Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rom6nieiESPAGNET, JEAN D' Filosofia antici restituiti in puritatea ei:opera secreti a filosofiei lui Hermes / |ean D'Espagnet;trad. din lb. francezlde Gabriel Awam. - Bucuregti: Herald, 20lgISBN 978-973 -trt -67 3 -0I. Avram, Gabriel (trad.)t4

|ean D'Espagnet, La philosophie des anciens rdtablie dans sa puret6,@ Arbre dOr, Gendve,mu20I2

JEAN D'ESPAGNET

Opnne sEcRET;. A FTLosoFIEI LUI Hpnivrns

Traducere din limba francezbde

GABRIEL AVRAM

EDrruRA C% ""*oroBucuregti,2018

Filosofia anticd restituitd in puritatea ei

103. Lupta contrariilor apare in urma faptului ci unele calitdli

sunt mai intense decit altele

104. Cahtelile elementelor sunt temperate

112. Al cincilea element

I 15. Prima stare de contrarietate a existat

intre lumini gi intuneric118. Pirlile lumii nu sunt nici elemente,

nici nu se preschimbi unele in altele

120. PimAntul gi focul nu se preschimbi unul in celilalt125. PimAntul gi apa nu se transformi unul in celilalt

127 . Apa gi aerul nu se pot transforma unul in celilaltl29.Doar apa circuli in naturi135. Cele trei cercuri sau roli ale circula{iei

136. Primul cerc

138. Al doilea cerc

141. Al treilea cerc

145. Circulalia umorilor in corpurile mixte

147. Fermentalia sau drojdia apei

148. Fermentarea celorlalte elemente cu ajutorul apei

150. Trei elemente secundare

154. Trei feluri fundamentale de corpuri mixte

155. Mineralele

157. Vegetalele

159. Animalele

160. Omul este un microcosmos

161. Fiecare lucru compus din elemente

reprezinti un microunivers 108

162. Lucrurile compuse vii sunt alcituite din trup, suflet gi spirit 108

163. Spiritul 109

166. Formele ll0177 . Capacilatea de multiplicare izvorigte din formi I 16

178. Lumina qi intunericul reprezinti principiile vielii gi morlii ll7179. Formele animalelor qi ale vegetalelor

au o anumiti structuri specifici182. Nagterea gi distrugerea lucrurilor183. Degradarea

184. Zd.rnislirea

186. Seminfele haosului

76

77

80

Cuprins

Dedicati Atotputernicului Domn din ceruri

Si Monseniorului Pierre du Broc,

ilustrisim Si reterendisim episcop de Auxerre

Mesaj adresat discipolilor Filosofiei Naturale

Discurs in favoarea filosofiei antice restituiti in puritatea ei

gi despre numele primului siu autor

Fragmente despre cilhta gdnditori interesanli

Frr,osoru lrvrrcrloR nrsrrturrAirrr punrtltr'a rr onrcrxatA

Canonul l. Dumnezeu

2, Lumea

4. Natura

9. Lumea

13. Materia primordiali18. Crearea lumii22.Materia gi forma sunt cele doui principii ale lucrurilor28. Creafia Soarelui

32. Lumina este forma universali37. Crealiaomului40. Materia primordiali contine trei feluri de forme

43. Degradarea nu se produce din contrarietatea calitililor50. Elementele

59. Pimintul64. Apa

75. Aerul81. Focul

94. Iubirea reprezintd geniul Naturii96. Contrarietatea nu se lntilneqte in cadrul elementelor

7

ll

17

82

83

85

89

90

92

96

97

98

99

l0tr02102

103

105

106

106

107

108

23

24

24

26

28

30

32

35

38

40

42

44

46

49

54

57

63

66

7l72

rt7t20r20r2ttzt

]ean d'Espagnet

187. Viala gi moartea

188. Naturile spirituale

190. Doui feluri de hrani: hrana trupeasci gi hrana spirituald193. Focul naturii este spiritual194. $i focul obiEnuit poate fi incadrat

in rindul lucrurilor spirituale

195. Lumina face parte din rdndul lucrurilor spirituale

199. Spiritul universal

204. Corpul diafan

208. Principiile active sunt spirituale

210. Cahtelile sunt instrumentele, gi nu cauzele actiunilor2lL Culorile, mirosurile gi gusturile

. 212. Rarefierea gi condensarea sunt instrumente ale naturii213. Umiditatea accentuati

215. Umiditatea accentuatd este nepieritoare

216. Doui feluri de umori existente ln lucrurile compuse

217. Sticla este rezultatul acestei umiditili accentuate

218. Umiditatea accentuati siliqluiegte in cenugi

220.Vmiditatea accentuati este rdddcina lumii materiale

223. Umiditatea accentuati reprezintl,.veriga de legituri dintre materie gi formd

224. Ciidura naturali qi umiditatea accentuati

226.Exemplarele prime qi exemplarele secunde ale lucrurilor227 . Ar monia Universului231. Cele patru cahteF sunt precum

niqte tonuri armonioase ale naturii232.Felul in care acfioneazi natura

237. CeruI este nesfA.rqit

240. Inteligentele

242.PitmilnfilJ

Oprnl, sEcREr;. A FrlosoFrpr LUr HERMEs

Care ne invald despre ffiaterie

Si dapre modul in care se poate fduri Piatra Filosofold

Dedicati maegtrilor in filosofia hermeticiCanonul l.lndemn14. Materia din care este alcituiti Piatra FilosofaliL

36. Mercurul filosofilor

Filosofia anticd restituitd in puritatea ei

42. Sublimarea alchimicd a mercurului

58. Practica

60. Mijlocul qi marginile Pietrei Filosofale

62. Mijloacele materiale

63. Mijloacele de operare

64. Mijloacele demonstrative

67. Cele patru feluri de digestie

68. Prima digestie

69. A doua digestie

70. A treia digestie

71. A patra digestie

75. Circulafia elementelor

83. Doui feluri de ro{i, cea mare gi cea mici

85. Prima rotalie

87. A doua rotalie

90. A treia rotalie

92. Focul slujeqte naturii 9i alchimiei

94. in interiorul Pietrei Filosofale existd trei feluri de foc'

Focul natural

97. Lichidul Pietrei este de fapt un foc

102. Cele patru grade de intensitate ale focului

104. Culmea focului

106. Cele patru elemente ale Pietrei Filosofale

108. Proporliile

109. Vasele naturale gi vasele alchimice

1 16. Cuptorul nemuritor

1 19. Obfinerea sulfului

12 4. C omp ozi\ia elixirului129. In materia Pietrei existi

trei feluri de umori sau stiri de agregare

1 3 3. Multiplicarea elixirului

137. Timpul de preparare a Pietrei Filosofale

Un iubitor de chimie

Dedicalie pentru cei care iqi fac o profesie din aceasti nobili filosofie

Zodiacul alchimigtilor impreuni cu casele PlanetelorTimpul elaboririi Pietrei Filosofale

122

122

t24125

t26t27r30

r32134

r35

136

r37

t37138

138

139

139

140

142

t43144

145

t46t47t49l5l152

155

156

ts9t64t73

176

t82184

184

185

186

188

188

189

189

190

t92195

t96197

198

200

20r

203

205

206

207

208

208

210

212

2t4

216

218

220

222

222

226

227

Canonul l. Dumnezeu

Dumnezeu este fiinfa eterni, unitatea infiniti, principiultuturor lucrurilor. Esenfa sa este saturati de lumini; el este

atotputernic, voinfa sa reprezinti binele suveran, iar dorinfasa este operl infrptuiti. Daci cineva va dori sd,-l caracterizezemai bine pe Dumnezeu, trebuie si-i spunem ci admirafia qi

ticerea sunt mai grlitoare decdt cuvintele noastre; ci el exis_

ti intr-un abis de slavi atdt de adinc, incat slebiciunea minfiinoastre nu poate rdzbate prin el.

2. Lumea

Aproape tofi infelepfii au afirmat cI, din vegnicie,lumea afost ordnduiti gi alcituiti dupd ideea Arhetipului ei. Or, acest

Arhetip, inainte dezidireaUniversului, era strins in sine, cum_va pliat ca paginile unei cir{i, gi nu strilucea decit in sine in_sugi; dar, odati cu crearea lumii, el a fost dezviluit printr_unsoi de nagtere gi aruncat in afara lui insugi pentru a se mani-festa. Printr-o extensie qi rispindire a esenfei sale gi-a dezvit-luit opera, care era ascunsd odinioari doar in infelegerea sa,

precum un embrion in matricea proprie, astfel incAt aceastilume materiali, ca gi cum imaginea divinitiqii s-ar fi recodstru-it a doua oari, nu este decAt o copie fideli extrasi din lumea

24

Filosofia anticd restituitd in puritatea ei

originari aflati sub formi de idee. De acest fapt a dorit sd ne

convingi Trismegistul (in Poimandres, un capitol din Corpus

Hermeticum), atunci cdnd a spus ci Dumnezeu gi-a schimbat

forma gi ci toate lucrurile ne-au fost revelate dintr-o datl prin

apari{ia gi participarea luminii necreate a lui Dumnezeu, lu-

miniL in care toate aceste lucruri erau invegmintate. Cici, in-

tr-adevir, lumea nu este altceva decit o imagine descoperiti

de divinitatea ascunsi sub viLluri. Se pare ci anticii au vorbit

despre nagterea Universului nostru, atunci cAnd au afirmat ciPallas-Atena a iegit din creierul lui |upiter, cu ajutorul zeului

Vulcan; adici cu ajutorul focului sau al unei lumini divine.

3

Fiuritorul etern al tuturor lucrurilor, a cirui infelepciune

stri,lucitoare a poruncit ca puterea sa si creeze lumea, a orAn-

duit cu atdta miiestrie formele acesteia, incAt toate piesele sunt

amestecate in mod artistic qi frri a se crea confuzii. Pirfile cele

de sus sunt aranjate deasupra celor de dedesubt, care le urmea-

zL,iar impreuni au afinitifi gi seamini unele cu altele, datorite

unui anumit raport gi unei anumite potriviri, pe care le intdl-

nim in alcdtuirea lumii, in aga fel incAt extremitifile acestei

mari opere sunt aliturate gi legate strins laolalti printr-un nod

secret, cu mijloace pe care nu le putem percepe cu simfurile

noastre. Toate aceste lucruri, datoritd unei tendinfe naturale,

asculti de poruncile motorului suprem gi lucreazd la binele gi

la unitatea naturii inferioare, gi pot fi reduse in neant la cea mai

mici porunci a celui de la care iqi datoreazi fiinfarea. Iati de

fean d'Espagnet

ce acelaqi Hermes Trismegistul (in Tabla de smarald) a spus ciceea ce este jos seamlni cu ceea ce este sus.

4. Natura

Cei care cred ci Universul este independent de orice na-

turi divini, neagd ci ar exista weun Dumnezeu, dar nu putem

si recunoagtem altd divinitate necreati a naturii, atAt pentru a

zlmisli, cit gi pentru a perpetua individualitifile care se regi-

sesc in acest uriag mecanism, decAt spiritul acestui divin Arhi-tect, care, la inceputuri, se plimba deasupra apelor gi care, prinputerea sa, a frcut si se manifeste seminfele tuturor lucruriloraflate nediferenfiate in haos; form1ndu-le pe acestea, frcin-du-le sd incolleasci, le-a rispAndit peste tot, supunindu-le tu-

turor vicisitudinilor si neajunsurilor putreziciunii, fie fturind,fie desivArqind lucrurile din lumea inferioard, pe care o alcdtu-

ieqte gi o ciopleqte cu ajutorul unor proporfii gi a unei simetrii

demne de admirat.

5

Cine nu gtie ci acest Spirit, care a zimislit lumea din neant

qi care o stipdnegte, care a risp6ndit gi inspirat lucririle naturii

printr-un suflu neintrerupt, care se scurge gi pitrunde in esen-

ta tuturor lucrurilor, care migci gi agitd printr-o acfiune secreti

aceleagi lucruri in general qi in particular, dupi cum o cere fie-

care gen, ei bine, cine ignori ci acest Spirit este sufletul lumii,ignori legile Universului. Cici acela care a creat toate lucrurile

26

Filosofia anticd restituitd in puritatea ei

igi rezervi gi dreptul de a le stipdni, Ei trebuie si spunem ciacelaqi Spirit cdrmuiegte atdt crea{ia, cit gi perpetuarea ei.

6

Dar cei care vor spune ci natura este o cauzi secundi uni-

versali, supusi guvernirii celei dintdi, fiind un instrument gi

un organ prin care prima acfioneazl, unde toate lucrurile din

rrceastilume materiali, se degradeazi, nu se depdrteazd de gAn-

direa filosofilor gi teologilor, care au numit-o pe una natura

naturans gi pe cealaltd natura naturata.

7

Cei care au pdtruns secretele naturii vor gti ci aceastl na-

turi secundara, ce ii slujegte primeia, reprezinti spiritul Uni-

versului, adici este o virtute insuflefitoare gi secundari a acelei

lumini care a fost creati la inceputuri, care a fost aliturati qi

contopiti in corpul Soarelui. Zoroastru gi Heraclit au socotit

acest spirit de foc 9i de lumini ca fiind un foc invizibil gi sufle-

tul lumii.

8

Ordinea naturii nu este altceva decAt o urmare gi o jesi-

turi a legilor eterne intocmite gi explicate, care au fost fburite

de Legiuitorul suprem, intipdrite de el intr-un numdr infinitde pirfi diferite, cu ajutorul diverselor permutiri gi a migcirii

corpurilor materiale. Viafa Ei moartea sunt cei doi termeni gi

cele doui hotare pe care Legiuitorul suprem le-a statornicit, iar

fean d'Espagnet

ceea ce se afli intre ele rcprezintl migcarea lucrurilor care se

face de la viafi citre moarte gi de la moarte citre via{i.

9. Lumea

Lumea este fruriti aidoma operei unui megtequgar, fbcu-

ti in etape, iar pirfile se leagi gi se contopesc prin legituri re-

ciproce, asemenea zalelor unui lanf. Natura, ca un aghiotant

al Arhitectului lumii, se afli la mijloc Ai igi indeplinegte func-

fiunile sale, ca o lucrdtoare priceputi ce repari ftri incetare

pirfile ce s-au deteriorat.

l0

intrucAt lumea universali inglobeazi trei naturi, ea este im-pirfiti in trei regiuni: cea care este deasupra cerurilor, regiunea

celesti qi cea inferioari. Prima, care a fost numiti inteligibili,este cea mai inalti dintre toate, fiind in intregime spirituali, ne-

pieritoare, reprezentind Tronul Majestifii Divine. Lumea celesti

se afli la mijloc, unde existi corpurile gi globurile de lumini per-

fecte, gi, intrucit acestea sunt toate pline cu spirite, aceasti lume

determini pe pimdnt nenumirate cahtnfi gi virtufi, dar inspiri gi

un suflu cu ajutorul ciruia insuflefegte lucrurile prin canale spi-

rituale. Aceasti lume nu este alterabili, dar, odati perioada ei de

evolulie incheiati, gi ea poate fi schimbati. in sfrrqit, avem de-a

face cu regiunea inferioari, care este numiti popular regiunea

elementari gi care ocupi centrul gi cea mai mare parte a lumiiuniversale. intrucdt aceasti regiune este exclusiv corporali, ea

doar imprumuti darurile gi beneficiile spirituale, principalul dar

28

Filosofia anticd restituitd in puritatea ei

fiind chiar viafa, pentru a sl6vi mai apoi cerul pentru acest ca-

dou. in cadrul acestei regiuni inferioare nu existi nimic care si

nu fie alterabil, iar ceea ce se nagte este apoi supus legilor mortii.

ll

Cu ajutorul legilor Creafiei, lucrurile inferioare slujesc qi se

supun imediat lucrurilor care se afli la mijloc; cele mijlocii se

supun celor superioare, iar acestea din urmi asculti de motorul

primordial; iati care este ordinea gi economia intregului univers.

t2

intrucdt doar Dumnezeu este cel care a fbcut sl apari toa-

te lucrurile din neant, tot el este cel care are puterea de a le face

si se reintoarci in neant. Cici nimic din ce poarti trisiturile

fiinfei sau ale substanfei nu poate ac{iona in lipsa lui Dumne-

zetJ, iar doar cu ajutorul legilor naturii nimic nu Poate trece

in nefiin{i. De aceea Trismegistul (in Poimandres) a zis despre

acest lucru cd nimic nu moare in naturi, ci toate lucrurile trec

gi se schimbi, cici corpurile mixte sunt alcituite din elemente

care, datoriti vicisitudinilor gi schimbirilor petrecute in natu-

ri, se intorc la starea lor simpld de elemente:

Natura a supus legilor sale fiecare lucru

Dorind ca totul sd se intoarcd la pdrfile componente,

Dar puterea ei, in ciuda tuturor eforturilor,

Nu poate reduce la neant nici cel mai mdrunt dintre corpuri.

(Lucreliu)

29

|ean d'Espagnet

13. Materia primordiall

Filosofii au crezut ci existi o anumiti materie primor-diali apdruti inaintea elementelor, dat intrucdt nu au reugit

s-o identifice cu limpezime, ne-au descris-o destul de prost,

ascunsd sub viluri gi nori. Trebuie si gtim ci aceasti materie

primordiald nu are cahtefi gi nu poate suferi accidente; ea re-

prezinti totugi primul suport, intrucdt este nemisuratl cantita-

tiv, gi prin ea toate lucrurile sunt presupuse a fi mari sau avdnd

intindere, cdci ea este materie simpli. S-a mai spus ci aceasti

materie primordial5 reprezinti sediul contrariilor, cici nu su-

ferd incidenfa simfurilor; ci totugi ea reprezintbbazalucruri-lor sensibile, ci se intinde peste tot; frrd a fi insd perceputd invreun loc, ea tinde mereu spre alipirea formelor, frrd, a avea ea

insdsi vreo formd; cd. ea reprezinti rddicina tuturor corpurilor,neputAnd totugi fi conceputi decAt cu ajutorul gAndirii gi nefi-ind supusi acliunii simlurilor. in sfArgit, s-a mai spus ci ea nureprezintl nimic in act, ci doar latent, in potenfi; in acest fel,

filosofii au stabilit obazl,a unei naturi imaginare gi himerice.

t4

Aristotel vorbegte mult mai rezonabil despre aceasta, cici,deqi a crezat in eternitatea lumii, ne spune ci totugi existi oanume materie primordiali universald, dar, pentru a nu intrain incurcituri gi in dificultilile definirii ei, vorbegte destul de

reticent si in termeni ambiguil, asigur6ndu-ne ci nu existi de-

cit una gi aceeagi materie, inseparabili, a tuturor lucrurilor.

30

1 Capitolul 5, Cartea l. Despre nagterea gi moartea lucrurilor.

31

Filosofia anticd restituitd ln puritatea ei

Aristotel ne mai spune c[ aceasti materie diferi in funcfie de

rrrodul nostru de a o concepe, ci primele corpuri au fost alci-

tuite din elemente imperceptibile sau din compugi ai acestor

elemente, iar materia primordiali a fost primul lor principiu,

t'ii ea este inseparabilil, ci aceasti materie primordiali este su-

lrusi principiului atracfiei gi respingerii, ci reprezintd baza 9i

sr.rportul contrariilor gi ci din ea sunt produse toate elementele.

t5

Dar Aristotel ar fi inleles mai bine, daci ar fi scutit aceasti

rnaterie primordiali de lupta contrariilor, pe care el o presu-

pune, gi dacd n-ar fi afirmat ci aceasti materie se alipegte lu-

rrrurilor contra voinfei sale, avdnd in vedere ci nu existdL nicio

contrarietate in sAnul elementelor, cici ceea ce se vede purcede

doar din excesul qi din sporirea calitililor, aga cum observim

tlin experien{a apei gi a focului, unde ceea ce credem a fi ceva

opus derivi, din calitdlile lor, mai mult sau mai pufin puternice

;i violente. Dar in elementele pure ale lucrurilor care se ali-

turi pentru a forma formele compuse, aceste calitili nu sunt

contrare una celeilalte, intrucdt in acest caz se aflb intr-o stare

temperati, iar ceea ce este temperat nu suferi de contrarietate.

l6

Thales din Milet2, Heraclit gi Hesiod av crezut ci apa re-

prezinth materia primordiali a lucrurilor, opinie ce pare a fi1 Capitolele I qi 2. Despre originea morlii lucrurilor.2 Despre diferitele opinii alefiIosoflor.

|ean d'Espagnet

impirtdgitd gi de autorul sacru al Genezeil, cici acegti filosofi

numesc materia primordiali un abis gi o api, dar nu vor sispuni prin aceasta ci ar fi vorba despre apa obignuiti, ci despre

o anumiti api aseminitoare unui fum sau unor vapori umezi

gi negri, cure se rispindeau ici gi colo, neexistAnd vreo ordine

anume, ci doar o migcare continui.

t7

Dar este ugor si spui ci ceva a apirut din nimic, atunci cdnd

te referi la vechea caszd alucrurilor, cici intunericul din care au

fost create ele nu a putut fi pitruns de lumina min{ii omeneqti.

De aceea, tot ce au afirmat filosofii sau teologii pAni acum poate

fi adevirat sau fals, dar lucrul acesta il cunoagte doar adeviratul

Autor al nafurii, iar cei care se ocupi de materia obscuri vorbesc

doar in limitele verosimilitifii de care pot fi capabili.

18. Crearea lumii

Unii filosofi, in consonan|l cu pdrerea rabinilor, au consi-

derat ci existi in realitate un oarecare principiu material foarte

vechi, dar care este ascuns qi se afld dincolo de in{elegerea noas-

tri, desemnat cu un nume destul de impropriu, Hylam, care ar fiprecedat materia primordiali, dar care nu este atdt un corp, cit oumbri vasti, deci care nu este ceva, ci doar imaginea foarte opa-

ci a lucrurilor, un fel de masci sau schili umbroasi a existen{ei,

o noapte plini de tenebre, un tirAm unde sdligluiesc umbrele.

Acest Hylam nu ar fi ceva manifestat, ci rezidi doar ca putere

32

I Capitolul I din Genezi.

33

Filosofia anticd restituitd in puritatea ei

latenti. Dar mintea omeneasci nu ar putea concepe acest princi-

piu imaginar decdt visind, iar imaginafia noastri este incapabili

si-gi reprezinte cu fidelitate acest haos, acest siLlag al tenebrelor,

la fel cum un orb nu poate concepe ideea de Soare, decit dupl

sunetele ajunse la urechea sa gi dupd imagina{ie.

r9

Unii filosofi au mai spus ci Dumnezeu a extras gi creat din

acest principiu extrem de obscur un anumit abis la fel de obscur

gi negru, ftri formi, frri ordine, care ar fi fost materia cea mai

apropiati de cea a elementelor gi a lumii materiale de astizi. Dar

cartea sfrnti numegte acest abis, acest haos, cdnd un pimAnt ste-

ril gi deqertic, cind o api, cu toate ci nu era vorba nici de una,

nici de alta, ci din cauzi ci acest principiu era amdndoui ele-

mentele deopotrivi, dar in latenfl, gi destinate a fi aga ceva. Or,

noi doar putem presupune ci materia acestui haos semina unor

vapori sau unui fum negru, in care era amestecat un anumit spi-

rit inghelat, amorfit de frig gi cuprins de intuneric.

20

Se pare ci aceasti despirfire a apelor superioare de cele

inferioare exprimati in cartea Genezei nu a fost decit o des-

pirtire a elementelor subtile de cele grosiere, o separare a spi-

ritului de trupul siu innorat gi necurdfit. Aici avem de-a face

cu acfiunea unui spirit luminos, care iegit din Logosul divin,

cici strilucirea luminii, care este un spirit de foc, separind lu-

crurile eterogene gi de diverse naturi, a impins in jos tenebrele