SIS

TE

MU

L N

ER

VO

S

26

IGIENA, DISFUNCŢII ŞI MALADII ALE SISTEMULUI NERVOS

8§

Factorii de risc ai sistemului nervos

Activitatea normală a organismului uman este con di ţionată preponderent de starea funcţională a sistemului nervos, care se află în concordanţă cu factorii de mediu intern (concentraţia oxigenului molecular și a glucozei în sînge, gradul de solici-tare a activităţii neuronilor, alternarea activităţii intelectuale și a activităţii fizice etc.) și extern (temperatura, gradul de aerisire a încăperilor, re-gimul alimentar etc.).

Stresul și agitaţia vieţii moderne contribuie la apariţia disfuncţiilor și maladiilor sistemului nervos, care la momentul actual pot fi numite „maladii ale civilizaţiei”. Specialiștii apreciază că cca 70% din toate bolile somatice sînt, în mare măsură, de provenienţă psihonervoasă.

Disfuncţiile sistemului nervos sînt determinate de traumatisme, agenţi patogeni, substanţe toxice, dereglarea circulaţiei sangvine, stres etc.

Traumatismele craniocerebrale sînt rezulta-tul loviturilor și duc la comoţii cerebrale care se manifestă prin ameţeli, dureri de cap, greţuri. Traumatismele encefalo-medulare apar în urma loviturilor și a leziunilor coloanei vertebrale. Simptome ale acestor traumatisme sînt durerile acute în spate, în special în timpul mișcărilor, iar în cazul fracturilor de coloană are loc paralizia părţii inferioare a corpului.

Alcoolul, nicotina, sărurile metalelor grele, narcoticele etc. au impact nociv asupra sistemului nervos al omului.Maladii ale sistemului nervos

Meningita reprezintă procesul de inflamare a meningelor sistemului nervos central. Meningita poate fi de origine infecţioasă și neinfecţioasă.

Meningita infecţioasă este provocată de bac-terii, virusuri, ciuperci microscopice, protozoare. Agenţii patogeni ai meningitelor infecţioase pot pătrunde în organism lezînd direct meningele (meningită primară) sau dintr-un focar inflamator deja existent în organism (de exemplu, la bolnavii de otită, pneumonie).

Meningita virală este mai putin gravă și se vindecă fără un tratament specific, iar meningita bacteriană poate avea forme grave și poate duce la lezarea creierului, pierderea auzului și dificultăţi în procesul de învăţare.

Principalele simptome ale meningitei sînt fe-bra mare, durerile de cap și gîtul înţepenit. Aceste simptome apar în 24–48 de ore. Alte simptome includ greţurile, voma și fotofobia, starea confuză și somnolenţa.

Unele forme de meningită bacteriană sînt con-tagioase. Bacteriile se răspîndesc prin secreţii ale tractului respirator, prin tuse. Persoanelor, care se află în contact cu pacienţi bolnavi de meningită cauzată de Neisseria meningitidis, li se recomandă antibiotice pentru a evita contractarea bolii.

Turbarea (rabia) este o boală virală acută ce atacă sistemul nervos central, care din cele mai vechi timpuri a afectat oamenii și animalele. Maladia se transmite, cel mai frecvent, de la animal la animal sau de la animal la om, prin mușcături. Virusul turbării se găsește în saliva atacatorului. El se mai poate transmite prin lins, cînd saliva ajunge în rănile superficiale ale pielii sau cînd victima își duce partea corpului cu salivă contaminată la gură.

Primele simptome ale infecţiei cu virusul tur-bării la oameni sînt dureri și o senzaţie de amor-ţire a părţii mușcate, febră, iritaţie în gît, ameţeli, vomă, diaree, dureri abdominale și moleșeală. La unii indivizi implicarea timpurie a sistemului ner-vos se manifestă prin teamă, agitaţie, nervozitate, insomnie sau depresie.

Simptomele progresează rapid și duc la para-lizie, spasme ale gîtului, delir, halucinaţii, comă, aritmie cardiacă și, în final, deces. Intervalul dintre expunerea la virus și apariţia simptomelor, numit perioadă de incubaţie, constituie timpul în care se poate administra un tratament eficient. Metodele moderne de tratare a turbării, aplicate la timp, permit organismului să învingă boala.

Tratamentul cu vaccin antirabic și imunoglo-bulină este eficient dacă se aplică într-un interval de 14 zile de la infecţie/contaminare.

Mielita prezintă inflamaţia măduvei spinării provocată de virusul neurotropic sau reprezintã o consecinţă a variolei, scarlatinei, gripei, proceselor inflamatorii, intoxicaţiilor acute sau cronice cu plumb, oxid de carbon, insecticide, erbicide etc.

Această maladie se manifestă prin dureri de cap, slăbiciune generală, somnolenţă, dureri mus cu lare, febră (pînă la 39 oC), vomă, convulsii. Tra ta mentul mielitei se efectuează în condiţii de spital.

SIS

TE

MU

L N

ER

VO

S

27

STUDIU DE CAZAnalizează informaţia din schema de mai jos și stabilește efectele de agonie și inhibiţie ale drogurilor și medicamentelor. Prezintă argumente pentru fiecare opţiune și cîte un exemplu de substanţe (medicamente, droguri) cu astfel de acţiuni.

Bolile psihice (nevroze, psihoze) reprezintă afecţiuni ale sistemului nervos central, cauzate de factorii ce obosesc și uzează neuronii.

Nevrozele sînt determinate de situaţii ale mediului social (familie, școală, profesie etc.) care dezechilibrează persoanele pentru o anumită peri-oadă de timp. Cele mai frecvente forme de nevroze sînt nevroza astenică (dureri de cap, insomnie) și isteria (ţipete, plîns cu sughiţuri etc. sau retragere în sine).

Psihozele se manifestă prin incapacitatea bolnavului de a se încadra în mediul familiei și al societăţii, prin ruperea temporară sau parţială a legăturii cu realitatea.

Simptome ale bolilor psihice sînt stările depre-sive, de tristeţe, de excitaţie și neliniște.

Prevenirea bolilor psihice poate fi efectuată prin evitarea factorilor de risc și printr-un regim de viaţă echilibrată. În cazul bolilor psihice este necesară consultarea medicului specialist.

Igiena muncii intelectualeOrice gen de muncă este realizat graţie activi-

tăţii sistemului nervos. Munca intelectuală inclu-de diverse genuri de activitate în care predomină activitatea sistemului nervos central. La realizarea

muncii intelectuale, de asemenea, un rol important au aparatul locomotor, sistemul sangvin, sistemul respirator etc. Activitatea mușchilor scheletici asi-gură menţinerea unei anumite poziţii a corpului și realizarea mișcărilor voluntare și involuntare. În procesul muncii intelectuale au loc unele mo-dificări ale metabolismului, pulsului (devine mai scăzut), presiunii arteriale (în anumite cazuri poate creşte), respiraţiei (se intensifică).

În scopul obţinerii unui randament înalt al muncii intelectuale, aceasta trebuie organizată conform unui program zilnic realizabil și bine definit. Activitatea intelectuală intensă și neraţio-nal organizată este urmată de oboseala sistemului nervos și de surmenaj.

Oboseala este un fenomen fiziologic normal care dispare după odihnă. În procesul muncii intelectuale sînt necesare pauze de 5–10 min. pentru gimnastică. De asemenea, este binevenită odihna activă după programul de muncă intelectuală și în zilele de odihnă.

Surmenajul reprezintă oboseala de durată, care se manifestă prin senzaţii de slăbire generală, lipsă de interes pentru muncă, dureri de cap, tulburări de somn etc. Această stare apare la persoanele care muncesc neraţional, în lipsa unui program etc.

Sporesc sinteza neuromediato-rilor prin creşterea cantităţii de precursor.

Sporesc cantitatea de neuro-mediatori prin distrugerea enzimelor care-i degradează.

Sporesc cantitatea de neuromediatori secretaţi în spaţiul presinaptic.

Blochează efectul inhibitor al autoreceptorilor asupra neuromediatorilor.

Activează sau sporesc sensibi-litatea receptorilor la acţiunea neuromediatorilor.

Blochează degradarea neuromediatorilor în spaţiul sinaptic şi reîntoarcerea lor în butonul terminal.

Cauzează ieşirea neuromedia-torilor din veziculele sinaptice în interiorul butonului terminal.

Blochează exocitoza neuromediatorilor.

Blochează sinteza neurome-diatorilor prin distrugerea enzimelor lor sintetice.

Activează autorecep-torii şi inhibă eliberarea neuromediatorilor.

Blochează activitatea recep-torilor şi, ca urmare, efectul neuromediatorilor.

SIS

TE

MU

L N

ER

VO

S

28

RECAPITULARE

SISTEMUL NERVOS

Neuron

ü Multipolarü Motorü Somaticü Mielinic

üMultipolarü De asociațieü Amielinic

üBipolarü Senzorialü Amielinic

ü Pseudounipolarü Senzitiv ü Somatic ü MielinicO singură prelun-gire scurtă se ra-mifică, formînd o dendrită și un axon

De la corpul celular pleacă mai multe dendrite și doar un singur axon

Din puncte opu-se ale corpului celular pleacă un axon și o dendrită

Ț esut

nervos

Neuroglia (celule gliale)

Neuroni

Sinapse

Chimice

Electrice

Astrocite ü

ü

ü

Oligodendrocite ü

ü

Celule microgliale ü

Celule ependimale üü

Celule Schwann ü

ü

ü

Axo-somatice,

Neuro-musculare

Neuro-glandulare

Neuro-neurona le

Neuro-tisulare

RECAPITULARE

SIS

TE

MU

L N

ER

VO

S

29

SISTEMUL NERVOS

Sistemul nervos periferic

Sistemul nervos somatic Acțiune Centrii nervoși

Receptorii Căile nervoase

Neuromediator Organe efectoare:

Sistemul nervos simpatic

„Fuga sau lupta”

Sistemul nervos parasimpatic

„Odihnă și mîncare”

Bulbul rahidian

Creierul mediu

Sistemul nervos vegetativ Acțiune Centrii nervoși

Receptorii Căile nervoase

Neuromediatorii:

Cerebelul

Puntea VarolioCreierul posterior

Telencefal

Diencefal

Creierul anterior

Senzitivi

Motori

Spinali Nervi

GanglioniParavertebrali

Prevertebrali

Terminali

Cranieni üüü

Măduva spinării Encefalul

Sistemul nervos central

SIS

TE

MU

L N

ER

VO

S

30

TEST SUMATIV

1. În schemele A, B și C identifică și numește structurile și neuronii enunțați în coloana de mai jos.

• Celule care formează teaca mielinică.• Formează ganglionul senzitiv spinal.• Primesc impulsul nervos de la axonii neuronilor intercalari ai

măduvei spinării. • Formează la extremități butoni terminali.• Formează legătura între neuronii motori și cei senzitivi.• Împreună cu corpii celulari formează substanța cenușie.• Formează rădăcina anterioară a nervului spinal.• Formează fibrele nervoase amielinice.• Formează rădăcina posterioară a nervului spinal.

2. Desenează un lanţ format din trei neuroni: senzitiv, de asociere și motor. Indică prin săgeţi direcţia de propagare a impulsului nervos.

3. Studiază curba potenţialului de acţiune și identifică segmentele care corespund: • membranei permeabile pentru ionii de Na+ și

impermeabilă pentru ionii de K+;• membranei permeabile pentru ionii de K+ și

impermeabilă pentru ionii de Na+.

Argumentează opţiunea.

4. Descrie tipul reflexului reprezentat în schemă (somatic/vegetativ, condiţionat/necondiţionat, de flexie/de extensiune). Remarcă importanţa reflexului în integrarea organismelor în mediu.

5. Analizează comparativ structura sistemului nervos somatic și a sistemului nervos vegetativ avînd ca repere: organele efectoare, neuromediatorii, căile aferente, căile eferente, ganglionii.

6. Estimează modificările activității unui neuron, ai cărui butoni terminali sînt expuși în soluții de EDTA (o substanţă chimică care fixează ionii de calciu din mediul extern). În baza estimărilor făcute formulează o concluzie despre rolul ionilor de Ca2+ în activitatea creierului.

7. Numește zona corticală traumatizată și funcţia scoarţei cerebrale care este dereglată (reflexă sau de conducere) la indivizii ce suferă de agnozie tipică (surditate verbală). Descrie comportarea acestor indivizi.

8. Citește atent informaţia din enunţ și răspunde la subiectele propuse.În urma unui accident, un profesor al alfabetului Braill (alfabet pentru orbi), a suportat leziuni la nivelul rădăcinilor posterioare ale nervilor din regiunea lombară stîngă.a. Numește segmentul anatomo-funcţional al sistemului nervos la nivelul căruia se vor întrerupe arcurile reflexe din această regiune a corpului. b. Estimează dereglările funcţionale ale organismului care vor surveni în urma acestui accident.

+40

–70

0

1 3

4

5

2

2

4

123

A B C

5

138

10

76 11

1

9