8 Ovidiu Boc

10
  Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studeţeşti , 15, 2009, p. 97-106 BISERICĂ ŞI SOCIETATE ÎN TIMPUL EPISCOPULUI VASILE MOGA (1810-1845). EVALUAREA SURSELOR În istoriografia românească, istoria Bisericii Ortodoxe din spaţiul transilvănean, pentru perioada mitropolitului Andrei Şaguna, a fost tratată de- a lungul timpului de mai mulţi cercetători, atât din ţară, cât şi din străinătate, unul dintre aceşti istorici fiind renumitul profesor Keith Hitchins, care a realizat, în urma unei cercetări intense pe documente, o monografie a ierarhului ortodox de la Sibiu 1 . Puţine au fost însă abordările consacrate primului episcop român ortodox de la Sibiu şi perioadei sale de păstorire (1810-1845), fapt care a motivat alegerea unei astfel de cercetări, cu atât mai mult cu cât nu s-a ocupat nimeni de o prezentare a evoluţiei Bisericii, din punct de vedere instituţional, în timpul episcopatului lui Vasile Moga, iar sursele inedite identificate, dar nevalorificate până acum, sunt bogate. De altfel, despre Biserica Ortodoxă din Transilvania de dinainte de Andrei Şaguna se ştiu prea puţine date, iar din 1938 nu s-a mai scris nici o carte care să vorbească de la un capăt la altul despre episcopul Vasile Moga şi perioada sa. Până acum, s-a pus accentul pe o sumară prezentare biografică a episcopului ardelean Vasile Moga, în care a fost creionat portretul său şi prezentată în linii generale activitatea sa bisericească, culturală, politico-naţională, subliniindu-se într-o anumită măsură relaţia sa cu Gheorghe Lazăr, dezvoltarea învăţământului teologic de la Sibiu, relaţia sa cu episcopul Ioan Lemeni şi implicarea în mişcarea naţională, iar în mai mică măsură activitatea de zidire a bisericilor şi editare a cărţilor destinate cultului sau lecturii credincioşilor. Despre cele de mai sus s-a tratat sumar de către Sebastian Stanca, în lucrarea Viaţa şi activitatea Episcopului Vasile Moga 2 . Alte cărţi şi studii evidenţiază activitatea politico- naţională 3  a episcopului Vasile Moga, cea culturală 4 , bisericească 5 , cât şi relaţia 1  Keith Hitchins, Ortodoxie şi na  ţ ionalitate, Andrei Ş aguna  şi românii din Transilvania 1846-1873 , prefaţă de prof. univ. dr. Pompiliu Teodor, traducere de pr. prof. dr Aurel Jivi, Bucure şti, Univers Enciclopedic, 1995. 2  Sebastian Stanca, Viaţa şi activitatea episcopului Vasile Moga 1774-1845 , Cluj, Tipografia Eparhiei Ortodoxe Române, 1938. 3  Vezi Ladislau Gyémánt,  Mişcarea naţiona lă a românilor din Transilvania între anii 1790-1 848 , Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986 ( în continuare: Gyémánt,  Mişcarea naţi onală ). 4  Vezi I. Mateiu, „Cultura episcopului Vasile Moga”, în Biserica Ortodoxă Română , seria II, 1923, nr. 12, p. 923-949. 5  Trebuie amintite aici pastoralele trimise cu un conţinut divers: cele referitoare la preoţi, credincioşi şi problemele lor morale, cele referitoare la modul de organizare şi administrare al bisericilor, cuprinzând sfaturi preţioase pentru preoţi, apoi pastorale ce se refereau la superstiţii, la instruirea în şcoală etc. Nu trebuie uitate nici vizitaţiile canonice şi sfinţirea de biserici în cadrul activităţii pastorale.

Transcript of 8 Ovidiu Boc

  • Buletinul Cercurilor tiinifice Studeeti, 15, 2009, p. 97-106

    BISERIC I SOCIETATE N TIMPUL EPISCOPULUI VASILE MOGA (1810-1845). EVALUAREA SURSELOR

    n istoriografia romneasc, istoria Bisericii Ortodoxe din spaiul transilvnean, pentru perioada mitropolitului Andrei aguna, a fost tratat de-a lungul timpului de mai muli cercettori, att din ar, ct i din strintate, unul dintre aceti istorici fiind renumitul profesor Keith Hitchins, care a realizat, n urma unei cercetri intense pe documente, o monografie a ierarhului ortodox de la Sibiu1. Puine au fost ns abordrile consacrate primului episcop romn ortodox de la Sibiu i perioadei sale de pstorire (1810-1845), fapt care a motivat alegerea unei astfel de cercetri, cu att mai mult cu ct nu s-a ocupat nimeni de o prezentare a evoluiei Bisericii, din punct de vedere instituional, n timpul episcopatului lui Vasile Moga, iar sursele inedite identificate, dar nevalorificate pn acum, sunt bogate. De altfel, despre Biserica Ortodox din Transilvania de dinainte de Andrei aguna se tiu prea puine date, iar din 1938 nu s-a mai scris nici o carte care s vorbeasc de la un capt la altul despre episcopul Vasile Moga i perioada sa. Pn acum, s-a pus accentul pe o sumar prezentare biografic a episcopului ardelean Vasile Moga, n care a fost creionat portretul su i prezentat n linii generale activitatea sa bisericeasc, cultural, politico-naional, subliniindu-se ntr-o anumit msur relaia sa cu Gheorghe Lazr, dezvoltarea nvmntului teologic de la Sibiu, relaia sa cu episcopul Ioan Lemeni i implicarea n micarea naional, iar n mai mic msur activitatea de zidire a bisericilor i editare a crilor destinate cultului sau lecturii credincioilor. Despre cele de mai sus s-a tratat sumar de ctre Sebastian Stanca, n lucrarea Viaa i activitatea Episcopului Vasile Moga2. Alte cri i studii evideniaz activitatea politico-naional3 a episcopului Vasile Moga, cea cultural4, bisericeasc5, ct i relaia

    1 Keith Hitchins, Ortodoxie i naionalitate, Andrei aguna i romnii din Transilvania 1846-1873, prefa de prof. univ. dr. Pompiliu Teodor, traducere de pr. prof. dr Aurel Jivi, Bucureti, Univers Enciclopedic, 1995. 2 Sebastian Stanca, Viaa i activitatea episcopului Vasile Moga 1774-1845, Cluj, Tipografia Eparhiei Ortodoxe Romne, 1938. 3 Vezi Ladislau Gymnt, Micarea naional a romnilor din Transilvania ntre anii 1790-1848, Ed. tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1986 ( n continuare: Gymnt, Micarea naional). 4 Vezi I. Mateiu, Cultura episcopului Vasile Moga, n Biserica Ortodox Romn, seria II, 1923, nr. 12, p. 923-949. 5 Trebuie amintite aici pastoralele trimise cu un coninut divers: cele referitoare la preoi, credincioi i problemele lor morale, cele referitoare la modul de organizare i administrare al bisericilor, cuprinznd sfaturi preioase pentru preoi, apoi pastorale ce se refereau la superstiii, la instruirea n coal etc. Nu trebuie uitate nici vizitaiile canonice i sfinirea de biserici n cadrul activitii pastorale.

  • Ovidiu Boc

    98

    lui cu Gheorghe Lazr6. Ceea ce s-a fcut pn acum a fost doar prezentarea ctorva evenimente din pstorirea episcopului Vasile Moga, pe baza ctorva surse, care nu au fost investigate serios i n-au fost valorificate n ntregime pentru a se ajunge la adevrul istoric, aceasta cu att mai mult cu ct unele pot conine mult ficiune i informaii eronate. S lum de exemplu din sursele investigate cazul a doi preoi, i anume Ioan Patiia i Ioan Motora, care au nceput s-i adreseze reciproc o serie de acuze. Despre disensiunile dintre cei doi aflm din bogata coresponden pe care fiecare a purtat-o fie cu protopopul, fie cu ali preoi, fie unul cu cellalt, ct i din schimbul de scrisori dintre episcopul Vasile Moga i protopopul Iosif Ighian. La o atent cercetare a acestei corespondene se poate observa c, n mod logic, odat cu creterea importanei destinatarului, se amplific n mod gradat i acuzele (Ioan Motora i tatl su, Nicolae Motora, l acuzau pe Ioan Patiia c predica fr carte n fa, doar de pe hrtiue, c nu le ddea banii din veniturile bisericii, c fur din lada bisericii, c reinea anumite locuri n biseric pentru anumite persoane; cealalt parte, reprezentat de Ioan Patiia i acuza pe ceilali doi de instalarea abuziv ca preot a lui Ioan Motora, de faptul c a mprit parohia n dou, de faptul c Ioan Motora i tatl su foloseau nepotrivit moate la slujbe, precum i c au luat cu totul lada din biseric)7. Cea mai probabil cauz a disensiunilor dintre preoii amintii a fost cea legat de titularul de drept din acea parohie. Aadar, nu tim cte dintre acuze sunt adevrate, nu tim unde intervine ficiunea i exagerarea. Exemplul nostru poate fi raportat i la alte exemple asemntoare, istoricul putnd s pun mai multe ntrebri, pentru a se apropia i mai mult de aflarea adevrului istoric. Un studiu pertinent i util pe acest subiect propus se poate realiza numai plecnd de la investigarea obiectiv a tipurilor de surse, punnd ntrebarea ct de veridice i de credibile sunt aceste surse, ct sunt de apropiate sau de ndeprtate de realitatea istoric, de faptul istoric petrecut acum aproape dou secole, ce aspecte surprind i cum pot ele s ofere o imagine ct mai real a timpului pstoririi episcopului Vasile Moga i a Bisericii Ortodoxe Romne din Transilvania, din timpul su. E interesant de vzut modul n care se succed anumite evenimente, ce le-a determinat, ce rol au avut anumite personaje, care a fost situaia Bisericii n timpul lui Vasile Moga i care au fost persoanele cu care acesta a intrat n contact. Ceea ce se vrea a se aduce nou prin cercetare sunt urmtoarele aspecte:

    a) ncadrarea episcopatului lui Vasile Moga n contextul situaiei religioase din Transilvania;

    6 A se vedea Ioan Lupa, Episcopul Vasile Moga i profesorul Gheorghe Lazr, extras din Analele Academiei Romane, Memoriile Seciunii Istorice, seria II, Tom XXXVII, Bucureti, 1915, p. 2-3. 7 Arhiva Bibliotecii Mitropoliei Ardealului, colecia Vasile Moga - acte inventariate, nr. 741-786.

  • Biseric i societate n timpul episcopului Vasile Moga

    99

    b) evidenierea strii episcopiei, dar si a unor instituii bisericeti, cum ar fi: Consistoriul, protopopiatele, parohiile, nainte, n timpul i dup moartea sa, surprinznd evoluia pe aceast perioad de timp (1805-1847), utiliznd n acest demers att colecia de documente Vasile Moga aflat la Arhiva Bibliotecii Mitropoliei Ardealului, ct i conscripia din 1805, ematismele din perioada 1812-1845, recensmntul pe anul 18508, i, nu n ultimul rnd, ematismul Bisericii Greco-Orientale, editat la Buda, n 1846/1847.

    Din categoria izvoarelor principale fac parte dou tipuri de surse: inedite i edite. Categoria surselor inedite o constituie documentele din colecia Vasile Moga din Sibiu, marea majoritate scrise n limba romn, cu grafie chirilic. Nu lipsesc nici documentele n limbile latin, german i maghiar. Aceast bogat informaie poate fi clasificat n documente referitoare la episcop, consistoriu, protopopi, preoi i parohii, i documente referitoare la credincioi i problemele lor, precum i statistici. Din categoria documentelor emise de Guberniu fac parte dispoziiile, decretele i alte acte administrative. Activitatea episcopului e evideniat de bogata coresponden, care are loc ntre Guberniu i Vasile Moga, ntre Vasile Moga i protopopi9, preoi, respectiv credincioi. Tema acestei corespondene e variat: coresponden pe seama disensiunilor dintre unii i neunii10, cnd uniii cereau biserica pentru ei, pe seama imixtiunilor canonice, a disensiunilor dintre preoi, coresponden n care se precizez efectuarea de conscripii n locaiile n care erau disensiuni11, sau n care apreau date despre anchete efectuate de protopopi. Tot din seria documentelor legate de activitatea episcopului fac parte si circularele, dispoziiile de colect efectuate pentru localiti din Transilvania, Ungaria12, Austria13, Italia14, distruse de calamiti, cele referitoare la preoi, sau la diferite boli15, hotrrile episcopului Vasile Moga privind sidoxia, taxele de dispens pentru cstorie, i nu n ultimul rnd pastoralele i vizitaiile canonice. Toate aceste acte reliefeaz activitatea acestuia i situaia eparhiei n acea vreme. O alt categorie o constituie actele legate de Consistoriu i activitatea acestuia, deosebit de utile n stabilirea membrilor, a funciilor, a

    8 Recensmntul a fost publicat de Traian Rotariu. 9 n special cu protopopul Albei Inferioare, Iosif Ighian. 10 Cum au fost cazurile Rme, Mnstirea Rme, Valea Uzii, Ponorel, Cmpeni, Sohodol .a. 11 Aceste zone n care se fceau conscripii de ctre comisii mixte ale neuniilor i uniilor se ntind de la o localitate pn chiar la nivelul unui tract sau cerc. 12 Kaszon, Buda, Pesta, Boroszd etc. 13 Neustadt, de exemplu. 14 Palermo, Veneia .a. 15

    Era vorba de femeile purttoare de sifilis venite din Braov, ori cu privire la cium i lepr.

  • Ovidiu Boc

    100

    personajelor care-l alctuiau, a evoluiei acestui organism al Bisericii. Cea de-a treia categorie de documente este cea referitoare la instituia protopopiatului si la protopopi, cu ajutorul lor putndu-se stabili numrul, evoluia, activitatea i relaionarea protopopilor cu episcopul. Aceste surse pot fi clasificate n circulare, dispoziii protopopiale, colecte ordonate de protopopi. Cea de-a patra categorie de material documentar i vizeaz pe preoi, problemele legate de ei i de parohii, precum i cele de administraie parohial. Documentele acestei categorii sunt multe i diferite: coresponden, anchete, probleme legate de moralitatea lor i probleme confesionale. Se evideniaz n acest mod situaia preoimii, pregtirea ei intelectual si moral, cu alte cuvinte se poate creiona portretul parohului din timpul episcopului Vasile Moga. Cea de-a cincea categorie se refer la problemele legate de credincioi, mireni. Documentele sunt variate i subliniaz n primul rnd problemele confesionale i cele legate de familie. Strns legat de aceast grup se afl categoria documentelor ce constituie statistici pe parohii, registre de stare civil, importante pentru a se stabili numrul credincioilor, proporia lor confesional, natalitatea, mortalitatea, rata divorurilor. O categorie bogat n surse, a aptea, se refer la coal i problemele legate de coal: atestate colare emise de Universitatea din Viena, burse colare i de studii, dispoziii legate de organizarea colilor, referitoare la manuale i limba n care se preda. Informaiile ne ajut la stabilirea relaiilor dintre unii i neunii, la evidenierea relaiilor ntre Guberniu - episcop - protopopi - preoi, la stabilirea situaiei din anumite protopopiate, pentru a trasa profilul moral i pastoral al unor preoi i protopopi, pentru realizarea unor conscripii, pentru a arta implicarea episcopului n oferirea de burse colare, pentru stabilirea unor evenimente din epoc.

    Din cealalt categorie, a surselor edite, ponderea cea mai mare o au conscripia de la 180516, ematismele din 1812-1845, apoi ematismul de la Buda17. ematismele evideniaz att situaia protopopiatelor i structura Consistoriului n perioada 1812-1845, ct i evoluia funciilor ecleziastice. Pe baza celor dou surse: conscripia din 1805 i ematismul Bisericii Greco-Orientale, editat la Buda, se pot afla date importante cu privire la numrul de biserici pe comitate, parohii i filii, apoi date referitoare la preoii i averile bisericilor, cu privire la locul hirotonirii acestor preoi, dac erau hirotonii sau nu, cu privire la numrul de credincioi, ori la proporia pe confesiuni a

    16 Eugen Gagyi de Eted, Regulatio Diocesis Transilvanicae Disunitae anno 1805, n

    Transilvania, XLII, 1911, nr. 1, ianuarie-februarie, p. 38-61; XLII, 1911, nr. 2, februarie-martie, p. 149-171, nr. 3, martie-aprilie, p. 266-293, (n continuare: Gagyi de Eted, Regulatio Diocesis Transilvanicae). 17 Universalis Schematismus Ecclesiasticus et Literarius Graeci non uniti ritus, Buda, Typis Regiae Scientiarum Universitatis Hungaricae, anno 1846/7 (n continuare: Universalis Schematismus).

  • Biseric i societate n timpul episcopului Vasile Moga

    101

    acestora. n vederea ndeplinirii unui asemenea obiectiv, sursele au fost comparate, realizndu-se o statistic relevant pentru situaia Bisericii din timpul episcopului Vasile Moga i o analiz pertinent asupra strii i evoluiei Bisericii Ortodoxe din Transilvania n perioada 1805-1847. Toate aceste date erau deosebit de importante pentru Curtea din Viena, care dorea o informare real, pentru a lua msurile adecvate strii de fapt. Curtea dorea n cele din urm o separare evident ntre romnii neunii i cei unii i stabilirea membrilor unei Biserici i ai celeilalte.

    Prima surs supus comparaiei este conscripia din 1805, editat de Gagyi de Eted n anul 1910. La 1 mai 1805, Guberniul a emis circulara cu numrul 1610, prin care protopopii erau chemai la Sibiu pentru a raporta despre bisericile i preoii lor. Demersul avea ca scop eficientizarea relaiilor administrative dintre protopopi i autoritile locale, dar i stabilirea situaiei din Biserica neunit n ce privete slujitorii ei, cci s-au nregistrat multe plngeri provocate de imixtiunile unor preoi hirotonii valid sau nu n cadrul filiilor. Comisia format a remprit eparhia, fiind constituinte 32 de protopopiate. Consistoriul a rspuns la 5 aprilie 1805, c a luat la cunotin hotrrea Guberniului. Guberniul transilvan a trimis un nou ordin, cu numrul 3129, din care reieea c se dorea o situaie a preoilor, i anume care erau hirotonii valid i care erau supranumerari, adic nu erau ordinai valid. Pentru preoii valizi era folosit termenul fungibiles, iar pentru cei care nu erau hirotonii valid, care aveau anumite impedimente canonice, termenul utilizat era supernumerari, adic erau peste numrul celor valizi, sau n afara celor recunoscui oficial. Muli dintre aceti preoi supernumerari, ori nu erau hirotonii, i doar susineau aceasta, ori erau hirotonii neinndu-se cont de impedimentele canonice, n aceste cazuri hirotonia lor nefiind valid. De aceea, data de 1 iunie 1805 a fost stabilit de autoriti pentru convocarea protopopilor, iar n cadrul unei comisii mixte trebuia s fie redactat o situaie amnunit, pe baza tuturor cerinelor naintate de guvernatorul Gheorghe Banffy. Comisia s-a ntrunit la 1 iunie 1805, sub conducerea lui Alexandru Dossa. Membrii comisiei erau: Rudolf Tempian, care avea funcia de assesor et interimalis consistorii praeses (asesor i preedinte interimar al Consistoriului), Ilie Popovici, Bucur Bobe18, Aron Budai19 i Ioan Rus20. Comisia a hotrt apoi

    18 Asesor consistorial. 19 Notar consistorial. Activitatea lui Aron Budai a fost prodigioas, s-a ocupat de organizarea treburilor administrativ-eclesiastice ale Episcopiei, ncurajnd nfiinarea colilor romneti. De asemenea, Aron Budai a fost considerat a fi autorul Supplex-ului din 1804, iar mai nainte, n anii 1791-1792, era unul din oamenii importani ai episcopului Adamovici. Un mare rol se pare c l-a avut prin prisma funciei deinute n cadrul Episcopiei, n anul 1798, cnd s-a ncercat unirea ortodocilor. Se pare c ideea unirii i-ar fi gsit adepi la nivelul Consistoriului i al unor protopopi, dar nu a fost agreat de autoriti, i mai ales de ctre guvernatorul Bannfy i cancelarul Majlat, care au reuit s mpiedice

  • Ovidiu Boc

    102

    s-i citeze imediat pe preoi, pentru a se prezenta cei care nu mai serveau, sau care nu erau trecui n protocoalele consistoriale. ncepnd din 18 iunie, au fost citai, n mod succesiv, toi preoii spre legitimare. Termenul prezentrii era 21 august 1805. Apoi, fiecare protopop primea o coal pe care avea obligaia s rspund la ntrebrile urmtoare:

    1) numrul, numele, locul i timpul sfinirii preoilor; 2) anul zidirii bisericilor (cele zidite de la 1784 ncoace); 3) artarea precis a venitelor i averii bisericilor. edina s-a inut numai n 6 octombrie. n ziua urmtoare, preedintele

    Dossa a declarat mprirea comunelor isprvit, dnd ordin s se arondeze protopopiatele. Ca urmare a arondrii, comitatul Alba de Sus a format un tract, cele 6 protopopiate din Alba de Jos au format 3 tracturi, din cele 5 protopopiate din Trnava au rezultat 2 tracturi. Protopopiatele din Turda au format 3 tracturi, cele 3 din Cluj au format 2 tracturi, cele 3 din Dbca au format 1 tract, la fel ca cele 3 protopopiate din Solnocul Interior, pe cnd cele 5 protopopiate din Hunedoara au format 3 tracturi.

    La 9 octombrie 1805, scaunele secuieti i sseti, Zarandul, Fgraul i inutul Chioarului au fost mprite n protopopiate separate.

    Isprvindu-i cu aceasta lucrul, Comisia a ncheiat, la 18 octombrie 1805, protocolul, pe care l-au subscris Dossa, Huovici i Budai, l-au sigilat i l-au trimis apoi Guberniului. Protocolul are 192 de pagini i nir satele n ordinea conscrierii; n 1833, Francisc Vinkler, ntr-un volum de 136 de pagini l-a aranjat n ordine alfabetic i l-a completat cu date contemporane21. n continuare, Gagyi de Eted spune c a recopiat n ordine alfabetic irul comunelor. Tabela conscripiei din 1805 cuprinde multe rubrici. Importante sunt rubricile referitoare la numele parohiilor22, la numrul de biserici, la locul i anul ordinrii preoilor, la numrul preoilor. Aceast rubric referitoare la preoi este alctuit din mai multe coloane. Prima coloan se refer la numrul de preoi ndeprtai, precum i la cei ce funcionau ilegal. O a doua coloan se refer la preoii ce trebuiau ndeprtai. O a treia coloan prezint numrul de preoi ce s-au retras din diferite motive; motivul cel mai des ntlnit era pentru a lsa locul fiilor lor. Coloana intitulat fungibiles se refer la preoii activi, care-i ndeplineau n continuare funcia, pe cnd ultima coloan, supernumerari, arat numrul preoilor n plus fa de cei recunoscui ca activi, acetia fiind cei care nu erau hirotonii valid.

    O alt surs a comparaiei, ematismul de la Buda din 1846/7, ofer preioase date despre Consistoriul ortodox, despre protopopi, parohii i filii,

    iniiativa. A se vedea, pe larg, Remus Cmpeanu, Elitele romneti din Transilvania veacului al XVIII-lea, Cluj-Napoca, 2000, p. 189. 20 n postul de scriba, avnd rolul de a scrie actele. 21 Gagyi de Eted, Regulatio Diocesis Transilvanicae, p. 38-44. 22 Vezi conscripia din 1805, rubrica Titulus ecclesiae specificus.

  • Biseric i societate n timpul episcopului Vasile Moga

    103

    despre numele preoilor i capelanilor, slujitori ai acestor biserici, ct i despre numrul capilor de familie. Aceast surs e deosebit de important, att prin datele oferite, ct i prin faptul c e singurul ematism care face referire la situaia Bisericii Ortodoxe din Transilvania, dar i la situaia Bisericii Ortodoxe din Ungaria. n cadrul acestui ematism, referirea la Biserica Ortodox din Transilvania ocup o seciune aparte.

    La sfritul analizei comparative ntre cele dou surse s-ar putea trage urmtoarele concluzii:

    a) n general, numrul parohiilor a rmas acelai, n ambele surse, nregistrndu-se doar rar cazuri n care numrul parohiilor din ematism este mai mic;

    b) filiile, cu excepia unor cazuri, cnd numrul lor este acelai n ambele surse, scad n 1846/7 fa de datele prezentate de conscripie23;

    c) n 1846/7 sunt menionai i preoii capelani (funcia de preot capelan e o funcie ecleziastic preluat din Biserica Catolic);

    d) numrul preoilor este relativ egal, n cele mai multe cazuri, doar uneori n uoar scdere, potrivit informaiilor oferite de ematism, fa de conscripie (cauza scderii e dat de dispariia preoilor supranumerari);

    e) fa de informaiile oferite de conscripie, n 1846/7 apar i administratori pentru protopopiatele din unitile administrative. Erau protopopiate conduse doar de administrator, cum erau numii cei care conduceau protopopiatele n perioada de prob, perioad dup care puteau deveni, dac se dovedeau capabili, protopopi;

    f) majoritatea preoilor au fost hirotonii n Transilvania i la Arad (aprox. 80%: 606 n Transilvania i 420 la Arad);

    g) au existat i preoi au fost hirotonii la Buda sau Timioara (90 la Buda i 62 la Timioara);

    h) mai puini la numr, totui au fost i preoi hirotonii n ara Romneasc i Moldova (90 n ara Romneasc i 3 n Moldova);

    i) scderi semnificative reies n ce privete numrul capilor de familie din ematism, fa de numrul din conscripie; cele mai nsemnate scderi ale numrului capilor de familie, potrivit ematismului de la Buda, sunt n prile de nord i centru ale Principatului24.

    Analiza surselor continu cu ematismele pe anii 1812-184525. Ceea ce intereseaz din fiecare ematism sunt listele funciilor, care arat componena Consistoriului sibian i lista protopopilor i administratorilor, an de an, ncepnd din 1812 pn n 1840, aflate la sfritul fiecrui ematism. Din

    23 Cauza scderii lor a fost transformarea filiilor n parohii. 24 Pri n care uniii erau mai activi. 25 Schematismus dicasteriorum et officialium magni Principatus Transylvaniae pro anno 1812, Claudiopoli, Typis Lycei Regii (n continuare: Schematismus dicasteriorum). Acelai titlu, loc de tiprire si acelai editor se vor menine pentru toate ematismele dintre anii 1812-1845.

  • Ovidiu Boc

    104

    analiz rezult c, n scurt timp, Consistoriul evoluase. Un avnt considerabil la aceast dezvoltare a fost dat prin activitatea notarului unit Aron Budai. Apar mai multe funcii, numrul asesorilor se nmulete fa de perioada episcopilor srbi, aprnd chiar canceliti i servitori, pregtirea membrilor Consistoriului crete treptat prin trimiterea la studii la Viena. De asemenea, se pune accentul i pe partea practic, deoarece asesori erau numii cei din mprejurimile Sibiului. Perioada cea mai fructuoas n evoluia Consistoriului o constituie anii 1834-1840, cnd aceiai asesori i pstreaz funcia, stabilitatea acestora fiind un semn c lucrurile evoluau, iar asesorii i ndeplineau datoria. Protopopiatele evolueaz i ele, ajungndu-se ca n perioada de final a analizei numrul lor s creasc, aa nct pe teritoriul unei uniti administrative erau mai multe protopopiate, fapt benefic pentru organizarea bisericeasc. n anii 1834-1835, odat cu ncercarea de reorganizare administrativ26, s-au produs schimbri i n organizarea bisericeasc, dar n anul 1836 s-a revenit la situaia iniial, cu excepia faptului c ntr-o unitate administrativ se puteau afla mai multe protopopiate. n ce privete protopopii, cei mai longevivi n funcie au fost cei din prile de sud, n special protopopii din Sibiu, Fgra, Braov, chiar Alba Inferioar i Superioar. Nu trebuie uitat nici existena administratorilor i a vice-protopopilor. Primii aveau rolul de administra un protopopiat, putnd fi i protopopi ai altui protopopiat n acelai timp, iar ultimii puteau avea un rol onorific. Toate aceste date arat funcionarea Consistoriului sibian i colaborarea lui cu episcopul Vasile Moga, ca organism care avea menirea de a-l ajuta pe acesta n activitatea sa.

    Episcopul Vasile Moga s-a interesat nu numai de Consistoriu i buna lui funcionare, ci i de credincioii si i de preoi, trimind pastorale. Ca un adevrat pstor, episcopul Vasile Moga s-a strduit s ridice clerul su la o stare moral i material mai bun, i-a obligat pe preoi s predice, s edifice coli i s catehizeze poporul. Episcopul a vizitat i multe parohii, ndemnndu-i pe preoi s ntocmeasc registre pentru botezai, cununai i decedai. Nu ntrzia nici s intervin acolo unde erau probleme i certuri ntre credincioi. Datoria de episcop l-a fcut pe Vasile Moga s-i mustre i s-i pedepseasc pe preoii care nu-i ndeplineau datoria. n plan cultural, activitatea episcopului Vasile Moga a fost binefctoare. A sprijinit nvmntul primar, impulsionnd pe preoi s ajute la construirea de biserici i coli, a cumprat o cas n Sibiu, unde i-a instalat reedina, Consistoriul i

    26 S-a ncercat o reorganizare administrativ, unitile administrative majore fiind districtele. n componena acestora intrau mai multe protopopiate i sub-districte. Aceast nou arondare n-a durat dect pn n anul 1836, cnd s-a revenit la mprirea de dinainte, cu specificaia c pe teritoriul unei uniti administrative existau mai multe protopopiate. Au aprut i protopopiate noi, iar altele au disprut. Vezi Schematismus dicasteriorum [] pro anno 1834, p. 301-305; Schematismus dicasteriorum [] pro anno 1835, p. 315-318.

  • Biseric i societate n timpul episcopului Vasile Moga

    105

    seminarul, edificnd i un corp de cldire pentru profesorii adui s predea acolo. n pofida nenelegerii cu profesorul Gheorghe Lazr, a continuat munca de mbuntire a nivelului de instruire a viitorilor preoi. Pe tinerii cei mai buni i-a trimis la studii de teologie la Viena27. A acordat i numeroase ajutoare28, i i-a recompensat pe profesorii ce predau la Seminar pentru munca depus. n mod special a patronat tiprirea de manuale i cri n limba romn29, facilitnd circulaia crilor lui Petru Maior. A sprijinit i manifestrile culturale i rspndirea gazetelor i revistelor romneti. Toate aceste realizri le-a finanat din fondul sidoxial, singura surs de venit a Bisericii Ortodoxe transilvnene30.

    S-a remarcat i n planul naional-politic, prin memoriile trimise autoritilor, prin controversele cu saii. n activitatea aceasta naional-politic eforturile sale s-au conjugat cu cele ale episcopului greco-catolic, Lemeni. Cei doi episcopi au elaborat un memoriu, care relua revendicrile din 1791-1792, fiind naintat la Viena, sub semntura celor doi episcopi, n 17 aprilie 1834. Argumentaia memoriului relua ideea fundamental a Supplex-ului privind restabilirea unor drepturi deinute de romni odinioar, ca cei mai vechi locuitori ai rii, drepturi care nu le-au fost retrase de nicio lege. Chiar dac au rmas fr o realizare imediat, totui eforturile celor doi episcopi pentru soarta romnilor au demonstrat c n pofida unor disensiuni, poate exista colaborare i nelegere ntre cele dou confesiuni, ortodox i greco-catolic, dac se dorete acest lucru de ambele pri. Dei de unul singur, episcopul Vasile Moga a reluat demersurile prin noi memorii pentru recunoaterea drepturilor romnilor i ptrunderea lor n sistemul politic al rii, ca a patra naiune, cu drepturi egale cu celelalte naiuni31.

    La moartea sa, episcopul Vasile Moga a lsat o avere material considerabil: o cas de reedin n Sibiu, o alt cas tot n Sibiu, o livad pe seama asesorilor consistoriali, un fond pentru burse, pentru plata

    27 Dintre acesti tineri amintim doar civa i anume: Ioan Moga, Moise Fulea (viitorul director al colilor romneti), Petru Gherman (viitor protopop n Braov), Ioan Popovici, Petru Barcianu (viitori asesori consistoriali), Ioan Popasu i Nicolae Popea (viitori episcopi ai Caransebeului), Ioan Hannia (director al Institutului teologic-pedagogic din Sibiu), Constantin Toma (protopop n Deva), Petru Moga .a. Vezi Pavel Cherescu, Contribuia episcopului Vasile Moga la dezvoltarea nvmntului romnesc din Transilvania, n Mitropolia Ardealului, an XXXV, 1990, nr. 5, sept-oct., p. 10-19 (n continuare: Cherescu, Contribuia). 28 Printre cei care s-au folosit de aceste ajutoare au fost: George Bariiu, Mihail Bell, Iacob Buda, Ioan Popovici, Anton i Dumitru Fogorai, Ioan Turcu, Oprea Cornea i muli alii. 29

    Cherescu, Contribuia, p. 16-17, 26-27. 30 Vezi Mircea Pcurariu, Istoria Institutului Teologic de grad universitar din Sibiu. ntemeierea i dezvoltarea colii sub episcopul Vasile Moga (1811-1845), n Mitropolia Ardealului, an VI, 1961, nr. 11-12, nov-dec., p. 690-691. 31

    Gymnt, Micarea naional, p. 130-135.

  • Ovidiu Boc

    106

    jurisconsultului Consistoriului i pentru trebuinele Bisericii. Consistoriul era nchegat, evoluase calitativ prin pregtirea asesorilor, iar numrul de protopopiate se mrise, fiind uniti administrative cu mai multe protopopiate pe teritoriul lor. ntr-un cuvnt, Biserica cunoscuse o evoluie n timpul episcopului Vasile Moga, n special n plan instituional, la acest lucru contribuind, pe lng activitatea episcopului i perioada sa lung de pstorire.

    OVIDIU BOC

    Universitatea 1 Decembrie 1918, Alba Iulia

    CHURCH AND SOCIETY IN THE TIME OF BISHOP VASILE MOGA (1810-1845). EVALUATION OF THE SOURCES

    Summary

    The aim of this article is to frame the activity of Bishop Vasile Moga in the context of the religious situation from Transylvania and to present the state of the Orthodox bishopric and of other religious institutions such as the Consistory, archdeaconries, parishes, before, during, and after his age (1805-1847). The research is focusing on the documents of the Vasile Moga collection, preserved in the Church Archive of the Orthodox Metropolitan Bishopric of Sibiu (Arhiva Bisericeasc a Mitropoliei Ortodoxe din Sibiu), as well as the census of 1805, Schematismus (official register of priests, archdeacons, etc.) of 1812-1840, the census of 1850 published by Traian Rotariu, and not least the Schematismus of the Greek-Oriental Church, published at Buda, in 1846/1847. The source analysis reveals the institutional situation of the Transylvanian Orthodox Church from the time of Vasile Moga offering also data concerning the clerics and the civilians. The methodology of dealing with these sources is a vital aspect of this research. The study will offer a clearer and more complete image of the Orthodox Church of Transylvania during Bishop Vasile Moga and not least on the personality of this religious leader. Keywords: Transylvania, Orthodox Church, episcopate, Vasile Moga, sources, Schematismus, census, Consistory, documente, archdeaconries, priests, functions