea, "ş !punea, a!cundeau,poate, !ecretul prncpalelor caracter!tc f#ce ale une !e$n* d!părute.ra "n!ă pu*n pro(a(l ca !cheletele !ă le ofere &reo e2plca*e "n legătură cudenttatea $onştrlor $placa(l care o e2ter$na!eră. Scheleteleapar*neau unor &ct$e, nu acelor a!a!n fără $lă. 8ro!&enor !e aprope de =cCann, care toc$a e2a$na o pro(ă luatădn !ăpăturle de pe una dn !tră#. Cred că ar f (ne !ă face$ un rele&eu !tratgrafc al ace!te #one,

$ergând ş $a "n adânc$e, !pu!e geologul. 6 $aşnă perforatoare !e pu!e nu$adecât "n $şcare. 4e $ă!ură ceacea!ta "ş croa dru$ prn !traturle de arglă ş de rocă, 8ro!&enor cercetapro(ele ce !e aduceau. n când "n când, le !fărâ$a pentru a le !upune uneanal#e ch$ce. upă &reo oră, când @(ărcleA !e "ntoar!eră la na&ă, =cCann " putupre#enta lu ;ent un raport de!tul de detalat. 8ro!&enor nu luă parte lad!cu*a celor do. o$nule drector, "ncepu =cCann, &ă aduce* a$nte, cred, că $ !-acerut !ă lă$ure!c pro(le$a dacă planeta a!ta e!te !au nu artfcală. Se parecă e!te. Straturle de !u( !uprafa*a norooa!ă par !ă apar*nă une planete

$a &ech ş $a e&oluate. eş e greu de cre#ut că un !trat de %ungla ar fputut !ă fe adu! de pe o altă planetă ş aşternut pe cea de fa*ă, totuş a&e$do&e# că aşa !-a "ntâ$plat. ar oraşul )ntre(ă ;ent. Cu$ de-a fo!t d!tru! 4e (a#a celor câte&a calcule pe care le-a$ putut face, afr$ cuoarecare crcu$!pec*e ca ra&agle con!tatate de no !-ar putea datorapre!un unor enor$e canttă* de rocă, pă$ânt ş apă. /* gă!t &reun ndcu "n pr&n*a epoc când !-a produ! cata!trofa



/&e$ câte&a ndc geof#ce. )n unele locur, noua !uprafa*ă afor$at depre!un "n cea &eche prn e2erctarea une !$ple pre!un. /&e$ o!ere de cfre care, cu a%utorul unu calculator, ne-ar putea a%uta !ă !ta(l$cau#a !lă(cun !tratulu nferor +n $ate$atcan co$petent adaugă=cCann referndu-!e la 8ro!&enor fără !ă-l nu$ea!că a calculat că

pre!unea a "nceput !ă !e e2ercte a(a cu &reo !ută de an "n ur$ă. )ntrucâtgeologa !e ocupă de feno$ene ce !e de!făşoară pe peroade lung, de $ şchar $loane de an, aparatele noa!tre nu pot face altce&a decât !ă &erfcecalculele $anuale ele nu ne pot furn#a date prec!e. )* $ul*u$e!c, ro!t ;ent cu gra&tate. Con!tat că du$neata ş echpadu$tale a* făcut o trea(ă te$encă. )ncă o "ntre(are a* gă!t cu$&a, "ncercetărle &oa!tre, &reun ndcu pr&nd natura ntelgen*e care a fo!t "n!tare !ă pro&oace un a!e$enea catacl!$ Nu, n-a$ gă!t, ră!pun!e geologul, dar a!ta e părerea $eaper!onală, fără a $ă f con!ultat cu a!!ten* $e. 4entru =cCann, e2plorarea ace!te planete con!ttua "nceputul une

anchete $ente !ă ducă la dep!tarea na$culu. 4entru 8ro!&enor, "n!ă,acea!tă e2plorare repre#enta &erga fnală a unu lan* "ntreg de de!coperr şra*ona$ente, pr$a &ergă fnd $ur$urele (#are pe care le au#!e nude$ult "n !pa*u. Cunoştea denttatea acele ntelgente $on!truoa!e ş (ănua *elulter(l ur$ărt de ea. e a!e$enea, anal#a!e cu gr%ă ceea ce !e cu&eneafăcut. 4ro(le$a lu nu $a era !ă de!copere care- percolul. /%un!e!e la un!tadu "n care tre(ua, $a pre!u! de orce, !ă-ş $pună !olu*a, făcându- pecelal* !-o accepte fără nc o re#er&ă. n nefercre, oa$en aceşta, care nu!tăpâneau decât cunoştn*ele câte unu !ngur do$enu, !au cel $ult două,

nu puteau !au nu &oau !ă "n*eleagă $plca*le celu $a "nfrcoşătorpercol care a$enn*a!e &reodată e2!ten*a "ntregulu +n&er! ntergalactc.Solu*a lu 8ro!&enor r!ca !ă de&nă o(ectul une contro&er!e aprge. 4ro(le$a !e părea, aşadar, poltcă, nu nu$a ştn*fcă. Conştent denatura $nente de#(ater, ne2al!tul "ş !punea că tre(ua !ă adopte otactcă fără greş ş !-o pună "n aplcare cu cea $a $are hotărâre. eş era prea de&re$e ca !ă poată pre&edea l$tele ac*un !ale, a&ea!ent$entul că nu tre(ue !ă-ş f2e#e &reo l$tă. Tre(ua !ă facă tot ceea ceera nece!ar. Când !$* că- gata !ă treacă la ac*une, 8ro!&enor " tr$!e lu ;entur$ătorul $e!a%

ragă do$nule ;ent, /$ de făcut o co$uncare $portantă tuturorşeflor de !ec*, o co$uncare "n legătură cu ntelgen*a !trane a cărepre#en*ă a$ !$*t-o "n acea!tă gala2e. 4o!ed acu$ !ufcente do&e# de!pree!en*a e pentru a putea trece la o ac*une pe !cară largă. V-aş ruga !ă con&oca* o şedn*ă !pecală, la care !ă-$ pot e2pune!olu*a pe care o propun. /l du$nea&oa!tră, !ncer, ''?6TT 8E6SVN6E.



)n aşteptarea unu ră!pun!, 8ro!&enor "ş luă pe tăcute lucrurle pe carele $a a&ea "n ca(nă ş le du!e "n !ec*a de ne2al!$. ra ult$ul act al unuplan de apărare, care pre&edea ş e&entualtatea unu a!edu. Eă!pun!ul !o! a doua # d$nea*ă ragă do$nule 8ro!&enor, ?-a$ co$uncat do$nulu ;ent e!en*a

$e!a%ulu du$nea&oa!tră de er după-a$a#ă. o$nul ;ent &ă propune !ăco$pleta* for$ularul ataşat, nr. /-1R-Q, ş !e $ră că nu a* procedat a!tfeldn capul loculu. Sunte$ "n po!e!a altor do&e# ş !uge!t "n legătură cu pro(le$a "nd!cu*e. 4ropunerea du$nea&oa!tră &a f e2a$nată cu aten*e, odată cucelelalte. Vă rog !ă pre#enta* cât $a curând for$ularul co$pletat cu$ !ecu&ne. /l d&!. >6<N 6<E/N Jpentru dl. ;entK 8ro!&enor ct $e!a%ul cu un #â$(et a$ar, ;ent "l crtca!e de!gur "n

fata !ecretarulu, deş !e !l!e, poate, !ă-ş !tăpânea!că ura ce o nutrea "$potr&a unculu ne2al!t aflat la (ord. +ra acea!ta a&ea totuş !ă#(ucnea!că odată ş odată pro(a(l "ntr-un $o$ent crtc, cu$ !pu!e!e;orta. Cne şte câte c&l#a* &or f pert dn &na ego!$ulu $onu$ental alanu$tor nd&#. Cu toate că nu nten*ona!e, la "nceput, !ă furn#e#e &reo nfor$a*e,8ro!&enor !e hotăr" !ă co$plete#e for$ularul pr$t de la !ecretarul lu ;ent,l$tându-!e "n!ă la "nşrarea do&e#lor, fără a le nterpreta ş fără a-ş e2pune!olu*a. 'a ru(rca @Eeco$andărA, !cr!e @Conclu#a &a apărea cu clartateorcăre per!oane co$petente.A )n realtate, fecare dn do&e#le ctate de el era cuno!cută de unul !au

altul dntre oa$en de ştn*ă afla* la (ordul na&e, ar $ateralul "nan!a$(lu !e gă!ea pro(a(l de $ulte !ăptă$ân pe (roul lu ;ent 8ro!&enor!e du!e !ă-ş "n$âne#e per!onal raportul. eş nu !e aştepta la un ră!pun!pro$pt, !e "ntoar!e "n !ec*a lu, unde ceru char !ă !e aducă ş $âncarea.upă &reo patru#ec ş opt de ore !o! ur$ătoarea notă a lu ;ent ragă do$nule 8ro!&enor, 4arcurgând for$ularul nr. /-1R-Q, pe care$ l-a* tr$!, con!tat că a* o$! !ă &ă prec#a* reco$andărle. )ntrucât a$pr$t reco$andărle altor !ec* ş nten*onă$ !ă alcătu$ un plan dean!a$(lu pe (a#a celor $a &aloroa!e dntre ace!te reco$andăr, &-a$ ruga!ă n le tr$te* ne"ntâr#at pe ale d&!. 8E86E ;NT, loc*tor al drectorulu.

aptul că drectorul " ră!pun!e!e per!onal "l con&n!e pe 8ro!&enor căn$er!e drept la *ntă ş că $o$entul crtc era $nent. )ncepu prn a-ş ad$n!tra nşte drogur care pro&ocau !$pto$efoarte a!e$ănătoare cu ale grpe. /şteptând ca drogurle !ă-ş facă efectul,8ro!&enor " !cr!e lu ;ent un alt $e!a%, prn care-l anun*a că e prea (olna&ca !ă-ş poată pre#enta reco$andărle. @/ce!tea nc n-ar putea f e2pu!e pe!curt, deoarece ar tre(u !ă cuprndă un nu$ăr $are de ra*ona$ente (a#atepe datele $ultor ştn*e. )n orce ca#, ar f "n*elept !ă !e "nceapă de pe acu$



o ca$pane de propagandă, $entă !ă- o(şnua!că pe $e$(r e2ped*e cudeea că ar tre(u !ă ră$ână "n !pa*u "ncă cnc an pe!te ter$enul f2atn*al.A upă ce tran!$!e ş ace!t $e!a%, 8ro!&enor telefonă la (rouldoctorulu ggert. &en$entele păreau !ă !e precpte "ntr-o caden*ă $a

rapdă decât pre&ă#u!e el. 4e!te &reo #ece $nute, doctorul ggert !o! cutru!a lu ş "ncepu !ă-l e2a$ne#e. )n clpa aceea, !e au#ră paş pe cordor, arpe!te alte câte&a clpe ;ent ntră pe uşă, "$preună cu do &lă%gan, a!!ten*la !ec*a de ch$e. octorul ggert pr& pe!te u$ăr ş, recuno!cându-l pe ;ent, "l !alută %o&al <ello, 8reg: /po "ş "ndrepta "ntreaga aten*e a!upra lu 8ro!&enor. (ne, a$ce, !pu!e el "n cele dn ur$ă, !e pare că a&e$ de-a facecu un $cro(. de-a dreptul !urprn#ător: 6rcâte $ă!ur de protec*e a$ lua "n popa!urle noa!tre pe alte planete, !e gă!eşte totdeauna câte un &ru! !au

câte o (actere care ră#(eşte: Te &o duce %o!, "n ca$era de carantnă. 4refer !ă ră$ân ac. octorul ggert !e "ncruntă, apo !cutură dn u$er ş !pu!e, &ârându-şn!tru$entele "n tru!ă )n ca#ul du$tale, !e poate. )* &o tr$te de "ndată un nfr$er. Cu$cro( !trăn nude %oacă: ;ent !coa!e un fel de $ârât. 8ro!&enor "l pr& "ntre(ător, cu prefăcută$rare. Ce !e "ntâ$plă, doctore )ntre(ă ;ent, pe un ton plct!t. )ncă nu pot !pune n$c. Vo$ &edea ce ndcă anal#ele de la(orator.?-a$ luat toate pro(ele po!(le. eoca$dată, !ngurele !$pto$e !unt fe(ră

ş pro(a(l pu*n lchd "n plă$ân. )$ pare rău, 8reg, dar nu te pot lă!a !ă-&or(eşt. S-ar putea !ă fe ce&a gra& la $%loc. Tre(ue totuş !ă ne a!u$ă$ ace!t r!c: 2cla$ă ;ent. o$nul8ro!&enor e "n po!e!a unor nfor$a* pre*oa!e ş !unt !gur că are "ncăde!tulă putere ca !ă $ le dea. octorul ggert !e "ntoar!e !pre 8ro!&enor ş-l "ntre(a Cu$ te !$* e &or(t, pot &or(, ră!pun!e el cu o &oce !tn!ă. S$*ea că- ard o(ra% ş că "l dor och, dar unul dn $ot&ele ce-l "nde$na!eră !ă-ş pro&oace (oala era !peran*a că "l &a !l pe ;ent !ă &nă lael, ceea ce !e ş "ntâ$pla!e.

Celălalt $ot& era că nu dorea !ă a parte la nc o şedn*ă con&ocată de;ent. /c, "n propra- !ec*e ş nu$a ac !e putea apăra "$potr&a$ă!urlor prpte pe care celal* le-ar f putut adopta contra lu. octorul "ş pr& cea!ul ş !pu!e, adre!ându-l-!e atât lu ;ent cât ş lu8ro!&enor Vo tr$te un nfr$er. !cu*a &oa!tră tre(ue !ă "ncete#e "nantede !o!rea lu. S-a "n*ele! 4erfect: 3!e ;ent, cu o &ocune !ltă, ar 8ro!&enor dădu dn cap.



Când a%un!e la uşă, doctorul ggert $a !pu!e o$nul ander &a f ac pe!te &reo două#ec de $nute. upă ce doctorul eş, ;ent !e aprope "ncet de $argnea patulu şră$a!e acolo câte&a clpe, apo !pu!e, pe un ton aparent (la%n Nu "n*eleg ce ur$ăreşt. e ce nu ne "$părtăşeşt nfor$a*le pe

care le de* şt cu ade&ărat !urprn!, do$nule ;ent )l "ntre(ă 8ro!&enor. Celălalt nu- ră!pun!e, ar 8ro!&enor a&u $pre!a că nterlocutorul !ău!e !tăpânea cu greu. )n cele dn ur$ă, ;ent ro!t, cu o &oce "ncordata Sunt şeful ace!te e2ped* ş-* cer !ă-* for$ule# de "ndatăreco$andărle: 8ro!&enor !cutură "ncet dn cap -- !e !$*ea apă!at de fe(ră. Nu ştu ce !ă-* ră!pund, do$nule ;ent. şt un o$ cărua !e potpre&edea de!tul de uşor reac*le. =ă aştepta$ !ă-$ trate# !cr!orle "n felulcu$ le-a tratat. =ă aştepta$ !ă te &ăd &ennd ac7 "$preună cu do geala*.)n ace!te cond*, cred că a$ dreptul !ă cer !ă- con&oc pe şef de !ec*,

pentru a-$ da po!(ltatea !ă le pre#nt per!onal reco$andărle $ele. acă ar f a&ut răga#ul, ş-ar f rdcat (ra*ul ca !ă !e apere $a furo!decât (ănu!e el, ;ent "l ple!n pe!te gură, e2cla$ând Te cre# deştept, a: 4retn# că eşt (olna& 6a$en lo&* deanu$te (ol !tran "ş e! uneor dn $n* ş tre(ue trata* fără$ena%a$ente, ca !ă nu pună "n pr$e%de &a*a celor $a (un preten alor: 8ro!&enor "l pr& ca prntr-o cea*ă, cu $âna lptă de o(ra#ul lo&t. nprcna !lă(cun ş a fer(n*el pe care o !$*ea, #(ut cu greu !ă-ş &âre "ngura antdotul. 4refăcându-!e că-ş duce $âna la gură, "ngh* antdotul, apo!pu!e, cu un gla! tre$urător Bne, !unt ne(un. ş

eş !urprn! de acea!tă reac*e, ;ent nu lă!a !ă !e &adă $rarea. e fapt, ce doreşt )l "ntre(ă el, pe un ton !ec. 8ro!&enor a&u o !en#a*e de grea*ă, pe care ş-o "n&n!e, "n!ă,nu$adecât. Vreau !ă lan!e# o ca$pane de propagandă a&ând ca te$ă deea căde!coperrle făcute "n legătură cu na$cul no!tru $pun prelungreae2ped*e cu "ncă cnc an. eoca$dată, atât. upă aceea, "* &o "$părtăşceea ce doreşt !ă şt. )ncepu!e !ă !e !$tă ce&a $a (ne. /ntdotul "ş făcea efectul. e(ra!cădea. ?ar el &or(!e foarte !ero!. ;ent de!ch!e de două or gura pentru a !pune ce&a, dar de fecare

dată !e !tăpân. )n cele dn ur$ă, ro!t cu un gla! "nă(uşt tot ce ne po* ofer "n $o$entul de fa*ă Su( pătură, degetele lu 8ro!&enor !e "ntn!eră !pre $argnea patulu,gata-gata !ă ape!e pe un (uton a!cun! acolo. )* %ur că &e afla ceea ce doreşt !ă afl, !pu!e el. 2clu!: =ârâ ;ent. Nu pot !u(!cre la o a!e$enea dee ne(unea!că.6a$en n-ar accepta nc $ăcar un an "n plu!:



4re#en*a du$tale ac do&edeşte că nu cre# că- &or(a de o deene(unea!că. cu neputn*ă: ?#(ucn ;ent, "ncleştându-ş pu$n. Cu$ aş putea!ă-$ %u!tfc attudnea "n fa*a şeflor de !ec* 4r&ndu-l pe o$ule*, 8ro!&enor "ş !pu!e că $o$entul crtc era

$nent. Nu &a tre(u !ă le e2plc n$c deoca$dată. Va tre(u doar !ă lepro$* că- &e *ne la curent. +nul dntre tehncen, care nu-l !lă(ea dn och pe ;ent, nter&en "nd!cu*e efule, a$ $pre!a că du$nealu nu-ş dă !ea$a că !tă de &or(ă cudrectorul e2ped*e. Ce-ar f !ă- dă$ o lec*e ;ent făcu un pa! "napo, apo !e opr ş !pu!e, !cuturând cu putere dncap / dreptate, Bredder. Nu ştu ce $-a &ent !ă "ncerc !ă-l con&ng. /şteaptă pu*n, !ă "ncu uşa. 4e ur$ă, o !ă7

)n locul du$tale, n-aş "nchde uşa, " tăe &or(a 8ro!&enor. /rdeclanşa toate !e$nalele de alar$ă de pe na&ă. ;ent, care apuca!e !ă pună $âna pe clan*ă, !e opr ş !e "ntoar!e !prepat. )n regulă, #!e el cu un #â$(et acru, te &o$ !căr$ăna cu uşade!ch!ă. <a, &or(eşte, a$ce: Ce do tehncen "nantară !pre 8ro!&enor. Bredder, e2cla$ă ace!ta, * !-a !pu! &reodată ce "n!ea$nă o !arcnăelectro!tatcă perfercă Vă#ând că ce do şo&ăe, ne2al!tul adăugă, cu răceală "n gla! acă $ă atnge*, o !ă arde* de &: =ânle au !ă & !e u$ple de

(ăşc, fa*a o !ă & !e7 Ce do tehncen !e depărtară. Bredder "ncepu !ă- arunce pr&rnelnştte lu ;ent. Canttatea de electrctate acu$ulată "ntr-un trup o$ene!c n-ar f "n!tare !ă ucdă nc $ăcar o $uşcă, #!e ;ent, furo!. o$nule ;ent, replcă 8ro!&enor, nu * !e pare că te-a a&enturat "nafara do$enulu du$tale lectrctatea nu !e află "n corpul $eu, dar o &e!$* "n proprul du$tale trup dacă $ă &e atnge: ;ent "ş !coa!e ar$a ş o reglă, cu un ge!t hotărât. )napo: 'e porunc el celor do a!!ten*. 6 !ă- ad$n!tre# un şoc deo #ec$e de !ecundă. N-o !ă-l facă !ă-ş pardă cunoştn*a, dar o !ă-l !cuture

#dra&ăn: )n locul du$tale, n-aş face una ca a!ta, ;ent: Spu!e 8ro!&enor,cal$. Te pre&n. ar ;ent nu-l au#, !au era prea furo! că !ă- dea aten*e. Eada*a "lor( pe 8ro!&enor. /u# un şuerat ş un tro!net, apo un *păt de durere allu ;ent. /ce!ta "ncercă !ă-ş arunce ar$a, care parcă !e lp!e de $âna. )ncele dn ur$ă acea!ta că#u pe podea, cu un #go$ot $etalc. ;ent !e clătnăpe pcoare, *nându-ş la pept $âna răntă.



e ce nu $-a a!cultat )l "ntre(ă 8ro!&enor cu un !o de $lă. 4lăclea!tea de pe pere* au o !arcnă electrcă foarte $are. "ntrucât rada*aon#ea#ă aerul, a declanşat un şoc electrc care-a anulat $edat energa!lo(o#ta de ar$ă. Sper că nu te-a ar! prea tare. ;ent "ş recăpăta!e !tăpânrea de !ne. ra pald, dar cal$, deş cu

ner& "ncorda*. 4o&e!tea a!ta o !ă te co!te !cu$p: =ârâ el prntre dn*. Cândoa$en &or afla prn ce $%loace "ncerc !ă-* $pu dele7 Se opr ş le făcu !e$n celor do &lă%gan. <a !ă plecă$, nu $a a&e$ ce caută ac, deoca$dată: 'a &reo opt $nute după plecarea lor, !o! ander. 8ro!&enor tre(u !ă-e2plce, cu ră(dare, că nu $a era (olna&. $a greu " &en !ă-l con&ngă pedoctorul ggert, che$at de tânărul nfr$er. 8ro!&enor !e ca$ dădu!e "n&leag, dar nu- pă!a pentru că drogul pe care-l folo!!e !ă poată fde!copert, ar f fo!t ne&oe de cercetăr "ndelungate. )n cele dn ur$ă, doctorul ş nfr$erul "l lă!ară !ngur, nu "nante de a-l

!fătu !ă $a ră$ână o #-două acolo. 8ro!&enor " a!gura că aşa &a face şchar a&ea de gând !ă ră$ână. Sec*a de ne2al!$ a&ea !ă de&nă fortărea*alu, "n #lele rele ce !e anun*au. Nu-ş dădea prea (ne !ea$a ce $ă!ur puteau f luate "$potr&a lu,dar era pregătt pentru orce e&entualtate. 'a &reo oră după plecarea doctorulu ş a nfr$erulu, au# clnchetulcă!u*e poştale. ra un $e!a% dn partea lu ;ent, "n legătură cu o şedn*ăcon&ocată, chpurle, @la cererea do$nulu llott 8ro!&enorA. =e!a%ul cta dnpr$a !cr!oare tr$!ă de 8ro!&enor lu ;ent, fără a po$en n$c de cele "ntâ$plate $a adneaor, ş !e "nchea a!tfel @/&ând "n &edere act&tatea depână acu$ a do$nulu 8ro!&enor, loc*torul drectorulu con!deră că e!te

ca#ul !ă- dea cu&ântul.A ;ent adăuga!e, dede!u(t, cu $âna lu @ragă do$nule 8ro!&enor,deoarece eşt (olna&, l-a$ rugat pe do$nul 8ourlay !ă-* facă legătura prn&deoco$uncator cu !ala de şedn*e, ca !ă po* partcpa la d!cu* !tând "npat.A 'a ora !oroctă, 8ro!&enor "ş conectă &deoco$uncatorul cu puntea deco$andă. 4e ecran apăru "ntreaga "ncăpere, ceea ce "n!e$na că $agneaera tran!$!ă prn releul cel $are, !tuat char dea!upra panoulu de control.8ro!&enor "ş &ă#u pe ecran propra fa*ă, $ărta de &reo #ece or. 4entrupr$a oară !e re#er&a un loc de frunte la o şedn*ă, reflectă el, cu o ronea$ară.

=a to* şef de !ec* "ş ş ocupa!eră locurle "n !ală. ;ent, care a&ea$âna !tânga (anda%ată, d!cuta ce&a cu căptanul 'eeth. 4e!e$ne "n!ă cad!cu*a lor era pe !fârşte, deoarece ;ent "ş rdcă pr&rea !pre 8ro!&enor,#â$(nd, apo ş-o "ntoar!e !pre !ala ş !pu!e o$nlor, &ă fac legătura cu do$nul 8ro!&enor, fără nc unprea$(ul. , rdcându-ş dn nou pr&rea, adăuga, cu acelaş #â$(et $al*o! o$nule 8ro!&enor, a cu&ântul.



o$nlor, "ncepu 8ro!&enor, acu$ o !ăptă$ână $ă afla$ "n po!e!aunu nu$ăr de do&e# !ufcent de $are pentru a "ndreptă* o ac*une "$potr&a ntelgen*e necuno!cute, "ntâlntă "n acea!tă gala2e. /fr$a*a$ea ar putea !ă & !e pară eştă dn co$un. Eecuno!c, de a!e$enea, că, dnpăcate, nu !unt "n $ă!ură !ă &ă ofer decât o nterpretare per!onală a

faptelor. Nu pot do&ed tuturor celor pre#en* că fn*a de!pre care &or(e!ce2!tă cu ade&ărat. +n dntre du$nea&oa!tră "ş &or da !ea$a căra*ona$entul $eu e!te corect. /l*, nefnd fa$lar#a* cu anu$te do$enale ştn*e, &or !ocot, de!gur, conclu#le $ele d!cuta(le. =-a$ !cor$ontcreer pentru a gă! un $%loc de a &ă con&nge că !olu*a $ea e !nguracapa(lă !ă !al&e#e na&a. )n ace!t !cop, &ă &o relata e2peren*ele pe care le-a$ făcut. 8ro!&enor nu po$en n$c de !tratage$a la care recur!e!e pentru a-şputea face au#te opnle. )n cuda celor "ntâ$plate, nu &oa !ă-l rte ş $a$ult pe ;ent. /ş dor acu$ !ă-l che$ ca $artor pe do$nul 8ourlay, contnuă el.

o$nule 8ourlay, f (un ş e2plcă-le coleglor du$tale ce !-a "ntâ$plat cuC- 9. eful !er&culu de tran!$!un " aruncă o pr&re "ntre(ătoare lu ;entş, &ă#ând că ace!ta "ncu&n*ea#ă prntr-o clătnare a capulu, !pu!e Nu pot afr$a cu prec#e când anu$e a apărut C-9. 4entru acedntre du$nea&oa!tră care nu ştu de!pre ce e &or(a, &o !pune că C-9 e!teun !cut energetc !ecundar, care ntră auto$at "n func*une "n clpa cândpul(erea dn !pa*ul a$(ant atnge o den!tate care ar putea de&enperculoa!ă pentru o na&ă "n #(or. en!tatea aparentă a pul(er "ntr-oanu$tă #onă a !pa*ulu e!te, freşte, relat& $a rdcată la &te#ele $ardecât la cele redu!e. 4re#en*a une canttă* neo(şnute de pul(ere a fo!t

o(!er&ată pentru pr$a oară de către unul dntre a!!ten* $e, cu pu*n "nante de n&a#a acelor $onştr. /!ta e tot: )nchee 8ourlay ş !e aşe#ă laloc. 8ro!&enor !e adre!ă apo lu &on 8ro!!en o$nule &on 8ro!!en, ce anu$e a de!copert !ec*a du$tale "nlegătură cu pul(erea dn !pa*ul ace!te gala2 =ătăhălo!ul &on 8ro!!en !e fo "n fotolul lu ş !pu!e, fără !ă !e rdce N-a$ gă!t n$c e2traordnar. drept că pul(erea e ce&a $a den!ădecât "n %urul propre noa!tre gala2. /$ reuşt !ă culege$ unele $o!tre cua%utorul unor plăc puternc on#ate, de pe care a$ ra! apo pul(erea opul(ere "ndeo(şte !oldă, con*nând câte&a ele$ente !$ple ş ur$ele a

nu$eroa!e !u(!tan*e co$pu!e, for$ate poate "n $o$entul conden!ăr. ea!e$enea, con*nea ş pu*n ga# "n !tare l(eră, $a ale! hdrogen. npăcate, $o!trele adu!e de no !ea$ănă pro(a(l foarte pu*n cu pul(ereae2!tentă "n !pa*u "ncă n-a$ reuşt !ă pune$ la punct un procedeu efcentde prele&are a pul(er "n !tarea e naturală. 4ul(erea !uferă $odfcăr char "n cur!ul proce!ulu de prele&are, aşa că pute$ !ă e$te$ doar pote#ea!upra $odulu cu$ e2!tă ea "n !pa*u. eoca$dată, nu &ă pot !pune $a$ult: )nchee f#canul, rdcându-ş (ra*ele, "ntr-un ge!t de neputn*ă.



/ş putea !ă- rog ş pe celal* şef de !ec* !ă ne co$uncecon!tatărle lor, #!e 8ro!&enor. Socot, "n!ă, că le pot re#u$a eu "n!u$, fărăa nedreptă* pe n$en. /tât !ec*a do$nulu S$th cât ş cea a do$nulu;ent au "ntâ$pnat aceleaş dfcultă* ca ş !ec*a do$nulu &on 8ro!!en. =!e pare că do$nul S$th a e2per$entat a!upra lu "n!uş efectele pul(er,

după ce a con!tatat că an$alele "nch!e de el "ntr-o cuşcă !aturată cupul(erea aceea nau pă*t a(!olut n$c. o$nule S$th, a ce&a !ă ne !pu "nlegătură cu ace!t !u(ect acă "ncerc !ă de$on!tre# că a&e$ de-a face cu o for$ă de &a*ă,e2peren*a $ea nu-* poate !er& drept argu$ent, ră!pun!e S$th. Eecuno!ccă a$ putut prele&a $o!tra cea $a apropată de !tarea e reală, a(a cânda$ făcut o ncur!une "n afara na&e, cu un &ehcul cărua -a$ lă!at de!ch!e,o clpă, por*le. )n co$po#*a ch$că a aerulu !-au produ! atunc unele$odfcăr lp!te de $portantă. /ce!tea !unt faptele, &or( dn nou 8ro!&enor. /$ făcut eu "n!u$ oncur!une "n afara na&e, lă!ând că pul(erea dn !pa*u !ă pătrundă "n

&ehculul $eu. 4ro(le$a care $ă ntere!a era ur$ătoarea dacă a&e$ de-aface cu o for$ă de &a*ă, cu ce !e hrăneşte e aceea, a$ !upu! une anal#eaerul adu! "n &ehcul. /$ o$orât apo câte&a an$ale $c ş a$ anal#at dnnou aerul. 'e-a$ tr$! do$nlor ;ent, &on 8ro!!en ş S$th pro(e dn aerulde dnante ş dn cel de după e2peren*a făcută. /u fo!t o(!er&ate unele$odfcăr ch$ce $ărunte, care ar f putut f le!ne pu!e pe !ea$a unor erorde anal#ă. /ş dor, "n!ă, !ă-l rog pe do$nul &on 8ro!!en !ă &ă !pună ceanu$e a de!copert. Von 8ro!!en !e rdcă ş !pu!e, clpnd dn och, u$t ş "ncruntat N-a$ $pre!a că a!ta ar con!ttu o do&adă. tu doar că $oleculelede aer dn pro(a luată @dupăA con*neau o !arcnă electrcă uşor $ărtă.

So!!e $o$entul hotărâtor. 8ro!&enor !crută fe*ele coleglor !ă,aşteptând ca $ăcar "n och unua dntre e !ă !e aprndă lu$na "n*eleger.ar parcă "ncre$en!eră cu to*, !u( efectul aceleaş perple2tă*. )n cele dn ur$ă, cne&a re$arcă, pe un ton ronc 4re!upun că ceea ce !e aşteaptă de la no e!te !ă trage$ conclu#acă a&e$ de-a face cu o ntelgen*ă a!cun!ă "n pul(erea co!$că. prea detot pentru $ne: 8ro!&enor nu !pu!e n$c. Saltul $ntal pe care ar f &rut !ă-ldeter$ne la coleg !ă era $ult $a $are decât "ş "nchpua acel nd&dronc. eş copleşt de o adâncă de#a$ăgre, !e pregăt pentru pa!ulur$ător.

<a, do$nule 8ro!&enor: ? !e adre!ă ;ent pe un ton tăo!. 2plcă-te,ca !ă pute$ lua o hotărâre. 8ro!&enor &or(, ca$ "n !lă o$nlor, !unt foarte $âhnt de faptul că "ncă nu &ă da* !ea$aunde &reau !ă a%ung. 4re&ăd că &o$ a&ea neca#ur. 8ând*-&ă la !tua*a "ncare $ă gă!e!c. V-a$ "nfă*şat toate datele pro(le$e, de!crndu-&ă până şe2peren*ele ce $-au per$! !ă-l dentfc pe na$cul no!tru. Sunt !gur căun dntre du$nea&oa!tră "$ &e* conte!ta conclu#le. totuş, dacă nu $ă



"nşel ş !unt con&n! că nu $ă "nşel ar f un de#a!tru pentru o$enre, ca şpentru orce for$ă de &a*ă ntelgentă dn +n&er!, dacă du$nea&oa!tră a*refu#a !ă adopta* planul de ac*une precon#at de $ne. 6rcu$, $a%ortatea&a hotăr", ar eu nu $ă &o $a putea opune hotărâr e prn nc un $%loclegal.

Se opr, pentru a- lă!a pe to* !ă !e pătrundă de acea!tă dee. =ul* "ncepură !ă !ch$(e pr&r nelnştte. Nu &ă prp*: 2cla$ă ;ent. u $-a$ ş #(t de #dul de patră alego!$ulu ace!tu nd&d: ra pr$a re$arcă o!tlă ro!ttă de la "nceperea şedn*e. 8ro!&enor " aruncă o pr&re fugară, apo contnuă )$ re&ne pen(lă $!une de a &ă nfor$a, do$nlor, că, "n acea!tă!tua*e, pro(le$a "ncetea#ă !ă $a fe ştn*fcă, de&ennd poltcă. )ncon!ecn*ă, $ă &ăd ne&ot !ă n!!t ca !olu*a $ea !ă fe acceptată. Tre(ue "ntreprn!ă o ca$pane efcace de propagandă, cu partcparea do$nulu ;entş a tuturor şeflor de !ec*, ca$pane $entă !ă- o(şnua!că pe to* oa$en

cu gândul că na&a noa!tră &a ră$âne "n !pa*u "ncă cnc an tereştr deş &ătre(u !ă ac*onă$ ca ş cu$ ar f &or(a de cnc an a!tral. /ş dor ca fecareşef de !ec*e !ă "n*eleagă că "n!ăş reputa*a lu atârnă de re#ol&area ace!tepro(le$e. upă părerea $ea, pr$e%da e atât de $are, "ncât certurlenoa!tre $ărunte, pe lângă că ne-ar de#onora, ne-ar răp un t$p pre*o!. 8ro!&enor le e2plcă apo pe !curt "n ce con!ta acea!tă pr$e%de ş,fără !ă aştepte reac*a oa$enlor, "ş e2pu!e planul de ac*une. Va tre(u !ă gă!$ nşte planete (ogate "n fer ş !ă folo!$capactatea de produc*e a na&e noa!tre pentru a fa(rca un nu$ăr $are detorple ato$ce. 4re&ăd că &a tre(u !ă ră$âne$ aproape un an "n acea!tăgala2e, lan!ând "ntre t$p la "ntâ$plare torplele. upă ce &o$ f făcut a!tfel

$po!(lă e2!ten*a na$culu "n acea!tă #onă a !pa*ulu, &o$ pleca,oferndu- oca#a de a ne ur$ăr "ntr-un $o$ent când nc nu &a a&ea altă!căpare decât !ă ne ur$ărea!că, "n !peran*a că-l &o$ duce la o !ur!ă dehrană $a !gură. Va tre(u !ă f$ foarte aten* ca nu cu$&a !ă-l aduce$ "npropra noa!tră gala2e. 8ro!&enor făcu o pau#ă, apo reluă, pe un ton cal$ ?ată, do$nlor, ce a$ *nut !ă &ă !pun. Văd pe fe*ele unora dntredu$nea&oa!tră că opnle !unt "$păr*te ş că e de aşteptat o contro&er!ăaprgă7 )n !ală !e aşternu o lnşte adâncă. Cnc an: =ur$ură cne&a "ntr-un târ#u.

Ca la un !e$n, oa$en "ncepură !ă !e foa!că pe !caune. /n tereştr, !e gră( 8ro!&enor !ă prec#e#e. Tre(ua !ă n!!te a!upra ace!tu a$ănunt. /le!e!e dnadn! o cfrăcare părea $a $are decât ech&alentul e "n an a!tral. T$pul a!tral, cu oralu de o !ută de $nute, cu #ua de două#ec de ore ş cu anul de tre !uteşa#ec de #le, fu!e!e nă!coct dn con!derente pur p!hologce. 6datădeprnş cu #ua $a lungă a ace!tu calendar, oa$en erau "nclna*, !ă uteuntă*le de $ă!ură ale t$pulu @cla!cA.



Căptane 'eeth, e2cla$ă 8ro!&enor, a !o!t $o$entul !ă preecontrolul a!upra na&e, aşa cu$ "* dă dreptul "n!uş !tatutul e. 4ercolul e!tee&dent: Căptanul " ră!pun!e, cu o &oce tărăgănată /şa ar f, do$nule 8ro!&enor, dacă ne-a$ afla "n fa*a unu na$c

&#(l. ar "n !tua*a de fa*ă nu pot face altce&a decât !ă ur$e# ndca*lee2per*lor. Nu e2!tă la (ord decât un !ngur e2pert, replcă 8ro!&enor, curăceală. Celal* !unt nşte a$ator care !e $en*n la !uprafa*a lucrurlor. /cea!tă re$arcă păru !ă- "nghe*e pe $a to* ce pre#en*. Câ*&adădură !ă prote!te#e, dar preferară !ă tacă, deş !e &edea cât de colo căfer( de $âne. )n cele dn ur$ă, tot căptanul 'eeth &or(, pe un ton potolt o$nule 8ro!&enor, nu pot f de acord cu afr$a*le du$tale, care$ !e par ne"nte$eate. (ne, acu$ şt$ ce părere are de!pre no do$nul 8ro!&enor:

2cla$ă ;ent. /ce!ta nu părea re&oltat de n!ultă "n !ne. /ttudnea lu era a unu o$foarte (ned!pu!, (a char pu! pe glu$e. +ta!e pe!e$ne că, "n caltate deloc*tor al drectorulu, a&ea datora de a &eghea că şedn*a !ă !e de!făşoare "ntr-o at$o!feră de$nă ş c&l#ată. o$nule ;ent, !e adre!ă =eader, şeful !u(!ec*e de (otancă, nu "n*eleg cu$ po* tolera o re$arcă atât de n!olentă. oarte (ne, rdca*-&ă "n apărarea drepturlor &oa!tre: 2cla$ă8ro!&enor. +n&er!ul e "n percol de $oarte, dar &o tre(ue !ă &ă pă!tra*!ent$entul de$ntă*. =cCann, care tăcu!e până atunc, !e adre!ă arheologulu, pe un ton

!tân%ent ;orta, !pune-$, te rog, dacă ar e2!ta "ntr-ade&ăr "n !pa*u, o fn*ăca aceea de!cr!ă de 8ro!&enor, cu$ !-ar putea ea oare "ncadra "n teoracclcă a !tore =ă te$ că nu !-ar putea "ncadra $a deloc ră!pun!e arheologul,clătnând dn cap. /$ putea pre!upune cel $ult e2!ten*a une for$e de&a*ă pr$are. ar ceea ce $ă preocupă "n ş $a $are $ă!ură, adăugă elrotndu-ş pr&rea prn !ală, e!te $odul cu$ teora cclcă "ş gă!eşte olu!trare "n purtarea unora dntre coleg $e. /ceşta par !ă !e (ucure de "nfrângerea unu o$, ale căru #(ân# ne-au ca$ tul(urat pe to*. drept caş purtarea lu la!ă de dort. a, do$nule 8ro!&enor, contnuă ;orta,

rdcându-ş pr&rea $âhntă, declara*a du$tale $-a de#a$ăgt profund: o$nule ;orta, replcă 8ro!&enor, pe un ton gra&, dacă aş fadoptat o altă attudne, n-a f a&ut nc $ăcar pr&legul de a $ă au#!punându-le ace!tor do$n dntre care pentru un nutre!c o ad$ra*e!nceră ceea ce le-a$ !pu! ş le &o $a !pune: Sunt con&n! că $e$(r ace!te e2ped* &or face tot ce e!tenece!ar, fără a-ş precupe* eforturle, #!e ;orta.



)$ &ne greu !ă cred. /$ $pre!a că $ul* dntre e !-au lă!atnfluen*a* de faptul că planul $eu le cere !ă $a ră$ână "ncă cnc an "n!pa*u. o tr!tă nece!tate, dar te a!gur că nu e2!tă altă !olu*e. e fapt,$ă aştepta$ la acea!tă reac*e, #!e el tăo!. o$nlor, $-a* !lt !ă recurg laun $%loc pe care-l regret ne!pu!. ?ată ult$atu$ul $eu:

+lt$atu$: 2cla$ă ;ent, al( ca &arul. 8ro!&enor contnuă, fără !ă-l (age "n !ea$ă acă până $âne-d$nea*a la orele #ece planul $eu nu &a facceptat, &o prelua conducerea na&e. To* ce afla* la (ordul e &or tre(u!ă-$ e2ecute ordnele. Bne"n*ele!, $ă aştept că !a&an* !ă-ş unea!căeforturle pentru a "ncerca !ă !e "$potr&ea!că planulu $eu. Vă pre&n, "n!ă,că orce "$potr&re ar f #adarncă. Spunând ace!tea, 8ro!&enor "ntrerup!e legătura cu puntea deco$andă, fără a !e !nch! de &ocferărle oa$enlor. Ca$ la o oră după şedn*ă, 8ro!&enor "l &ă#u pe ecranul&deoco$uncatorulu pe =cCann

/ş dor !ă &n !ă te &ăd. 4ofteşte: ) ră!pun!e 8ro!&enor, &e!el. 8eologul păru !ă şo&ăe 4re!upun că a pu! capcane pe cordor. =da7 dacă &re !ă le nu$eşt a!tfel, recuno!cu 8ro!&enor. ar n-o!ă te deran%e#e cu n$c. Să #ce$ că aş &en cu gândul a!cun! de a te a!a!na7 /c, "n !ec*a $ea, n-a putea !ă $ă o$or nc $ăcar cu un co$ag,replca 8ro!&enor, pe un ton categorc, $ent !ă- $pre!one#e pe e&entuala!cultător. Bne, !o!e!c: 2cla$ă =cCann ş "ntrerup!e legătura.

ra de!gur foarte aproape, căc nu trecu nc un $nut ş detectoarelea!cun!e pe cordor "ncepură !ă- !e$nale#e pre#en*a. eodată, capul şu$er " apărură pe d!play-ul &deoca$ere de !upra&eghere, ar pe!tecâte&a clpe =cCann ntra pe uşa de!ch!ă de 8ro!&enor. Se opr pu*n "n prag, apo "nantă ş !pu!e, clătnând dn cap )n cuda a!gurărlor du$tale, a$ a&ut !en#a*a că #ec de ar$e eraua*ntte a!upra $ea. totuş n-a$ &ă#ut n$c. Nu cu$&a totul e o far!ă Nu, ră!pun!e "ncet 8ro!&enor. Sunt eu "n!u$ nelnştt. =-a#druncnat "ncrederea "n du$neata, #ău că nu $ă aştepta$ !ă & ac cu o(o$(ă. Te a!gur că nu a$ nc o (o$(ă, prote!tă geologul, perple2. acă

aparatele du$tale ndcă &reo7 Nu-ş !fârş gândul, c, !co*ându-ş hana, "ncepu !ă !e !cotocea!că. eodată, $şcărle !e "ncetnră. 4ald la fa*ă, !coa!e la &eală uno(ect cenuşu ş !u(*re, lung de &reo două degete. Ce- a!ta )ngână el. +n ala% de plutonu !ta(l#at. /to$c:



Nu, nu e radoact&, !u( acea!tă for$ă. ar ar putea f d#ol&at "ntr-un ga# radoact&, cu a%utorul undelor unu e$*ător de "naltă frec&en*ă, arga#ul ne-ar putea pro&oca ar!ur a$ândurora. 8ro&e, "* %ur că nu şta$ n$c: / !pu! cu&a că & la $ne

reşte. 3ona a!ta a na&e e (locată. Cu alte cu&nte, a tre(ut !ă cer &oe !ă trec: a. e la ;ent. 8ro!&enor şo&ă o clpă, apo !pu!e Te-aş ruga !ă te gândeşt (ne, "nante de a-$ ră!punde. / a&utcu$&a $pre!a, "n t$p ce &or(ea cu ;ent, că "n "ncăpere era cald /, da, acu$ "$ a$nte!c, a$ a&ut !en#a*a că $ă !ufoc. Cât a durat 6 !ecundă !au două. <$: /!ta "n!ea$nă că a ră$a! fără cunoştn*ă &reo #ece $nute. ără cunoştn*ă /, tcălo!ul ăla $-o f drogat:

/ş putea !ă aflu prec! ce do#ă *-a ad$n!trat. 6 anal#ă a !ângelune-ar lă$ur pe depln. ă-o, te rog: /!ta ar do&ed că7 8ro!&enor " tăe &or(a /r do&ed un !ngur lucru, ş anu$e, că a fo!t !upu! une e2peren*e,dar nu neapărat "$potr&a &on*e du$tale. Nc un o$ !ănăto! la cap n-araccepta !ă a!!te la d#ol&area ala%ulu de plutonu @4ua-OA. /paratele $elede control ndcă l$pede că, de cel pu*n un $nut "ncoace, cne&a "ncearcătoc$a ace!t lucru. =cCann de&en ş $a l&d. 8ra&e, e2cla$ă el, $-a$ !ăturat de ne$erncul ăla: Eecuno!c că,

fnd "ntr-o !tare !ufletea!că foarte proa!tă, -a$ pro$! că- &o raportade!pre d!cu*a noa!tră, dar nten*ona$ !ă te pre&n că- &o raporta7 Bne, on, te cred, !pu!e 8ro!&enor, #â$(nd. ?a loc, te rog. Ce face$ cu o(ectul ă!ta )l "ntre(ă geologul, "ntn#ându- @(o$(aA. 8ro!&enor o apucă ş o &âr" "ntr-o nşă unde-ş *nea $ateraleleradoact&e. /po !e "ntoar!e ş !e aşe#ă, !punând )$ face $pre!a că &o$ f ataca*. Sngura po!(ltate pe care o are;ent de a-ş %u!tfca attudnea e!te !ă !e a!gure că &o$ f !al&a* la t$ppentru că $edc !ă ne poată "ngr% rănle pro&ocate de ar!urle radoact&e.4ute$ ur$ăr atacul, char pe ecranul ace!ta. /tacul fu "nreg!trat $a "ntâ de detectoarele electronce. 4e un ta(lou

de co$andă !căpărară !cânte. Se au# ş o !onere. 4e ecran, apărură deodată !luetele atacatorlor. Vreo du#nă deoa$en "$(răca* "n co!tu$e !pa*ale "nantau pe cordor. 8ro!&enor "recuno!cu pe &on 8ro!!en ş pe do a!!ten* a !ă dn !ec*a de f#căF $aerau acolo patru ch$şt dntre care do de la !ec*a de (och$e tree2per* "n tran!$!un ş do of*er de artlere. 'a ur$a &eneau tre !olda*, "nar$a* cu un (la!ter $o(l, un tun ter$oradant ş un lan!ator de (o$(e cuga#.



Nu e2!tă &reo altă ntrare "n !ec*a du$tale )ntre(ă =cCann,fondu-!e nelnştt pe !caun. 2!ta, dar e (ne pă#tă. ar !u! ş %o! =a "ntre(ă geologul, arătând !pre ta&an ş !prepodea.

Su!, e o $aga#e, ar %o! o !ală de cne$atograf. /$(ele !unt pă#te. Tăcură un t$p. /po, când oa$en de pe cordor !e oprră, =cCann!pu!e =ă !urprnde pre#en*a lu &on 8ro!!en prntre e. Credea$ că- unad$rator al du$tale. '-a$ ca$ u!turat calfcându-l drept @a$atorA, ca ş pe celal*. /cu$&ne !ă !e con&ngă per!onal de puterle $ele. 4e cordor, atacator păreau !ă !e !fătua!că "ntre e. ar pe du$neata ce te-a adu! ac )l "ntre(ă 8ro!&enor pe geolog. =cCann " ră!pun!e, fără a-ş lua och de pe ecran Voa$ !ă şt că nu eşt a(!olut !ngur. =a $ul* coleg $-au rugat

!ă-* !pun că !unt alătur de du$neata. ar nu- $o$entul !ă &or($ de!prea!ta. Ba e un $o$ent la fel de (un ca orcare altul. =cCann nu păru !ă-l audă. Nu &ăd cu$ a putea !ă- opreşt, !pu!e el "ngr%orat. /u ar$e de!tulde puternce ca !ă-* do(oare pere*. Cu$ 8ro!&enor tăcea, geologul adăugă, pr&ndu-l drept "n och 6 !ă fu !ncer cu du$neata. Sunt con&n! că a dreptate, dar$etodele du$tale $ !e par ca$ $orale. /lternat&a e!te !ă candde# "n aleger "$potr&a lu ;ent. eoarece enu$a loc*tor de drector ş n-a fo!t el "n!uş ale!, aş putea pro(a(l !ă

deter$n *nerea unor aleger de a# "ntr-o lună. de ce n-o fac 4entru că $-e frcă, ră!pun!e 8ro!&enor, "nforându-!e. n*aaceea7 dn !pa*u7 $oare de foa$e. /r putea !ă ne atace dntr-un $o$ent "ntr-altul. Nu, nu pute$ aştepta o lună: Totuş, !punea că planul du$tale e!te !-o alung dn gala2aacea!ta ş că ar f ne&oe de un an "ntreg7 / "ncercat &reodată !ă- e o (ucată de carne unu an$al carn&or)l "ntre(ă 8ro!&enor. /n$alul !e aga*ă de ea, nu- aşa Ba char !e (atepentru (ucata de carne. Sunt con&n! că, "n clpa când "ş &a da !ea$a că "ncerca$ !ă-l alungă$, na$cul no!tru &a re#!ta cu "n&erşunare.

)n*eleg, !pu!e =cCann. =a ale! că, tre(ue !ă recunoşt, şan!eledu$tale de a câştga "n aleger !unt egale cu #ero. Ba aş câştga: Eeplcă 8ro!&enor. 4oate că nu $ă &e crede, dar "nrealtate e foarte uşor !ă con&ng nşte oa$en preocupa* e2clu!& deplăcerle, de e$o*le !au de a$(*le lor. Nu $-a$ gândt la tactcaelectorală pe care aş folo!-o. e fapt, ea e folo!tă de $ulte !ecole. ar "ncercărle făcute pentru a o anal#a n-au $er! până la e!en*ă. 4ână de



curând, rela*le dntre f#ologe ş p!hologe erau cuno!cute doar teoretc./(a ne2al!$ul le-a aşe#at pe o (a#ă concretă, prec!ă. Ce &tor " pre&e# du$neata o$enr )ntre(ă =cCann. Cre# că &o$de&en cu to* ne2alşt 'a (ordul ace!te na&e ne2al!$ul e!te o nece!tate. ar pentru

o$enre, "n an!a$(lul e, aşa ce&a $ !e pare deoca$dată greu de real#at. Totuş, cu t$pul, n$en nu &a $a a&ea &reo !cu#ă pentru necunoaşterea atot ceea ce !e poate cunoaşte. e ce !ă ră$ână gnorant e ce !ă rdce!pre cerul planete !ale nşte och năuc, or(* de !uper!t*e ş de gnoran*ă,ş !ă !e la!e a$ăgt de al* "ngădundu-le !ă a hotărâr de $portan*ă &tală?!tora c&l#a*lor dn /ntchtate ne do&edeşte l$pede ce !oartă " aşteaptăpe oa$en când reac*onea#ă or(eşte la anu$te !tua* !au când !e !upununor doctrne fal!e7 4entru $o$ent, ne pute$ f2a un *el l$tat. Tre(ue !ă- face$ pe oa$en !ă fe !ceptc. Dăranul !te*, dar analfa(et, care nu credeadecât "n ceea ce &edea, e!te !tră$oşul !prtual al !a&antulu. 'a orce n&elde "n*elegere !-ar afla, !ceptcul co$pen!ea#ă par*al lp!a lu de cunoştn*e

prn acea!tă attudne @o&edeşte-$: Sunt de!ch! la $nte, dar &or(ele nu-! de a%un! ca !ă $ă con&ngă:A Vo, ne2alşt, &re* !ă !parge* tparele teore cclce a !tore, a!taa "n &edere 8ro!&enor şo&ă o clpă, "nante de a ră!punde =ărtur!e!c că nu a$ fo!t ncodată prea con&n! de &aloarea teorecclce. /rgu$entele lu ;orta, "n!ă, $-au produ! o $pre!e puterncă.&dent, teora tre(ue !upu!ă une re&#ur !u(!tan*ale. Ter$en ca @ra!ăA!au @!ângeA !unt lp!* de !en!, dar anu$te fapte par !ă confr$e că teoracon*ne unele de n!prate dn realtate. =cCann "ş a*nt!e dn nou pr&rea a!upra ecranulu.

/tacator nu au aerul că !e gră(e!c, e2cla$ă el u$t. Totuş, n-ar f&ent ac dacă n-ar f a&ut un anu$t plan. 8ro!&enor nu- ră!pun!e. Nu cu$&a !-or f cocnt de d!po#t&ul du$tale de apărare )l "ntre(ă =cCann, aruncându- o pr&re !codtoare. Cu$ 8ro!&enor contnua !ă tacă, geologul !ăr "n pcoare ş,apropndu-!e de ecran, "l pr& cu aten*e. o dntre atacator şedeau "ngenunch. Ce-or f făcând )ntre(ă el, nedu$ert. Ce -o f *nând "n loc Se !le!c !ă nu cadă prn pardo!eală, !pu!e 8ro!&enor a*â*at. 8la!ul " tre$ura uşor, "n cuda eforturlor !ale de a !e !tăpân. Tot ce

făcea acu$ era ce&a nou pentru el. Teoretc, a&ea de!gur cunoştn*elenece!are, dar acu$ era &or(a de punerea lor "n practcă. ra pe cale de a "ntreprnde o ac*une care nu $a fu!e!e ncodată real#ată "n felul ace!ta. Sefolo!ea de datele $a $ultor ştn*e, adaptându-le la cond*le $edulu "ncare le aplcă. ată că planul lu prndea &a*ă aşa cu$ !e aştepta!e, de altfel.4lanul ace!ta, atât de cuprn#ător, nu era !u($nat de nc o eroare. ar, deştotul decurgea aşa cu$ pre&ă#u!e el, 8ro!&enor era foarte e$o*onat.



4ardo!eala !e &a pră(uş )l "ntre(ă =cCann, re&ennd lângă el. Văd că n-a "n*ele!, " ră!pun!e 8ro!&enor clătnând dn cap.4ardo!eala ră$âne ne!ch$(ată. , "n!ă, !e "nfundă "n ea, ar dacă &orcontnua !ă "nante#e &or cădea: Tare-aş &rea !ă &ăd ce $utră &a face8ourlay când oa$en lu " &or raporta de!pre ace!t feno$en: /daugă

8ro!&enor, râ#ând. eno$enul nu- altce&a decât o $ateral#are a teore lude!pre @(alonA, a no*un lu de hper!pa*u, la care a$ adăugat o dee luatădn petrogeologe ş două aplca* de ch$e ndu!trală. 4etrogeologe Se $ră =cCann. /, te refer de!gur la $etodarecentă de e2trac*e a **eulu fără fora%: Se creea#ă la !uprafa*ă cond*lenece!are7 ar !ta n*el: 2!tă un factor care7 2!tă #ec de factor, pretene: ) tăe &or(a 8ro!&enor. )* repet că eo $uncă de la(orator. Cu foarte pu*nă energe o(* o !u$edene de reac*. e ce n-a folo!t unele dn trucurle a!tea ş "$potr&a felne, !au a$on!trulu roşu )l "ntre(ă =cCann. D-a$ $a !pu!. )n ca#ul de fa*ă e &or(a de o !tua*e pe care a$

creat-o eu "n!u$. /$ $unct ore "ntreg pentru a-$ pune pe pcoaren!tala*a, ceea ce n-a$ a&ut răga#ul !ă fac "$potr&a acelor $onştr. Crede-$ă, dacă aş f fo!t eu şeful e2ped*e, n-a$ f perdut atâtea &e* "n !tua*lede care a po$ent. e ce n-a preluat co$anda ra prea târ#u. Nu $a era t$p. apo na&a a!ta a fo!t con!trutăcu $ul* an "nante de a lua fn*ă ?n!ttutul de Ne2al!$. /$ fo!t $ul*u$*că n !-a ofert po!(ltatea de a crea o !ec*e la (ordul na&e. ar ca !ă po* prelua $âne co$anda, ar tre(u !ă eş dnla(oratorul du$tale, #!e =cCann. /po, aruncând o pr&re !pre ecran,e2cla$ă ş-au adu! plutele antgra&ta*onale: Vor de!gur !ă plutea!că !pre

la(oratorul du$tale: 8ro!&enor nu- ră!pun!e. Vă#u!e ş el plutele. 4lutele antgra&ta*onale a&eau la (a#ă acelaş prncpu ca şantaccelera*a. 6a$en de!coper!eră că un o(ect a căru ner*e a fo!t "n&n!ă are o reac*e de ordn $olecular, dar nu nerentă !tructur $atere.+n câ$p antgra&ta*onal depla!ea#ă uşor electron pe or(tele lor, creânda!tfel o ten!une $oleculară care duce la o re!tructurare generală a ato$lor. =atera a!tfel $odfcată !e co$portă ca ş cu$ ar f $ună la efectelenor$ale ale accelerăr !au "ncetnr. 6 na&ă pre&ă#ută cu un !!te$ deantaccelera*e !e poate opr "n pln #(or, char dacă ar "nanta cu o &te#ă de$loane de $le pe !ecundă.

/tacator !e urcară cu ar$e cu tot pe plutele lung ş "ngu!te, apo, cua%utorul propul!e $agnetce, "nantară !pre o uşă de!ch!ă, aflată cu &reoşa#ec de $etr $a "ncolo. upă ce !tră(ătură &reo cnc!pre#ece $etr, "ncetnră, !e oprră ş făcură cale "ntoar!ă, apo !e oprră dn nou. 8ro!&enor !e "ntoar!e de la ta(loul de co$andă, unde $eşter!e ce&a,ş !e aşe#ă lângă =cCann. Ce-a făcut )l "ntre(ă ace!ta, perple2.



upă cu$ a &ă#ut, atacator !e propul!au cu a%utorul unor $agne*orenta* !pre pere* de o*el. 'e-a$ opu! un câ$p ant$agnetc. 4rocedeulnu e nou, dar "n ca#ul de fa*ă e &or(a de un proce! ter$c !$plu,a!e$ănător celu care are loc "n corpul fecărua dntre no, când re*ne$căldura dn afară. /cu$, &or tre(u !ă recurgă la $otoarele cu reac*e, la

elcele propul!oare !au char la7 &â!le. Nu, n-au !ă-ş (ată capul cu a!tfel de lucrur, #!e =cCann, pr&ndecranul. )ş &or folo! tunurle ter$oradante: /r f $a (ne !ă "nch# uşa: /şteaptă: Bne, dar r!că$ !ă arde$ de &: )* repet că a$ folo!t un procedeu ter$c. Su( pre!unea ace!tu nouflu2 de energe, "ntreaga $a!ă $etalcă &a căuta !ă-ş $en*nă echl(rul laun n&el ce&a $a %o!. +te: >eturle de rada* de&en!eră al(e, de un al( care-l făcu pe =cCann !ăe2cla$e 8hea*ă: Cu$ na(a.

Char !u( och lor, pere* ş pardo!eala !e acoperră de ghea*ă. +ncurent de aer rece pătrun!e "n "ncăpere. =cCann "ncepu !ă tre$ure. / !o!t, cred, $o$entul !ă- aduc "napo, !pu!e 8ro!&enor, rdcându-!e "n pcoare. N-aş &rea !ă pă*ea!că ce&a. 4orn !pre un perete de care era re#e$at un n!tru$ent, cu o ta!taturăco$ple2ă, cu două#ec ş cnc de rândur de ta!te $nu!cule, de dferteculor. ecare rând cuprndea câte două#ec ş cnc de ta!te. =cCann !e aprope ş el de ace!t n!tru$ent ş-l pr& cu $rare. Ce- o(ectul ă!ta Nu-$ a$nte!c !ă-l f &ă#ut &reodată. Cu o $şcare rapdă, aproape negl%entă, 8ro!&enor apă!ă pe şapte

ta!te, apo ră!uc un co$utator. Se au# un !unet l$pede, $elodo!, al căruecou !tăru $ultă &re$e "n aer. Ce a!oca* *-a tre#t ace!t !unet )l "ntre(ă 8ro!&enor pe geolog. =cCann păru !ă şo&ăe. a*a lu a&ea o e2pre!e cudată. = !-a părut că &ăd o orgă "ntr-o (!ercă. /po $agnea !-a!ch$(at $-a$ po$ent la o adunare electorală, unde canddatul recurgeala o $u#că antrenanta pentru a-ş "n&e!el pu(lcul7 /şadar, ace!ta e$%locul prn care a putea câştga alegerle: +nul dn $%loace. / o putere e2traordnară, o$ule: 6 putere care- afectea#ă pe celal*, nu "n!ă ş pe $ne.

Bne, dar eşt cond*onat: nu po* !pera !ă cond*one# "ntreagao$enre. +n prunc e cond*onat atunc când "n&ă*a !ă u$(le, !ă-ş $şte(ra*ele, !ă &or(ea!că. e ce !ă nu e2tnde$ cond*onarea la hpnot!$, lareac*le ch$ce, la efectele nutr*e /ce!t lucru, care a fo!t po!(l "ncă "nur$ă cu !ute de an, ar pre"ntâ$pna $ulte (ol ş durer de cap, ca !ă nu $a&or(e!c de cata!trofele pro&ocate de gnorarea de către o$ a ceea ce !epetrece "n propru- trup ş "n propru- !uflet.



Cu$ func*onea#ă )ntre(ă =cCann, "ntorcându-ş pr&rea !pren!tru$entul acela "n for$ă de fu!. o co$(na*e de cr!tale ş crcute electrce. t cu$ poateelectrctatea !ă defor$e#e anu$te !tructur cr!talne. V(ra*a ultra!oncăpe care-o e$te !t$ulea#ă drect creerul, fără a popo! "n au#. 4ot cânta la

ace!t n!tru$ent "ntoc$a ca un $u#can, creând !tăr !ufleteşt preaprofunde pentru ca a!cultătorul o(şnut !ă l !e poată "$potr&. =cCann !e "ntoar!e la !caunul lu ş !e aşe#ă. =ă !per: =ur$ură el, pălnd. =etodele du$tale $ !e par, "* repet,$orale. 8ro!&enor "l pr& cu aten*e, apo !e aplecă a!upra n!tru$entulu şapă!ă pe o altă ta!tă. e data a!ta, eş un !unet $a tr!t ş $a dulce, parcălpco!, căc ecoul lu !tăru $ultă &re$e. , ce reac*e a a&ut acu$ )ntre(ă 8ro!&enor. =-a$ a$ntt de $acă-$ea, ră!pun!e =cCann, cu un gla! şo&ător.=-a apucat !u(t dorul de ca!ă. /ş f &rut !ă7

/ nu, e prea perculo!: )l "ntrerup!e 8ro!&enor, "ncruntându-!e. acăaş $erge $a departe pe lna a!ta, un dntre oa$en ar a%unge !ă !teachrc*, ca "n (urta $a$e7 ar acu$ )ntre(ă el apă!ând pe "ncă o ta!tă,care declanşa un !unet ca un clnchet de clopo*e. 4arcă aş f ar copl ş aş f tr$! la culcare $ur$ură =cCann. T, ce!o$n $ !-a făcut: , fără !ă &rea, că!că. 8ro!&enor de!ch!e !ertarul une $ă!u*e de lângă n!tru$ent ş !coa!ede acolo doua ca!chete dntr-un $ateral tran!lucd. 4une-*-o pe cap, " !pu!e el geologulu, "ntn#ându- una dntreca!chete ş punându-!-o pe cealaltă pe propru- cap. =cCann făcu la fel, ca$ "n !lă, ş !pu!e

Cred că n-a$ nc o "nclna*e pentru $acha&el!$. tu, "$ &e!pune că nu- pr$a oară când nşte !unete lp!te de !e$nfca*e !untfolo!te pentru a !târn e$o* ş a- nfluen*a pe oa$en. 6a$en con!deră că un lucru e $oral !au $oral "n func*e dea!oca*le de de pe care acel lucru le !târneşte "n $o$entul re!pect&, !au "n clpa când "ş aduc a$nte de el. /!ta nu "n!ea$nă că nu poate e2!ta nco etcă &ala(lă. 4er!onal, !u(!cru la deea confor$ cărea crterul $oraltre(ue !ă fe folo!ul pe care un lucru "l aduce unu nu$ăr cât $a $are deoa$en, cu cond*a !ă nu $plce e2ter$narea, !chngurea !au lp!rea dedreptur a nd&#lor care nu !-ar confor$a acelu crteru. Socetatea, tre(ue!ă "n&e*e !ă- !al&e#e pe oa$en (olna& !au neştutor. Te rog !ă re$arc,

adăugă el, că nu $-a$ $a folo!t ncodată până acu$ de ace!t n!tru$ent.N-a$ recur! la hpnot!$ decât atunc când ;ent $-a n&adat !ec*a. /$ "n!ăde gând !ă folo!e!c ş de data a!ta hpnot!$ul. e la "nceputul călătorenoa!tre aş f putut !ă nfluen*e# o !u$edene de oa$en, !t$ulându- "n fel şchp, fără ca e !ă (ănua!că n$c, de ce n-a$ făcut-o 4entru că ?n!ttutulde Ne2al!$ are un cod etc pe care a(!ol&en* !ă "l re!pectă ş care faceparte dn "n!ăş fn*a lor. =-ar &en foarte greu !ă "ncalc ace!te prncp. Nu cu$&a le "ncalc char acu$



Nu. /tunc, a$ $pre!a că- &or(a de nşte prncp ca$ ela!tce. /şa e. /tunc când !unt con&n!, ca "n ca#ul de fa*ă, că ac*unle$ele !unt "ndreptă*te, n-a$ nc o pro(le$ă de ordn !ent$ental. Cred cădu$neata &e# "n $ne un dctator dornc !ă pună !tăpânre, cu de-a !la, pe

o *ară de$ocratcă. o $agne fal!ă, căc la (ordul une na&e "n #(or nu !epoate gu&erna decât prn $etode c&a!de$ocratce. Nu uta că, la "ntoarcere,aş putea f tra! la ră!pundere. 4re!upun că a dreptate, oftă =cCann, aruncând o pr&re !pre ecran. 8ro!&enor pr& ş el ş &ă#u că atacator "ncercau !ă "nante#e!pr%nndu-!e de perete, dar "nantau foarte "ncet, căc $ânle l !e "nfundau "n perete. Ce-a de gând !ă fac )l "ntre(aă =cCann. /$ de gând !ă- ador$, ute-aşa: apă!ă pe-o ta!tă. Clnchetul de clopo*e ră!ună la fel de !la( ca ş data trecută, daroa$en de pe cordor !e cufundară "ntr-un !o$n adânc.

/!ta !e &a repeta dn #ece "n #ece $nute !pu!e 8ro!&enor,rdcându-!e. /$ n!talat pe!te tot dfu#oare care preau !unetele ş lea$plfcă. Vno. +nde $erge$ Vreau !ă n!tale# un "ntrerupător de crcut "n prncpalul panou decontrol energetc al na&e. 8ro!&enor !e du!e !ă caute "ntrerupătorul "n $aga#a de "nreg!trăr pe!uportur $agnetce ş, pe!te câte&a clpe, eş pe cordor, ur$at de =cCann. 4e cordor "ntâlnră nu$a oa$en ador$*. =cCann " pr&ea, $ut deu$re. greu de cre#ut că o$ul poate f o fn*ă atât de nea%utorată:

2cla$ă el "n cele dn ur$ă. Ba ş $a rău decât "* "nchpu, #!e 8ro!&enor. Când a%un!eră "n !ala $otoarelor, 8ro!&enor !e târ" !pre panoul decontrol pentru a-ş n!tala "ntrerupătorul. 6pera*unea a!ta nu- luă $a $ultde #ece $nute. Co(or" apo "n tăcere ş nu !e o!ten !ă- dea &reo e2plca*elu =cCann. Să nu po$eneşt n$ănu de!pre a!ta, " !pu!e. acă &or de!coper "ntrerupătorul, &a tre(u !ă $ă "ntorc ş !ă n!tale# un altul. / de gând !ă- tre#eşt )l "ntre(ă =cCann. a. e "ndată ce $ă &o "ntoarce "n !ec*a $ea. ar $a "ntâ aş &rea!ă $ă a%u* !ă- tran!port pe &on 8ro!!en ş pe celal* "n dor$toarele lor.

Vreau !ă tre#e!c "n !ufletul lu &on 8ro!!en un !ent$ent de !câr(ă fa*ă de!ne "n!uş. Cre# că &a captula Nu. 8ro!&enor nu !e "nşela!e. / doua # d$nea*ă, la orele #ece, apă!ă peun (uton care tr$!e curentul electrc prn "ntrerupătorul n!talat "n a%un. e-a lungul ş de-a latul na&e, lu$nle "ncepură !ă pâlpâe era o&er!une ne2al!tă a procedeelor hpnotce folo!te de E$. To* $e$(r



e2ped*e !e po$enră hpnot#a*, fără !ă-ş dea $ăcar !ea$a. 8ro!&enor "şpu!e "n func*une @$aşna de e$o*A, !târnnd $a ale! gândur de cura% şde !acrfcu, de !lu%re a !e$enlor "n fa*a percolulu. ?#(ut char !ă cree#ecadrul e$o*onal prelnc de că t$pul trecea de câte&a or $a repededecât "nante. 8ro!&enor pu!e apo "n func*une "ntreaga re*ea de

teleco$unca* a na&e ş dădu câte&a ordne prec!e. upă care, le !pu!eoa$enlor că fecare dntre e &a tre(u !ă ră!pundă !pontan la un cu&ânt deordne, pe care nu-l putea şt dnante ş pe care ur$a !ă-l ute "ndată dupăaceea. upă ce- făcu !ă nu-ş $a a$ntea!că n$c de!pre hpno#ă,8ro!&enor co(or" "n !ala $otoarelor ş !coa!e "ntrerupătorul. /po !e "ntoar!e "n propra- !ec*e ş-l che$ă pe ;ent. )$ retrag ult$atu$ul. Sunt gata !ă $ă predau. =-a$ dat !u(t!ea$a că nu $ă pot opune dorn*elor celorlal* $e$(r a e2ped*e. Te-aşruga !ă con&oc o nouă şedn*ă la care &o lua parte per!onal. ?nten*one#,de!gur, !ă propun dn nou un ră#(o total "$potr&a ntelgen*e

e2tratereştrlor dn acea!tă gala2e. 8ro!&enor nu !e $ră când şef de !ec* declarară cu o !traneunan$tate că, "n fa*a atâtor do&e#, tre(ua !ă !e treacă urgent laco$(aterea na$culu. 'oc*torul drectorulu pr$ $andat !ă organ#e#e o ofen!&ănecru*ătoare, fără a *ne !ea$a de !acrfcle $e$(rlor e2ped*e. 8ro!&enor o(!er&a, a$u#at, că "n!uş ;ent apro(a nece!tatea ace!teac*un, deş ca$ "n !lă. =area (ătăle "ntre o$ ş ntelgen*a e2tratere!tră era, aşadar, pepunctul !ă "nceapă. /na(! u$plea ca o $a!ă nfor$ă !pa*ul cele de-a doua gala2.

=lardele de partcule ale corpulu !ău fre$ătau uşor, ferndu-!e n!tnct& derada*le d!trugătoare ale celor două !ute de $larde de !or !cânteetor,dar *nând !u( pre!une $radele de planete clocottoare de &a*ă, "n!peran*a caş &a a!tâ$păra n!a*a(la foa$e. )n!pă$ântătoarea certtudne că &a $ur de foa$e " cuprn!e!e "ntreaga fn*ă. Toate celulele uraşulu !ău organ!$, de la cele $adepărtate până la cele $a apropate, " tran!$teau aceeaş ştre nu $aa&eau !ufcentă hrană. /na(! "ş dădea !ea$a că !ă&ârş!e o eroare fatală, lă!ându-!e !ăcrea!că fără $ă!ură, "n #or e2!ten*e !ale. 4e atunc, &torul " apărea fărăl$te. Trupul !e putea "ntnde la ne!fârşt "n !pa*ul galactc. /na(!

cre!cu!e, aşadar, cu e2u(eran*a unu organ!$ nferor, dar !ortt unu de!tneşt dn co$un. Căc era, totuş, nferor. 'a "nceput, nu fu!e!e decât un ga#*âşnnd dntr-o $laştnă "n&ălută "n negur. +n ga# nodor, ncolor ş n!pd, "n!ă ale căru ele$ente a&eau !ă !e co$(ne, prntr-o "ntâ$plare, "n aşa fel, "ncât !ă dea naştere &e*. =a "ntâ, !u( for$a unu &ălătuc de cea*ă, percept(l, de!făşurându-!edea!upra apelor nă$oloa!e, cufundându-!e dn nou "n adâncul lor ş eşndapo la !uprafa*ă, dn ce "n ce $a con!!tent dn ce "n ce $a $ult !tăpânt



de dorn*a de a f de fa*ă or de câte or &reo &etate orce fel de &etate era uc!ă. Căc $oartea altora era &a*a lu. 4e atunc, nu şta că proce!ul gra*ecărua putea !upra&e*u era unul dntre cele $a co$ple2e proce!e ch$cee2!tente "n natură. Ceea ce "l ntere!a era plăcerea, nu cunoaşterea. Ce

(ucure !$*ea când putea !ă !e năpu!tea!că a!upra a două n!ecte care !e(ăteau, (â#ând furoa!e, ş !ă le "n&ălue ca "ntr-o $ante de a(ur, până cefor*ă &tală a n!ecte "n&n!e "ncepea !ă !e topea!că "n propra lu !u(!tan*a. +r$a!e o lungă peroadă, "n t$pul cărea &a*a lu /na(! !e $ărgn!ela acea!tă oar(ă căutare a hrane, "ntr-o lu$e redu!ă la $laştna a!cun!ă "nnegur. ar char "n cadrul acela !trâ$t, !căldat "ntr-o lu$nă dfu#ă, "ncepu!e!ă !e de#&olte, pe ne!$*te, ş, pe $ă!ură ce !e de#&olta, !$*ea ne&oa !ă!e hrănea!că $a $ult, nu doar cu n!ectele $ur(unde gă!te la "ntâ$plare. a!tfel, agon!!e oarecare cunoştn*eF "n&ă*a!e, de pldă, !ădeo!e(ea!că n!ectele care &ânau de cele care cădeau pradă, a%un!e!e !ăşte orele de &ânătoare ale tuturor !peclor ş locurle unde !tăteau la pândă

gângănle lp!te de arpF pe cele #(urătoare " &enea $a greu !ă leur$ărea!că, deş "ş a&eau ş ele ta(eturle lor. /na(! "n&ă*a!e !ă !efolo!ea!că de !u(!tan*ă lu ga#oa!ă pentru a "$pnge pe ne!$*te &ct$ele!pre de!tnul lor. )n felul ace!ta, a%un!e!e !ă procure hrana "n canttă* !ufcente, apo$a $ult decât !ufcente. ar cre!când $ereu, " era $ereu foa$e. !$*eacă ş dncolo de $laştna aceea tre(ue !ă e2!te &a*ă. )ntr-o (ună #, "ncu$etându-!e $a departe decât orcând "nante, dădupe!te două %&ne uraşe, !ol#oa!e, "ncleştate "ntr-o luptă !ângeroa!ă. Când!u(!tan*a &tală a %&ne "n&n!e "ncepu !ă- curgă prn trupul nfor$, /na(!!$* o (ucure necuno!cută până atunc, un ade&ărat e2ta# prle%ut de

$en!a canttate de energe a(!or(tă. )n câte&a ore, "n t$p ce "n&ngătorul "ş de&ora prada "ncă fre$ătătoare, /na(! cre!cu de $loane de or. )n #ua ş "n noaptea ur$ătoare !u(!tan*a lu "n&ălu "ntreaga lu$e a %ungle. /na(! !e "ntn!e pe!te toate $ărle ş contnentele, apo !e ră!uc "n!u!, până dncolo de nor ce &eşnc prn care !e !trecura lu$na curată a!oarelu. /(a $a târ#u, când de&en o fn*ă ntelgentă, #(ut !ă "n*eleagăce !e "ntâ$pla!e atunc. 6r de câte or trupul !e $ărea, a(!or(ea anu$tega#e dn at$o!fera "ncon%urătoare. 4entru ca ace!t proce! de a(!or(*e !ăpoată a&ea loc, era ne&oe de două lucrur de hrană ş de ra#ele ultra&oleteale !oarelu. )n $laştna lu de (aştnă, doar o canttate nf$ă de ra#e#(uteau !ă ră#(ea!că prn !traturle den!e ale at$o!fere !aturate de apă.

?eşnd dn negură, /na(! "ntâln, aşadar, lu$na ra#elor ultra&olete ş "ncepu !ă crea!că "ntr-un rt$ fanta!tc. / doua #, el atn!e *ăr$ul planetecele $a apropate. Curând după aceea, a%un!e la hotarele gala2e ş-ş "ntn!e, $aşnal, tentaculele !pre $atera ncande!centă a altor !!te$e!telare /colo, "n!ă, cuno!cu pentru pr$a oară "nfrângerea, căc !teleleacelea depărtate nu păreau !ă ofere n$c !u(!tan*e !ale laco$e. /na(! "n&ă*a pe $ă!ură ce !e hrănea. 'a "nceput, "ş "nchpu!e, cagândurle " apar*n. Treptat, "n!ă, a&ea !ă-ş dea !ea$a că energa ner&oa!ă



a(!or(tă dn trupul &etă*lor "n&n!e nu- aducea doar !u(!tan*a cere(rală aace!tora, c ş pe aceea a "n&ngătorlor. 8ândurle lu erau deopotr&ă ale "n&nşlor ş ale "n&ngătorlor. /na(! "ş "n!uş a!tfel şretena $a $ultoran$ale de pradă, ca ş tactca defen!&ă a celor &ânate. ar c, colo, pedferte planete, lua!e contact cu alte for$e de ntelgen*ă cu fn*e

gândtoare ş cu c&l#a* "ntreg, "nte$eate pe ştn*ă. e la ele "n&ă*a!e, prntre $ulte altele, !ă-ş concentre#e "n aşa felele$entele con!ttut&e, "ncât !ă @perfore#eA !pa*ul ş, !trecurându-!e prngăurle făcute, !ă a!ă afară toc$a "n celălalt capăt. )n felul ace!ta, a%un!e!e!ă tran!porte $ar canttă* de $atere, "ncepu!e char !ă "$pădurea!căplanetele, deoarece "n pădur putea gă! cel $a uşor energa &tală de carea&ea ne&oe. Tran!porta prn hper!pa*u câte o %unglă "ntreagă, !au proectacâte o planetă rece $a aproape de !oarele e7 ar tot nu era de a%un!. 6r de câte or !e hrănea, creştea ş $a $ult. )n cuda ntelgen*e !alefor$da(le, nu #(utea !ă-ş gă!ea!că echl(rul. Stăpânt de o tea$ă

cu$pltă, !e &edea conda$nat !ă pară "ntr-un &tor apropat. So!rea na&e " tre#!e o nouă !peran*ă. Su(*ndu-!e ş lungndu-!e "ntr-o anu$tă drec*e, &a porn pe ur$ele na&e, or"ncotro !-ar "ndreptaacea!ta. Va "ncepe a!tfel o luptă de#nădă%dută pentru !upra&e*ure, !ărnddn gala2e "n gala2e, "ntn#ându-!e tot $a departe "n noaptea ne$ărgntă.=ânat de o !ngură !peran*ă că &a putea !ă acopere cu pădur !uprafa*aplanetelor, ş de un !ngur gând ca !pa*ul nu a&ea l$te. 4entru oa$en era totuna dacă lucrau pe lu$nă !au pe "ntunerc. Na&a!e aşe#a!e pe o "ntn!ă !uprafa*ă $etalcă. 'u$na *âşnea prn toatehu(lourle. Eeflectoarele "ş proectau ra#ele a!upra şrurlor de agregate care!ăpau grop enor$e "n acea!tă lu$e de fer. 'a "nceput, o !ngură $aşnă

fa(rcă dn ferul ace!ta torple, câte una pe $nut, ş le lan!a, nu$adecât "n!pa*u. / doua # "n #or, $aşna aceea "ncepu !ă fa(rce $aşn a!e$ănătoarecu ea. Cu a%utorul unor ro(o*, ferul era turnat "n nole agregate. )n curând,!ute ş $ de agregate de ace!t fel "ncepură !ă fa(rce torple !u(*r şnegre, care "ş luau #(orul "n noapte, ră!pândndu-ş de %ur "$pre%ur !u(!tan*aradoact&ă. T$p de tre#ec de $ de an, ace!te torple a&eau !ă-ş "$prăşte ato$ d!trugător. le erau $ente !ă ră$ână "n câ$pulgra&ta*onal al gala2e, fără a cădea &reodată pe &reo planetă !au "n &reun!oare. )n &re$e ce la or#ont $%eau "ncet #or trandafr a cele de-a doua

d$ne*, $ecancul-şef 4ennon! raporta prn re*eaua de&deoco$uncatoare 4roduce$ acu$ nouă $ de (ucă* pe !ecundă ş !ocot că pute$lă!a lnşt* $aşnle !ă-ş ter$ne trea(a. /$ n!talat un !cut energetcl$tat "n %urul planete, pentru a "$pedca orce nter&en*e. )ncă pu*n şa$cul no!tru &a "ncepe !ă !$tă un gol "n !to$acu- ggantc. t$pul !ăporn$ la dru$.



T$pul a&ea !ă &nă, "n!ă, a(a pe!te câte&a lun, când !e hotărâră !ăpornea!că !pre ne(uloa!a N8C-50 Q. /!trono$ul 'e!ter e2plcă a!tfel!en!ul ace!te aleger 8ala2a aceea !e afla la o depărtare de nouă !ute de $loane dean-lu$nă. acă ntelgen*a a!ta ga#oa!ă !e &a lua după no, ea !e &a perde

"n noaptea fără !fârşt a !pa*ulu. Când 'e!ter !e aşe#ă, 8ro!&enor !e rdcă ş &or( a!tfel Vă da*, cred, !ea$a cu to* că nu &o$ $erge char până lane(uloa!a aceea. Ne-ar tre(u !ute, !au poate $ de an, ca !ă a%unge$ laea. Vre$ doar !ă duce$ acea!tă fn*ă &ră%$aşă "ntr-un loc dn !pa*u unde&a $ur de foa$e. ?ar no &o$ şt că a $urt, dacă nu &o$ $a au# $ur$urulgândurlor !ale. ra ceea ce a&ea !ă !e "ntâ$ple, foarte curând. 8ro!&enor ntră "n !ala de cur!ur a !ec*e !ale ş &ă#u că nu$ărulcur!an*lor lu cre!cu!e dn nou. Toate !caunele erau ocupateF (a, !e $aadu!e!eră !caune ş dn ca$erele alăturate. )ş "ncepu confern*a a!tfel

4ro(le$ele de care !e ocupă ne2al!$ul !unt pro(le$e dean!a$(lu. 6$ul a "$păr*t &a*a ş $atera "n co$part$ente d!tncte ş cutoate că folo!eşte câteodată unele cu&nte ce do&ede!c că-ş dă !ea$a deuntatea "ntreg natur, el contnuă !ă !e co$porte ca ş cu$ ace!t +n&er!unc ş !ch$(ător ar f alcătut dn nu$eroa!e păr*, care ar func*ona!eparat. =etodele de!pre care &o$ &or( "n a!tă-!eară7 ăcu o pau#ă, pentru a-ş pr& pu(lcul. eodată, #ăr "n fundul !ăl ofa*ă ceera fa$lară, totuş. =etodele de!pre care &o$ &or( &or de$on!tra că acea!tă d!tnc*e "ntre realtate ş co$porta$entul u$an poate f "nlăturată. )n &re$e ce 8ro!&enor e2punea ace!te $etode, "n fundul !ăl 8regory

A. E. Van Vogt-Odiseea Navei Space Beagle 2.1

Documents

Transcript of A. E. Van Vogt-Odiseea Navei Space Beagle 2.1