60 CONSEILS ANTI-STRESS, ALIMENTATION, BEAUTÉ, FORMEÉDITIONS MARIE CLAIRETOUS DROITS RÉSÉRVÉS COPYRIGHT © 2004

Traducere ¿i adaptare în limba românå:Gabriela Martina

© 2007 House of GuidesTel: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86E-mail: office@houseofguides.rowww.houseofguides.ro

© Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Esteinterziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiuneascriså a Editurii House of Guides.

© All Romanian language rights reserved.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României

60 de sfaturi antistres: alimenta¡ie, frumuse¡e, formå –

Bucure¿ti: House of Guides, 2007

ISBN 978-973-1773-14-8

613.2

SUMARPPaagg.. 44 Starea de bine vine din farfurie

PPaagg.. 2288 Plåcerea de a face mi¿care

PPaagg.. 5500 Fi¡i calme

PPaagg.. 7788 Sim¡i¡i-vå bine în propria piele

PPaagg.. 110000 Acorda¡i-vå pu¡in timp

Nu existå formule miraculoase, cidoar câteva principii, care se potcorela u¿or cu no¡iunile de plåcere¿i bucuria de a sta la maså cu pri-etenii. Chiar dacå fiecare categoriede alimente are rolul såu, unora artrebui så li se acorde mai multåaten¡ie în via¡a de zi cu zi. Dar nuuita¡i cå echilibrul se construie¿tepe parcursul unei såptåmâni ¿i nu alunei singure mese.

Minimum ccinci ffructe ¿¿i llegume ppe zzi.Crude sau gåtite, proaspete, la con-servå sau congelate, acestea au uncon¡inut bogat de vitamine ¿i mi-nerale (potasiu, calciu, magneziu). Înplus, având un con¡inut bogat de apå¿i fibre, faciliteazå digestia. Iar anti-oxidan¡ii (beta-caroten, vitaminele C¿i E...) contribuie la prevenirea bolilorcardio-vasculare ¿i a cancerului. Pen-tru a beneficia de cât mai multeefecte pozitive, varia¡i culorile (celeportocalii sunt bogate în vitamina A,cele verzi în calciu...).Pe¿te dde ccel ppu¡in ttrei oori ppe ssåp-tåmânå. Pentru cå el con¡ine impor-tante proteine, fosfor, fier, iod, mag-neziu, potasiu, vitaminele din grupaB sau PP. Carnea graså de pe¿te con-¡ine ¿i importan¡i acizi gra¿i.Trei pproduse llactate ppe zzi, pentru calciu – baza sistemului osos. ªi, deasemenea, apå mineralå, care con¡inecalciu, dar este såracå în sodiu.

Alimente ffeculente lla ffiecare mmaså.Orez, grâu, paste, pâine (integralå,sau cu cereale), leguminoase, car-tofi... pentru aportul lor de proteinevegetale, de glucide complexe ¿i defibre. Nu consuma¡i separat ali-mentele feculente ¿i legumele ci, maidegrabå, împreunå, deoarece, prinasociere, organismul profitå în maimare måsurå de calitå¡ile lor nutri-tive.

CELE MMAI BBUNE CCOMBINAºII Cinci fructe ¿i legume pe zi?Este foarte simplu:

Ciorba înlocuie¿te por¡ia de legu-me gåtite.

Salata poate constitui aperitivul ¿i felul principal, prin combina¡ia defeculente (orez, linte...), cruditå¡i ¿iproteine (ouå, pui, ton, brânzå...) ¿ichiar fructe.

Så nu vå lipseascå din frigiderlegumele proaspete. ªi nu uita¡i plantele aromate: busuioc, cimbru,påtrunjel...

Pentru aa aavea ssuficientå eenergie, oorganismul aare nnevoie, zilnic, dde oo aanumitå ddozå dde vvitamine, mminerale, gglucide, proteine… CCare eeste ccea mmai bbunå rre¡etå? CCâte ppu¡in ddintoate, ffårå eexcese.

Starea dde bbine vvine ddin ffarfurie

O alimenta¡ie corectåînseamnå sånåtate01

4

În anumite situa¡ii, suplimentele ali-mentare nu numai cå sunt recoman-date, dar reprezintå chiar o necesi-tate. Ele nu înlocuiesc, în nici uncaz, alimenta¡ia, ci doar o comple-teazå. Întreba¡i-vå medicul ¿i el va¿ti ce fel de comprimate så vå reco-mande, nici prea slabe ¿i nici preaconcentrate.

Împotriva sstresului ooxidativCând apar diversele caren¡e, inter-vine iritabilitatea, senza¡ia de slåbi-ciune, de lipså de energie. Rezis-ten¡a noastrå fizicå ¿i psihicå setope¿te. Pentru cå stresul provoacå¿i apari¡ia în organism a radicalilorliberi (foarte periculo¿i – ei sunt ceicare ne destabilizeazå sistemulimunitar) stresul este cel care acce-lereazå procesul de îmbåtrânire acorpului ¿i a creierului. Este ceea cese nume¿te stres oxidativ. Pentru a-i bara drumul, trebuie så apela¡i lavitaminele anti-radicali liberi:• beta-caroten (provitamina A) ¿ivitamina C (pânå la 3 g pe zi);• vitamina E, care protejeazå gråsi-mile împotriva oxidårii, indiferentdacå este vorba despre gråsimilecare circulå prin artere ori cele carealcåtuiesc membrana celulelor, in-clusiv cea a nucleului ce con¡ine ge-nele noastre. Cantitatea zilnicå re-comandatå este de 10 mg.

Vedetele ssistemului nnervos• Vitamina B2 participå la produ-cerea energiei de cåtre celule.• Vitamina B3 furnizeazå energianecesarå tuturor reac¡iilor chimicedin organism.• Vitamina B5 participå la sintezaadrenalinei, acest hormon esen¡ialcare ne permite så reziståm în situ-a¡iile de stres.• Vitamina B6 serve¿te la fabricareadopaminei ¿i a noradrenalinei, doineuromediatori indispensabili înlupta contra surmenajului; participå¿i la sinteza magneziului.• Vitamina B12 contribuie la îmbu-nåtå¡irea aten¡iei ¿i a memoriei.

CELE 44 RREGULINu lua¡i vitaminele separat. Ele

func¡ioneazå în echipå; de exemplu,vitamina A, E ¿i C.

Lua¡i capsulele în timpul mesei.Con¡inutul lor va fi asimilat multmai bine de cåtre organism.

Face¡i cure speciale (vara – solare,iarna – anti-obosealå).

Nu dubla¡i dozele.

Cu ccât sstresul eeste mmai mmare, ccu aatât sse cconsumå ¿i rrezervele nnoastre dde vvitamine. IIar ccând eele ss-aau eepuizatcomplet, ¿¿i nnoi nne ssim¡im eepuiza¡i. CCare eeste sstrategia anti-oobosealå ¿¿i aanti-ddepresivå? CCurele dde vvitamina A, BB, CC ¿¿i EE, îîn ddoze ccorecte.

Starea dde bbine vvine ddin ffarfurie

Vitaminele care ne sus¡in moralul02

6

Care sunt secretele unui moral ridi-cat ¿i ale unei vitalitå¡i debordante?Desigur, activitatea fizicå, dar ¿iconsumul regulat de magneziu ¿i devitamine B, care intervin în metabo-lismul tuturor neuromediatorilor.A¿adar, cereale integrale, leguminoa-se (fasole, mazåre, linte), fructe demare ¿i apå mineralå! Adåuga¡i înfiecare zi o bananå, o mânå de mig-dale sau de nuci, câteva påtrå¡ele deciocolatå amåruie ¿i ceaiuri relaxan-te. Teiul este un foarte bun calmantnatural, dar mai existå încå multealtele.

Mere ¿¿i llåptuci ssedativeUnele alimente, precum låptucile,merele, lactatele, cicoarea sålbaticåau calitå¡i sedative. Existå ¿i guståricu efect lini¿titor. Având la bazå za-haruri lente, rezultatul este relaxant¿i tonic. Nu are rost så ne umplem stomacul:o felie de pâine de secarå ¿i pu¡inåbrânzå, un fruct sau un iaurt pu¡inîndulcit sunt suficiente pentru a-ida creierului cantitatea optimå deglucide, necesare men¡inerii echili-brului nervos.

Cinå ssånåtoaså, ssomn llini¿titUn somn bun trebuie pregåtit încådin timpul zilei. Dacå sunte¡i predis-pu¿i la insomnii, revizui¡i-vå obice-iurile privind alimenta¡ia:

• Mânca¡i pe såturate seara: somnulvine greu dacå stomacul ¡ipå defoame.• Prepara¡i-vå supe de praz, ro¿ii,cartofi... Toate sunt bune.• Consuma¡i fårå probleme alimentefeculente, un desert, dar evita¡i mân-cårurile prea grele sau prea grase: eleperturbå digestia, nu vå laså så våsim¡i¡i bine dacå sta¡i întinse, iarsomnul vine mai greu.• Por¡ia de carne sau de pe¿te tre-buie så fie moderatå (nu mai mult de100 g), deoarece o maså bogatå înproteine determinå cre¿terea canti-tå¡ii de cåldurå produså de organism¿i, implicit, a temperaturii corpului;or, noi reu¿im så adormim atuncicând aceasta scade.• Evita¡i så be¡i cafea sau ceai negruori verde dupå ora 17.00.

TREBUIE SSÅ MMÂNCÅM ALIMENTE EECOLOGICE?

Nu toate produsele ecologice aucalitå¡i nutri¡ionale superioare fa¡åde celelalte alimente, dar con¡in mai pu¡ine pesticide, erbicide, insecticide, fungicide, antibiotice ¿iOMG (organisme modificate genetic).Cumpårând astfel de produse sprijini¡i protejarea mediului înconjuråtor.

Stare dde aanxietate, iiritabilitate, pprobleme ccu ssomnul...ªi ddacå ttoate aacestea aar ffi ddeterminate dde iigiena vvie¡ii nnoas-tre? PPentru aa rrestabili eechilibrul nnervos, mmiza¡i ppe aalimen-tele rrelaxante ¿¿i mmasa dde ssearå vva ddeveni uun aadevårat oospå¡.

Starea dde bbine vvine ddin ffarfurie

Alimenta¡ia anti-stres03

8