a deficitului democratic · 1,5 LEI Festivalul de Literatur\ de la Timi[oara, timp prielnic pentru...

16
ANUL XI » NR. 499 » 24 – 30 octombrie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected] PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO 1,5 LEI Festivalul de Literatur\ de la Timi[oara, timp prielnic pentru a povesti R\zvan Chiru]\ Ajuns la cea de-a patra edi]ie, FILTM s-a desf\[urat la Timi [oa - ra `n perioada 21-23 octom brie. Evenimentul este deja un reper incontestabil al festivalurilor de gen din România: un proiect in- terna]ional dedicat literaturii, cu focus pe zona Europei Centrale [i de Sud-Est. Sub sloganul „La Vest de Est / La Est de Vest“, pes - te 20 de evenimente au avut loc `n ora [ul de pe Bega: lecturi publice, dezbateri, `ntâlniri ale scriito- rilor invita]i cu elevii de la cele mai importante licee din Timi - [oara, conferin]e la Universita - tea de Vest. FILTM 2015 a avut 14 scriitori invita]i. » pag. 3 Citi]i interviurile realizate de R\zvan Chiru]\ `n » paginile 8-9 Culeg\torul de harfe INTERVIURI CU CELE DOU| COORDONATOARE ALE COLEC}IEI „STUDII ROMÂNE{TI“ DE LA POLIROM România — eterna ]ar\ a deficitului democratic Cum sper\ Ateneul s\ devin\ din cas\ de cultur\, teatru municipal C\t\lin Hopulele Mul]i ie[eni recunosc Ateneul T\t\ - ra[i dup\ cupola acoperi[ului s\u, care se-nal]\ impun\toare deasupra sta]iei de tramvai de vizavi de Pia]a Chiril\. ~n ciuda ambi]iei conducerii institu]iei, care se lupt\ s\ tran s forme Ate neul `ntr-un veritabil teatru `n sub - ordinea Consiliului Local, drumul `nc\ e lung [i plin de obstacole. » pag. 2 Pu]in sub linie Andrei Cr\ciun A ap\rut o nou\ carte de poezii de Robert {erban. Pu]in sub linie, Car - tea Româneasc\, 2015. Cu timpul, Robert {erban scrie – iat\ – [i mai pu]in, [i mai frumos. » pag. 4 Editura Polirom a lansat `n aceast\ var\ colec]ia „Studii române[ti“, care dore[te s\ reuneasc\, prin- tre altele, volume scrise de profesori [i speciali[ti din str\in\tate pasiona]i de cultura româneasc\. Majoritatea lucr\rilor, traduceri ale unor c\r]i pu- blicate la edituri din afara ]\rii, dar [i volume redactate direct `n limba român\, vor fi furnizate de membrii Societ\]ii de Studii Române[ti (SRS), o organiza]ie cu patru decenii de existen]\ `n Occi- dent. Coordonatoarele colec]iei sunt Lavinia Stan ([efa Departamentului de {tiin]e politice al Univer- sit\]ii „St. Francis Xavier“ din Canada [i pre[edin- tele SRS) [i Irina Livezeanu (profesor de istorie `n cadrul Universit\]ii Pittsburgh din SUA). Lavinia Stan Irina Livezeanu

Transcript of a deficitului democratic · 1,5 LEI Festivalul de Literatur\ de la Timi[oara, timp prielnic pentru...

Page 1: a deficitului democratic · 1,5 LEI Festivalul de Literatur\ de la Timi[oara, timp prielnic pentru a povesti R\zvan Chiru]\ Ajuns la cea de-a patra edi]ie, FILTM s-a desf\[urat la

ANUL XI » NR. 499 » 24 – 30 octombrie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

Festivalul deLiteratur\ de laTimi[oara, timpprielnic pentrua povesti

R\zvan Chiru]\

Ajuns la cea de-a patra edi]ie,FILTM s-a desf\[urat la Timi [oa -ra `n perioada 21-23 octom brie.Evenimentul este deja un reperincontestabil al festivalurilor degen din România: un proiect in-terna]ional dedicat literaturii, cufocus pe zona Europei Centrale [ide Sud-Est. Sub sloganul „LaVest de Est / La Est de Vest“, pes -te 20 de evenimente au avut loc nora [ul de pe Bega: lecturi publice,dez bateri, `ntâlniri ale scriito-rilor invita]i cu elevii de la celemai importante licee din Timi -[oara, conferin]e la Universita -tea de Vest. FILTM 2015 a avut 14scriitori invita]i.

» pag. 3

Citi]i interviurile realizate de R\zvan Chiru]\ `n » paginile 8-9

Culeg\torul de harfe

INTERVIURI CU CELE DOU| COORDONATOARE ALE COLEC}IEI „STUDII ROMÂNE{TI“ DE LA POLIROM

România — eterna ]ar\ a deficitului democratic

Cum sper\Ateneul s\ devin\din cas\ decultur\, teatrumunicipal

C\t\lin Hopulele

Mul]i ie[eni recunosc Ateneul T\t\ -ra[i dup\ cupola acoperi[ului s\u,care se-nal]\ impun\toare deasuprasta]iei de tramvai de vizavi de Pia]aChiril\. ~n ciuda ambi]iei conduceriiinstitu]iei, care se lupt\ s\ tran s formeAte neul ntr-un veritabil teatru n sub -ordinea Consiliului Local, drumul`nc\ e lung [i plin de obsta cole.

» pag. 2

Pu]in sub linieAndrei Cr\ciun

A ap\rut o nou\ carte de poezii deRobert {erban. Pu]in sub linie, Car -tea Româneasc\, 2015. Cu timpul,Robert {erban scrie – iat\ – [i maipu]in, [i mai frumos.

» pag. 4

Editura Polirom a lansat `n aceast\ var\ colec]ia„Studii române[ti“, care dore[te s\ reuneasc\, prin -tre altele, volume scrise de profesori [i speciali[tidin str\in\tate pasiona]i de cultura româneasc\.Majo ritatea lucr\rilor, traduceri ale unor c\r]i pu -blicate la edituri din afara ]\rii, dar [i volumeredactate direct `n limba român\, vor fi furni zatede membrii Societ\]ii de Studii Române[ti (SRS), o organiza]ie cu patru decenii de existen]\ `n Occi-dent. Coordonatoarele colec]iei sunt Lavinia Stan([efa Departamentului de {tiin]e politice al Univer-sit\]ii „St. Francis Xavier“ din Canada [i pre[edin-tele SRS) [i Irina Livezeanu (profesor de istorie `ncadrul Universit\]ii Pittsburgh din SUA).

Lavinia Stan Irina Livezeanu

Page 2: a deficitului democratic · 1,5 LEI Festivalul de Literatur\ de la Timi[oara, timp prielnic pentru a povesti R\zvan Chiru]\ Ajuns la cea de-a patra edi]ie, FILTM s-a desf\[urat la

C\t\lin Hopulele

~n 1920, `n cartierul T\t\ra[i alIa[ului, pe terenul unei foste fa-brici de ciorapi, lua na[tere unedificiu cultural menit s\ g\zdu-iasc\ [i s\ dea via]\ activit\]ilorculturale desf\[urate de „AteneulPopular – teatru [i cinematograf“,o societate creat\ cu un an mai de-vreme. Via]a i-a fost scurt\; dup\o jum\tate de secol, n urma cutre-murului din 1977, care a afectatputernic inclusiv cl\direa Teatru-lui Na]ional „Vasile Alecsandri“,cortina s-a tras defintiv, fiind re-deschis\, spune presa vremii, deambi]iile primarului ConstantinSimirad, `n 2002, dup\ ce o nou\cl\dire a `nceput s\ fie construit\`n 1998. Purtând numele cartieru-lui asupra c\ruia vegheaz\, T\t\ -ra[i, Ateneul se vrea a fi o replic\a fratelui mai mare din Bucure[ti,un loc `n care spectacolele prindvia]\ din energia tinerilor, un loc`n care [coala ie[ean\ de teatru,care produce constant absolven]idornici s\ nha]e o scen\, s\ aib\ oalternativ\ de manifestare, pelâng\ sistemul nchistat al Teatru-lui Na]ional [i libertatea aiuritoa-re uneori a teatrului independent.„Ateneul a fost de la `nceput unloc de afirmare al tinerilor actori[i regizori, dar [i abord\rile texte-lor adaptabile unei scene de teatruau fost mereu altfel decât la Tea-trul Na]ional. Un pic mai post-mo-derniste, textul clasic fiind uneorimodificat. Cred c\ Ateneul a fost oramp\ de lansare pentru tineri [iun loc `n care, neexistând imagi-nea aceasta a unei institu]ii deteatru oficiale, [i regizorii [i-aupermis s\ mearg\ pe acesteabord\ri mai moderniste, chiar

postmoderniste“, crede actualuldirector al Ateneului, Liviu Br\ -tescu, care conduce institu]ia din2010.

Acesta spune c\ cea mai marelupt\ a dus-o conducerea Ateneu-lui, `nc\ de la `nfiin]area sa, s\transforme viziunea oamenilordespre institu]ia cultural\. Undeace[tia vedeau o institu]ie careg\z duie[te spectacole, oameniidin Ateneu s-au zb\tut s\ creezeimaginea uneia care produce. Un-de oamenii vedeau o cas\ de cul-tur\, ace[tia au `ncercat s\ creio-neze un teatru. Astfel, `n ace[tiani, `n T\t\ra[i se produc, `n celedou\ stagiuni din prim\var\ [idin toamn\, câte cinci sau [asespectacole.

Concurs de proiecteregizorale

De altfel, [i felul `n care iana[tere un spectacol la Ateneu es-te mai diferit fa]\ de func]ionareaclasic\ a unui teatru. Conform di-rectorului Liviu Br\tescu, exist\un Consiliu Consultativ, formatdin nume cunoscute din Ia[i, ne-remunerate de Ateneu, precumDan Lungu, Emil Co[eru, AlexAciob\ni]ei [i Felix Aftene, carestabile[te `mpreun\ cu direc]iu-nea un repertoriu pentru un an dezile, pe cele dou\ stagiuni. „Neoprim apoi asupra câtorva textepe care ne d\m cumva girul asu-pra posibilit\]ii de a le adapta.Pentru c\ v\ da]i seama c\ sunttexte care pot fi valoroase literar,dar nu pot fi puse `n scen\“, a ex-plicat Liviu Br\tescu. Apoi, dup\ce aceste texte sunt stabilite, seorganizeaz\ un concurs de proiec-te regizorale, „pentru c\ lumea

cultural-artistic\ e plin\ de suspi-ciuni, semne de `ntrebare [i ne -`ncredere“, unde regizorii trebuies\ `[i prezinte viziunea lor asuprapunerii n scen\ a piesei respective.

Tot acest Consiliu Artistic sereune[te apoi pentru a desemnaregizorul câ[tig\tor, iar apoi sepoart\ o discu]ie cu acesta pentruca el s\ organizeze un casting, ast-fel `ncât s\ dea o [ans\ tuturor ti-nerilor actori din Ia[i s\ participe.„Nu e o chestiune foarte u[oar\.Tendin]a este «eu sunt regizor, eusunt profesionist, eu [tiu oamenii,eu [tiu despre ce e vorba [i cu cineam lucrat», dar eu le spun de fiecaredat\ c\ vreau s\ d\m o [ans\ tutu-ror. Vreau s\ `mi spui, ca profesio-nist, uitându-te `n ochii mei, c\ ne-ap\rat oamenii cu care tu joci decâ]iva ani, care pot fi ok [i foarteprofesioni[ti, sunt singurii care pots\ contribuie la punerea `n scen\ aacelei piese“, explic\ Liviu Br\tes-cu. Exist\ [i posibilitatea regizori-lor ca, la o anumit\ pies\, `ntr-oanumit\ viziune, s\ solicite con-tractarea unui anumit actor, f\r\de care nu se poate construi o pies\,`ns\ castingul joac\ un rol foarteimportant `n crearea actului artis-tic, dup\ cum poveste[te directorul.

Bugetul este jum\tatedin necesar

Ateneul nu este `ns\ doar pro-duc\tor [i gazd\ a teatrului, ci [i amai multor cluburi unde cei micivin s\-[i rafineze sau s\-[i ascut\diferite abilit\]i. Exist\ `n total 12cluburi care „r\spund unei nevoia copiilor, a tinerilor din ora[ulIa[i, care exist\ [i dincolo de ma-rota asta pe care o avem unii din-tre noi cum c\ nu ar sta decât lacalculatoare [i c\ sunt robii inter-netului“. Astfel, la Ateneu, se or-ganizeaz\ cluburi pentru dansspor tiv, dans multicultural, tea-tru pentru copii, [ah, balet, chi-tar\, pian, canto, dezvoltare perso-nal\, dar [i teatru pentru maturi.~n ceea ce prive[te bugetul, insti-tu]ia a primit din fondurile Consi-liului Local, pe anul 2014, 530.000de lei, având `ncas\ri din bilete laspectacole [i la aceste cluburi de190.000 de lei. Anul acesta, finan -]area a fost de 570.000 de lei, iar`ncas\rile au ajuns doar `n prime-le opt luni ale anului la 190.000 delei. ~ns\, adesea, bugetul este insu-ficient pentru a pl\ti to]i colabora-torii, iar din acest motiv mul]i din -tre ei ajung s\ lucreze din pasiune

[i accept\ ca dup\ a [aptea repre-zenta]ie s\ fie pl\ti]i exclusiv din`ncas\ri.

Directorul Ateneului spune c\[i-ar dori ca bugetul anual s\ fiede 1.200.000-1.400.000 de lei, astfel`ncât `ncas\rile s\ nu mai fie di-rec]ionate c\tre plata salariiloractorilor-colaboratori, ci c\tre in-vesti]ii necesare pentru institu]ie.„Dac\ am avea bani, am investi nmecanica de scen\ fiindc\ insti-tu]ia a fost conceput\ mai degrab\ca o Cas\ de Cultur\ decât ca o in-stitu]ie de spectacole, iar ambi]ianoastr\ este ca s\ `l transform\m`ntr-un teatru [i, `n timp, cred c\am demonstrat c\ avem [i expe-rien]a [i expertiza necesare“, cre-de Liviu Br\tescu. Interesul ie[e -nilor pentru spectacolele de laAte neu se remarc\ [i `n num\rulmare de spectatori avut anul aces-ta. Dac\ `ntre 2012 [i 2014, num\ -rul acestora a variat `ntre 6.600 [i6.900, anul acesta, pân\ `n septem-brie, la spectacolele organizate auvenit 8.900 de ie[eni. Iar cu fiecareom n plus care-i calc\ pragul, spe-ran]a conducerii ca institu]ia s\se transforme `ntr-un teatru almunicipalit\]ii lic\re[te din ce `nce mai puternic.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 499 » 24 – 30 octombrie 2015

2 » actualitate

Mul]i ie[eni recunosc Ateneul T\t\ra[i dup\ cupolaacoperi[ului s\u, care se-nal]\ impun\toare deasuprasta]iei de tramvai de vizavi de Pia]a Chiril\. ~n ciudaambi]iei conducerii institu]iei, care se lupt\ s\ tran s -forme Ateneul `ntr-un veritabil teatru `n subordineaConsiliului Local, drumul `nc\ e lung [i plin de obsta -cole. Ca `n orice institu]ie public\, multe dintre elesunt birocratice. Prins `ntr-o lupt\ `n care promovareatinerelor talente se face mai mult pe promisiuneapasiunii decât pe salarii concrete, pe o pia]\ cultural\dominat\ de Teatru [i Oper\ `n care nu [i-a g\sitcomplet locul, Ateneul se lupt\ s\ dea via]\ pieselorpentru to]i ie[enii, pe toate gusturile, s\ se scuturede mantia de cas\ de cultur\ [i s\ devin\ unproduc\tor constant de teatru de bun\ calitate.

Cum sper\ Ateneul s\ devin\ dincas\ de cultur\, teatru municipal

Page 3: a deficitului democratic · 1,5 LEI Festivalul de Literatur\ de la Timi[oara, timp prielnic pentru a povesti R\zvan Chiru]\ Ajuns la cea de-a patra edi]ie, FILTM s-a desf\[urat la

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 499 » 24 – 30 octombrie 2015

actualitate « 3

Festivalul de Literatur\ de la Timi[oara, timpprielnic pentru a povesti

R\zvan Chiru]\

Ioana Pârvulescu:„Dintre multele bunuriperisabile ale vie]ii,literatura are termenulde garan]ie cel maigeneros“

„I-am spus celui care m-a `m pu[ -cat c\ e un soldat slab, dac\ nu m-a omorât de la o distan]\ atât demic\“, le-a declarat fostul militardin trupele de comando ale Israe-lului elevilor care au umplut salade festivit\]i a labirinticului Cole-giu Na]ional B\n\]ean din Timi -[oara. „Cu cât deveneam mai cele-bru la televiziune, cu atât erammai nemul]umit de mine. Voiams\ fac ceva cu adev\rat valoros,care s\ aib\ semnifica]ie. Citeamde la patru ani [i pân\ la urm\ m-am apucat de scris la 40 de ani“,a dest\inuit cel care a devenit,dup\ ce a renun]at la armat\ [i la15 ani de televiziune, scriitorulMeir Shalev, unul dintre cei maiaprecia]i povestitori israelieni. Apublicat peste 25 de c\r]i, romane,eseuri, c\r]i pentru copii, traduse`n peste 20 de limbi. România abia`i descoper\ prima dintre ele, Ro-man rusesc, tradus\ anul acesta [i`n limba român\.

Meir Shalev s-a deplasat la Fes-tivalul Interna]ional de Litera-tur\ de la Timi[oara (FILTM)`ntr-un autoturism `nchiriat, alc\rui num\r de `nmatriculare s-adovedit a fi, spre amuzamentulzgomotos al scriitorului, B 57 JEW(evreu `n englez\).

Ioan T. Morar: „Eu am o defini]ie despre curaj, dar mi-e fric\ s\ v-o spun“

„Pân\ [i `n pu[c\riile comuniste,oamenii au g\sit resurse de a creascene comice“, a sus]inut AndreiPle[u, `n prima sear\ a FILTM, `nSala Baroc\ arhiplin\ a Muzeuluide Art\ din Timi[oara. „Petre }u -]ea a nimerit ntr-o celul\ cu un ]\ -ran [i a nceput s\-i explice diferen]a

dintre Jaspers [i Heideger. Cole-gii l-au auzit la plimbare, `n curte,[i l-au `ntrebat «Petrache, ce ai cuomul?». La care }u]ea a r\spuns:«Drag\, odat\ [i odat\ trebuiaf\cut»“, a relatat Andrei Ple[u oastfel de scen\ tragi-comic\.

„Trebuie s\ `]i calibrezi dialo-gul `n a[a fel `ncât s\ mearg\ spreun tip de audien]\ general\. Nicifoarte sus, s\ te apuci s\ discu]iproblema mor]ii la Heidegger, pen-tru c\ i-ai pierdut pe to]i, dar nicifoarte jos, s\-l `ntrebi pe AndreiPle[u cum era când cânta ro man]e“,mi-a explicat poetul Robert {erbancare ar putea fi secretul succesuluica moderator al unei emisiuni cul-turale de televiziune.

Dar, „odat\ [i odat\ trebuia f\ -cut“ mai mult. Robert {erban este[i pre[edintele FILTM: „Nu 100%dintre oamenii care au venit [i l-auv\zut pe Mircea C\rt\rescu saupe Horia-Roman Patapievici vormerge s\ `i cumpere [i c\r]ile. Nu100% dintre cei care au participatla dezbaterile cu public vor devenipropagandi[ti ai culturii de foartebun\ calitate. Dar dac\ 10% din-tre oameni vor pune dup\ aceeamâna pe o carte, orice fel de cartede literatur\ bun\, sunt câ[tiga]i.E un tip de contaminare pe carefestivalurile o au. Vezi un scriitorinteresant povestind pe viu [i e

imposibil s\ nu se declan[eze n ti-ne interesul de a vedea [i ce scrie.De aceea e necesar un astfel de fes-tival“.

Radka Denemarková:„Sunt de fiecare dat\romanul pe care `l scriu.~n ultimii ani am fost o rândunic\“

„~nainte s\ devin un anticomu-nist, am fost comunist. Comunis-mul a fost utopia unei societ\]iperfecte. Pentru noi, cei care amtr\it `n comunism, chiar [i Vestula fost o utopie, o societate pe carene-o imaginam a fi perfect\. Darnici Vestul nu era a[a de bun cum`l credeam“, a precizat György Da-los, scriitor, jurnalist [i unul din-tre fondatorii mi[c\rii anticomu-niste din Ungaria `n 1977, ca r\s -puns la tema „Nevroze, dileme,utopii“ din prima sear\ a Festiva-lului Interna]ional de Literatur\Timi[oara. Scriitorul maghiar s-aar\tat dezam\git de modul `n carea evoluat societatea postcomu-nist\ `n Estul Europei. „Politicie-nii spun: democra]ia este a voas -tr\ (a poporului), puterea este anoastr\. Dictatura s-a transformat`n democra]ie, dar noi am devenitmai democra]i?“, s-a `ntrebatGyörgy Dalos.

Unii au devenit cel pu]in scrii-tori profesioni[ti, care `[i asigur\traiul din propriul scris `ntr-o lu-me a capitalismului n care c\r]ilesunt tot mai greu de vândut.„Via]a de scriitor full-time estefoarte grea. Visez uneori s\ fiu an-gajat\, ca s\ apuc s\ m\ odih-nesc“, a dezv\luit scriitoarea ceh\Radka Denemarková.

Asta poate pentru c\ starea detranzi]ie permanent\, despre careAndrei Ple[u a afirmat c\ este „unconcept fundamental al lumii ro-mâne[ti“, e extins\ la nivel mon-dial. La urma urmei, tot globul este`ntr-o tranzi]ie prelungit\.

György Dragomán: „Nu mi-am propus s\scriu c\r]i bazate pefapte istorice, ci c\r]idespre posibile libert\]i`ntr-o societate `n carelibertatea nu ar fi trebuits\ existe“

„Fiecare dintre noi, chiar [i ceigeniali, avem o jum\tate de or\ deprostie pe zi. Dar prostia asta neapropie de noi. Trebuie s\ ai cura-jul de a fi prost“, a sus]inut scriito-rul Cristian Teodorescu, `n searaa doua a FILTM. Prezentul estetrecutul care tocmai se petrece.Viitorul e trecutul care nu a avut

loc. „De fapt, noi tr\im tot timpul`n trecut“, e viziunea lui CristianTeodorescu. Pân\ `n 1989 am avutdou\ forme de trecut, a explicatscriitorul, trecutul oficial [i cel almemoriei colective.

Cristian Teodorescu:„Dac\ azi nu maimerit\, din punct devedere economic, s\ fiiscriitor, e `n schimb untimp bun pentru apovesti f\r\ opreli[ti, eo bucurie de a povesti“

Tot trecutul de pân\ `n 1989, cutraumele [i nevrozele sale, `l obse-deaz\ [i pe scriitorul maghiarGyörgy Dragomán, al c\rui nouroman, Rugul, a ap\rut anul aces-ta [i `n limba român\. „Locuiamla Târgu Mure[ `ntr-un bloc `n ca-re jum\tate erau români [i cea-lalt\ jum\tate maghiari. To]ieram prieteni unii cu al]ii. Eu am`nv\]at române[te de la ei, ei unpic de maghiar\ de la noi. Când nejucam r\zboi, era blocul nostrucontra altor blocuri, dar nu contacine face parte din echip\, românisau maghiari, eram la un loc. Darla [coala unde am mers eu, exis-tau intr\ri separate pentru ma-ghiari [i români, era o chestie ac-ceptat\ tacit, chiar [i de c\tre noi.Niciodat\ nu am vorbit despre as-ta, dar a[a era [i am acceptat. Amsim]it cumva c\ politica ne mpin-ge spre separare. La [coal\ ne ju-cam `ntotdeauna maghiarii cumaghiarii [i românii cu românii.Apoi, când ajungeam la bloc, eramto]i prieteni. Politica face tensiu-nea dintre oameni“, mi-a povestitGyörgy Dragomán, la Timi[oara,despre anii pe care i-a petrecut `nRomânia pân\ când familia sa aemigrat, de nevoie, `n Ungaria, lafinalul anilor 1980.

Meir Shalev a fost `mpu[cat `n1967, cu patru gloan]e, de un colegdin armata israelian\ care l-a con-fundat cu un terorist.

Festivalul Interna]ional de Literatur\Timi[oara, edi]ia a IV-a, a avut loc `ntre 21 [i 23 octombrie 2015.

Page 4: a deficitului democratic · 1,5 LEI Festivalul de Literatur\ de la Timi[oara, timp prielnic pentru a povesti R\zvan Chiru]\ Ajuns la cea de-a patra edi]ie, FILTM s-a desf\[urat la

Se va `mplini de curând un dece-niu de când l-am citit prima dat\pe Robert {erban. {tiu, el public\de dou\, dar convoc `n ap\rareamea argumentul c\ acum zece anieram `nc\ foarte tân\r. Eram atâtde tân\r `ncât se poate spune c\eram [i `ndr\gostit, citeam zilnicpoezii, uneori chiar scriam cevace – cu foarte mare indulgen]\ – arfi putut trece drept versuri.

Atunci, Cinema la mine-acas\m-a fermecat. Rareori mai citisem`n limba român\ ceva asem\n\tor.

Poezii care caut\ nu grandoarea,ci firescul. Robert {erban era po-et, eu nu eram, [i nici nu aveam s\devin `n viitorul imediat. Aml\sat – câteva anotimpuri – de-oparte versurile.

Nu [tiam cum scrie, cum reu -[e[te s\ p\streze dintr-un text doaresen]a, cum cur\]\ poezia de oriceimpurit\]i, cum d\ acele versuriatât de curate, care se potriveauatât de bine cu spa]iul alb dintrecuvinte. B\nuiam c\ `[i [lefuie[tepoezia ca un bijutier.

Apoi s-a `ntâmplat s\ `l cunoscpe Robert {erban [i s\ vorbim câ-te ceva chiar [i despre poezie. Mi-a dat unele sfaturi, dar poet tot n-am mai ajuns. El a continuat s\ [i[lefuiasc\ versurile, s\ a[eze`ntotdeauna cuvintele unele lâng\altele cu o fine]e f\r\ rest.

Robert {erban nu este dintre ace -ia care se las\ devora]i de impor-tan]a propriei poezii, dimpotriv\,

el are `n]elepciunea de a `n]elegec\ fiecare fapt de via]\ are poten -]ialul s\u poetic.

V\d, deci, `n el un colec]ionarde fluturi care culege din existen -]\ câteva clipe de pe care scutur\polenul care nu este obligatoriunecesar, l\sându-ne doar versuriimaculate.

Exist\ o faimoas\ defini]ie a ta-lentului ca art\ de a [terge. ~i apar -]ine lui Cehov. Deloc teatral, cred c\Anton Pavlovici avea dreptate [i c\,`n lumina defini]iei sale drepte, Ro-bert {erban este printre cei mai ta-lenta]i dintre poe]ii timpului nostru.

De la Cinema la mine-acas\, Ro -bert {erban a trecut prin Moarteaparafin\ (2010), pentru a reveniacum cu Pu]in sub linie, o pla-chet\ de versuri care arat\ un po-et `nc\ mai matur. Via]a poetuluis-a schimbat, c\ci poe]ii au, totu[i,via]\ – experien]a paternit\]ii adevenit prioritar\.

~n plus, Robert {erban `mb\ -trâne[te – probabil, se teme demoarte, ca noi to]i, poe]i sau dim-potriv\, dar nu o clameaz\ osten-tativ, nu face din inevitabil unspectacol, nu decade `n patetic.

El continu\ s\ culeag\ din via -]\ versuri ca pe fluturi, s\ vad\`ntr-o portocal\, `ntr-o portocal\anume, toat\ frumuse]ea lumii, s\`n]eleag\ c\ – `n timp – dragostea[i frica devin una, [i s\ scrie ca [icum ar `mbr\]i[a, cu asemeneacuvinte: „(…) pe mai to]i copiii `ipodidesc lacrimile/ când li sesparg baloanele/ plâng mult/mult/ de parc\ baloanele s-ar de-zumfla `ncet/ sub ochii lor/ iar eiar jeli aerul care urc\ la cer“.

{i mai face ceva Robert {erban`n aceast\ plachet\ – d\, din vre-me `n vreme, ni[te ame]itoare de-fini]ii iubirii. A[a: „dragostea eatunci când/ musculi]ele ce roiescdeasupra c\nii cu vin/ `ncep s\

cânte ca ni[te `ngeri/ iar ]ie `]i vi-ne s\ te mbraci n frac/ [i s\ le di-rijezi/ nu ca [i cum ai fi dumne-zeul lor/ ci o musculi]\/ [i maimic\“.

4 » opinii

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 499 » 24 – 30 octombrie 2015

Mama face mâncare. Spun c\ m\duc pân\ `n gr\din\, pân\ „deva-le“ (cum numeam locul `n copi -l\rie, `ntr-un singur cuvânt, re-prezentând casa [i gospod\ria bu-nicii). Iau cu mine [i aparatul foto.Pozez aria pe care a fost casa. Pen-tru un str\in, nici n-ar p\rea c\acolo a fost odat\ o cas\, o gospo -d\rie din care bunica pretindea c\nu lipse[te nimic, c\ nu-i trebuienimic `n plus, absolut nimic.

Ies printre ni[te ciulini, prindreptul a ceea ce a fost odat\ poar -t\, pe ceea ce a fost odat\ uli]\. M\hot\r\sc s\ dau o tur\ pe toatedrumurile satului, pe unde n-ammai fost de zeci de ani. Tot pozez

locuri goale pe care a fost odat\ ce-va [i acum nu mai e nimic: o fân-tân\, un copac, un mic lac, un gard,case ale prietenelor [i rudelor bu-nicii. Ajung pân\ `n cap\tul satu-lui, la cimitir. Acolo nu fac poze.

Când s\ m\ `ntorc, dau pesteun b\trân al c\rui chip `l cunosc,dar nu mai [tiu cum l cheam\. Nebine]im, intr\m `n vorb\, avemacela[i drum.

— Da’ a lu’ cui e[ti matale?,cade inevitabila `ntrebare.

— A lu’ Pavel [i Maria L\z\res-cu.

Se uit\ lung la mine, apoi tresa-re bucuros.

— M\i, Florin, tu e[ti?

— Eu sunt.Nu-mi prea vine s\-l `ntreb [i

eu al cui e.— Nu te-am mai recunoscut {i

ce mai faci tu?— Iaca bine, pe-acas\.— E bine. Da’ nu-i a[a bine.— De ce?— Cu r\zboiul \sta. — Care r\zboi?— Cu ru[ii.— N-ajung ei ru[ii pân\ la noi.— Ei, nu zi. Ru[ii vin oricum la

un moment dat.— ~i opresc americanii, mai am

eu o tentativ\ s\-l lini[tesc.— Cu americanii s l\murit!, d\

el din mân\ a lehamite. Numa’ s\vrea ru[ii s\ vin\, c\ nu-i opre[tenimeni… Nu [tim noi când, `n cezi, da’ ei oricum vin.

Nu vreau s\ am o polemic\.— Poate ai [i matale dreptate.— Sigur am. Da’ altfel, dac-ar

veni, ar fi o treab\ [i asta.— Care?— Ar mai muri din oameni…

C\ tare s-a `nmul]it [i `nr\it lu-mea. {i s-a prostit de tot.

— Cum s-a prostit?

— M\ uit [i eu la televizor.Numai sc\l\mb\ieli, m\sc\rici,h\rm\ laie.

— Se distreaz\ [i oamenii, ce s\fac\?

— Asta-i distrac]ie? E pros -teal\…Eu, dac-a[ fi Dumnezeu, a[rade lumea asta de tot.

Nici nu [tiu dac\ s\-mi par\ bi-ne sau r\u c\ el nu e Dumnezeu.

— {i matale de unde vii?, `n -cerc s\ schimb subiectul.

— Am fost la cimitir, la femeiamea. A murit acum patru ani. Ne -`mplini]i nc\. Pe [apte decembriese `mplinesc patru.

— Mergi des la ea?— Numa’ de S\rb\tori, când se

cere cum scrie la carte, cum zicela biseric\.

— Ce s\rb\toare e azi?, m\ mir.— Nu-i nici o s\rb\toare s\-]i

zic ce-am p\]it…Azi diminea]\, n-a veam eu ce face, c\ am cam ter-minat cu treburile, cum a dat fri-gul. {i ce m\ gândesc? S\ stau de-geaba, s\ m\ uit la televizor? Nu...Aveam o c\pi]\ veche ntr-un fundde gr\din\. O ]ineam demult, n-amumblat la fân, s\ fie peste iarn\,

dac\ e secet\ peste var\... {i-a pu-trezit acolo, nu mai b\ga vaca bo-tu-n el nici s-o picuri cu lumâna-rea. {-am zis s\ cur\] locul. Fânul,ud, putred, cum s\-i dau foc? Amzis s\-l `mpr\[tii. Am luat furca [im-am dus…

Mi se pare c\ bate prea multcâmpii pentru un om care se ima -gineaz\ c\ ar putea fi Dumnezeu.Sau poate tocmai de aia `[i imagi-neaz\ a[a ceva.

— Dar femeia, ce-i cu femeia ma -tale?, `ncerc s\-l readuc la subiect.

— Asta `]i [i spun… {tii ce fe-meie am avut eu. Via]\ grea. Câtera treaz\, m\ mai `n]elegeam cuea. Altfel, necaz mare, c\ se ]ineade b\ut. ~i ascundeam cheia de labeci, `i luam banii, ea f\cea cef\cea [i tot g\sea b\utur\. Vindealucruri din cas\, sp\rgea lac\tul…~]i spun drept, Dumnezeu m\ ier-te, o [i b\team uneori, dar tot nuse lini[tea…{i azi, când m-am dus[i-am `mpr\[tiat fânul \la putred,am g\sit la mijlocul c\pi]ei o sticl\de ]uic\ ascuns\ acolo de ea…Amluat-o, am b\ut [i eu o gur\... {-a[aam mai plâns.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

O tur\ acas\

Cite[te-ne [i online pe

www.suplimentuldecultura.ro

Pu]in sub linieA ap\rut o nou\ carte depoezii de Robert {erban.Pu]in sub linie, CarteaRomâneasc\, 2015. Cutimpul, Robert {erbanscrie – iat\ – [i maipu]in, [i mai frumos.

Page 5: a deficitului democratic · 1,5 LEI Festivalul de Literatur\ de la Timi[oara, timp prielnic pentru a povesti R\zvan Chiru]\ Ajuns la cea de-a patra edi]ie, FILTM s-a desf\[urat la

Când vorbe[ti despre comunism,iar tu candidezi singur la [efia par-tidului, punând 400.000 de membride partid degeaba pe drumuri,

`nseamn\ c\ nu ai sim]ul demo -cra]iei. {i nici pe cel al m\surii.Dragnea a transformat un exer -ci]iu democratic `ntr-o poveste `ncare balaurul se lupt\ cu el `nsu[i,iar la final poveste[te cât de grea afost b\t\lia, câte r\ni are la picior[i cum a sc\pat din `ncle[tarea du -r\ cu du[manii `nchipui]i. Iar cadezgustul s\ fie [i mai evident, cere[i aplauze. Plus autografe de lapublic, pe buletinul de vot al vice -pre[edin ]ilor.

Echipa de conducere de la PSDe dup\ chipul [i asem\narea luiLiviu Dragnea. Singurul care faceexcep]ie este Valeriu Zgonea, c\ -ruia i-a pl\cut, se pare, povestea ale -gerii lui Dragnea [i a[teapt\ mo-mentul favorabil pentru a intra `nrolul balaurului. {colit `n ]inutulpepenilor de D\buleni, cu un tupeuremarcabil chiar [i pentru acade-mia b\ie]ilor ce au frecventatasiduu cursurile nocturne la tera -sele din zona Her\str\u, Zgonea seviseaz\ deja urm\torul pre[edinte

al social-democra]ilor. Iar dac\Dragnea va avea probleme la re-cursul din procesul Referendumu-lui, atunci olteanul va ajunge s\emit\ decrete din vârful gr\meziicu pepeni ro[ii desc\rcat\ n curteasediului din Kiseleff.

~n rest, lista celor 10 fl\c\i [i 4domni]e din noua conducere aPSD reflect\ dorin]a lui Dragneade a mai ad\uga un episod la po -vestea balaurului curajos, care s-arbate, dar n-are cu cine.

A disp\rut din peisaj pân\ [i„mu[chetarul“ de Vrancea, Mari-an Opri[an, care propusese la unmoment dat `nfiin]area a patrufunc]ii de prim-vicepre[edinte, dara fost calmat rapid, dup\ ce Drag-nea a ar\tat tocul sabiei de la cin -g\toarea f\cut\ cadou de cei400.000 de membri de partid.

Iat\ câteva dintre numele celorale[i `n noua structur\ de condu -cere a PSD: Mihai Tudose, {tefanViorel, Gheorghe Simon, GabrielVlase [i Mihai Chirica. Cu to]ii

sunt vicepre[edin]i. Politicieni unul [i unul, zmei recunoscu]i lanivel local [i na]ional. Ce argu-mente [i cât\ for]\ vor avea ace[tioameni `n [edin]ele Biroului Na -]io nal Permanent nu e greu de in-tuit, Liviu Dragnea urm\rind doars\-[i `nt\reasc\ pozi]ia [i s\ nuaib\ nici o problem\ `n a-[i impu -ne punctul de vedere.

Dincolo de basmele lui Dragneacu ruptura de comunism, congre-sul PSD a fost unul al diversiunii.

Partidul e condus de un perso najcondamnat `n prima instan]\ [isus]ine cu din]ii un premier trimis`n judecat\ pentru fapte de corup -]ie. Dac\ PSD ar fi vrut cu adev\rats\ scape de eticheta comunismului,atunci ar fi trebuit s\ proclamedou\ lucruri: Dragnea [i Ponta s\fac\ un pas `n spate, iar la condu -cerea PSD s\ vin\ o echip\ nou\,format\ din oameni f\r\ pete [i f\r\teama c\ procurorii DNA le vorbate `n poart\ `n orice dimi nea]\.

C\ social-democra]ii au o pro -blem\ cu comunismul reprezentatde Ion Iliescu, dar mai ales cu prac-ticile la care nu au renun]at vremede 25 de ani este adev\rat, `ns\ nuafirma]iile spuse la un congres re-zolv\ chestiunea, ci faptele suntcele care rup partidul de trecut.

{i mai ciudat este faptul c\ sin-gurul care a sesizat dramoleta pu -s\ la cale de Dragnea e MihaiSturzu, un politician m\runt pro-movat de Ponta, care l-a acuzat ta -man pe noul lider PSD de compor-tament comunist.

Sturzu nu reprezint\ `ns\ pe ni-meni `n partid, a[a c\ vorbele salen-au avut impact [i nici n-au cl\ti -nat soclul pe care s-a a[ezat st\pâ -nul Teleormanului.

Congresul ar fi trebuit s\ tran -[eze nu doar problema conduceriicu care partidul intr\ `n alegerilede anul viitor, ci s\ dezbat\ dac\pentru PSD e nimerit s\-l mai p\s -treze pe Victor Ponta la PalatulVictoria, `n condi]iile `n care la]ulse va strânge, iar costurile de ima -gine ar putea fi devastatoare `n2016, când sunt [i alegeri locale, [iale geri parlamentare. N-a auzit ni-meni vreun punct de vedere tran -[ant pe acest subiect, n-a urcat ni-meni la tribun\ pentru a cere oanaliz\ temeinic\ asupra uneichestiuni care va m\cina nu doarpartidul n urm\torul an, ci va roa -de continuu [i credibilitatea `nplan extern a României.

Liviu Dragnea [i-a impus o con-ducere docil\ la PSD. Relevant\ edeclara]ia f\cut\ de un proasp\t vi-cepre[edinte al partidului, MihaiChirica. Ie[eanul a spus c\ nu sevede un mare politician, c\ altele isunt preocup\rile. Cu toate acesteaomul ocup\ trei func]ii `n partid,dou\ la nivel local [i una la centru,toate câ[tigate `n numai câtevas\pt\mâni. Exact ce-[i do re[ te noul[ef al partidului. La PSD nu se vamai face politic\ de-acum `nainte,ci doar politica lui Dragnea. PSDtocmai a ie[it din comunism. Tr\ -iasc\ democra]ia original\, vorbalui Iliescu.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 499 » 24 – 30 octombrie 2015

opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Cum reform\m `ns\ `nv\]\mântul?Reforme s-au tot f\cut din 1990 ncoa-ce [i lucrurile nu s-au `mbun\t\]it,ba chiar dimpotriv\. Ce n-a merscum trebuie? Profesori `nzestra]i,chiar pasiona]i, sunt destui. Eleviiromâni nu sunt mai slab dota]i decâtal]ii de aiurea. {colile, a[a pr\p\ditecum sunt, nu-s mai pr\p\dite decâtcele din ]\rile subdezvoltate care auajuns s\ ne `ntreac\ `n domeniu laevalu\rile interna]ionale. {i-atuncice merge prost? Unde e buba? Doaram `ncercat toate reformele posibile,de la cele conservator-stângiste pân\la cele liberale, de la informatizarea

[colilor pân\ la formarea continu\ acadrelor didactice.

Dar dac\ `ns\[i direc]ia tuturorreformelor de la noi a fost gre [it\?Dac\ am ales un drum nfundat pen-tru România? Pe presupunerea astase bazeaz\ ideea – deocamdat\ brut\– pe care o avansez aici, numind-o,cu majusculele cretine ce se `ncet\ -]enesc `n ortografia româneasc\,Adev\rata Reform\ a Educa]iei (sauARE).

ARE ar trebui s\ porneasc\ de laspecificul societ\]ii române[ti deazi, care se deosebe[te destul de radi-cal de societ\]ile vestice. Paradoxal,

dup\ distrugerea ierarhiilor socialeinterbelice, presupusa ideologie ega-litarist\ a epocii comuniste a creat`n România o societate [i mai strati-ficat\ decât cea de dinainte. Epocapostcomunist\ a accelerat fenome-nul, l-a des-frânat, aducându-l dinsubteran la suprafa]\. Altfel, realita-tea o [tiam cu to]ii: `nal]ii ierarhi aipartidului, un fel de zei marxi[ti, ad-ministratorii de localuri, de magazi-ne [i de hoteluri (viitorii patroni)erau o elit\ profesional\ onorat\, se-curi[tii (azi bancheri, politicienietc.) erau st\pânii tainelor [i pur -t\torii puterii brute. ~n fine, maiexis t\ [i rela]iile de clan, care blo-cheaz\ orice selec]ie profesional\meritocratic\. Toate astea s-au p\s -trat [i s-au pietrificat. Lumea româ-neasc\ e plin\ de cercuri `nchise.

De aici trebuie s\ porneasc\ARE: de la aceast\ realitate imposi-bil de schimbat, de vreme ce e gene-ral acceptat\. Fiindc\, pân\ la urm\,ce se pretinde azi de la [colile româ-ne[ti? S\ preg\teasc\ speciali[ti

competen]i sau s\ umple locuri demunc\? Un idealist ar spune „spe-ciali[ti competen]i“, dar ar gre[i.Majoritatea companiilor din Româ-nia declar\ c\ prefer\ s\ `[i instru-iasc\ oamenii `n stilul lor, fiindc\nici o [coal\ nu poate r\spunde ce-rin]elor specifice ale tuturor firme-lor. Hai s\ zicem c\ `nve]i s\ cite[ti,s\ scrii, s\ socote[ti [i `nc\ vreodou\-trei lucruri aproximativ utile.Restul se `nva]\ la fa]a locului, laslujb\. Deci locurile de munc\ suntmai importante decât competen]a.

~n plus, România de azi nu are ne-voie de cine [tie ce speciali[ti. Nusuntem lideri mondiali (ori m\carregionali) `n nici un domeniu. Nicinu avem [anse s\ ajungem [i, ca s\fim sinceri, nici nu ne intereseaz\.

Dac\ preg\tim `n [colile [i facul -t\]ile noastre speciali[ti prea compe-ten]i, ei vor emi gra [i i vom pierde,a[a c\ timpul, banii [i efortul chel-tui]i cu ei vor fi inutili. Nu genii pen-tru America, ci mediocri pentruslujbe mediocre din România, astapoate [i asta trebuies\ formeze [coa-la româneasc\.

Pornind de la ideea asta funda-mental onest\ [i de la restrictivastratificare socio-profesional\ dinRomânia de azi, se poate realizaAdev\rata Reform\ a ~nv\]\mântu-lui. Mai ales c\ ea, reforma ade -v\rat\, cere mult mai pu]in efort [imai pu]ine cheltuieli decât am -bi]ioasele [i inutilele experimentede pân\ acum. E o idee ce merit\ untext separat – s\pt\mâna viitoare.

Dac\ ne pas\ de viitorul României [i al românilor,trebuie s\ reform\m `nv\]\mântul. Cu asta toat\lumea e de acord. Desigur, nu numai `nv\]\mântul, ci[i sistemul de s\n\tate, administra]ia, sistemul fiscal [i câte altele... Aproape tot. Dar e bine s\ `ncepem cu`nv\]\mântul, `n speran]a c\, dac\ o s\ avemabsolven]i valoro[i, produ[i de un sistem de educa]ieeficient, o s\ ne `nve]e ei dup\ aceea cum s\ reform\mrestul. Chiar dac\ o s\ mai dureze `nc\ dou\zeci de ani.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Adev\rata Reform\ a Educa]iei (I)

Triumful balaurului care se lupt\ cu el `nsu[i la PSDCongresul PSD, de[i a fostunul lini[tit [i f\r\ surpri ze,n-a reprezentat un momentde cotitur\ pentru social-democra]i. Nu s-a luat nici odecizie important\, iar`ncercarea lui Liviu Dragneacu des p\r ]irea PSD de co-munism s-a potrivit ca nu-ca-n perete. E ca [i cum ocelebr\ sopran\ ar fi urcatpe scena Festivalului„George Enescu“, iar `n locde bisul de final, ar fi inter-pretat o manea. Afirma]iilelui Dragnea cu ruperea detrecutul comunist n-augolit Sala Palatului, loculunde a avut loc congresulPSD, dar era interesant deaflat câ]i dintreparticipan]ii la reuniuneasocial-demo cra]ilor s-au`nfruptat `nainte de 1989din „binefacerile“ regimuluide trist\ amintire.

Page 6: a deficitului democratic · 1,5 LEI Festivalul de Literatur\ de la Timi[oara, timp prielnic pentru a povesti R\zvan Chiru]\ Ajuns la cea de-a patra edi]ie, FILTM s-a desf\[urat la

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 499 » 24 – 30 octombrie 2015

6 » muzic\

FRANKFURT PE MAIN 2015

R\t\citor printre standurila un alt Târg al C\r]ii…

~mi scriu acum articolul melomanal s\pt\mânii, având n urechi mu-zica unui disc cu pian, primit cadoula standul Armeniei, din partea ad-junctului ministrului Culturii, ca-re l-a condus anul acesta. Se intitu-leaz\ Heritage/ Mo[tenire [i a fost`nregistrat de o tân\r\ [i talentat\pianist\ ai c\rei p\rin]i, muzicieni,au emigrat `n Germania imediatdup\ pr\bu[irea lumii sovietice,Astghik Beglaryan. Astghik a stu-diat la Frankfurt [i la Hanovra (cuacela[i profesor din clasa c\ruia af\cut parte [i Luiza Borac), iar He-ritage este discul ei de debut, `nre-gistrat cu muzica compozitorilorarmeni, `ncepând cu bunicul ei,Manvel Beglaryan, [i continuândcu a lui Aram Haciaturian, ArnoBabadjanian [i Komitas. Un CD ce`nso]e[te multele c\r]i ap\rute cuocazia `mplinirii unui secol de lagenocidul armenilor [i care le esteoferit gra]ios ziari[tilor interesa]i.

Gândul mi se `ntunec\ amintin-du-mi lipsa de „gra]ie“ ce `nso ]e[teziaristul la standul românesc, acolounde ]i se spune c\ o editur\ ca Hu -manitas „interzice“ cu severitate s\se ofere vreun serviciu de pres\, unm\runt func]ionar cultural – cu ceveche autoritate `n stil securist?! –

dându-i peste degete directorului dela Mi nisterul Culturii, dispus s\treac\ amical peste interdic]ie Alt-fel, [i ce dac\ a fost anul unei ani -ver s\ri a lui George Enescu? Arme-nii s\-[i vad\ de treburile [i ani-vers\rile lor…

Acolo unde m\ simt cel mai bineeste la standul grupului de cartefrancez Libella, din care fac par tedou\ edituri ce-mi sunt foarte fami-liare, Noir sur Blanc de la Lausan-ne [i cea parizian\ dedicat\ exclu-siv muzicii, Buchet Chastel. Unstand la care este o pl\cere s\schimbi o vorb\ de spre carte, mu-zic\ [i scriitori cu redactorii pre-zen]i, unii cunoscu]i de ani de zile,ce `]i ofer\ [i ultime apari]ii. LesVoix de Ia[i. Une épopée a eseistu-lui [i traduc\torului franco-el ve -]ian Jil Silberstein (Noir sur Blanc)este dedicat\ str\bunicilor ie[eni aiautorului [i, dintre cei prezen]i,profesorului Silviu Sanie, [i „sevrea, de asemenea, un omagiu, luiManolache Costache Epureanu,Petre P. Carp, Titu Maiorescu [i ce-lorlal]i oameni politici români ca-re, `n cursul secolului al XIX-lea, s-au opus cu fermitate dezl\n]uiriijudeofobe al c\rei final avea s\ sedovedeasc\ dezastruos“. Nu este ocarte de muzic\, ci una de polifonieistoric\…

Standul Buchet Chastel este celdedicat c\r]ilor pe teme muzicale(vreo 20 de titluri expuse) [i la pa-sionanta serie de Dic]ionare`n careau ap\rut cele ale lui Alain Lom-pech, Marii piani[ti ai secolului XX ,[i Jean-Michel Molkhou, Marii vio-loni[ti ai secolului XX, `n dou\ vo-lume, s-a ad\ugat anul acesta Lesgrands corégraphes du XXème

siècle, de Gerard Mannoni, ap\rutluna trecut\. ~ntre ei Michel Foki-ne, Bronislava Nijinskaia, GeorgeBalanchine, Frederick Ashton, Ser-ge Lifar – c\ruia i-au dedicat o carteanul acesta, publicat\ `n edi]ie bi-lingv\ – [i ucrainenii: Ninel Ma-siak, Labyrinthe mystique de Ser-ge Lifar, Sammit-Knyga, Kiev –Bob Fosse, Bejart, Pina Baush, JiriKylian, William Forsyte [i mul]ial]ii. Plec de la prietenii mei [i cu oapa ri]ie mai veche La Musique.Anthologie littéraire et philosophi-que, realizat\ de Vincet Vivès, `n -so]it de gândul utopic al utilit\ ]iitraducerii acestor volume pentruelevii [i studen]ii Academiilor demuzic\ din România. Utopic, zi-ceam, nu v\ sim]i]i obliga]i…

Carte muzical\ pretutindeni laeditorii est-europeni. Cehii au venitcu o istorie a vie]ii muzicale dinMoravia, Muzica la Olomouc 1945-2013, cu un volum `n limba ger-man\ despre Orga `n regiunea Je-seník, Olomouc, Prostĕjov, Přerov[i Šumperk n anii 1860-1960de PetrLyko, [i Acoustic of Music Spaces`n the Czech Republic. La standulbulgar domin\ un volum colectivdedicat Teatrelor Mu zicale bulgare.Opera, Balet, Opereta, Musical1890-2010, iar la cel polonez un im-pozant album bibliofil dedicat luiChopin sub semn\tura lui Mieczy-slaw Toma szewski (Editura Bosz).Pe lâng\ el, am\râtul album al luiViorel Cosma cu fotografii ale tâ -n\rului George Enescu, lipsite desurse [i f\r\ nici o precizare de co-pyright al imaginilor, pare o bro -[ur\ pr\ p\dit\… Asta-i situa ]ia,drag\ nene Iancule!

Octombrie `nfrigurat [inoros. Mi-am f\cut vizitaritual\ anual\ la TârgulC\r]ii de la Frankfurt, maimult sau mai pu]incon[tient c\ sunt unul din-tre cei, anul acesta, peste9.900 de ziari[ti anonimi cealearg\ de la un stand la al-tul, ferici]i atunci când li se permite s\ culeag\ dinnectarul c\r]ilor [i s\ lesimt\ mirosul proasp\t. Evident, pasiune [i cronicarcultu ral oblige, `ncerc s\identific `n mul]imea c\r -]ilor etalate pe rafturi pecele cu subiecte mu zicale.Nu sunt deosebit de multe,dar nu lipsesc de la nici unstand al ]\rilor odinioar\„fr\ ]e[ti“ [i, de cele maimulte ori, sar `n ochi ca unobiect de art\, dincolo decalitatea lor de simpl\carte. Nu [tiu cum se face,sup\r\tor, c\ singurulstand la care nu exist\ nicio carte muzical\ este alnostru, al românilor…

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

~ncerc s\ nu v\ plictisesc aici cuvreun discurs asupra u[uraticu-lui geniu francez, care se mândre[ -te de peste dou\ secole cu „liberté– égalité – fraternité“. }ine, pe un-deva, de folclor, de locul comun,c\ francezii sunt egoi[ti [i zgârci]icu „ale lor“, [i darnici doar cu cenu le apar]ine. ~n fapt, mult-l\uda-ta generozitate a Fran]ei, careacord\ ad\post tuturor n\p\stui -]ilor, refugia]i politici sau econo-mici, e un alt fel de chiverniseal\,un soi de altruism r\sturnat. Pen-tru c\ orice om de geniu care ascris, a publicat, a inventat, a lan-sat o idee sau un concept revolu -]io nar `n vreme ce locuia `n Fran -]a, e adjudecat de statul francez,onorat cu tinichele pompoase nu-mite decora]ii [i exploatat cât sepoate de cinstit de institu]ii cultu-rale impuse drept standard mon-dial. Nume? Un imens dic]ionar!Acest fel de abordare a lucrurilore, probabil, corect din punct de ve-dere general uman. Avem o per-spectiv\ cuprinz\toare asupra exis -ten]ei, ca `ntreg. {i bine ar fi ca vi-ziunea francez\ s\ fie universalacceptat\, s\ duc\ omenirea lagradul necesar de responsabilita-te fa]\ de soarta speciei [i a plane-tei. (Numai habarn\ucii nu credc\ P\mântul alunec\ spre degra-dare iremediabil\!) Dar prima pie-dic\ pus\ respectivei viziuni apar -]ine tot francezilor, anume aceloroficiali care se pomenesc vorbindf\r\ s\ gândeasc\, precum fostulpre[edinte Chirac, care se l\udacu ni[te fotbali[ti negri, n\scu]i nAfrica [i naturaliza]i francezi da-torit\ unor interese strict finan-ciare. Fran]a câ[tigase nu [tiu cecampionat, fotbali[tii câ[tigaser\cât `ntreg PIB-ul tribului din careproveneau, `ns\ ]ara de unde ple-caser\ nu câ[tigase nici m\car in-teresul turistic al vreunei compa-nii all-inclusive! {i-atunci, cum s\

cread\ b\[tina[ii de-acolo n „liber-té – égalité – fraternité“?

Ce-am scris n paragraful de maisus n-are preten]ie de adev\r.Sunt subiecte discutate la o bere,la un coniac sau online, `n poianaFacebook. Ele circul\ `ns\, [i a tepreface c\ nu auzi a[a ceva ori a letrece `n rândul neghiobiilor con-damnabile mi se pare egal de stu-pid. S-au „rev\rsat“ `n pagina defa]\ la audi]ia noului album con-semnat sub numele lui Jean-Mi-chel Jarre: Electronica 1 – The Ti-me Machine (2015, Music AffairEntertainment Limited/Sony Mu-sic). Am zis „consemnat sub nu-mele...“, deoarece toate cele 16 pie-se sunt compuse [i interpretate deJarre `n colaborare cu branduriconsacrate ale pop-rockului elec-tronic. Am datoria elementar\ s\le n[ir: Boys Noize, M83, Air, Vin-ce Clarke, Little Boots, Fuck But-tons, Moby, Gesaffelstein, PeteTownshend, Tangerine Dream (adi -c\ Edgar Froese), Laurie Anderson,Armin Van Buuren, 3D (MassiveAttack), John Carpenter, LangLang. Piesele pot fi receptate ca unjoc de pl\cere, ca un test de perfor-man]\ (genul: „pân\ unde putemmerge `n direc]ia asta?“), ca o exa-gerare obi[nuit\ `n l\]imea ideiic\ „unde-s doi... e mai mult\ g\l\ -gie!“, ca o reunire de for]e pentruatingerea altui nivel artistic. Dis-cul se ascult\ f\r\ b\t\i de cap,deseori ai impresia c\ [tii ce urmeaz\[i nu r\mâi interzis de vreun ritminedit, de vreo textur\ uluitoare.~n final, surpriza vine dintr-o ne-cesitate stranie: vrei ca muzica s\continue cât recentul concert ThyVeils – opt ore!

Jarre consemneaz\ detaliile co-labor\rii `n c\r]ulia ata[at\ CD-ului [i `ntr-un film difuzat pe in-ternet. De apreciat. Evident c\ fie-care contributor a fost pl\tit, regu-lile stabilite dinainte, contractele`ntocmite au fost [i respectate.A[a func]ioneaz\ o colaborarenor mal\.

{i-mi amintesc f\r\ sictir de co-laborarea mea ([i-a altora), f\r\contract, la un c\r]oi de peste 1.000de pagini, a c\rui prim\ edi]ie, „decolec]ie“, a ap\rut cu numele ce-lor doi coordonatori scrise pe co-pert\ drept ce erau, iar a doua, „devânzare“, cu numele lor drept au-tori. Curat colaborare `n stil ro-mânesc!

Diferite stiluri de colaborare

Albumul bibliofil dedicat lui Chopin la standul Poloniei

Page 7: a deficitului democratic · 1,5 LEI Festivalul de Literatur\ de la Timi[oara, timp prielnic pentru a povesti R\zvan Chiru]\ Ajuns la cea de-a patra edi]ie, FILTM s-a desf\[urat la

Organizatorii, „o echip\ multica-lificat\, cu experien]\ de peste 10ani n conturarea festivalurilor demod\“, cum se autorecomand\ `ncomunicatele de pres\, au pus lacale „Primul Festival Interna]io-nal Cultural Monden de Promova-re a Trendurilor n mod\“, citareae, fire[te, din acela[i document.Ini]ial, nu mi-a venit s\ cred. Nupoate exista afinitate `ntre cultu-ral [i monden, cele dou\ no]iuni [isferele pe care le acoper\ nu au ni-mic `n comun, iar a le al\tura ast-fel e ca [i cum ai insinua sinoni-mia `ntre academic [i tabloide.

Ce putea fi mai potrivit pentruacest „eveniment“ decât sala ba-roc\ a Teatrului Na]ional „VasileAlecsandri“, doar e „interna]ional,cultural [i monden“ `n acela[itimp?! ~n plus, continui citarea,„spectacole de Teatru de Mod\ vor`ntregi unicitatea festivalului“ [inu oricum, ci „prin mbinarea ele -mentelor coregrafice de dans, pan -tomim\ [i teatru cu designul ves-timentar extravagant“. Ultimadat\ când am verificat, prin [coa-la general\, coregrafie [i dansaveau acela[i `n]eles, dar, deh,poate s-au descoperit nout\]i `ndomeniu. Am avut brusc un senti-ment de inferioritate profesio-nal\, constatând c\, de[i m\ inte-reseaz\ programatic noile formede teatru, despre „teatru de mod\“

nu [tiu absolut nimic! ~napoi lasurse, deci. Care m\ ilumineaz\:„...teatru de mod\ este un nou genartistic, marc\ `nregistrat\ [i pro-prietate intelectual\ Kasta Morre-ly, multi-premiat la nivel na]ional[i interna]ional“. S\ nu fii invi-dios? Curiozitatea nu-mi d\ pace[i, documentându-m\ online, afluc\ de]in\torul m\rcii `nregistrateeste „o asocia]ie cultural\ inter-na]ional\“, un organism neguver-namental fondat de „cercet\toriicare au realizat proiectele de Stan-dard ale calific\rilor pentru ocu-pa]ia Organizator spectacole (...)[i ocupa]ia Manechin (....) aproba-te de Autoritatea Na]ional\ pen-tru Calific\ri“. A[a deci!

Ia[i Fashion Week Festivalpro duce o revolu]ie nu numai `nplan estetic, ci [i `n privin]a teo-riei relativit\]ii timpului, b\tân-du-l pe Einstein `nsu[i. ConformKasta Morrely, Fashion Week areloc „`ntre 28 [i 29 octombrie, la ora19.00“. O s\pt\mân\ devine, adic\,o noapte. Valoarea nu cunoa[tegrani]e temporale [i nu se poate`mpiedica de un am\rât detaliu detemporalitate. Oricum, sunt nedu-merit\ [i rog s\ se deslu[easc\enig ma de programare pentru anu-i deruta pe cei interesa]i deaceast\ manifestare care va ridicastandardele „cultural mondene“ale tradi]ionalistului nostru ora[:

dac\ Fashion Week are loc „`ntre 28[i 29 octombrie, ora 19.00“, când semerge, de fapt, la Teatrul Na]ional?

Am dat drept exemplu acest festival [i pentru a atrage aten]iaasupra unui decalaj pe care `l con-stat tot mai frecvent ntre PR-ul ex-cesiv [i con]inutul unui eveni-ment. Ambalajul de PR e adeseaochios, ditirambic, dar asem\ n\ -tor unui balon de s\pun, am\gitor,dar gol pe din\untru. Unii organi-zatori se dovedesc mai preocupa]ide marketing [i promovare, indis-cutabil vitale pentru diseminareainforma]iilor [i atragerea publicu-lui, [i dispropor]ionat mai pu]inde conceptul, con]inu tul [i calita-tea reuniunii propriu-zise.

Revenind la Ia[i Fashion We-ek, constat c\ „Partener principaleste Prim\ria Ia[i“. ~ntr-adev\r,date fiind inten]iile municipalit\ -]ii vizavi de statutul de capital\european\ a culturii era firesc s\se asocieze cu un asemenea festi-val. Sprijin\ sfera nonguverna-mentalilor? O sprijin\. Se refer\la industriile creative? Se refer\.E interna]ional? E! Vor participacreatori de mod\ din Ucraina, Ita-lia [i România, dar„[i mul]i al]idesigneri invita]i special de la ma-rile evenimente de mod\ interna -]ionale“. Precum „LaFress byMari Sheludko & Valeri Passe(UKR), Tina Arena (IT), SartoriaRobu (IT), Tatiana Beli (IT), KastaMorrely, Cristiana Maria Purdes-cu, George Hojbota, Victoria Sa-va, Anki Permoda, Adriana Agos-tini, Atmosphere Fashion, Nicole-ta Obis, Alina Spatariu, Seroussi,Elite Mariaj, Valy Boiciuc, AlinaHulea, Hannami Shoes“. Iat\adev\rata detent\ a Ia[i FashionWeek!

Protagoni[ti ai „teatrului de mo -d\“ vor fi tineri `ntre 14 [i 30 de aniselecta]i `n aceast\ s\pt\mâ n\, ca-re „vor beneficia de un curs de for-mare gratuit [i la sfâr[itul festiva-lului vor primi un certificat de ab-solvire Manechin recunoscut“. Ci-tarea este conform\ cu originalul.

Ia[i Fashion Week este o [ans\unic\ [i pentru jurnali[ti: „ofer\posibilitatea acredit\rii jurna li[ -tilor profesioni[ti [i studen]ilor laJurnalism din România [i str\i -n\tate pentru a surprinde `n arti-colele lor atmosfera activi t\ ]ilorfestivalului. Acreditarea ofe r\

jurnali[tilor un ecuson oficial (…)[i sus]inere prioritar\ pentru aputea realiza articole [i interviuriexclusiviste cu echipele de specia-litate [i invita]ii VIP ai festivalu-lui pe durata activit\]ilor depreg\tire, repeti]ii, make-up, hair-style, sosire invita]i, dineuri posteveniment. Cele mai bune articole[i interviuri vor fi selectate de or-ganizatori pentru a fi publicate `nviitoarele campanii de promovarea festivalului na]ionale [i inter-na]ionale, `nso]ite de promovareajurnalistului“. Continui citareade pe site in extenso, `ntrucât, ve]ivedea, merit\: „Odat\ ob]inut\acreditarea, jurnalistul se anga-jeaz\, printre altele: s\ nu realize-ze articole, interviuri care s\ leze-ze demnitatea sau s\ prejudiciezeimaginea persoanelor participan-te la festival; s\ publice la finalul

fiec\rei zile de festival post\ri cureferire la festival pe paginile so-cial media personale sau ale publi-ca]iei reprezentate. Post\rile vorcon]ine la descriere denumirea«Kasta Morrely Fashion Week» [ilink c\tre o surs\ online oficial\K.M.F.W. (website sau pagini so-cial media); pân\ la data 30 noiem-brie 2015 s\ publice cel pu]in un articol cu o privire de ansambluasupra festivalului, `nso]it de foto-grafii [i date oficiale furnizate deorganizatori“. Oricum `l cite[ti,anun ]ul acesta nu are leg\tur\ cuzia ri[tii, deontologia jurnalistic\ [ilibertatea de expresie; e, ne`ndoiel-nic, pentru agen]i de marketing.

{i [ti]i care e culmea ironiei?Tocmai `nainte de a preda artico-lul, Ia[i Fashion Week m\ sur-prinde `nc\ o dat\: mi-a trimis oinvita]ie oficial\!

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 499 » 24 – 30 octombrie 2015

teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

Mare-i „scena“ Domnului!Am citit zilele trecute, mai `ntâi amuzat\, c\ci am crezut c\ e o glum\, un anun]public referitor la un mare eveniment: Ia[i Fashion Week – Festival interna]ionalde promovare a trendurilor `n mod\. Amuzamentul s-a estompat `ns\ pe m\sur\ce parcurgeam informa]iile l\muritoare, iar `n locul lui s-a instalat consternarea.

Page 8: a deficitului democratic · 1,5 LEI Festivalul de Literatur\ de la Timi[oara, timp prielnic pentru a povesti R\zvan Chiru]\ Ajuns la cea de-a patra edi]ie, FILTM s-a desf\[urat la

8 » interviu

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 499 » 24 – 30 octombrie 2015

INTERVIURI CU CELE DOU| COORDONATOARE ALE COLEC}IEI „STUDII ROMÂNE{TI“ DE LA POLIROM

România – eterna ]ar\ a deficitului democratic

Interviuri realizate de R\zvan Chiru]\

Lavinia Stan:România paredesprins\ din carteaprivind „familismulamoral“

CV-ul dumneavoastr\ esteimpresionant, sunte]i impli-cat\ `n foarte multe activi -t\]i. Cum de a]i acceptat s\coordona]i colec]ia „StudiiRomâne[ti“ de la Polirom?

Colec]ia reprezint\ unul dintreprogramele prioritare ale Soci-et\]ii de Studii Române[ti, a c\reipre[edint\ sunt. Societatea a fost`nfiin]at\ `n anul 1973 de un grupde profesori [i studen]i americanipentru care România prezenta uninteres deosebit – printre einum\rându-se Jim Augerot, dar[i Mircea Eliade. De la nceput, deci,Societatea a reunit atât românirefugia]i n str\in\tate, cât [i occi-dentali atra[i de exotismul acestei]\ri aflate la por]ile Occidentului.Editura Polirom este partener\ aSociet\]ii de Studii Române[ti `nlansarea acestei colec]ii extrem deoportune. Este o onoare pentrumine s\ fiu implicat\ `n acestproiect care sper s\ aduc\ o seriede volume de `nalt\ ]inut\ intelec-tual\ [i rigurozitate metodologic\`n aten]ia publicului românesc, `nspecial a celui universitar. Desf\ -[or multe alte activit\]i `n par -teneriat cu alte edituri din afar\României, `ns\ colaborarea laaceast\ colec]ie cu Editura Poli -rom [i istoricul Irina Livezeanu`mi d\ o satisfac]ie deosebit\!

Cât de mare mai este `n Occi-dent interesul pentru culturadin România?

Colec]ia a fost constituit\ `ntr-unmoment foarte oportun, când So-cietatea noastr\ a câ[tigat un nu -m\r impresionant de noi membrice studiaz\ [i predau `n nume -roase universit\]i din România,Moldova [i str\in\tate. Spe r\m ca`n timp s\ atragem [i mai mul]iprofesori [i studen]i pasiona]i dediferite aspecte ale culturii româ -ne[ti. Interesul pentru acest gende studii r\mâne ridicat, nu nu-mai pentru c\ aceast\ ]ar\ con-tinu\ s\ reprezinte un caz aparte`n regiune, dar [i pentru c\ o nou\genera]ie de anali[ti s-a ridicat re-cent. ~n primul rând, este de noto-rietate faptul c\ România `nc\ocup\ o pozi]ie unic\, de neinvidi-at, `n ceea ce prive[te ineficien]aguvernamental\, clientelismul [inepotismul politic, polarizarea [ifragmentarea excesive, discre -pan ]ele sociale, deficien]ele dinsistemul de s\n\tate, apatia elec-toral\ sau partizanatul inutil, ca

s\ amintim doar unele aspecte. ~nmulte privin]e, România pare a fidesprins\ din cartea lui EdwardBanfield privind „familismul amo -ral“ [i lipsa acut\ de capital social,identificate de el `n anii ’50 `n co -mu nit\]ile italiene de lâng\ Bari,`n Puglia. ~n România, toate aces-te tare ]in primele pagini ale zia -relor aproape `n fiecare zi, indi -când un serios deficit democraticlocal. De ce procesele politice r\ mânatât de contorsionate [i risi pi toa -re de ener gii, care este contribu]iafactorilor de decizie poli tic\ [i aelectoratului larg la aceas t\ starede fapt, care sunt efectele de lung\durat\ [i care ar putea fi even-tualele remedii – toate aceste `n -treb\ri transform\ România `ntr-un caz interesant de analiz\ po -litic\, sociologic\, economic\ [icultural\. Num\rul de c\r]i, stu -dii [i articole publicate pe acesteteme dovede[te tocmai acest in-teres constant. ~n al doilea rând,`n ultimii ani s-a ridicat o nou\ ge -nera]ie, format\ din profesori uni-versitari [i speciali[ti guverna-mentali care [i-au nceput carierele

`n ultimii zece ani n România sau`n afara ei. Analizele care atingprobleme relevante studiilor ro -mâne[ti s-au multiplicat, iarmulte dintre aceste contribu]iisunt semnate de membri ai noiigenera]ii. Colec]ia lansat\ de Soci-etatea noastr\, `n colaborare cuEditura Polirom, `ncearc\ s\ fac\disponibile publicului românescunele dintre aceste studii, celecare consider\m c\ se remarc\prin excelen]\.

Colec]ia folose[te ca „metod\de evaluare blind peer reviewpentru a selecta manuscrisede cea mai `nalt\ calitate,redactate `ntr-un stil accesi-bil“, dup\ cum se precizeaz\`n prezentarea acesteia. Ce`nseamn\ concret respectivametod\ de evaluare, `n ter-meni pe `n]elesul cititoruluinespecialist?

Calitatea manuscriselor selectateeste evaluat\ printr-un procesfoarte similar – a[ putea spune chiaridentic – celui folosit de colec]iile

propuse de edituri de circula]ieinterna]ional\ din str\in\tate.Autorii pun la dispozi]ia edito-rilor colec]iei fie manuscrisulcomplet, fie un capitol `n form\ fi-nal\ `nso]it de o propunere detali-at\ care prezint\ argumentulprincipal al volumului, contri -bu]ia sa la literatura deja exis-tent\, avantajele fa]\ de alte studiisimilare publicate recent, al\turide o explica]ie privind audien]ac\reia i se adreseaz\. S\ nu uit\mc\, `n cele mai multe cazuri, ma -nuscrisele pe care colec]ia noas-tr\ le are `n vedere sunt traduceri`n limba român\ ale unor volumedeja publicate de edituri de pres-tigiu interna]ional. De aceea, do -sarul `naintat de autori c\tre edi-torii colec]iei deseori include [irecenzii (sau extrase din acestea)publicate `n reviste de speciali-tate. Ambi]ia noastr\ este s\ adu -cem `n fa]a publicului românesctitluri apreciate de o comunitateacademic\ mai larg\ decât ceastrict din România. ~n multe pri -vin]e, aceast\ comunitate interna -]ional\ este mai exigent\ – astapentru c\, de exemplu, universi-tarii români consi der\ normal s\discute cazul României, ns\ acestlucru nu se `ntâmpl\ `n str\in\ -tate, unde selectarea Românieitrebuie s\ fie „vândut\“ drept oopera]iune interesant\ teoretic [iriguroas\ metodologic. Acest ar-gument nu este u[or de construitatunci când România este cân -t\rit\ `n compara]ie cu alte ]\ri,unde accesul la informa]ie poateeste mai lesnicios, limba mai acce-sibil\ [i ana lizele deja existentemai bogate. Aceast\ perspectiv\te oblig\ s\ pui sub semnul `n -treb\rii locurile comune [i afir-ma]iile larg acceptate [i uneori s\le recuno[ti ca nefondate.

De ce a]i ales, pentru primulvolum publicat `n cadrulcolec]iei, cartea lui Roland

Editura Polirom a lansat `n aceast\ var\colec]ia „Studii române[ti“, care dore[tes\ reuneasc\, printre altele, volumescrise de profesori [i speciali[ti dinstr\in\tate pasiona]i de culturaromâneasc\. Majo ritatea lucr\rilor,

traduceri ale unor c\r]i publicate laedituri din afara ]\rii, dar [i volumeredactate direct `n limba român\, vor fifurnizate de membrii Societ\]ii de StudiiRomâne[ti (SRS), o organiza]ie cu patrudecenii de existen]\ `n Occident.

Coordonatoarele colec]iei sunt LaviniaStan ([efa Departamentului de {tiin]epolitice al Universit\]ii „St. FrancisXavier“ din Canada [i pre[edintele SRS) [i Irina Livezeanu (profesor de istorie `ncadrul Universit\]ii Pittsburgh din SUA).

Lavinia Stan

Page 9: a deficitului democratic · 1,5 LEI Festivalul de Literatur\ de la Timi[oara, timp prielnic pentru a povesti R\zvan Chiru]\ Ajuns la cea de-a patra edi]ie, FILTM s-a desf\[urat la

interviu « 9

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 499 » 24 – 30 octombrie 2015

Clark Sfânt\ tinere]e legio -nar\. Activismul fascist `nRo mânia interbelic\?

De[i oarecum `ntâmpl\toare,selec]ia s-a dovedit de bun augur.Colec]ia a fost lansat\ anul acestacu dou\ titluri publicate aproapesimultan. Traducerea c\r]ii luiRoland Clark a fost trimis\ primala tipar, de aceea a ap\rut nainteac\r]ii celuilalt istoric, VladimirSolonari. Ne bucur\m c\ studiulsemnat de tân\rul istoric Clark, oanaliz\ de mare rigoare [i fine]e, alansat colec]ia noastr\ pe pia]a ro -mâneasc\. Sper\m c\ titlurilepublicate `n viitor se vor ridica laaceea[i `n\l]ime [i vor oferi publi -cului românesc exemple de anali -z\ de prim\ mân\, fondat\ pe per-spective [i teorii considerate a fi deultim\ or\ pe plan interna]ional.

Colec]ia „se adreseaz\ spe-ciali[tilor, dar [i publiculuilarg interesat de istoria [icultura român\“. Care estelinia de echilibru pentru aajunge la cele dou\ categoriide public? V\ `ntreb pornindde la prejudecata c\ ceea ce `iatrage pe speciali[ti poate s\nu fie suficient de atractivpentru publicul larg.

Volumul lui Clark exemplific\poate cel mai str\lucit modul `ncare vrem s\ echilibr\m acestedou\ deziderate. Colec]ia r\mânepân\ la urm\ academic\, dar ea seadreseaz\ unui public mai largdecât cel format strict din spe-ciali[tii domeniului `n care ti-tlurile s-ar `ncadra formal ca mo -dalitate de abordare teoretic\. Nuvom publica nuvele, volume vul-garizatoare sau manuale, dar niciteze de doctorat pedante sau textescrise `ntr-un jargon impenetra-bil, ale c\ror argumente pot fidoar ghicite, niciodat\ evaluate cuadev\rat. Volumul cu care colec -]ia a debutat anul acesta demon-streaz\ cu claritate faptul c\ o calede mijloc poate fi g\sit\, f\r\ a peri-clita `n vreun fel integritatea [iacuitatea argumentului. ~n multeprivin]e, diferen]a dintre publicullarg [i cel academic ]ine `ntr-ade -v\r de prejudecat\ mai mult decâtde realitate. Grani]ele dintre celedou\ grupuri sunt mult mai fluidedecât se sugereaz\ deseori. {idumneavoastr\, [i eu facem partedin publicul larg, atunci cândr\sfoim o carte de sociologie, spreexemplu. Autorul trebuie s\-[ipre zinte mesajul, argumentul `n -tr-un stil clar [i inteligibil [i pen-tru cei mai pu]in familiariza]i cucadrele teoretice folosite `n aceldomeniu. Altfel nu `l vom `n]e -lege. Dar asta nu `nseamn\ c\ tre-buie s\ scrie pentru robo]i saupentru un public neversat [i s\

prezinte un argument ce ignor\nevoia de rigurozitate `n organi-zare, structur\, interpretare [imetodologie. Dac\ ne pierdem `npublicul larg atunci când citimc\r]i scrise de al]i speciali[ti, sun-tem exper]i `n domeniile noastre.Personal, nu [tiu nici un politologcare dore[te s\ se adreseze numaiunui public limitat – cele maibune c\r]i `n domeniul meu suntscrise ntr-un limbaj accesibil, darnu simplificator. Fondul [i formamerg mân\ `n mân\, din punctulmeu de vedere, amândou\ fiindimportante.

Irina Livezeanu: „O perioad\ istoric\idealizat\ trebuie«scormonit\» cu atât mai mult“

Cum vi se pare c\ au fost per-cepute `n România primeledou\ volume care au ap\rut`n cadrul colec]iei „Studiiromâne[ti“? Mai ales c\ am-bele au fost lansate `ntr-unmoment `n care polemicilepe legea 217/2015, cunoscut\ca „antilegionar\“, erau laapo geu.

Recenziile pe care le-am v\zut `n„Revista 22“, „LaPunkt“, „Obser-vator Cultural“, „Ramuri“ [i Con-tributors.ro despre ambele vo lumeau fost foarte pozitive [i substan -]iale. Au mai fost [i mici semna -l\ri `n „Adev\rul“ [i Histo ria.ro,de exemplu. Or fi fost [i altelepoate? E impresionant cât de rap-id au ap\rut. ~n SUA, cartea luiRoland Clark a ie[it tot vara tre-cut\, un pic mai devreme `n en-glez\, [i nu a fost `nc\ recenzat\public. ~n SUA sau Anglia du rea -z\ pentru c\ tot procesul treceprin redac]ia revistelor de specia -litate `ntr-un ritm tare lent.

~ntâmplarea a f\cut ca primeledou\ volume din colec]ia Societ\ -]ii pentru Studii Române[ti (SRS)la Polirom s\ trateze teme `nru-dite din aceea[i perioad\: tinere-tul fascist din România [i respec-tiv politicile de epurare etnic\ aleregimului Antonescu. Publicarealor a coincis [i cu legea 217. E posi-bil s\ fie o `ntâmplare de bun au-gur. Interesul `n chestiunile de-spre care scriu Solonari [i Clarkeste probabil m\rit de dezbateriledin pres\ [i social media desprelegea 217, care se ncadreaz\ ntr-oserie de legi similare care exist\`n Europa occidental\ de mult.Desigur, contextul e altul, dat fi-ind cenzura extrem\ din Româniacomunist\ despre tot, inclusivanii de vârf ai extremei drepte [icei ai r\zboiului [i dictaturii

Antonescu. Clark [i Solonari vincu o cercetare `n profunzime aG\rzii de fier [i a regimului An-tonescu, iar c\r]ile lor au virtuteade a fi scrise de la distan]\ ideolo -gic\ de aceste noi, dar de fapt camvechi, dezbateri. ~n principiu arputea s\ pun\ discu]iile „de opi -nie“ (opinii care r\mân la fel`nainte [i dup\ dezbatere) `n alt\cheie [i pe te meiuri empirice.

Perioada interbelic\ este ide-alizat\ `n mentalul colectivromânesc, au dovedit-o [ireac]iile la legea men]ionat\mai sus. Cele dou\ lucr\ripun ntr-o nou\ lumin\ aceast\perioad\, dar [i personajeconsiderate `nc\, de o parteimportant\ a popula]iei, eroi.Cât de riscant\ este o astfelde abordare?

Da, perioada interbelic\ are o au-reol\ extraordinar\ pentru uniicititori de azi. Cred c\ ea vine [iprin compara]ie cu istoriile dedup\ interbelic: `ntâi un r\zbois\lbatic `n preajma [i `n urmac\ruia România a pierdut teri-torii, sute de mii de vie]i, milioanede cet\]eni [i adjectivul de „Ma -re“; [i apoi dictatur\ comunist\.Dar aureola mitului [i a memorieinu `nseamn\ c\ anii aceia nu tre-buie `n]ele[i `n toat\ complexi-tatea lor. Fiecare episod [i er\merit\ s\ fie analizate pe baza unei cercet\ri exaustive, f\r\ pre -judec\]i sine ira et studio; a[ spu -ne chiar c\ o perioad\ idealizat\,romantizat\ trebuie „scormo ni -t\“ cu atât mai mult. Mai cred c\intelectualii, cititorii din genera -]iile tinere din România [i Moldo-va sunt curio[i despre anii ’30-’40.A[a c\ nu v\d un risc atât de mare.

Care este, de fapt, scopulprincipal al acestei noi co lec -]ii? Ne pute]i spune alte ti-tluri ce vor urma s\ apar\ `ncadrul s\u?

Vrem s\ aducem publicului româ-nesc literatur\ de specialitate dindomeniul Studiilor ro mâne[ti pu -blicat\ `n lume [i cu o anumit\consecven]\. Unele titluri [i au-tori se traduc desigur oricum, daruneori din `ntâmplare. Titlul`ntreg al colec]iei este „RomanianStudies“/ „Studii Ro mâne[ti“/„Etudes roumaines“/ „Rumäni -sche Studien“ ([i am putea conti -nua cu `nc\ alte limbi) tocmaipentru c\ am vrut s\ suger\m oarie larg\, transna]ional\ a aces-tui domeniu academic! ~n acela[itimp, am vrea s\ public\m pe baz\de peer review [i volume de cer -cetare scrise direct `n limba ro -mân\.

Ca noi apari]ii avem `n vedereun volum colectiv publicat foarte

recent `n SUA [i care e extrem deoportun, România Post-Comu-nist\ la 25: Trecut, Prezent, Viitor,coordonat de Lavinia Stan [i Di-ane Vancea, cartea Cristinei Va -tulescu, publicat\ la Stanfordacum cinci ani, despre impactulSecurit\]ii ([i NKVD) asupra li -teraturii [i filmului `n URSS [iRomânia, Estetic\ securit\]ii, vo -lumul lui Alex Drace-Francis pu -blicat de Tauris `n 2006, desprecultura scris\ `n }\rile Române`n secolele XVIII-XIX.

Dumneavoastr\, `n schimb,ave]i publicat\, `n limba ro -mân\, o singur\ carte, Cul-tur\ [i na]ionalism `n Româ-nia Mare. 1918-1930. Cum des-a `ntâmplat astfel, de[i ave]io activitate editorial\ consis-tent\ `n limba englez\?

Experien]a acelei c\r]i publicatemai de mult a fost destul de ameste-cat\. Am mai publicat unele capi-tole `n volume colective `n Româ-nia. Dar sper s\ fie o vii toare cartecât de curând, eventual chiar `ncolec]ia „Studii româ ne[ti“.

La o conferin]\ organizat\ deICR, `n 2007, a]i vorbit despre„autarhia istoricului [i a is-toriografiei“ române[ti. La cev\ referea]i?

Ah, la o conferin]\ la Indiana Uni-versity, oare? M\ refeream, cred,la lumile separate [i oarecum sufi-ciente ale istoricilor romani[ti,cei din România [i cei din Occident.Temele, stilul, cenzura [i auto-cenzura din perioada comunist\,

toate contribuiau la ]inerea aces-tor zone academice la distan]\una de alta. Revolu]ia din ’89 ades chis posibilitatea demont\riizidului, a autarhiei, a zonelor, darcrearea unei comunit\]i acade-mice comune nu se face instanta-neu [i cred chiar c\ pentru uniiacademicieni din România, obi[ -nui]i cu modul lor de lucru, dis-pari]ia zidului a fost incomod\.

Cum arat\, dup\ opt ani de laacea conferin]\, istoriografiaromâneasc\? ~n ce m\sur\au tinerii istorici mai multcuraj `n a deconstrui [i re-construi istoria, mai alescând vine vorba despre deli-cata perioad\ interbelic\?

Sunt impresionat\ de tinerii is-torici din România (sau cei deorigine din România). Mul]i austudiat [i `n str\in\tate `n ultimulsfert de veac, poate c\ pe ei `icunosc eu mai bine, [i au devenitexcep]ional de bine preg\ti]i [i deerudi]i. ~mbin\ cunoa[terea in-tim\ a culturii [i societ\]ii `n careau crescut cu lecturi ample `n maimulte discipline [i cu metode ab-solut la zi. Tineri originari dinRomânia predau `n str\in\tate,al]ii lucreaz\ `n România, dar facstagii la diverse institute `n Occi-dent. ~ntâlnirile ntre ei [i noi sunttot mai frecvente. Comunitateatransna]ional\ de romani[ti lacare visam acum opt ani devinedin ce `n ce mai real\ [i asta neavantajeaz\ pe to]i. SRS, inclusivprin conferin]ele periodice `nRomânia [i prin colec]ia asta decarte, poate facilita o transfor-mare care e deja `n curs.

Irina Livezeanu

Page 10: a deficitului democratic · 1,5 LEI Festivalul de Literatur\ de la Timi[oara, timp prielnic pentru a povesti R\zvan Chiru]\ Ajuns la cea de-a patra edi]ie, FILTM s-a desf\[urat la

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 499 » 24 – 30 octombrie 2015

10 » carte

Rugul, de György Dragomán,o carte-experien]\

Eli B\dic\

Lumea Emmei penduleaz\ con-stant `ntre certitudini [i `ndoieli,realitate [i fantezie, prezent [i tre-cut, vechi [i nou, adul]i [i adoles-cen]i, responsabilit\]i [i momentede relaxare [i joac\, toate ]esutecu episoade de un realism magicsavuros. Cititorului `i este `mpru-mutat\ perspectiva fetei-narator,astfel ncât nedrept\]ile, cruzimeaistoriei cap\t\ alte forme, mai vii,mai puternice. Similar cu ceea cese `ntâmpl\ `n Regele alb (primacarte a lui Dragomán tradus\ [ipublicat\ `n 2008, de Editura Poli-rom), atunci când narator esteb\ie]elul Dzsata, iar spa]iul [i tim-pul (perioada totalitar\, `n Româ-nia) adun\ valen]e din ce `n cemai profunde, `n momentul `n ca-re ele sunt analizate, sim]ite,tr\ite de un copil.

Emma te prime[te cu totul `nvia]a ei (e o carte deschis\, dac\vre]i, un soi de jurnal care se con-struie[te n fa]a ochilor no[tri): or-fan\ – p\rin]ii i-au murit `ntr-unaccident banal, `n drum spre o

petrecere –, trece, o sut\ cincizeci[i dou\ de zile, prin traiul la co-mun cu al]i copii afla]i `n aceea[isitua]ie, de care se ata[eaz\ emo -]ional, când, deodat\, afl\ de exis-ten]a bunicii din partea mamei,abia `n momentul `n care aceastavine s\ o „revendice“. Rela]ia bu-nicii cu mama Emmei r\mâne`nv\luit\ `n mister mult, multtimp – totul este pus sub tain\, tre-cutul este `ntr-atât de dureros`ncât se vorbe[te despre el la pre-zent, traumatic, poetic, `nv\lurat.

„Suferin]a ne ajut\ s\ ne amin-tim, dar `n a[a fel `ncât nu re -]inem numai durerea, ci totul,pentru c\ trebuie s\ ne amintimtotul, pentru c\ doar atât avem,ceea ce ne amintim, ceea ce uit\mnu mai exist\, dispare din trecut,dispare de pe lume. (...) Bunica zi-ce s\ ]in minte c\ de uitat e u[or s\ui]i. Poate c\ acum am impresiac\ n-o s\ uit niciodat\ nimic [i c\o s\-mi amintesc `ntotdeauna to-tul, `ns\ nu va fi a[a. Pân\ [i celemai importante lucruri pot fi uita-te, [i cele mai pl\cute, [i cele mai

nepl\cute, [i cea mai mare sufe-rin]\, [i cea mai mare fericire, to-tul, totul“ (p. 61).

Copila-curând-adolescent\, `npragul maturiz\rii, p\r\se[te or-felinatul [i, `n urma unei c\l\toriifantastice (fabuloas\ secven]\ cul\utarii [i bunica dansând `ntren), ajunge n ora[ul [i n casa ncare ns\[i mama sa a locuit. Deci-de, rând pe rând, situa]ie cu si-tua]ie, s\ r\mân\ lâng\ bunica ei,pe care ajunge s\ o `n]eleag\ in-tim [i s\ o salveze atunci cândaceasta are cea mai mare nevoie.

Drumul pe care `l parcurgeEm ma pentru a se descoperi pe si-ne, a-[i cunoa[te cu adev\rat fami-lia, a-[i g\si identitatea n momen-te debusolante chiar [i pentru ceimaturi, `ntr-un univers `ntors cususul `n jos, a[a cum este timpulpost-revolu]ie, este sinuos, `nc\r -cat de obstacole, peripe]ii, dar, to-todat\, [i de sens [i farmec. ~[i `m -p\rt\[e[te experien]ele dup\ mo-toul bunicii:

„Ai voie s\-]i `mp\rt\[e[ti celemai dureroase experien]e numai`n a[a fel `ncât cel care le aude s\aib\ impresia c\ i s-au `ntâmplatchiar lui, c\ sunt propriile lui ex-perien]e“ (p. 76).

De altfel, ping-pongul relat\ri-lor experien]elor este mereu din -spre bunic\ spre nepoat\ [i din -spre nepoat\ `nspre noi, cititorii.Pove[tile sunt atât de bine narate`ncât da, ai senza]ia c\ sunt ale ta-le, c\-]i apar]in. Sau, cel pu]in, c\empatizezi cu situa]iile, neferici-rile, torturile celor dou\. Bertukaeste prietena ta care `]i cere s-o as-cunzi, Miklos, iubirea ne`mpli-nit\, Nea Pali, antrenorul perso-nal de orientare sportiv\, Kriszti-na, colega ta de banc\ r\ut\ -cioas\, traumatizat\ de moarteasurorii gemene, Peter este primata iubire adolescentin\ [.a.m.d.

Dragomán e acel scriitor care`]i pune `n mân\ un puzzle solid –nu folosesc la `ntâmplare terme-nul, exist\ [i un episod cu micu]aEmma care `ncearc\ s\ pun\ capla cap un puzzle, `mpreun\ cutat\l s\u – [i te las\ s\ alegi cum `lvei construi, ce chei decizi s\ in-terpretezi, ce palier este mai im-portant pentru tine, ca cititor. Este atât de suculent romanul, are

atâtea fire, `ncât e imposibil s\ nug\se[ti captivant Rugul. Fac omic\ parantez\ pentru a accentuac\ ritualurile fantastice sunt infu-zii constante, iar magia [i supra-naturalul `[i fac loc `n concret, `ncotidian. Totul este insinuat, na-ra]iunea ne indic\ anumite puterilatente pe care Emma le desco-per\ `n ea, sub `ndrumarea buni-cii, dar a crede sau nu `n ele, ahot\r` dac\ acestea servesc peisa-jului sau nu, dac\ aveam nevoiede aceast\ latur\ `ntr-o astfel decarte, `i r\mâne de stabilit fie c\ -rui cititor `n parte. Personal, credc\ secven]ele `n care cele dou\creea z\ un om de lut care s\ le ape-re sau `[i doresc s\ se `ntâmple ce-va [i rezultatul este cel dorit suntminunat de bine scrise [i inserate`n ansamblul narativ.

Singurul ora[ din România `n

care oamenii continu\ s\ caute vinova]i [i s\ verse sânge chiar [idup\ ce revolu]ia s-a terminat, ob-sesia afl\rii adev\rului, a Secu-rit\]ii, problemele tipice adoles-cen]ei, competi]iile [colare, `ndr\ -gostirile, renun]\rile, pasiuniledescoperite pe parcurs, [ican\rile,capcanele sunt doar alte câteva di-rec]ii `nspre care romanul unuiadintre cei mai cunoscu]i [i apre-cia]i scriitori maghiari n\scu]i `nTârgu-Mure[, György Dragomán,merge puternic. ~n totalitatea lui,Rugul – un alt ritual, a propos, ca-re devine din ce `n ce mai greu destins – este o carte pe care a[ reco-manda-o cu ochii `nchi[i [i mânape inim\, vorba aceea.

György Dragomán, Rugul, traduceredin limba maghiar\ de Ildiko GabosFoar]\, colec]ia „Biblioteca Polirom.Actual“, Editura Polirom, 2015

~n Rugul lui György Dragomán, locuie[ti intens câtevazile bune. Patruzeci [i dou\ de capitole, `ntinse petrei sute patruzeci [i patru de pagini, compununiversul Emmei, o copil\ surprins\ `n trecerea spreadolescen]\, `ntr-un ora[ din Transilvania, `n perioadaimediat de dup\ revolu]ia din ’89 [i `nceputul tulburedin ’90. Un roman cursiv, concis, consistent, cu frazecomplexe, bine strunite, atent a[ezate `n pagin\ [i `nnara]iune, mai multe planuri narative, reunite sub unsingur timp verbal – prezent! – care ofer\ pove[tii unplus de autenticitate, emo]ie, tr\ire. Lectura Ruguluieste o experien]\ per se.

Page 11: a deficitului democratic · 1,5 LEI Festivalul de Literatur\ de la Timi[oara, timp prielnic pentru a povesti R\zvan Chiru]\ Ajuns la cea de-a patra edi]ie, FILTM s-a desf\[urat la

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 499 » 24 – 30 octombrie 2015

actualitate « 11

Premiul special al cititorilor pentru Lucian Dan Teodorovici la ANGELUS, 2015

Premiul „Natalia Gorbaniewska“a fost creat in 2013, ca omagiu aduspoetei [i disidentei ruse NataliaGorbaniewska, pre[edint\ a juriu-lui Premiului ANGELUS de la pri -ma edi]ie [i pân\ `n 2013, anul dece-sului s\u. Premiul se acord\ `n ur-ma voturilor online ale cititorilor,iar `n acest an Matei Brunul a`ntrunit cel mai mare num\r devoturi. Romanul a ap\rut la Edi-turile Amaltea/ ATUT, `n tradu -cerea Radosławei Janowska-Las-car, prilej cu care, `n luna februa -rie a acestui an, autorul [i-a `ntâl-nit cititorii din Var [ovia, Cracovia,Wrocław, Pozna [i Gdansk.

Una dintre cele mai apreciate[i mai elogiate apari]ii ale anuluieditorial 2011, Matei Brunul a fostdistins cu Premiul literar „Augus -tin Fr\]il\“, Premiul revistei „Ob-servator cultural“, Premiul Na]io -nal de Proz\ al „Ziarului de Ia[i“,Premiul pentru Proz\ al revistei„Ateneu“, Premiul special al pu -blicului la Gala Industriei de Car -te din România [i a fost desemna t„Cartea anului“ de c\tre revista„Contrafort“.

Matei Brunul a mai ap\rut `nFran]a (Gaïa Éditions/ActesSud), Bulgaria (Paradox) [i Un-garia (Libri Kiadó) [i va mai fi

tradus [i publicat `n Turcia (De -da lus), Ma ce donia (Bata Press) [iSUA (Dal key Archive Press).

Anul acesta, Lucian Dan Teo -dorovici s-a num\rat [i printrecei [ase scriitori finali[ti ai edi]ieiPremiului ANGELUS, al\turi deJacek Dehnel (Polonia), Andrzej

Stasiuk (Polonia), Drago Jančar(Slovenia), Olga Tokarczuk (Polo-nia), Ziemowit Szczerek (Polonia)[i Serhij Jadan (Ucraina) – care afost desemnat câ[tig\tor, cu volu-mul Mesopotamia.

De la prima edi]ie a PremiuluiANGELUS – cea mai important\

distinc]ie `n domeniul crea]iei deproz\ pentru un volum tradus `nlimba polon\ –, `n 2006, Româniaa mai ob]inut o singur\ nomi -naliza re pe lista scurt\, `n 2010:Norman Manea pentru romanul~ntoarce rea huliganului (Poli rom,2003, 2006, 2008, 2011).

Lucian Dan Teodorovici a ob]inut Premiul special al cititorilor „Natalia Gorbaniewska“, `n cadrulprestigiosului Premiu Literar al Europei CentraleANGELUS, Polonia, edi]ia 2015, pentru romanul Matei Brunul (Polirom, 2011, 2014, disponibil [i `nedi]ie digital\). Scriitorul a fost prezent la festivitate,primind premiul din partea primarului ora[uluiWrocław, Rafal Dutkiewicz, [i a pre[edintelui juriului,prof. Mykola Riabczuk.

~ntâlnire cu Ioan T. Morar [i Cartea de la cap\tul lumiiMiercuri, 28 octombrie, ora19.00, la Libr\ria HumanitasKretzulescu (Calea Victorieinr. 45), Ioan T. Morar vaavea o `ntâlnire cu cititoriiprilejuit\ de apari]ia volu-mului Cartea de la cap\tullumii. La un pas de Paradis:dou\ luni `n Noua Caledonie[i o s\pt\mân\ `n Vanuatu(Polirom, 2015, disponibil [i`n edi]ie digital\).

Autorul va sus]ine o sesiune de au-tografe, iar amfitrionul serii va fiCristian P\tr\[coniu.

„«Fericit cel care, ca Ulise, ac\l\torit `n jurul p\mântului»,spune un faimos vers. Ei bine, IoanT. Morar a reu[it o performan]\care, la rându-i, ar trebui s\-[i g\ -seasc\ homerul: el a c\ l\torit lacap\tul lumii! A locuit vreme dedou\ luni `ntr-un paradis de o pa -ralizant\ frumuse]e, «o frumuse]e

care se risipe[te `n gol», dup\ cumo define[te autorul, `ncercând s\`n]eleag\ alteritatea absolut\“, sus -]ine Mircea Mih\ie[. Acesta maicrede c\ aceast\ carte este „o fabu-loas\ dare de seam\ a unui timpsuspendat, a scufun d\rii `ntr-o lu -me n care cutuma reprezint\ nc\principala for]\ de organizare avie]ii cotidiene [i `n care ritua lu -rile str\vechi (de la canibalism lageometria ascu]it\ a dan surilorciviliza]iei kanak) amintesc destr\mo[ii afla]i la doar o arunc\ -tur\ de suli]\. Ioan T. Mo rar a sur-prins Noua Caledonie `ntr-un mo-ment `n care, sub presiunea vre -mii, se preg\ te[te s\ sar\ – [i o facecu gra]ie de felin\ tropical\ – dinlumea arhaic\ `n cea postmoder -n\. Probabil c\ pes te câ]iva ani,paradisul neocaledonian va fi doaro amintire. Pân\ atunci, s\ ne bu-cur\m al\turi de scriitorul care,departe de lumea dezl\n ]ui t\, aavut norocul s\ tr\iasc\ dou\ lunica-ntr-un haiku boreal despre scoici,cocotieri, infinite plaje cu nisipalb [i-o lini[te de nceput de lume“.

Page 12: a deficitului democratic · 1,5 LEI Festivalul de Literatur\ de la Timi[oara, timp prielnic pentru a povesti R\zvan Chiru]\ Ajuns la cea de-a patra edi]ie, FILTM s-a desf\[urat la

– Fragment –

Montague m\ `ntâmpin\ `n u[acasei mele, `nconjurat de frun zeleverzi ale viei aidoma unei Plantagenista dintr-un manuscris ilumi-nat – o plant\ care r\mâne verde,indiferent de solul din care r\saresau de vreme.

M\ ajut\ s\ descalec [i m\ ia debra] pe când urc\m treptele pu]in`nalte de la intrare. Bag\ de seam\`ncordarea din pasul meu.

— ~mi pare r\u c\ te-am pus pedrumuri, spune.

— Prefer s\ fac drumul pân\ laLondra decât s\ ajung\ prea târ-ziu vestea pân\ la mine, la ]ar\,spun eu sec. Du-m\ la mine n oda-ie [i `nchide u[a, ca s\-mi spui cese `ntâmpl\.

Face cum `i poruncesc [i, câte-va minute mai târziu, stau a[e zat\`n jil]ul meu de lâng\ foc, cu unpahar de vin fiert n mân\, iar Mon -tague st\ `n picioare `n fa]a c\mi-nului, sprijinindu-se de prichiciuldin piatr\ [i uitându-se la foc.

— Am nevoie de sfatul Domniei

Tale, spune. Am fost invitat s\ iaucina cu Thomas Cromwell.

— Ia cu tine o lingur\ cu coad\lung\, i spun, iar fiul meu mi r\s -punde cu un zâmbet silit.

— Ar putea fi semnalul c\ totulse schimb\.

~ncuviin]ez din cap.— {tiu despre ce-i vorba; este

invitat [i Henry Courtenay cu mi-ne; a vorbit cu Thomas Seymour,care a jucat mult\ vreme c\r]i cuThomas Cromwell, cu NicholasCa rew [i cu Francis Bryan.

— Carew [i Bryan au fost sus -]in\tori de-ai familiei Boleyn.

— A[a este. Dar acum, dat fiindc\ este v\r cu familia Seymour,Bryan o sf\tuie[te pe Jane.

~ncuviin]ez din cap.— Deci Thomas Cromwell ne

caut\ prietenia acelora dintre noicare o sus]inem pe prin]es\ saucare sunt rude cu Jane Seymour?

— Tom Seymour m-a asiguratc\, dac\ Jane ar ajunge regin\, arrecunoa[te-o pe prin]es\, ar adu-ce-o la curte [i s-ar ngriji s\ fie re-pus\ `n drepturi ca mo[tenitoare.

Ridic din sprâncene.— Cum ar putea ajunge Jane

regin\? Cum ar putea face Crom-well a[a ceva?

Montague coboar\ glasul, de[isuntem la noi acas\ [i u[a e nchi s\.

— Geoffrey a stat de vorb\ chiarieri cu John Stokesley, epi scopulLondrei. Cromwell `l `ntrebasedac\ regele ar putea s\ se lepedelegal de femeia Boleyn.

— S\ se lepede legal de ea? Cumadic\? {i episcopul ce i-a r\spuns?

Montague râde scurt.— Omul nu e prost. Ar vrea s\

`i vad\ pe alde Boleyn da]i jos, dar

a zis c\ nu-[i va oferi opinia decâtregelui [i asta numai dup\ ce afl\ce vrea suveranul s\ aud\.

— {i [tie vreunul dintre noi cevrea s\ aud\?

Montague clatin\ din cap.— Semnele sunt contradictorii.

Pe de o parte, a convocat Parla-mentul [i sfatul de tain\. {i nu`ncape `ndoial\ c\ Cromwell com -ploteaz\ `mpotriva familiei Bo-leyn. ~ns\ regele l-a convins pe am-basadorul spaniol s\ o recunoasc\drept regin\ pentru prima dat\ decând a luat-o a[a c\ nu, nu [tim.

— Atunci trebuie s\ a[tept\mpân\ când o s\ [tim.

Dus\ pe gânduri, `mi scot m\ -nu[ile de c\l\rie [i le a[ez pe bra -]ul jil]ului. ~ntind mâinile s\ mi le`nc\lzesc la foc.

— Deci ce vrea Cromwell de lanoi? ~n momentul \sta `mi dato-reaz\ o m\n\stire, [i nu pot s\spun c\ mor de dragul lui.

— Vrea s\-i f\g\duim c\ Regi-nald n-o scrie de r\u de el [i c\ o s\`nceteze s\-l `ndemne pe pap\ s\ia atitudine `mpotriva rege lui.

M\ `ncrunt.— De ce `l intereseaz\ atât de

mult ca Reginald s\ aib\ o p\rerebun\ despre el?

— Pentru c\ Reginald este pur -t\torul de cuvânt al papei. Iar Crom -well, la fel ca regele, este `ngrozitc\ papa are s\-i excomu nice peamândoi, [i atunci nimeni n-o s\le mai asculte ordinele. Cromwellare nevoie de sprijinul nostru pen-tru propria lui sigu ran]\, conti-nu\ Montague. Regele spune unlucru la micul dejun [i altul lacin\. Cromwell nu vrea s-o apucepe calea lui Wolsey. Dac\ o detro-neaz\ pe Anne, a[a cum a detro-nat-o Wolsey pe Caterina, vrea s\se asigure c\ toat\ lumea i va spuneregelui c\ este voia lui Dumnezeu.

— Dac\ o detroneaz\ pe Anne[i o salveaz\ pe prin]esa noas tr\,atunci `l sprijinim, spun eu scâr-bit\. Dar trebuie s\-l sf\tuiasc\ perege s\ redeclare supunere Romei.Trebuie s\ repun\ `n drep turi Bi-serica. Nu putem tr\i `n Angliaf\r\ m\n\stirile noastre.

— Imediat ce scap\ de Anne, re-gele o s\ ncheie o alian]\ cu Spania[i o s\ readuc\ Biserica sub ocâr-muirea Romei, prezice Montague.

— {i a[a o s\-l sf\tuiasc\ Crom-well?, ntreb sceptic\. Dintr-odat\,a devenit un papist credincios?

— Nu vrea ca bula papal\ de ex-comunicare s\ fie publicat\, spune

Montague `n [oapt\. Este con -[tient c\ l-ar distruge pe rege. Vreas\ ne ]inem gura [i s\ `i netezimregelui calea s\ se `ntoarc\ la sâ-nul Romei.

Pre] de o clip\, m\ `ncearc\ unsoi de bucurie pentru c\ `n sfâr[itavem un cuvânt de spus, ni[te in-fluen]\. De când Thomas Crom-well a nceput s\-l sf\tuiasc\ pe re-ge s-o tr\deze pe regina noastr\ [is-o distrug\ pe prin]esa noastr\,strig\m la pere]i. Acum se pare c\lucrurile `ncep s\ se schimbe.

— Are nevoie s\ se poat\ bizuipe prietenia noastr\ ca s\-i nfrun-te pe alde Boleyn, spune Monta-gue. Iar familia Seymour vrea s-osprijinim pe Jane.

— Ea e noua dr\gu]\ a regelui?,`ntreb. Chiar crede c\ o s-o ia denevast\?

— Trebuie s\ fie o alinare, dup\Anne, remarc\ Montague.

— {i iar\[i e dragoste la mijloc?El `ncuviin]eaz\ din cap.— Este `nnebunit dup\ ea. O

crede o fat\ lini[tit\ de la ]ar\, sfioa -s\ [i ne[tiutoare. Crede c\ n-o in-tereseaz\ câtu[i de pu]in lucrurilecare i privesc pe b\rba]i. Socotinddup\ familia ei, crede c\ o s\ fiefertil\.

Tân\ra are cinci fra]i.— Dar nu se poate s\-[i `nchi-

puie c\ e cea mai rafinat\ femeie

de la curte, obiectez. ~ntotdeauna[i-a dorit doar ce e mai bun. Doarnu-[i `nchipuie c\ Jane le `ntrecepe celelalte `n str\lucire.

— Nu, s-a schimbat. Nu este ceamai grozav\ – nici pe departe –,dar l admir\ mai mult decât orici-ne altcineva, spune Montague.|sta este noul lui etalon. ~i placecum `l prive[te.

— Cum `l prive[te?— Cu venera]ie.Absorb informa]ia. ~mi dau

sea ma c\, pentru rege, cutremu-rat cum este de propria sa morta-litate, dup\ ceasuri `ntregi `n carea z\cut f\r\ cuno[tin]\, nevoit s\`nfrunte perspectiva mor]ii f\r\un mo[tenitor de sex b\rb\tesc,ado ra]ia unei fete neprih\nite dela ]ar\ trebuie s\ fie o u[urare.

— Deci?— Disear\ iau masa cu Crom-

well [i cu Henry Courtenay. S\-i spunc\ o s\-l sus]inem mpotriva lui Anne?

~mi amintesc de marea influen -]\ recent dobândit\ a familiei Bo-leyn [i de averea uria[\ a familieiHoward [i `mi spun c\ putem s\-i`nfrunt\m [i s\-i doborâm.

— Da. Dar s\-i spui c\ pre]ulnostru pentru treaba asta este re-punerea `n drepturi a prin]esei [ia m\n\stirilor. O s\ ]inem secret\excomunicarea, dar regele trebu-ie s\ revin\ la sânul Romei.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 499 » 24 – 30 octombrie 2015

12 » avanpremier\

Philippa Gregory –Blestemul regelui

CARTEA

Curtea regelui Henric al VII-lea al Angliei este un loc dur, primej-dios [i nimeni nu [tie asta mai bine decât Margaret Pole, tân\ramo[tenitoare a Plantagene]ilor. Fratele ei a fost `ntemni]at [i exe-cutat din porunca monarhului, iar ea s-a c\s\torit, `mpotriva voin -]ei, cu un nobil modest, sus]in\tor al Tudorilor. Margaret pare des-tinat\ s\ r\mân\ `n umbr\ pentru tot restul vie]ii, dar `ntâmplareao propulseaz\ la rangul de protectoare [i apoi de doamn\ de compa-nie a reginei Caterina de Aragon, prima so]ie a legendarului Henrical VIII-lea. Din aceast\ ipostaz\, Margaret trebuie s\ `nfrunte o tri-pl\ provocare: s\ [i apere regina, c\reia i este loial\, s\-[i protejezeinteresele [i familia la curtea Angliei [i s\ se fereasc\ de suspiciu-nea crescând\ a unui rege vanitos, u[uratic. Mai mult decât orice,Henric `[i dore[te cu disperare un mo[tenitor, pe care Caterina pa-re incapabil\ s\ i-l ofere. Cu cât dezn\dejdea lui cre[te, cu atât du[ -m\nia i se `ndreapt\ mai mult `mpotriva lui Margaret, de al c\reinume ilustru Henric se simte amenin]at.

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din romanulBlestemul regelui, dePhilippa Gregory, tradu -cere din limba englez\ de Mihaela Ghi]\, care va ap\rea `n curând `ncolec ]ia „BibliotecaPolirom. Seria Actual“, la Editura Polirom.

Page 13: a deficitului democratic · 1,5 LEI Festivalul de Literatur\ de la Timi[oara, timp prielnic pentru a povesti R\zvan Chiru]\ Ajuns la cea de-a patra edi]ie, FILTM s-a desf\[urat la

— Cum reu[e[ti s\ te `mpar]i `n -tre literatur\ [i jurnalism, fie el [icultural? Specializarea DanieleiZeca mi pare multipl\. Chiar este?

— Drag\ Daniel, aflu, `ntâi detoate, c\ ai fi devenit vegetarian,fapt care va avea efecte `n ordinealiteraturii: ai s\ ncepi s\ m\nâncicarne de autor. Poate de aici [i`ntrebarea ta cu jurnalismul cul-tural [i partea mea de scriitor, pecare mi-a adresat-o toat\ lumea `nultimii 10 ani, doar c\ tu o lansezimai perfid, invocând respira]iaampl\ [i calm\ a romancierului.Bine spus, f\r\ `ndoial\, a[ respi-ra doar `n acest Olimp prezumtival prozei, dac\ a[ putea tr\i doardin c\r]i... Dar pot? E tot atâta re-torism `n mirarea mea cât e [i `nprovocarea la care m\ supui, pu-nându-m\ s\ aleg, ca la jocurile-

concurs ale televiziunii: jurnalistsau scriitor? Ca [i cum nu am [tifiecare dintre noi doi c\ tu `nsu]ie[ti [i ziarist uneori, e[ti [i critic,iar a desp\r]i radical cele dou\ pro-fesii, `n care se exercit\ adesea ace-la[i spirit [i temperament, `nseam -n\ a nega, practic, ultimii dou\ su-te de ani din cultura român\, undeasemenea exemple sunt ilustre.

Personal, nu numai c\ nu fac oexcep]ie, dar, când trebuie s\cânt\rim cu juste]e lucrurile, e ui-tat foarte des faptul c\ timp de 9ani, mai exact `ntre romanul dedebut, ~ngeri pe carosabil (2000) [iprima edi]ie a Istoriei roman]ate aunui safari (2009), nu am mai pu-blicat o pagin\ de beletristic\, exactdin convingerea [i spaima c\ nuse pot face foarte bine, simultan,do u\ lucruri. A[adar, a fost cel pu]in

un deceniu al vie]ii [i carierei me-le `n care am acordat exclusivita-te jurnalismului cultural, `ncâtdoar fotografiind peisajul de ladistan]\ s-ar mai putea spune c\m\ `m part `n mod egal `ntre pre -s\ [i proz\, `ntre roman [i ecran,cum mi-a spus cineva, odat\, f\ -când o rim\.

~n plus, pentru mine, mai e oproblem\ de viziune: consider c\jurnalismul e o profesie, pe când afi scriitor e un dat [i, `n m\sura `ncare pe acesta din urm\ l respec]i[i `l con[tientizezi – o misiune. Laun moment anume, `n urm\ cu 20de ani, când am `nceput s\ fac jur-nalism, cred c\ a[ fi putut la fel debine s\ fiu medic sau avocat, dac\`mi acordam perseveren]a nece-sar\ [i specializ\rile pe care le-am`nvestit, pe rând, `n op]iunea de alucra `n pres\. Cu siguran]\, a[ fifost un jurnalist mai bun, dac\ num-a[ fi sim]it dintotdeauna scrii-tor. Dar s\ facem lucrurile maiclare: nu `mi repro[ez nimic `n fe-lul cum mi-am asumat [i am prac-ticat, `n ultimele dou\ decenii,profesia mea de om de televiziune.Cred c\ am ocolit compromisurile[i chiar mi-am v\zut de treab\.

Dar, dac\ nu a[ fi dus cu mine râv-na [i convingerea c\ apar]in lite-raturii, a[ fi st\ruit s\ devin cores-pondent de r\zboi, precum colegiimei Cristina Liberis [i AdelinPetri[or, a[ fi dorit s\ fiu cores-pondent `n Europa de Est al unorpublica]ii interna]ionale de maretiraj sau, concret spus, a[ fi con-trazis repetat cunoscuta regul\ aproximit\]ii, care face func]ia deagend\ `n jurnalismul de [tiri, `nfavoarea extensiei [i a priviriilargi c\tre ceilal]i – gest pe care l-am`mplinit `ns\ cu frenezie `n roma-nele mele, dând libertate convin-gerii c\, de vreme ce e[ti cet\ ]eanal Lumii Noi, globale, problemele[i interesele tale nu r\mân la gra -ni]a spa]iului n care tr\ie[ti. Este[i acesta un motiv pentru care demulte ori m-au uimit [i câteodat\chiar m-au enervat etichet\rilesuperficiale ale celor gr\bi]i s\spun\ c\ reinstaurez moda orien-talismului [i a literaturii exoticesau de evaziune

Apoi, mai e un aspect pe carenu `l putem ocoli `n discu]ia noas -tr\: dezordinea [i tabloidizareajurnalismului din România recent\(de[i aceast\ r\sturnare a afectat

deontologia tuturor, `n grade dife-rite, indiferent c\ vorbim despreEuropa sau despre America); [i,`n acest caz, aducem un afront lite-raturii [i scriitorilor `n general,considerându-i `n rivalitate saucom parându-i cu practicile sau pres-ta]iile obscure din noul mod de alucra pentru pres\, n special dac\e vorba despre televiziune. Pesteacest simptom global s\ suprapu-nem o particularitate româneas -c\: la noi, mai mult decât oriunde,jurnalismul cultural e socotit mar -ginal, neglijabil, oricând de `nlo-cuit. Ca s\ `n]elegem viteza cu ca-re s-au deteriorat lucrurile, s\ negândim c\ `n aceea[i ]ar\ `n care,`n urm\ cu 15 ani, Iosif Sava deve-nea primul ziarist postdecembristcu o statuie `ntr-un scuar din cen-trul ora[ului, un canal tematic alserviciului public de televiziune,precum TVR Cultural, e suprimatcu o u[urin]\ incredibil\, doardou\ genera]ii mai târziu, nu subdecizia vreunui lider supravie]ui-tor al vechiului regim, ci `n aplau-zele [i cu eroismul unor manageriocazionali, din afara profesiei, darpe care nu i-am fi putut b\nui denostalgii centraliste.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 499 » 24 – 30 octombrie 2015

opinii « 13

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

Iepura[i pe cale de dispari]ieDe veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Jurnalist [i scriitor

Scriu despre acest subiect cu dou\ s\pt\mâni prea târziu pentru prea-rapidanoastr\ societate consumatoare de informa]ie. Chiar `n „Suplimentul“ des\pt\mâna trecut\, Drago[ Cojocaru a anun]at c\ „Playboy“ renun]\ la nuduri din cauza social media!, dar eu sunt cu dou\ trepte mai sus pe scara optimismului[i `ntreb: dac\, `n sfâr[it, sexul nu mai vinde?

Ultima carte a lui Chuck Palah-niuk, Beautiful You, nu a fostfoarte bine primit\ de critic\. Afost acuzat\ c\ ar fi o corcitur\`ntre roman]e ieftine [i pornogra-fie, un exerci]iu de masturbare li-terar\, depravare acoperit\ demasca feminismului. Chuck Pa-lahniuk a imaginat o lume `n carefemeile renun]\ la b\rba]i pentruc\ [i g\sesc satisfac]ie superioar\`ntr-o gam\ de dispozitive, lansatesub numele „Beautiful You“: de lamagne]i care se fug\resc unul pealtul `n interior pân\ la climax, li-belule care `[i desfac aripile lacontactul cu pielea p=n\ la sub-stan]e care combin\ propriet\]ilubrifiante cu senzualitatea [am-paniei. Femeile renun]\ la fami-lie, carier\, copii pentru a-[i petre-ce timpul `n c\utarea orgasmuluisuprem. „Am vrut s\ explorez de-penden]a noastr\ de excitare [i s\o fac ntr-un mod cât mai amuzantposibil“, a explicat Palahniuk.Beautiful You este distopie se-xual\. Dar una care, poate, nu este

atât de dep\rtat\ de realitatea dinsocietatea noas tr\.

Studiu de caz: reclama la vari-anta carbogazoas\ de ap\ mine-ral\. Este o sticl\ de ap\. {i estecarbogazoas\. Dar nu v\ l\sa]i im-presiona]i de simplitatea acestuiconcept. ~n reclam\, o voce sen-zual\ ne `ndeamn\ s\ ne ascu]imsim]urile. Bulele tremur\ [i seaga]\ de pere]ii interiori ai sticlei.Tensiunea este atât de mare, ncâtapa erupe când este deschis\ custropi multi-direc]ionali. Totulsfârâie, totul este ner\bdare. Cândapa este turnat\ `n pahar, setransform\ `ntr-un jet lubric, fil-mat cu `ncetinitorul, pentru c\,desigur, timpul se dilat\ `n astfelde clipe de desf\tare. „~ncearc\-m\. Doar a[a vei sim]i... fiorul“,revine vocea joas\ [i catifelat\.

Nu este un caz izolat. Aproapetoate reclamele con]in referin]eexplicite sau aluzii – uneori doarprin `ncadrare sau mic[areacamerei – la sex: ma[ini, ciocola t\,bere, telefoane, parfum, vopsele de

p\r, rimeluri, gum\ de mes tecat,sucuri. {i nu se limiteaz\ la pauzapublicitar\.

Studiu statistic: deschide]i tele-vizorul. Comuta]i pe un canal demuzic\. Nota]i videoclipurile `ncare NU apar urm\toarele ele-mente: o femeie n lenjerie intim\;o femeie care e `mbr\cat\, dar de -signerul pare s\ fi fost inspirat delenjeria intim\; o femeie pe plaj\;o femeie cu suflet prea mare carese revars\ din rochie; o femeie ca-re se zvârcole[te pe jos de parc\ arface dragoste cu aerul; o femeie ca-re danseaz\ exersându-[i cu pre -c\dere mu[chii dorsali; un b\rbatcare pare c\ mân\ un cal, numaic\ nu are cal.

Dac\ un extraterestru ne-ar ju-deca dup\ ce vede la televizor, amp\rea cu to]ii anexe neputincioaseale unor enorme organe genitale.

Anun]ul „Playboy“ de acumdou\ s\pt\mâni a fost urm\torul:`n paginile revistei nu vor mai fipublicate nuduri. Consensul spe-ciali[tilor a fost c\ adev\ratul

motiv pentru aceast\ decizie estec\ revista a trebuit s\ se adaptezela social media, acolo unde con]i -nutul erotic este strict reglementat.

Dar dac\ adev\ratul motiv estec\ sexualitatea este atât de pre-zent\ `ncât a devenit plictisitoa-re? Dac\ oamenii tremurau pevre muri atunci când vedeau oglez n\ descoperit\, cine se mai `n -fioar\ acum `n fa]a unor reclamela bikini? Când cele mai ireale

fantezii pot fi v\zute `n detaliu cuun simplu click, cât de departesuntem de societatea lui Palah-niuk `n care pl\cerea este un pro-dus de mas\?

Poate c\ am ajuns la suprasatu-ra]ie. {i `n acest context, iat\ o [ti-re mbucur\toare: pe site-urile on-line de matrimoniale, poten]ialiiparteneri au `nceput s\ fie res-pin[i din cauza gre[elilor de gra-matic\.

Page 14: a deficitului democratic · 1,5 LEI Festivalul de Literatur\ de la Timi[oara, timp prielnic pentru a povesti R\zvan Chiru]\ Ajuns la cea de-a patra edi]ie, FILTM s-a desf\[urat la

Literatura [i filmele SF au tratatdeja anul 2015 [i [i-au imaginat di-verse scenarii care nu s-au `n de -plinit. Cu toate acestea, exist\ un„campion al pre[tiin]ei“, filmul~napoi `n viitor 2, realizat `n 1989.

~n acest al doilea episod al se-riei ~napoi `n viitor, savantul DocBrown (Christopher Lloyd) l ducepe eroul Marty McFly (Michael J.Fox) din prezentul anilor ’80 `n zi-ua de 21 octombrie 2015, `ntr-olume complet diferit\ de a lui, dar,

ciudat, destul de asem\n\toare cua noastr\. Foarte interesant (darprobabil explicabil) prin populari-tatea seriei, ziua de 21 octombrie2015 a captat, `ncet-`ncet, fasci na -]ia a milioane de fani [i, pe m\ -sur\ ce ea se apropia tot mai mult,a devenit un prilej de serbare a fil-mului, dar [i de „bilan]“ al prezi-cerilor corecte. Fiindc\ ~napoi `nviitor 2 s-a dovedit a fi teribil deprescient.

Culmea este c\, la vremea respec-tiv\, nici regizorul Robert Zemec-kis, nici coscenaristul Bob Gale [inici produc\torul Steven Spiel-berg nu [i-au propus s\ `[i imagi-neze un viitor precis [i plauzibil.

„Decât s\ `ncerc\m s\ facempreziceri [tiin]ifice [i s\ gre[imcomplet, ne-am zis c\ scopul nos-tru este s\ facem un film amu-zant“, a povestit Zemeckis, iar BobGale a recunoscut c\ „[tiam c\ nuvom avea ma[ini zbur\toare `n2015, dar voiam neap\rat ca aces-tea s\ apar\ `n film“.

Evident, fa]\ de a[tept\rile

optimiste din trecut, viitorul pro-mis de Marty McFly sau m\caranumite tehnologii nu fac `nc\parte din via]a de zi cu zi. O de-zam\gire exprimat\ sec de PeterThiel, cofondator al PayPal, carescrie `n introducerea manifestu-lui s\u, Ce s-a `ntâmplat cu viito-rul, astfel: „Voiam ma[ini zbu -r\toare, dar, n schimb, am primitpost\rile de 140 de caractere“.

Cu toate acestea, ~napoi `n vii -tor 2 a reu[it s\ anticipeze corectfoarte multe tehnologii de care nebucur\m `n viitorul zilei de azi.

n Televiziunea care l-a uluit peMarty McFly la sosirea `n viitoreste deja aici, iar televizoareleflatscreen [i cele inteligente numai reprezint\ o noutate.

n Avem deja comunica]ii vi-deo, dac\ ar fi s\ ne gândim nu-mai la popularul Skype.

n Ecrane flexibile? Sony a cre-at acum câ]iva ani ecraneleOLED, flexibile [i teoretic indes-tructibile. Un pic mai târziu, Sam-sung a venit cu ecranele flexibile[i pliabile AMOLED, pe care arvrea s\ le lanseze cât mai curândpe pia]\.

n Un alt gadget futuristic din2015 sunt ochelarii video carefunc]ioneaz\ ca telefoane [i, even-tual, ca un ecran TV. Ast\zi? Avemdeja faimo[ii Google Glasses.

n Cât despre tablete, acesteasunt atât de populare `ncât `n ceps\ nu mai fie foarte „prizate“.

n Securitate biometric\? {i as-ta exist\, iar primele prototipurise g\sesc deja pe pia]\.

n ~n materie de cinema, edrept, seria F\lci nu a ajuns la epi-sodul 19. Dar realizatorii lui ~napoi`n viitor nu s-au `n[elat când auprognosticat mania Hollywood-uluipentru continu\ri [i remake-uri,iar 3D-ul a devenit aproape obliga-toriu. {i nici hologramele nu maireprezint\ vreo noutate.

n De asemenea, Marty McFlyeste [ocat s\ descopere c\ n viitorjocurile video se joac\ cu mâinilegoale. Dar cu ce ar surprinde astaun pu[ti din ziua de ast\zi careare acas\ o consol\ Kinect?

E drept, multe dintre inven]iilefilmului lipsesc la apel: nu avem`nc\ haine care se ajusteaz\ singure,haine care se usuc\ automat, nu

avem nici pizza instant [i, din feri-cire, nu mai suntem atât de depen-den]i de faxuri.

„Exist\, de obicei, un mare de-calaj `ntre imagina]ie [i realitateapractic\“, spune Nicolas Nova,pro fesor la Haute Ecole d’art et dedesign din Geneva, [i cofondator alagen]iei Near Future Laboratory.

Cu toate acestea, [i filmul luiZemeckis a avut un anume efectpe care operele imaginarului `l auuneori asupra imaginarului colec-tiv: cel de „a provoca“ viitorul.

Universul inven]iilor a avut n -totdeauna o rela]ie direct\ [i spe-cial\ cu SF-ul (gândi]i-v\ la StarTrek), iar ceea ce fac ast\zi uniimiliardari (Elon Musk, RichardBranson, Mark Zuckerberg etc.)este s\ investeasc\ sume enormepentru a concretiza proiecte ie[itedirect din c\r]ile de anticipa]ie.

„C\r]ile SF arat\ o cale posibil\printre multe altele“, analizeaz\Nicolas Nova. „Seduc]ia pe care leexercit\ `i `mpinge pe mul]i s\caute c\i de a merge `n aceast\ di-rec]ie.“

{i din acest punct de vedere ~na -poi `n viitor 2 este un campion,fiind c\ a captivat n asemenea m\ -sur\ imagina]ia unor genera]ii defani `ncât nu pu]ini au fost aceia

care au `ncercat s\ transforme `nrealitate inven]iile din film.

n Deja, pe platforma de crow-funding „Kickstarter“ au ap\rut`n ultimii ani mai multe proiecteale fanilor care caut\ finan]arepentru realizarea unor skate-urizbur\toare. Cel mai apropiat derealitate este un proiect realizatde firma Hendo.

n Alt proiect spectaculos vinede la firma Nike, care lucreaz\ la[ireturile care se `ncheie singure,a[a cum a]i v\zut `n viitorul luiMarty McFly.

n Administra]ia Federal\ aAvia]iei lucreaz\ `n prezent la unset de reguli pentru grupurilemass media care vor s\ foloseasc\drone, a[a cum a]i v\zut `n film.

n Dac\ privi]i cu aten]ie fil-mul, ve]i descoperi c\ `n viitorexist\ un joc numit „slamball“,descris `n scenariu drept un sportjucat `ntr-un câmp magnetic anti-gravita]ional. ~ntre timp, „slam-ball“ a devenit realitate de câ]ivaani [i este ceva mai simplu, cevaca un baschet jucat pe trambuline.

Ceea ce `nseamn\ c\ avem [an-se mari ca, `n scurt\ vreme, s\avem [i ma[ini zbur\toare. Maigreu va fi s\ reglement\m traficulaerian.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 499 » 24 – 30 octombrie 2015

14 » interna]ional

Avem o veste bun\!Tr\im oficial `n viitor!Fiindc\, pe 21 octombrie,am ajuns `n sfâr[it `n vii -torul imaginat de un filmdin 1989, iar `ntreagaplanet\ a ]inut s\ serbezeevenimentul [i s\ vad\câte dintre prezicerilef\cute `n anii ’80 s-au`ndeplinit.

Ziua `n care am tr\it `n viitorullui Marty McFly

Suplimentul lui Jup

Page 15: a deficitului democratic · 1,5 LEI Festivalul de Literatur\ de la Timi[oara, timp prielnic pentru a povesti R\zvan Chiru]\ Ajuns la cea de-a patra edi]ie, FILTM s-a desf\[urat la

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 499 » 24 – 30 octombrie 2015

interna]ional « 15

Trezirea For]ei zguduie planetala nivel de social media

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

S\ fim serio[i, nu ai cum s\ daigre[ cu R\zboiul stelelor. Oricefilm din serie este automat un ma-re succes financiar, indiferent decalitatea lui. Exemplu: cele treiprequel-uri, catastrofice la capito-lul critic\, au strâns `mpreun\vreo 2,5 miliarde de dolari!

Dar noul episod al acestei sagaimaginate de George Lucas n anii ’70este mai mult decât „un nou epi -sod“. Intitulat Trezirea For]ei,noul R\zboiul stelelor este, de fapt,trezirea la via]\ a unui monstru, oresuscitare complet\, o revitaliza-re total\ a celui mai masiv fenomenpop-cultural al ultimelor decenii.

{i, având `n vedere aceast\miz\ de aur, Disney, noul proprie-tar al studiourilor Lucasfilm [i alfrancizei Star Wars, nu a l\sat ni-mic la voia `ntâmpl\rii.

Luni, a fost lansat cel de-al trei -lea ([i ultim) trailer al filmului, `npauza unui meci de fotbal ameri-can foarte urm\rit. Acest trailereste, de fapt, `ncununarea uneicampanii de marketing de tip bul-ldozer cu alur\ de invazie plane-tar\ pe care Disney a declan[at-ocu un an `n urm\.

Este o campanie care dep\[e[tesimpla postare de imagini ineditedin film. Are `n spate o strategiediabolic\, ce urm\re[te utilizareala maximum a tuturor posibilit\ -]ilor oferite de internet [i de socialmedia, iar efectele ei sunt calcula-te, probabil, la nivel de click [ipostare.

Exist\ o uria[\ pr\pastie carese casc\ `ntre actuala desf\[urarede for]e de nivel galactic [i promo-varea cel pu]in anemic\ a primu-lui R\zboiul stelelor, n 1977. Atunci,filmul lui Lucas era lansat `n nu-mai 32 de cinematografe din SUA.Unele cinematografe, convinse c\va fi un e[ec, au refuzat s\ distri-buie filmul. Studiourile Fox, la felde sceptice, au dat un buget depro movare microscopic.

Odat\ ce R\zboiul stelelor a avutun succes uria[, campaniile ulte-rioare au beneficiat din plin de fi-nan]are [i au recurs la toate tru-curile posibile. „Rela]ia `ntre film[i merchendising s-a inversat“,scrie site-ul „Film School Rejects“.

Odat\ cu noua trilogie, la sfâr -[itul anilor ’90, `n ecua]ia promo -v\rii a intrat internetul. Cu untrailer ce putea fi desc\rcat de pesite-ul oficial (de 6 milioane de ori,un record absolut), al\turi de me-todele clasice.

Ceea ce se schimb\ completacum, la lansarea unei noi saga,este felul `n care realizatorii cam-paniei speculeaz\ „viralitatea“

re]elelor sociale, cu efecte dozatela milimetru s\ `nte]easc\ a[tep -t\rile [i, `n acela[i timp, s\ `ntre -]in\ misterul. Facebook, Twitter,Instagram, Vine, Snapchat suntnoi le câmpuri de lupt\, fiecare in-ternaut care d\ click [i share fiindun combatant voluntar pentrugloria For]ei. Exist\ trailere latrailere, analize, mii de articole„provocate“ de fiecare nou elementap\rut [i milioane de tweet-uri,post\ri [i like-uri.

Consecin]a direct\: o a[teptareplanetar\ ce atinge punctul defierbere. Punerea `n vânzare a bi-letelor `n avans, luni seara, odat\cu premiera ultimului trailer, aatras pr\bu[irea site-urilor spe-cializate `n astfel de servicii.

Practic, R\zboiul stelelor: Tre-zirea For]ei este un imens succesfinanciar, cu dou\ luni `nainte depremier\. Imax Entertainment aanun]at pentru teritoriul nord-american vânz\ri de 6,5 milioanede dolari numai n prima zi. Fo[tii„campioni“ The Dark Knight Ri-ses, The Hunger Games: CatchingFire [i R\zbun\torii au avut vân -z\ri de numai un milion de dolari.La fel, site-urile Fandango, Movie-tickets [i altele asem\n\toare auvândut bilete de 8-10 ori mai multedecât pentru orice alt film. Prinurmare, mul]i anali[ti sunt de p\ -rere c\ `ncas\rile globale, atuncicând se va trage linie, vor dep\[i 2miliarde numai la cinema.

{i, `n acela[i timp, regizorulJ.J. Abrams [i echipa de marke -ting fac imposibilul pentru ap\stra anumite mistere nedesci-frate pentru ca noul film s\ aib\ ns\li acela[i efect miraculos pe ca-re l-a avut R\zboiul stelelor asu-pra publicului din 1977.

„~n lumea de ast\zi“, spuneactri]a Gwendoline Christie, in-terpreta unui rol negativ `n film,„[tim totul [i vedem totul, ori-când. J.J. [i Kathleen (Kennedy –produc\toarea filmului) spun«L\sa]i-ne s\ v\ surprindem! Hai-de]i s\ avem parte `mpreun\ deun Cr\ciun minunat!». Este cevaminunat de copil\resc `n toateacestea!“.

La o parte, Avatar! ~ndecembrie, noul episoddin saga R\zboiul stelelorte va zbura de pe tronulcelor mai mari `ncas\ridin istorie!

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:

Anca Baraboi

Redactor:Andra Petrariu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga

Teatru: Olti]a C`ntec

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup)

Grafic\:

Ion Barbu

Actualitate: R. Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 30,25 lei pentru 3 luni; 60,5 lei pentru 6 luni; 121 lei pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Totul s-a `ntâmplat `n 1980, pe vre-mea când forma]ia KISS se afla `nculmea succesului planetar. La ce-rerea directorului FBI, William H.Webster, agen]ii au `nceput s\ an-cheteze pe teren acuza]iile de „tul-bur\ri ale ordinii publice“ asocia-te cu concertele grupului, scrie si-te-ul „Muckrock“.

~n urma anchetei, agen]ii FBIau raportat c\ „nu s-au nregistrattulbur\ri“ la concertele reclama-te, de la El Paso (1976) sau Houston[i San Antonio (1979). Singuraproblem\ a fost n Arkansas, unde

un grup de bigo]i a protestat, f\r\incidente, contra pretinsului me-saj satanist promovat de KISS.

Biroul FBI din San Antonio,conform documentelor, a b\nuitc\ directorul Webster a comis oeroare [i, de fapt, se referea la in-cidente provocate la concerteletrupei The Who, mai ales buscula-da de la concertul din Cincinattidin 3 decembrie 1979, când au mu-rit 11 oameni.

KISS, ancheta]i de FBI din gre[eal\

Page 16: a deficitului democratic · 1,5 LEI Festivalul de Literatur\ de la Timi[oara, timp prielnic pentru a povesti R\zvan Chiru]\ Ajuns la cea de-a patra edi]ie, FILTM s-a desf\[urat la

Am absolvit liceul `n 1997. Nu amfost [ef de promo]ie, fiindc\ nupo]i s\ fii [ef de promo]ie cu 5 lamatematic\ [i 10 doar la biologie.

Dar când zic biologie simt c\m\ trec fiori pe [ira spin\rii. M\simt ca b\iatul \la pe care l-a pupatMihaela R\dulescu pe scen\. Da,recunosc, iubesc aceast\ [tiin]\.

De mic copil am alergat prinp\durile de la marginea ora[ului,dar cu grij\ s\ nu strivesc nici ovietate. Aveam n buzunar lentila

stâng\ a ochelarilor bunicului [ipriveam prin ea la to]i gândaciidin iarb\ [i din copaci. Pe unii `i[tiam, pe al]ii nu, dar le d\deamdenumiri din imagina]ie, cu aercât se poate de [tiin]ific.

Pe so]ia mea am cunoscut-o acumopt ani, `n mun]ii Ceahl\u. Eum\ aflam `n c\utarea cea mai im-portant\ a vie]ii mele. Voiam s\descop\r un gândac nc\ nedesco -perit de nimeni. {i, `ntr-o dimi-nea]\, pe rou\, am auzit un zumzet

special. Sub o frunz\ de potbalam g\sit ceea ce nimeni `nc\ nug\sise. Era, m\ scuza]i, un c\cat.{i pe el se desf\ta cel mai frumos[i mai interesant gândac din uni-vers. Dac\ v\ vine s\ crede]i, eraroz-argintiu, cu p\tr\]ele mov.

Da, a]i `n]eles bine, avea p\tr\ -]ele, nu buline. Am sim]it din pri-ma secund\ c\ el este menirea mea[tiin]ific\. Tocmai m\ preg\ teams\-l scot din…m\ n]ele ge]i…când opersoan\ m-a c\lcat pe mân\, dinacest incident reie[ind un gândacstrivit ntre palma mea [i… n fine.

Nu spun c\ nu era frumoas\,c\ [i acum este. Dar dup\ ce m-af\cut cu ou [i cu o]et, c\ din cauzamea s-a `mpiedicat [i [i-a `ndoitpale]ica de badminton, s-a trezitc\ `i sunt simpatic. {i `nc\ estetreaz\, de vreme ce `mi aduce desaminte de momentul special `ncare ne-am cunoscut.

Mult\ vreme am ]inut mâna

stâng\ `n buzunar, iar `n pumnaveam gândacul de care se p\rea c\via]a nu m\ l\sa s\ m\ ocup. {i prinvia]\ m\ refer [i la cei trei copii.

M\ crede]i c\ nici nu mai spe-ram s\ am vreodat\ timp s\ scriulucrarea [tiin]ific\ despre minu-nea roz-argintie cu p\tr\]ele mov?Chiar m\ resemnasem n via]a defamilist rutinat. Din pasiuneamea de odinioar\ r\m\sese doarmirosul p\durii copil\riei.

Noroc c\ am deschis televizo-rul `ntr-o diminea]\ [i am avutaceast\ revela]ie. Brusc, natura-listul din mine a `nceput s\ sezba t\ [i s\-[i cear\ drepturile `n -tru prop\[irea [tiin]ei. Am [ansas\ fac asta, f\r\ s\ fiu frecat la capde nevast\ [i copii.

Prin urmare, v\ rog s\ apro-ba]i, onorat\ instan]\, o pedeaps\de cinci luni cu executare. Cu `n -g\duin]a de a avea asupra meaaceast\ lentil\ de ochelari.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 499 » 24 – 30 octombrie 2015

16 » fast food

Deocamdat\ vorbim despre Mac-beth, o surpriz\ pl\cut\ a Festiva-lului de la Cannes 2015, unde aconcurat `n Competi]ia Oficial\.Filmul e a[a cum `i place regizo-rului s\-l defineasc\ – organic,natural, robust, muscular. Dou\ore de cinema ca o oper\ rock `ncare povestea tragic\ a lui Mac-beth, cea care `l ucide pe regeleSco]iei ca s\-i ia locul [i s\ `mpli-neasc\ profe]ia celor trei vr\jitoa -re, se desf\[oar\ ferm [i implaca-bil ntr-o lume atemporal\ n careviolen]a e justificat\ fiind, nu-ia[a, organic\ [i natural\.

Kurzel, care a exploatat vio-len]a [i n lungmetrajul s\u de de-but, Snowtown (2011), spune `ninterviuri c\ e interesat de felul`n care oamenii o folosesc pentrua astupa un gol din propria lorexisten]\. Uciderea lui Duncanface lini[te n Macbeth. R\mânând`n registrul auto, Kurzel mai spu-ne c\ eroul e ca o ma[in\ care

gone[te cu 200 km/or\, neputân-du-se opri. Compara]iile automo-bilistice au rostul lor pentru c\abordarea lui Kurzel, de[i clasic\din punct de vedere dramaturgic,e modern\, viguroas\ [i proasp\ -t\ stilistic. Efectele speciale dauun aer visceral, la antipodul buta-foriei hollywoodiene, iar cei doiprotagoni[ti sunt `ntr-adev\r ire-pro[abili. Kurzel, poate pentru c\so]ia sa, actri]a australian\ EssieDavis, a interpretat-o pe LadyMacbeth `ntr-o montare teatral\unde el semnase scenografia, d\personajului feminin mai mult\aten]ie decât i se d\ de obicei, iarMarion Cotillard joac\ `ntr-ade -v\r la milimetru. De altfel, ntrea-ga construc]ie de 113 minutefunc]ioneaz\ ca un ceas elve]ian,f\r\ pauze de respira]ie. Tragediae tricotat\ strâns [i sigur, f\r\nici o team\ c\ marele Will se vaface mic `n mormânt sau c\ spec-tatorii de mall vor adormi cu ca-pul `n g\leat\ (mai ales c\ TheWeinstein Company distribuiefilmul).

Compara]iile sunt inevitabile:Macbeth e mai bun decât Gang -steri de legend\ / Legend, care emai bun decât Black Mass: Afa-ceri necurate. Similar, MichaelFassbender `l pune la respect pe

Tom Hardy (chiar dac\ l-a luat dedou\ ori), care la rândul lui `lumi lise pe Johnny Depp. Scris [iregizat de Brian Helgeland (carea scris L.A. Confidential [i MysticRiver), Legend e un film cu gang -steri, unul dintre multele careadapteaz\ biografiile unor gang -steri reali (apeten]a cinemauluide fic]iune din ultimii ani pentrupove[ti reale e deja un trend).~ngrijit vizual (DoP e Dick Pope,care a lucrat [i la Mr. Turner), cuo coloan\ sonor\ pe faz\ [i cu oLondr\ ca o acadea, Legend e ge-nul de film c\ruia i acorzi credit –de[i `ntrevezi re]eta, mai ales da-torit\ jocului dublu al lui TomHardy. Acesta atac\ frontal am-bele personaje principale, geme-nii Ronald [i Reginald Kray, [i fa-ce un tur de for]\ cu aceste dou\tipologii diferite. Jocul lui nu e,`ns\, atât de supercalifragilistic`ncât s\ nu realizezi la un moment

dat c\ povestea s-a blocat cu ro -]ile-n noroi [i c\ acolo r\mâne,oricât de greu s-ar c\zni Hardy.

~n alt\ ordine de idei, DavidThewlis are roluri secundare [i`n Macbeth, [i `n Legend. Cep\cat c\, `naintând `n vârst\, ni-meni nu i-a mai dat un rol atât deexploziv ca cel din Naked (de Mi-ke Leigh) pentru care a luat laCannes Premiul de interpretaremasculin\. Neavând fizicul unuiTom Hardy (de[i e mult mai ta-lentat ca el), Thewlis e distribuitacum doar ca pr\fuit middle-agedman de plan secund.

Macbeth, de Justin Kurzel. Cu:Michael Fassbender, Marion Cotillard,David Thewlis, Paddy Considine

Gangsteri de legend\/ Legend, de Brian Helgeland. Cu: Tom Hardy,Emily Browning, David Thewlis,Christopher Eccleston, Paul Bettany,Chazz Palminteri

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

Mariana[i BillDoamna Mariana. Mi se `ntâmpl\ odat\ sau de dou\ ori pe an s\ nimerescpeste o [oferi]\ de taxi. {i când nime -resc, n-o las s\ respire. E greu s\ fa -ce]i taxi metrie printre atâ]ia b\r -ba]i? Se poart\ clien]ii altfel cu ofemeie la volan? Pe doamna Ma -riana am g\sit-o `ntr-o ma[in\ de laMeridian, citind o carte u[uric\ deamor. Am luat-o rapid la ntreb\ri [imi-a povestit c\ da, normal c\ egreu, dar nici ea nu se las\. Cu câ -teva luni `n urm\, o izbise un [me -chera[ cu Lamborghini `n intersec -]ie la Doroban]i. Individul s-a dat josdin ma[in\ [i cin[pe minute pe ceasi-a umplut doamnei frigiderul, c\ ede pe centur\, c\ nu se uit\ la ea, c\las’ c\ o s\ vad\, c\ el e prieten cuLucian, [eful de la Meridian, [i o s\rezolve ei situa]ia. Doamna Maria -na l-a `nregistrat cu telefonul, s-aurcat `n ma[ina bo]it\ [i s-a dus lapoli]ie. ~n prima zi `n care s-a `ntorsla munc\, a primit o ton\ de apeluriprin sta]ie. Trebuia s\ se prezinteurgent la [eful Lucian. S-a prezentat,dar l-a f\cut knock-out dintr-o sin -gur\ replic\: A]i fi reac]ionat la feldac\ `n locul meu erau mama, saufiica, sau so]ia, sau amanta dvs.? Da,sigur c\ n-ave]i amant\, ziceam [ieu a[a. B\iatul cu Lamborghini aprimit suspendare de carnet pentrutrei luni. Nu mi-e mie fric\ de b\ie]iibuni cu Lamborghini, a `ncheiatdoamna Mariana povestea fix cândajungeam la destina]ie. Dac\ ovede]i cumva, s\-i transmite]i salu -t\ri. Arat\ ca o bunicu]\ c\reia iplace s\ cro[eteze când plou\...

Domnul Bill. ~ntr-o diminea]\ deoctombrie, domnul Bill, n vârst\ de95 de ani, a sunat la BBC RadioSolent [i a zis c\ se simte singur,pentru c\ a r\mas f\r\ so]ia lui, pecare a trebuit s-o mute `ntr-un azilde b\trâni. „O vizitez `n fiecare zi,dar sunt foarte trist“, a zis Bill. A[ac\ Alex, realizatorul emisiunii, l-a`ntrebat dac\ n-ar vrea s\ vin\ s\bea cafeaua cu el `ntr-o diminea]\.Bill s-a dus. Pe Facebook, Piotr FokaWitek a comentat: „Sunte]i maimult decât binevenit la mine acas\`n seara de Cr\ciun. Sunt polonez, lanoi e mereu un scaun gol la mas\.Dac\ v\ sim]i]i singur, v\ rog!“.

499

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Film

Iulia Blaga

LegendeJustin Kurzel spune c\ a lucra cu doi actori atâtde preci[i ca MichaelFassbender [i MarionCotillard e ca [i cum aiconduce o ma[in\ deFormula 1. Regizoruluiaustralian i-a pl\cut atâtde mult senza]ia, `ncât`ntre timp a mai filmatun lungmetraj cu cei doi,Assassin’s Creed.

Lini[te `ntre patru pere]i