CAIET DE SARCINI

6. AMENAJARE ROSTURI DE DILATATIE

PASAJ SUBTERAN

Pasajul rutier subteran va asigura legătura rutiera directa a traficului de pe strada Ştefan Guse cu centrul municipiului Bacău, pe străzile Oituz, Ionita Sandu Sturza si Vasile Alecsandri.

In perspectiva imediata se preconizează construcţia unui cartier rezidenţial pe amplasamentul unitatilor militare dezafectate si care au intrat sub jurisdicţia municipalitatii Bacău.

Construcţia pasajului rutier subteran permite realizarea unei legaturi rutiere directe a locuitorilor acestui cartier cu centrul municipiului Bacău si totodată, accesul direct si imediat al unitatilor publice de stricta necesitate (pompieri, salvare, etc.).Construcţia pasajului rutier subteran este condiţia obligatorie care trebuie îndeplinita pentru a permite realizarea următoarelor 2 obiective cu consecinţe economice majore:

Permite legătura rutiera directa a traficului de pe strada Ştefan Guse cu centrul municipiului Bacău – strada Gării, eliminând astfel ruta ocolitoare pe la bariera de cale ferata.

Construcţia cartierului rezidenţial si a unui centru sportiv presupune si construcţia in zona a locaţiilor unitatilor socio-economice necesare: alimentare, farmacii, gradinite, scoli, teatre, sedii de bănci, etc., care presupun noi locuri de munca.Perimetrul in care se va construi pasajul subteran Oituz-Stefan Guse se încadrează, conform Normativului P100/2000, din punct de vedere al valorilor coeficientului ks – 0,16, in zona D de seismicitate, iar din punct de vedere al perioadei de colt Tc – 1,0 sec, teritoriul municipiului Bacau încadrându-se in gradul VII de intensitate seismica.

In amplasamentul preconizat al pasajului rutier subteran au fost efectuate:

Studii topografice finalizat prin întocmirea unui plan de situaţie la scara 1:1000, necesar pentru alegerea si trasarea lucrărilor de construcţie.

Studiu geotehnic constant in 5 foraje geotehnice amplasate in axul longitudinal al pasajului rutier subteran. Forajele F1, F2 si simetricele lor F4, S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini – amenajare rosturi de dilatatie Page 162

si F5, prezintă adâncimi de forare de 8,0. Forajul central F3, executat la mijlocul lungimii pasajului subteran, prezintă o adâncime de forare de 10,0 m. Studiile geotehnice conţin profile geotehnice transversale in axul longitudinal preconizat al pasajului, cu descrierea straturilor de teren (natura terenului, caracteristici fizice si geotehnice).

Studiul geotehnice atrage atenţia asupra stratului de praf argilos gălbui (loessoid) plastic tare sau vârtos, in care se va executa fundaţia pasajului rutier subteran Oituz - Ştefan Guse in municipiul Bacău. Conform „Normativ privind fundarea construcţiilor pe pamanturi sensibile la umezire (proiectare, execuţie, exploatare) indicativ P 7/2000, loessurile si pamanturile loessoide fac parte din gama pamanturilor sensibile la umezire (PSU), care sub acţiunea incarcarilor transmise de fundaţiile construcţiilor sau numai sub sarcina geologica se tasează suplimentar, atunci când umiditatea creste peste anumite limite. In cazul inundării, tasarea suplimentara se produce de regula brusc, având un caracter de prabusire (colaps).Fenomenul de lichefiere al pamanturilor sensibile la umezire se manifesta prin pierderea temporara, parţiala sau totala, a rezistentei la forfecare a pamantului sub influenta unor solicitări dinamice.In vederea calculului terenului de fundare si dimensionării fundaţiei, conform STAS 3300/1-85 si STAS 3300/2-85 si a precizărilor din „Normativ privind fundarea construcţiilor pe pamanturi sensibile la umezire (proiectare, execuţie, exploatare) indicativ P 7/2000, caracteristicile de rezistenta si de deformaţie ale terenului consolidat vor fi determinate corespunzător, prin încercări de laborator si de teren, pentru pamantul in stare de inundare, la gradul de compactare prevăzut in proiect. Pentru determinarea caracteristicilor de rezistenta si deformaţie ale pamantului saturat se recomanda utilizarea încercărilor cu aparatul triaxial, acesta având posibilitatea cunoaşterii eforturilor principale, controlului presiunii apei din pori si drenajul. Dimensionarea plăcii inferioare, de fundaţie, se va face utilizând integral presiunea convenţionala pe teren. In vederea micşorarii sensibilitatii structurii de rezistenta a pasajului rutier subteran la deformaţiile terenului de fundaţie sensibil la umezire au fost adoptate următoarelor masuri constructive:Sporirea rezistentei si rigiditatii spaţiale a structurii de rezistenta prin:- separarea in tronsoane de lungime limitata prin rosturi de tasare dimensionate corespunzător. Rosturile de dilatare-tasare dintre tronsoane vor trece si prin placa inferioara de fundaţie si vor avea o deschidere corespunzătoare, pentru a permite rotirea independenta a tronsoanelor, ca urmare a tasărilor inegale,- lungimea tronsoanelor se va stabili prin calcul in funcţie de caracteristicile terenului de fundaţie si structura de rezistenta a pasajului;- adoptarea unei forme in plan a pasajului cat mai simple, fara intrânduri si ieşinduri sau ramificaţii, se recomanda forma dreptunghiulara;- adoptarea unei secţiuni rigide, cu pereţii din beton armat formând împreuna cu placa superioara si inferioara o structura casetata. Se recomanda intărirea si rigidizarea suplimentara a plăcii inferioare, de fundaţie a pasajului.S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini – amenajare rosturi de dilatatie Page 163

Mărirea adaptabilitatii structurii de rezistenta a pasajului la deformaţiile terenului, prin adoptarea unei structuri elastice sau din tronsoane separate cu asigurarea stabilitatii si rezemării corespunzătoare fiecărui tronson.Prevenirea umezirii terenului loessoid de fundaţie provenita din precipitaţii sau din pierderile de apa de la reţele hidraulice si din instalaţii tehnologice specifice cailor ferate.

Pentru evitarea infiltrării in terenul de fundaţie a apelor de suprafaţa, se vor luat masuri de protecţie atât in perioada execuţiei, cat si pe toata perioada exploatării pasajului si din pierderi accidentale ale reţelelor hidroedilitare sau din instalaţii tehnologice specifice cailor ferate. Prezentul studiu de fezabilitate recomanda adoptarea următoarelor masuri de protecţie obligatorii:Sistematizarea verticala si in plan a amplasamentului pasajului, cuprinzând atât bretelele de acces, cat si pasajele superioare care traversează intrările in pasaj. Sistematizarea se asigura prin colectarea integrala si evacuarea rapida de pe întreaga suprafaţa construita a apelor din precipitaţii si din eventualele pierderi masive de la reţele hidroedilitare si instalaţii tehnologice, către emisarul in funcţiune prin prevederea de pante de minimum 2%. Se recomanda sa se realizeze iniţial lucrările de sistematizare care sa asigure lucrările de construcţie a pasajului subteran propriu-zis, urmând ca celelalte sa se termine odată cu intrarea in exploatare a întregului ansamblu construit. Prin masuri adecvate (compactarea terenului, execuţia de straturi etanşe din argila, pante longitudinale si transversale corespunzătoare, rigole) se va evita stagnarea apelor in amplasamentul pasajului atât in perioada execuţiei, cat si pe toata durata exploatării.In funcţie de condiţiile locale din amplasamentul pasajului, se va evita pe cat posibil perturbarea echilibrului hidrogeologic din zona si ridicarea nivelului apei subterane, nerealizandu-se lucrări care pot bara caile naturale de ieşire a apei si curgerea ei către emisarii naturali sau artificiali in funcţiune sau străpungerea unor orizonturi impermeabile aflate deasupra pânzei freatice.

Pe amplasamentul preconizat al pasajului rutier subteran se găsesc in prezent 14 linii de cale ferata dintre care 2 sunt linii principale directe, celelalte 12 linii fiind utilizate pentru servicii de manevra si garare in staţia de cale ferata Bacău.De o parte si de alta a liniilor de cale ferata, pe aliniamentul format de străzile Ştefan Guse si Oituz, se afla zone de teren cu o latime de aproximativ 30,0 m, apartinand Companiei Naţionale a Cailor Ferate.

Pe zona de teren dinspre strada Constantei si pe aliniamentul menţionat, nu sunt amplasate construcţii.

Pe zona de teren dinspre strada Gării si pe aliniamentul menţionat, se afla o zona amenajata ca spaţiu verde si o sera apartinand Companiei Naţionale a Cailor Ferate.

Pasajul rutier subteran are o lungime totala de 260,60 m si este compus pornind dinspre strada Ştefan Guse, pe sub cele 14 linii de cale ferata, spre strada Gării, din 3 zone distincte:

S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini – amenajare rosturi de dilatatie Page 164

Rampa Ştefan Guse – are o lungime de 107,07 m. Zona de acces se construieşte cu secţiune deschisa, prezintă declivitatea de 7,19%, iar structura de rezistenta din beton armat are forma unui U deschis la partea superioara alcătuit din 2 pereţi laterali uniţi la partea inferioara cu o placa din beton armat.

Pasajul rutier subteran propriu-zis are o lungime de 86,70 m, o panta longitudinala de 0,507% de la mijlocul pasajului spre cele 2 capete, necesara asigurării scurgerii apelor, iar structura de rezistenta din beton armat prezintă o secţiune casetata, închisa, alcătuit din 2 pereţi laterali uniţi la partea superioara si inferioara cu cate o placa din beton armat.

Rampa Oituz – are lungime de 67,80 m. Zona de acces se construieşte cu secţiune deschisa, prezintă declivitatea de 6,26%, iar structura de rezistenta din beton armat are forma unui U deschis la partea superioara alcătuit din 2 pereţi laterali uniţi la partea inferioara cu o placa din beton armat.Conform Studiului de Fezabilitate, pasajul subteran este destinat exclusiv circulaţiei rutiere si prezintă următoarele dimensiuni de gabarit: - Pasajul subteran prezintă pe orizontala 9,0 m latime, pentru 2 benzi de circulaţie de 4,0 m latime fiecare si 2 rigole laterale de 0,50 m latime, destinate colectării si dirijării apelor.- Pasajul subteran asigura pe verticala un gabarit de libera trecere de 5,0 m, care permite trecerea vehiculelor speciale pentru intervenţie rapida.

Studiul geotehnice efectuat in amplasamentul pasajului subteran atrage atenţia asupra stratului de praf argilos gălbui (loessoid) plastic tare sau vârtos, in care se va executa fundaţia pasajului.

Proiectul tehnic si detaliile de execuţie au fost întocmite cu condiţia respectării următoarelor principii constructive de baza:

Pasajul subteran a fost proiectat astfel incat sa se evite pe cat posibil perturbarea echilibrului hidrogeologic din zona si ridicarea nivelului apei subterane. Construcţia structurii de rezistenta nu va bara caile naturale de ieşire a apei si curgerea ei către emisarii naturali sau artificiali in funcţiune si nu va produce străpungerea unor orizonturi impermeabile aflate deasupra pânzei freatice.Pentru evitarea infiltrării in terenul de fundaţie a apelor de suprafaţa, au fost luate masuri speciale de protecţie atât in perioada execuţiei, cat si pe toata perioada exploatării pasajului subteran, si din pierderi accidentale ale reţelelor hidroedilitare sau din instalaţii tehnologice specifice cailor ferate.

In vederea sporirii rezistentei si rigiditatii spaţiale a structurii de rezistenta a pasajului rutier subteran si micşorării sensibilitatii transversale la deformaţiile terenului de fundaţie sensibil la umezire, au fost adoptate următoarelor soluţii de alcătuire constructiva:

S-a adoptat o secţiune transversala dreptunghiulara din beton armat de clasa C 32/40 pentru structura de rezistenta a pasajului, iar in punctele de intersecţie a plăcii superioare si inferioare cu pereţii laterali au fost prevăzute noduri rigide, printr-o armare corespunzătoare a zonei de încastrare, rezultând o secţiune casetata rigida.S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini – amenajare rosturi de dilatatie Page 165

Pereţii verticali se construiesc cu o grosime constanta de 0,80 m, si o inaltime de 5,0 m. 2.3. Placa superioara se construieşte cu latimea totala de 10,60, si o grosime de 0,60 m in secţiunea centrala, care sporeşte după vute cu variaţie liniara, la 0,80 m in secţiunea de încastrare in pereţii verticali, in scopul sporirii rigiditatii secţiunii si a capacitatii plăcii de preluare a forţelor tăietoare. In dreptul vutelor sunt montate instalaţiile de iluminat in pasajul subteran. La extrados, placa superioara se executa cu inaltime variabila pentru a asigura scurgerea apelor din precipitaţii, infiltrata pana la nivelul superior al structurii de rezistenta. In zona de încastrare, racordarea la extrados a plăcii superioare in pereţii verticali se face după o curba cu raza de 0,10 m.

Placa inferioara se construieşte cu latimea totala de 13,60, si o grosime variabila de la 0,85 m in secţiunea de capăt, la 0,98 m in secţiunea centrala.

Secţiunea casetata se va executa la 2,0 m adâncime, măsurata de la nivelul superior al traverselor de cale ferata, pana la extradosul plăcii superioare.

In vederea măririi adaptabilitatii structurii de rezistenta a pasajului subteran la deformaţiile terenului de fundaţie, a fost proiectata o structura de rezistenta elastica in sens longitudinal, alcătuita din tronsoane separate, cu asigurarea stabilitatii si rezemării corespunzătoare fiecărui tronson.

Pasajul subteran este compus din 19 tronsoane pe rampa Ştefan Guse, 17 tronsoane pe zona pasajului subteran propriu-zis, 13 tronsoane pe rampa Oituz, si 2 tronsoane speciale, care încadrează la intrare si ieşire pasajului subteran propriu-zis.Separarea pasajului subteran in 51 de tronsoane având lungimea medie de 5,0 m, se realizează prin rosturi de tasare dimensionate corespunzător. Rosturile de dilatare-tasare dintre tronsoane trec si prin placa inferioara de fundaţie si prezintă o deschidere medie de 2 cm, pentru a permite rotirea independenta a tronsoanelor, in urma eventualelor tasări inegale ale acestora. Lungimea medie de 5,0 m a tronsoanelor a fost stabilita atât din respectarea condiţiilor de alcătuire constructiva, cat si prin calcul, in funcţie de caracteristicile terenului de fundaţie si structura de rezistenta a pasajului.

In scopul prevenirii umezirii terenului loessoid de fundaţie, provenita din precipitaţii sau din pierderile de apa de la reţele hidraulice si din instalaţii tehnologice specifice cailor ferate, pasajul subteran este prevăzut cu un sistem complex de colectare si dirijare a apelor spre capetele tunelului subteran, unde sunt construite cate 2 puţuri verticale prin care, cu ajutorul unor pompe hidraulice, apele sunt evacuate si dirijate la sistemul local intravilan de evacuare a apelor pluviale. Pasajul subteran este prevăzut cu 2 sisteme paralele de protecţie hidraulica.Primul sistem de protecţie hidraulica este destinat pentru colectarea si evacuarea de urgenta a apelor care pătrund direct in pasajul, prin rampele de acces, in cursul ploilor abundente. Sistemul consta din construcţia a 2 camere de colectare a apelor, amplasate la fiecare intrare in pasaj, prevăzute la partea superioara cu grătare metalice capabile sa sustina circulaţia rutiera,

S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini – amenajare rosturi de dilatatie Page 166

alcătuind un tronson special de 2,50 m latime fiecare, amplasate exact in dreptul puţurilor verticale prin care apele colectate sunt evacuate imediat

Al doilea sistem de protecţie hidraulica este destinat pentru colectarea si evacuarea atât a apelor infiltrate in terasamentele din lungul pasajului subteran, cat si a apelor reziduale utilizate pentru curatirea interiorului pasajului subteran.

Structura de rezistenta a pasajului este acoperita la nivelul plăcii superioare si pe înaltimea pereţilor laterali, de un sistem drenant din zidărie de piatra si material granular dispus in sistem filtru invers. De la nivelul drenului, apele infiltrate sunt dirijate la exteriorul pereţilor verticali, in lungul pasajului, pe un radier general de unde, prin intermediul unor tuburi verticale de evacuare, pătrund gravitaţional intr-o reţea generala de colectare si dirijarea a apelor către capetele tunelului, de unde sunt evacuate prin puţurile verticale.

Trebuie menţionat ca la 0,60 m sub terasamentul caii ferate, proiectul tehnic prevede dispunerea unui dop de argila de 0,30 m grosime, in scopul blocării infiltrării apei in terasamentul de la partea superioara a pasajului.

In vederea micşorării sensibilitatii transversale si longitudinale la deformaţiile terenului de fundaţie sensibil la umezire, terenul de fundaţie de sub radierul general al pasajului subteran este înlocuit cu o perna de pamant cu înaltimea de 1,50 m.Înlocuirea terenului de fundaţie cu perna de pamant se va face in cel mai scurt timp pentru a nu permite accesul apei meteorice.

Tehnologia de execuţie a pasajului subteran se bazează pe următoarele principii de baza:Pasajul se executa in săpătura deschisa fara sprijiniri, in secţiune trapezoidala, cu înaltimea de 8,0 m, baza mica de 14,0 m, baza mare de 25,0 m, cu pereţii laterali înclinaţi la 1:1,5 - panta taluzului natural. Pe lungimea rampelor de acces se poate deschide un front de lucru complet. Pe lungimea pasajului subteran, se aplica aceeaşi tehnologie de execuţie, numai ca pentru a spori suprafaţa de lucru numai in zona frontala, săpătura este sprijinita. Se întrerupe circulaţia trenurilor pe primele 4 linii de manevra si garare, si se indeparteaza tronsoanele de cale ferata din amplasamentul preconizat al pasajului, pe o latime de cca. 30,0 m. Se aplica toate etapele tehnologice ale pasajului subteran, după care întregul ciclu se repeta identic pentru următoarele 2 grupuri de 4 linii de manevra si garare.In cazul primelor 2 linii directe de cale ferata, care nu pot fi dezafectate, se executa săpătura mecanizat pe sub liniile respective, sprijinite pe structurii prefabricate metalice de rezemare.

Structura de rezistenta in forma de U deschis (talpa inferioara si pereţii verticali) se executa din tronsoane de beton armat monolit cu o lungime medie de 5,0 m. Numai placa superioara se executa din tronsoane prefabricate din beton armat, cate 2 tronsoane prefabricate pentru fiecare tronson monolit in forma de U deschis.

S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini – amenajare rosturi de dilatatie Page 167

Pentru o tranşee deschisa de pamant de 20,0 m lungime, corespunde unui volum de pamant escavat de cca. 3200 m3, se pot executa 3 tronsoane monolite de pasaj subteran, de 5,0 m lungime fiecare.Rampa Ştefan Guse – are o lungime de 107,07 m si prezintă o declivitatea de 7,19%. Structura de rezistenta pe rampa Ştefan Guse este compusa din 20 de tronsoane.

Rampa Oituz – are lungime de 67,80 m, si prezintă o declivitatea de 6,26%. Structura de rezistenta pe rampa Ştefan Guse este compusa din 14 de tronsoane.Structura de rezistenta a pasajul pe zona rampelor de acces se executa cu forma unui U deschis la partea superioara, alcătuit din 2 pereţi laterali uniţi la partea inferioara cu o placa din beton armat.Se executa săpătura mecanizata a pasajului, rezultând o tranşee deschisa cu secţiune trapezoidala având înaltimea de 8,0 m, baza mica de 14,0 m, baza mare de 25,0 m, cu pereţii laterali înclinaţi la 1:1,5 - panta taluzului natural.Pamantul excavat se transporta in depozit, unde stratul de pamantul vegetal si stratul de argila prăfoasa gălbuie este depozitat separat.Se executa o săpătura suplimentara pe o adâncime de 1,50 m, si cu o latime de 15,0 m. Săpătura se executa mecanizat si numai ultimii 15 cm sunt sapati manual.

Pe pereţii săpăturii se dispune un geotextil după care săpătura se umple cu o perna de pamant de 1,50 m grosime. Se aştern 10 straturi succesive de pamant in grosime de 15 cm fiecare, compactate corespunzător cu 10 treceri intr-o direcţie, si 10 treceri pe direcţia perpendiculara.

Pe lungimea rampelor de acces Ştefan Guse si Oituz, deasupra pernei de pamant se dispune un strat anticapilar de nisip, de 10 cm grosime. Pe stratul de nisip se cofreaza, se armează si se betonează un tronson din beton armat monolit de clasa C 32/40. Lungimea tronsoanelor este in medie de 5,0 m, variind in anumite secţiuni caracteristice funcţie de condiţiile constructive locale.Fiecare tronson se executa in forma de U deschis la partea superioara, alcătuit din 2 pereţi laterali uniţi la partea inferioara cu un radier general din beton armat.Radierul se executa cu declivitatea longitudinala corespunzătoare fiecărei rampe, si cu o grosime variabila in sens transversal, necesara pentru a asigura scurgerea apelor meteorice. Grosimea radierului variază de la 0,80 m la capătul exterior al consolei drenului, după care grosimea radierului creste pana la 0,98 m in secţiunea centrala. Se cofreaza, se armează si se betonează pereţii laterali ai fiecărui tronson. La turnarea pereţilor laterali se amenajează rosturile dintre tronsoane in care se dispun 2 straturi de pânza bitumata.

Se executa sapa hidrofuga la exteriorul pereţilor laterali, alcătuita din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime. Pe înaltimea rosturilor verticale se montează la cald, pe o latime de 1,0 m, 2 straturi de hidroizolatie bituminoasa care se suprapun pe o latime de minim 20 cm deasupra rostului. Hidroizolatia rostului este protejata cu o

S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini – amenajare rosturi de dilatatie Page 168

sapa din beton de ciment de 4 cm grosime, armata cu plasa tip Buzău cu ochiuri pătrate.

Se executa drenul din zidărie de piatra in sistem filtru invers, in spatele zidurilor laterale. Pe masura ce drenul se executa in spatele pereţilor de sprijin, se montează un strat de geotextil, după care se executa o umplutura drenanta de balast, care are rolul de a cobora nivelul pânzei freatice si de a colecta si dirija rapid spre drenurile de colectare apele meteorice.

La fiecare capăt al rampelor spre pasajul subteran propriu-zis se executa un tronson special, de 2,50 m latime, care conţine sistem de protecţie hidraulica a pasajului subteran. Sistemul este destinat pentru colectarea si evacuarea de urgenta a apelor care pătrund direct in pasajul, prin rampele de acces, in cursul ploilor abundente.

Tronsonul consta din construcţia a 2 camere de colectare a apelor, prevăzute la partea superioara cu grătare metalice capabile sa sustina circulaţia rutiera, alcătuind un tronson special de 2,50 m latime fiecare, amplasate exact in dreptul puţurilor verticale prin care apele colectate sunt evacuate in sistemul intravilan de colectare a apelor menajere.Cele 4 puţuri drenante verticale, cate 2 la fiecare capăt al pasajului subteran, au rolul de a evacua apele colectate prin sistemul de drenuri transversale si longitudinale. Puţurile se executa cu o inaltime totala de 10,0 m, cate 2 de fiecare parte, amplasate la 9,20 m distanta de axul longitudinal al pasajului.

Puţurile drenante se executa din elemente prefabricate circulare, cu diametru de 1,50 m si înaltimea de 1,5 m. Fundul puţurilor este coborât cu cca. 3,0 m sub nivelul drenurilor longitudinale, pentru a permite colectarea apelor. In interiorul puţurilor se montează cate un hidrofor si conducte care sa permită evacuarea automata a apelor colectate, atunci când nivelul acestora atinge un nivel corespunzător talpii inferioare a radierului general al pasajului subteran. Puţurile vor fi prevăzute in interior cu scări metalice care sa permită accesul periodic a personalului de intretinere.

Pe rampa Oituz, la capătul structurii de rezistenta in forma de U deschis, se dispune o dala de racordare.Se executa prismul de piatra sparta, grinda de rezemare din beton armat monolit de clasa C 20/25 si secţiune pătrata 0,50×0,50 m, si dala de racordare din beton armat monolit de clasa C 18/22.

Dala de racordare are 4,0 m lungime si este prinsa la un capăt cu ancore din OB37 4Ø25/m in zidul de garda. Dala se executa înclinata, cu o diferenţa de nivel de 30 cm intre capătul rezemat si cel ancorat in radierul general, pe un strat de nisip de 10 cm grosime, cu rol anticapilar. Pasajul rutier subteran propriu-zis are o lungime de 86,70 m, o panta longitudinala de 0,507% de la mijlocul pasajului spre cele 2 capete, necesara asigurării scurgerii apelor. Structura de rezistenta a pasajul rutier subteran propriu-zis se executa cu secţiune casetata, închisa, alcătuit din 2 pereţi laterali uniţi la partea superioara si inferioara cu cate o placa din beton armat.Se executa săpătura mecanizata a pasajului, rezultând o tranşee deschisa cu secţiune trapezoidala având înaltimea de 8,0 m, baza mica de 14,0 m, baza mare de 25,0 m, cu pereţii laterali înclinaţi la 1:1,5 - panta taluzului natural.

S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini – amenajare rosturi de dilatatie Page 169

Pamantul excavat se transporta in depozit, unde stratul de pamantul vegetal si stratul de argila prăfoasa gălbuie este depozitat separat.Se executa o săpătura suplimentara pe o adâncime de 1,50 m, si cu o latime de 15,0 m. Săpătura se executa mecanizat si numai ultimii 15 cm sunt sapati manual.

Pe pereţii săpăturii se dispune un geotextil după care săpătura se umple cu o perna de pamant de 1,50 m grosime. Se aştern 10 straturi succesive de pamant in grosime de 15 cm fiecare, compactate corespunzător cu 10 treceri intr-o direcţie, si 10 treceri pe direcţia perpendiculara.

Se sapa in perna de pamat 2 santuri longitudinale cu secţiune dreptunghiulara 1,0×1,0 m.

Se montează elementele prefabricate in forma de U întors, din beton armat C 10/15 care vor alcătui 2 drenuri laterale longitudinale, sub talpa fundaţiei, pe toata lungimea pasajului. Elementele prefabricate cu lungimea de 1,50 m, se pozează pe un strat de nisip grauntos, cu rol anticapilar, de 10 cm grosime. Pantele longitudinale ale drenului urmăresc pantele existente si in interiorul pasajului subteran, pe zonele respective.

Elementele prefabricate sunt hidroizolate la exteriorul lor, iar la montare se asigura continitatea hidroizolatiei in dreptul rosturilor dintre elementele prefabricate.

In interiorul drenurilor longitudinale de vor monta tuburi prefabricate din beton armat, prevăzute cu perforaţii pe partile laterale si superioara. Spaţiul liber cuprins intre pereţii elementelor prefabricate si tub, se umple cu balast.

Se executa 6 drenuri transversale cu lungimea de 10,60 m, care au rolul de a echilibra nivelul apelor colectate in cele 2 drenuri longitudinale ale pasajului. Primele 2 drenuri transversale se executa la cate 10,20 m distanta de secţiunea centrala a pasajului subteran, după care urmează in fiecare parte, cate inca 2 drenuri transversale dispuse la 8,70 m distanta intre ele. Ultimul dren transversal se afla la 11,85 m distanta de capătul pasajului subteran.Drenurile se executa din elemente prefabricate in forma de U întors, din beton armat C 10/15, având înaltimea totala de 0,50 m si latimea de 1,0 m. In interiorul elementelor prefabricate se dispune balast, cu rol drenant, de 0,40 m grosime.Peste sistemul de colectare si evacuare a apelor se cofreaza, se armează si se betonează 17 tronsoane din beton armat monolit de clasa C 32/40. Începând de la fiecare capat, lungimea primelor 8 tronsoane este de 5,0 m, si numai tronsonul central al pasajului subteran are 6,70 m lungime.Fiecare tronson se executa din beton armat monolit cu secţiune casetata, închisa, alcătuita din 2 pereţi laterali uniţi la partea inferioara cu un radier general din beton armat, iar la partea superioara cu 2 tronsoane prefabricate de placa.Radierul se executa cu declivitatea longitudinala de 0,507% dinspre secţiunea centrala spre capetele pasajului si cu o grosime variabila in sens transversal, necesara pentru a asigura scurgerea apelor meteorice. Grosimea radierului variază de la 0,80 m la capătul exterior al consolei drenului, după care grosimea radierului creste pana la 0,98 m in secţiunea centrala. S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini – amenajare rosturi de dilatatie Page 170

Se cofreaza, se armează si se betonează pereţii laterali ai fiecărui tronson. La turnarea pereţilor laterali se amenajează rosturile dintre tronsoane in care se dispun 2 straturi de pânza bitumata.

Se executa sapa hidrofuga pe înaltimea zidurilor laterale, alcătuita din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime. Pe întreaga lungime a rosturilor transversale, pornind de la nivelul radierului inferior, si continuata pe pereţii verticali se montează la cald, pe o latime de 1,0 m, 2 straturi de hidroizolatie bituminoasa care se suprapun pe o latime de minim 20 cm deasupra rostului. Hidroizolatia fiecărui rost transversal este protejata cu o sapa din beton de ciment de 4 cm grosime, armata cu plasa tip Buzău cu ochiuri pătrate.

Pe înaltimea zidurilor laterale se executa drenul din zidărie de piatra cu latimea de 1,0 m, in sistem filtru invers. Pe masura ce drenul se executa in spatele pereţilor de sprijin, se montează un strat de geotextil, după care se executa o umplutura drenanta de balast, care are rolul de a cobora nivelul pânzei freatice si de a colecta si dirija rapid spre drenurile de colectare apele meteorice. Se executa un drum de acces care sa permită deplasarea unei macarale de montaj si a mijloacelor auto necesare pentru transportul din depozit a elementelor prefabricate de placa superioara.

Se montează cu macaraua cate 2 elemente prefabricate de placa superioara pentru un tronson monolit de pasaj. Se armează, se cofreaza si se betonează nodurile rigide superioare ale cadrului închis format de tronsoanele prefabricate de placa superioara si capetele superioare ale pereţilor verticali.Se continua hidroizolatia la exteriorul plăcii superioare, astfel încât va rezulta o secţiune casetata complet izolata împotriva acţiunii agresive a apelor infiltrate in terasamente.Se executa umplutura drenanta cu o grosime de 0,60 m deasupra plăcii superioare, care se racordează cu sistemul drenant construit pe partile laterale ale pasajului subteran.

Se executa un dop de argila de 0,30 m grosime la partea superioara a secţiunii casetate, care reprezintă prima bariera de protecţie împotriva infiltrării apelor de suprafaţa la nivelul structurii de rezistenta din beton armat si a terenului loessoid de fundaţie, sensibil la umezire.

Se executa stratul de baza din piatra sparta si se asigura continuitatea caii prin montarea tronsoanelor de cale ferata.

Se repete toate operaţiile tehnologice de construcţie a următorului tronson de pasaj subteran, prin întreruperea circulaţiei feroviare pe următoarele 4 linii de cale ferata.

In interiorul pasajului subteran propriu-zis calea se executa in următoarea ordine tehnologica:Se executa sapa suport pe radierul general, din mortar de ciment de 2 cm grosime. Sapa se racordează longitudinal la pereţii verticali si se driscuieste pentru a realiza o suprafaţa lisa la fata superioara care sa permită montarea in condiţii de calitate a hidroizolatiei.

S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini – amenajare rosturi de dilatatie Page 171

Se executa stratul de hidroizolatie, si se asigura racordarea acesteia la pereţii verticali ai pasajului.Se executa sapa de protecţie a hidroizolatie din beton de ciment C 16/20, armat cu plasa tip Buzău cu ochiuri pătrate. Se montează rigola din elemente prefabricate, pe un strat de mortar de poza.Se executa pe zona carosabila stratul de rezistenta al imbracamintii, din BADPC25 de 4,0 cm grosime.

Se executa pe zona carosabila stratul de uzura al imbracamintii, din BAP de 4,0 cm grosime. Se verifica realizarea pantelor transversale de 2% care sa asigure conducerea apele pluviale la rigola de colectare si evacuare a apelor.Se montează cate un cordonul de celochit de o parte si de alta a rigolei.

Se realizează semnalizarea rutiera in interiorul pasajului subteran.

PASAJ SUPERIOR A

Pe rampa Ştefan Guse, punctul de intersecţie a pasajului subteran cu strada Constantei se afla la 19,94 m de intrarea in pasajul subteran propriu-zis, respectiv la 87,13 m de capătul rampei de acces Ştefan Guse.

Cota terenului natural in amplasamentul pasajului rampa A este de 172,30 m, conform planşei nr. P.S.-2. Pentru ca declivitatea pe rampa Ştefan Guse a pasajului subteran este de 7,19%, rezulta ca in dreptul punctului de intersecţie cu str. Constantei, pentru a respecta condiţia de gabarit in pasaj de 5,0 m, rezulta cota caii pe pasajul de continuitate strada Constanta de 173,26 m, cu numai 0,96 m mai sus in raport cu nivelul terenului sistematizat.

Pentru ca diferenţa de nivel este redusa, de numai 0,96 m, intre cota caii pe pasajul rampa A, in raport cu nivelul terenului sistematizat, s-a urmărit construcţia unei suprastructuri cu inaltime redusa, pe 21 de grinzi prefabricate cu corzi aderente, care sa respecte recomandarea făcuta in Studiu de Fezabilitate, de a nu suprainalta prea mult calea pe pasajul rampa A in raport cu nivelul terenului sistematizat. Pasajul are 10,0 m lungime, susţine 3 benzi de circulaţie de 3,50 m latime fiecare si 2 trotuare denivelate de 1,50 m latime si este construit cu o declivitate longitudinala de 0,6% necesara scurgerii apelor pe la capetele acestuia, conform planşei PA 5.

Suprastructura pasajului A este construita din 21 de grinzi cu corzi aderente cu inaltime redusa de 0,52 m si lungimea de 10,0 m. Grinzile sunt construite din beton de clasa C 35/40, armate cu 20 toroane TBP 12 (7Ø4) la talpa inferioara si 2 toroane TBP 12 la talpa superioara, pretensionate la o forta de tragere si control de . Armatura pasiva este din OB 37 si se utilizează o cantitate de 235 kg pentru fiecare grinda. Greutatea unei grinzi prefabricate este de 3,75 tf.

Pe şantier cele 21 de grinzi prefabricate se vor depozita pe o platforma amenajata, construita paralel cu str. Constantei, cat mai aproape de amplasamentul definitiv al pasajului A, de unde sunt ridicate cu macaraua si montate joantiv pe infrastructuri.

S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini – amenajare rosturi de dilatatie Page 172

Grinzile prefabricate reazemă pe pereţii laterali ai pasajului, care pe aceasta zona, sunt separaţi intr-un tronson unic de 14.20 m latime. Fiecare tronson este echipat la partea superioara cu cuzineţi si console scurte la extrados, pentru rezemarea plăcilor de racordare. Pereţii laterali pe care reazemă suprastructura pasajului rampa A sunt uniţi cu o placa inferioara continua de beton armat, la nivelul corespunzător impus de circulaţia in pasajul inferior. Pentru a spori corespunzător capacitatea portanta a pereţilor de sprijin, fiecare perete este sprijinit pe cate 5 coloane Ø1,08 m cu lungimea de 12,0 m.

Tehnologia de execuţie a pasajului superior A

Se închide circulaţia rutiera pe strada Ştefan Guse si strada Constantei, si se semnalizează conform normelor in viguare devierea circulaţiei rutiere pe rute ocolitoare.Se preda amplasamentul pasajului A conform planşei PA1, si se trasează axele celor 10 coloane C1 ÷ C10, in amplasamentul pasajului rampa A, conform planşei PA2.

Se amenajează platforma de lucra pentru instalaţia de forare si se executa cele 10 coloane C1 ÷ C10, din beton de clasa C 32/40. Pentru fiecare infrastructura se vor fora cate 5 coloane aliniate pe cate un singur rând, la 3,0 distanta interax. Distanta intre cele 2 rânduri de cate 5 coloane este de 9,50 m.Coloanele sunt forate de la nivelul terenului amenajat, dar se armează si se betonează numai pe o lungime de 13,0 m, cu 1,0 m mai sus decât talpa inferioara a radierului de pe rampa de acces la pasajul subteran. Coloanele se armează cu bare PC 52 24Ø25. Fiecare coloana forata este prevăzuta cu toba de injecţie pe vârf si cu 3 ţevi de injecţie si control a continuitatii coloanei.

Se executa structura de rezistenta pe rampa Ştefan Guse a pasajului subteran. In continuare se prezintă separat procesul tehnologic de execuţie a pasajului rampa A de cel al pasajului subteran.La 80,03 m de capătul rampei Ştefan Guse se identifica si se trasează poziţia infrastructurilor pasajului rampa A.Se decoperteaza capetele coloanelor pe o inaltime de cca. 1,0 m, se sparge betonul din capul coloanei si se curata armatura de rezistenta.Se armează radierul care leagă capetele coloanelor si formează talpa inferioara a rampei de acces in pasajul subteran, si pereţii laterali, de susţinere a suprastructurii. Lungimea tronsonului este de 14,20 m si prezintă aceeaşi alcătuire constructiva cu a celorlalte tronsoane care alcătuiesc rampa de acces in pasajul subteran.

Se betonează mai întâi radierul general după care urmează pereţii laterali cu beton de clasa C 28/35. La partea superioara a pereţilor laterali sunt prevăzute banchete de rezemare a grinzilor prefabricate, pe cuzineţi din beton armat. La partea superioara a cuzineţilor de montează placi metalice inferioare ale aparatelor de reazem din neopren.S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini – amenajare rosturi de dilatatie Page 173

La turnarea pereţilor laterali se amenajează rosturile dintre tronsoane in care se dispun 2 straturi de pânza bitumata.

Se executa sapa hidrofuga la exteriorul pereţilor laterali din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime. Pe înaltimea rosturilor verticale se montează la cald, pe o latime de 1,0 m, 2 straturi de hidroizolatie bituminoasa care se suprapun pe o latime de minim 20 cm deasupra rostului. Hidroizolatia rostului este protejata cu o sapa din beton de ciment de 4 cm grosime, armata cu plasa tip Buzău cu ochiuri pătrate.

Se executa drenul din zidărie de piatra in sistem filtru invers, in spatele zidurilor laterale. Pe masura ce drenul se executa in spatele pereţilor de sprijin, se montează un strat de geotextil, după care se executa o umplutura drenanta de balast, care are rolul de a cobora nivelul pânzei freatice si de a colecta si dirija rapid spre drenurile de colectare apele meteorice. Nu se montează inca dalele de racordare in spatele pereţilor verticali.

Se montează grinzile prefabricate pe cuzineţii din beton armat, pe aparate de reazem din neopren, fixe si mobile. Grinzile prefabricate se montează joantiv, cu un rost longitudinal de 2 cm latime.

Se cofreaza placa de suprabetonare si consolele trotuarelor. La execuţia plăcii de suprabetonare se asigura realizarea pantelor longitudinale si transversale necesare asigurării scurgerii apelor meteorice de pe pod.

Se armează si se betonează placa de suprabetonare cu beton de clasa C 25/30 si armaturi din PC 52 Ø12. La capetele plăcii, paralel cu pereţii de sprijin, se vor lasă spatiile necesare pentru montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor.

Se montează dispozitivele antiseismice, cate 2 bucati pe fiecare zid de sprijin. Intre dispozitiv si talpa inferioara a grinzii marginale de montează un dispozitiv din neopren.

Se montează dispozitivul de acoperire a rostului la ambele capete ale podului. Se recomanda montarea unui dispozitivul de acoperire a rostului fiabil, cu o durata normata de exploatare de 10 ani.

Se executa prismul de piatra sparta, grinda de rezemare din beton armat monolit de clasa C 20/25 si secţiune pătrata 0,50×0,50 m, si dala de racordare din beton armat monolit de clasa C 18/22. Dala de racordare are 4,0 m lungime si este prinsa la un capăt cu ancore din OB37 4Ø25/m in zidul de garda. Dala se executa înclinata, cu o diferenţa de nivel de 30 cm intre capătul rezemat si cel ancorat in zidul de garda, pe un strat de nisip de 10 cm grosime, cu rol anticapilar.

Se executa sistemul rutier pe rampele de acces compus din:- strat de forma din balast mare refuz de ciur – 10 cm- strat de fundaţie din balast – 30 cm- strat de piatra sparta – 20 cm- strat de baza din anrobate bituminoase AB1 – 6 cm- strat de legatura din binder de mărgăritar BAPC25 – 5 cm- strat de uzura din beton asfaltic cu agregat mărunt BAPC16 – 4 cm

S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini – amenajare rosturi de dilatatie Page 174

Se executa acostamentele si racordarea acestora la pasaj rampa A.Se executa casiurile de descărcare, cate doua la fiecare capăt al

pasajului.Se montează parapetul de siguranţa pe rampele de acces, pe o

lungime de 20,0 m.

Se montează parapetul pietonal metalic pe pasaj rampa A.Se executa sapa suport pe placa de suprabetonare, din mortar de

ciment de 2 cm grosime. Sapa se racordează longitudinal la lisa parapetului si se driscuieste pentru a realiza o suprafaţa lisa la fata superioara care sa permită montarea in condiţii de calitate a hidroizolatiei pe pasaj.

Se executa hidroizolatia pe pod. Se asigura racordarea hidroizolatie la lisa perapetelor si la dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataţie.Se executa sapa de protecţie a hidroizolatie din beton de ciment C 16/20, armat cu plasa tip Buzău cu ochiuri pătrate. La capătul ridicat pe lisa parapetului, in betonul proaspăt se fixează o şipca din lemn 3×3 cm, care se indeparteaza după întărirea betonului.Se montează cordonul de celochit in lungul lisei parapetului, in spaţiul creat prin scoaterea şipcii din lemn.

Se montează borduri prefabricate normale 20×25 cm, pe un strat de mortar de poza de 2 cm grosime.

Se montează cate 3 tuburi din PVC Ø110 mm in spatele bordurilor prefabricate.

Se montează armatura metalica necesara fixării parapetului metalic tip greu. Se executa umplutura trotuarelor din beton de ciment de clasa C 12/15.

Se executa imbracamintea din asfalt turnat de 2 cm grosime, pe trotuare. In lungul pasajului, in stratul de asfalt turnat proaspăt, se fixează cate o şipca din lemn 3×3 cm, de fiecare parte, care se indeparteaza după întărirea imbracamintii.Se montează cate un cordonul de celochit in lungul lisei parapetului, si in spatele bordurii, in spaţiul creat prin scoaterea şipcilor din lemn.Se executa pe zona carosabila stratul de rezistenta al imbracamintii, din BAD25 de 3,5 cm grosime.

Se executa pe zona carosabila stratul de uzura al imbracamintii, din BA16 de 3,5 cm grosime. Se verifica realizarea pantelor transversale de 2% si longitudinale de 0,6% care sa asigure conducerea apele pluviale de pe pod, la casiurile de descărcare.In lungul pasajului, in fata bordurilor, in stratul de BA16 turnat proaspăt, se fixează cate o şipca din lemn 3×3 cm, de fiecare parte, care se indeparteaza după întărirea imbracamintii.Se montează cate un cordonul de celochit in fata bordurilor, in spaţiul creat prin scoaterea şipcilor din lemn.

Se realizează semnalizarea rutiera pe pasaj rampa A.

S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini – amenajare rosturi de dilatatie Page 175

PASAJ SUPERIOR B

Pe rampa Oituz, punctul de intersecţie a pasajului subteran cu strada Garii se afla la 51,65 m de intrarea in pasajul subteran propriu-zis, respectiv la 16,15 m de capătul rampei de acces Oituz.

Cota terenului natural in amplasamentul pasajului superior B este de 171,44 m, conform planşei nr. P.S.-2. Pentru ca declivitatea pasajului subteran pe rampa Oituz este de 6,26 %, rezulta ca in dreptul punctului de intersecţie cu str. Garii, pentru a respecta condiţia de gabarit in pasaj de 5,0 m, rezulta cota caii pe pasajul superior B trebuie sa fie de 174,66 m, cu 3,22 m mai sus in raport cu nivelul terenului sistematizat.

Suprastructura pasajului are lungimea 16,0 m, susţine 2 benzi de circulaţie de 4,0 m latime fiecare si 2 trotuare denivelate de 1,50 m latime si este construit cu o declivitate longitudinala de 0,6% necesara scurgerii apelor pe la capetele acestuia.

Suprastructura pasajului superior B este construita pe 9 grinzi prefabricate precomprimate cu corzi aderente cu inaltime redusa de 0,80 m si lungimea de 16,0 m. Grinzile sunt construite din beton de clasa C 32/40, armate cu 32 toroane TBP 12 (7Ø4) la talpa inferioara si 2 toroane TBP 12 la talpa superioara, pretensionate la o forta de tragere si control de . Armatura pasiva este din PC 52 si OB 37 si se utilizează o cantitate de 606 kg pentru fiecare grinda. Greutatea unei grinzi prefabricate este de 16,30 tf.

Pe şantier cele 9 de grinzi prefabricate precomprimate cu corzi aderente se vor depozita pe o platforma amenajata in incinta organizarii de santier, construita paralel cu str. Garii, cat mai aproape de amplasamentul definitiv al pasajului superior B, de unde sunt ridicate cu macaraua si montate joantiv pe infrastructuri.Grinzile prefabricate reazemă pe infrastructuri construite independent de pereţii laterali ai pasajului. Fiecare culee este sprijinit pe cate 4 coloane Ø1,08 m cu lungimea de 20,0 m, unite la partea superioara cu un radier general.

Tehnologia de execuţie a pasajului superior B

Se închide circulaţia rutiera pe strada Garii si strazile Bogdan Voievod, Oituz, Ionita sandu Sturza si Vasile Alexandri, si se semnalizează conform normelor in viguare devierea circulaţiei rutiere pe rute ocolitoare.Se preda amplasamentul pasajului superior B conform planşei PB1, si se trasează axele celor 8 coloane C1 ÷ C8, conform planşei PB8.

Se amenajează platforma de lucra pentru instalaţia de forare si se executa cele 8 coloane C1 ÷ C8, din beton de clasa C 32/40. Pentru fiecare infrastructura se vor fora cate 4 coloane aliniate pe cate un singur rând, la 3,0 distanta interax. Distanta intre cele 2 rânduri de cate 4 coloane este de 15,53 m.S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini – amenajare rosturi de dilatatie Page 176

Coloanele sunt armate cu bare PC 52 24Ø28. Fiecare coloana forata este prevăzuta cu toba de injecţie pe vârf si cu 3 ţevi de injecţie si control a continuitatii coloanei. Coloanele sunt unite la 15,0 m de baza, printr-un radier general din beton armat, care are rolul de a solidariza coloanele intre ele, reducand astfel lungimea de flambaj.Se decoperteaza capetele coloanelor pe o inaltime de cca. 1,0 m, se sparge betonul din capul coloanei si se curata armatura de rezistenta.

Se executa radierul culeelor, care solidarizeaza la partea superioara cele 4 coloane care sustin fiecare culee. Radierul din beton de clasa C 28/35, are o lungime totala de 11,60 m, latimea de 2,0 m si grosimea de 1,0 m, conform planse PB 13. radierul se prelungeste in partea din spate cu 2 zone laterale avand lungimea de 1,25 m, latimea de 1,0 si grosimea de 0,50 m, care au rolul de a sprijini zidurile intoarse la partea inferioara. Radierele se armeaza cu 1132 kg otel OB 37 si 6906 kg otel PC 52, conform planse PB 14.

Se executa elevatiile culeelor C1 si C2. Culeea C1 este amplasata spre gara, iar culeea C2 spre Stadion.Elevatia culeei C1 are o lungime totala de 11,10 m, latimea de 1,10 m si inaltimea de 2,45 m, conform planse PB 15. Elevatia culeei C2 prezinta o inaltime cu 10 cm mai redusa decat culeea C1. Elevatiile culeelor sunt echipate cu zid de garda si ziduri intoarse. Zidul de garda are 1,04 m inaltime si 0,40 m grosime, iar zidurile intoarse au 2,0 m lungime.Culeele sunt echipate pe zonele laterale, la partea superioara a banchetelor de rezemare, cu console scurte necesare pentru montarea stalpilor de iluminat electric.Elevatiile culeelor se executa din beton de clasa C 28/35, si se armeaza cu 640 kg otel OB 37, si 2949 kg otel PC 52, conform planse PB 17.

Se executa sapa hidrofuga in spatele elevatiilor culeelor, alcatuita din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime.

Se executa drenul din zidărie de piatra in sistem filtru invers, in spatele culeelor. Pe masura ce drenul se executa in spatele elevatiilor culeelor, se executa o umplutura drenanta de balast, care are rolul de a cobora nivelul pânzei freatice si de a colecta si dirija rapid spre drenurile de colectare apele meteorice. Nu se montează inca dalele de racordare in spatele pereţilor verticali.

Se montează cele 9 grinzi prefabricate pe cuzineţii din beton armat, pe aparate de reazem din neopren, fixe si mobile. Grinzile prefabricate se montează joantiv la nivelul talpii superioare, cu un rost longitudinal de 2 cm latime.

Se cofreaza placa de suprabetonare si consolele trotuarelor. La execuţia plăcii de suprabetonare se asigura realizarea pantelor longitudinale si transversale necesare asigurării scurgerii apelor meteorice de pe pod. Se monteaza palnia si rama gratarului celor 4 guri de scurgere, la cota

S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini – amenajare rosturi de dilatatie Page 177

corespunzatoare. Se monteaza elementele de prindere ale dispozitivelor de acoperire a rosturilor, la cota corespunzatoare.

Se armează si se betonează placa de suprabetonare cu beton de clasa C 25/30 si armaturi din PC 52 Ø16. La capetele plăcii, paralel cu pereţii de sprijin, se vor lasă spatiile necesare pentru montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor.

Se montează dispozitivele antiseismice, cate 2 bucati pe fiecare bancheta de rezemare. Intre dispozitiv si talpa inferioara a grinzii marginale de montează un dispozitiv din neopren, conform plansei PB 22.

Se montează dispozitivul de acoperire a rostului la ambele capete ale podului, conform plansei PB 23. Se recomanda montarea unui dispozitivul de acoperire a rostului fiabil, cu o durata normata de exploatare de 10 ani.

Se executa prismul de piatra sparta, grinda de rezemare din beton armat monolit de clasa C 20/25 si secţiune pătrata 0,50×0,50 m, si dala de racordare din beton armat monolit de clasa C 18/22. Dala de racordare are 4,0 m lungime si este prinsa la un capăt cu ancore din OB37 4Ø25/m in zidul de garda. Dala se executa înclinata, cu o diferenţa de nivel de 30 cm intre capătul rezemat si cel ancorat in zidul de garda, pe un strat de nisip de 10 cm grosime, cu rol anticapilar.

Se executa zidurile de sprijin pe rampele de acces la pasajul superior B.Rampa de acces spre Gara are 85,95 m lungime si este compusa din 14 tronsoane de 5,0 m lungime identice stanga-dreapta. Pe partea stanga rampa se continua cu 3 tronsoane G15, G16 si G17, in timp ce pe partea dreapta, se dispun tronsoanele G 18, G19 si G20, in dreptul bretelei de acces notata Rampa B.Rampa de acces spre stadion are 80,95 m lungime si este compusa tot din 14 tronsoane de 5,0 m lungime, identice stanga-dreapta. Pe partea stanga rampa se continua cu 2 tronsoane S15 si S17, in timp ce pe partea dreapta, se dispun tronsoanele S17 si S18, in dreptul bretelei de acces notata Rampa A.Zidurile de sprijin se executa cu fundatii directe in 2 trepte si elevatii din beton armat monolit.La intradosul elevatiei zidurilor de sprijin se dispune o sapa hidrofuga alcatuita din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime. In spatele zidurilor de sprijin se executa un dren din zidarie de piatra, cu latimea de 1,0 m, rezemat pe o consola din beton armat. In spatiul cuprins intre drenuri se executa o umplutura din pamant, asternuta in straturi cu grosimea de maxim 15 cm si compactata corespunzator.

Se executa sistemul rutier pe rampele de acces compus din:- strat de forma din balast mare (refuz de ciur) – 10 cm- strat de fundaţie din balast – 30 cm- strat de baza din piatra sparta – 20 cm- strat de baza din anrobate bituminoase AB1 – 6 cm- strat de legatura din binder de mărgăritar BADPC25 – 5 cm

S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini – amenajare rosturi de dilatatie Page 178

- strat de uzura din beton asfaltic cu agregat mărunt BAPC16 – 4 cmSe executa acostamentele caii pe rampele de acces.Se montează parapetul de siguranţa pe toata lungimea rampele de

acces.

Se montează parapetul pietonal metalic pe pasajul superior B.Se executa sapa suport pe placa de suprabetonare, din mortar de

ciment de 2 cm grosime. Sapa se racordează longitudinal la lisa parapetului, la gurile de scurgere si la dispozitivele de acoperire a rosturilor, si se driscuieste pentru a realiza o suprafaţa lisa la fata superioara care sa permită montarea in condiţii de calitate a hidroizolatiei pe pasaj.

Se executa hidroizolatia pe pod. Se asigura racordarea hidroizolatie la lisa perapetelor, la gurile de scurgere si la dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataţie.Se executa sapa de protecţie a hidroizolatie din beton de ciment C 16/20, armat cu plasa tip Buzău cu ochiuri pătrate. La capătul ridicat pe lisa parapetului, in betonul proaspăt se fixează o şipca din lemn 3×3 cm, care se indeparteaza după întărirea betonului. Se asigura racordarea sapei de protecţie a hidroizolatie la lisa perapetelor, la gurile de scurgere si la dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataţie.Se montează cordonul de celochit in lungul lisei parapetului, in jurul ramei gratarului la gurile de scurgere si in lungul dispozitivelor de acoperire a rosturilor.

Se montează borduri prefabricate normale 20×25 cm, pe un strat de mortar de poza de 2 cm grosime.

Se montează cate 3 tuburi din PVC Ø110 mm in spatele bordurilor prefabricate.

Se montează armatura metalica necesara fixării parapetului metalic tip greu. Se executa umplutura trotuarelor din beton de ciment de clasa C 12/15.

Se executa imbracamintea din asfalt turnat de 2 cm grosime, pe trotuare. In lungul pasajului, in stratul de asfalt turnat proaspăt, se fixează cate o şipca din lemn 3×3 cm, de fiecare parte, care se indeparteaza după întărirea imbracamintii.Se montează cate un cordonul de celochit in lungul lisei parapetului, si in spatele bordurii, in spaţiul creat prin scoaterea şipcilor din lemn.Se executa pe zona carosabila stratul de rezistenta al imbracamintii, din BAD25 de 3,5 cm grosime.

Se executa pe zona carosabila stratul de uzura al imbracamintii, din BA16 de 3,5 cm grosime. Se verifica realizarea pantelor transversale de 2% si longitudinale de 0,6% care sa asigure conducerea apele pluviale de pe pod, la casiurile de descărcare.In lungul pasajului, in fata bordurilor, in stratul de BA16 turnat proaspăt, se fixează cate o şipca din lemn 3×3 cm, de fiecare parte, care se indeparteaza după întărirea imbracamintii.Se montează cate un cordonul de celochit in fata bordurilor, in spaţiul creat prin scoaterea şipcilor din lemn.S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini – amenajare rosturi de dilatatie Page 179

Se realizează semnalizarea rutiera pe pasaj rampa A.

Se executa zidurile de sprijin pe betelele de acces la pasajul superior B.Breteaua de acces spre Gara are lungimi diferite stanga-dreapta. Pe partea dreapta, lungimea bretelei, masurata in proiectie, este de 49,20 m si este compusa din 9 tronsoane (A10-A18) cu lungimea medie 5,0 m. Pe partea stanga, lungimea bretelei spre gara, masurata in proiectie, este de 50,60 m si este compusa tot din 9 tronsoane (A1-A9), cu lungimi medii 5,0 m.Breteaua de acces spre stadionul municipal are lungimi diferite stanga-dreapta. Pe partea dreapta, lungimea bretelei, masurata in proiectie, este de 30,67 m si este compusa din 6 tronsoane (B11-B16) cu lungimea medie 5,0 m. Pe partea stanga, lungimea bretelei spre stadion, masurata in proiectie, este de 50,88 m si este compusa din 10 tronsoane (B1-B10), cu lungimi medii 5,0 m.Zidurile de sprijin se executa cu fundatii directe in 2 trepte si elevatii din beton armat monolit.La intradosul elevatiei zidurilor de sprijin se dispune o sapa hidrofuga alcatuita din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime. In spatele zidurilor de sprijin se executa un dren din zidarie de piatra, cu latimea de 1,0 m, rezemat pe o consola din beton armat. In spatiul cuprins intre drenuri se executa o umplutura din pamant, asternuta in straturi cu grosimea de maxim 15 cm si compactata corespunzator.

Se executa sistemul rutier pe rampele de acces compus din:- strat de forma din balast mare (refuz de ciur) – 10 cm- strat de fundaţie din balast – 30 cm- strat de baza din piatra sparta – 20 cm- strat de baza din anrobate bituminoase AB1 – 6 cm- strat de legatura din binder de mărgăritar BADPC25 – 5 cm- strat de uzura din beton asfaltic cu agregat mărunt BAPC16 – 4 cmSe executa acostamentele caii pe betelele de acces.Se montează parapetul de siguranţa pe toata lungimea bretelelor de

acces.

S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini – amenajare rosturi de dilatatie Page 180

GENERALITATI

Obiectul si domeniul de aplicare

Prezentul caiet de sarcini contine conditiile tehnice de calitate privind executia dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatatie la poduri.

La executia lucrarilor se vor respecta standardele si normativele in vigoare la data executiei lucrarilor tinand cond de noile revizuiri in vigoare la data exectutiei lucrarilor.

Prevederi generale

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie utilizate la poduri rutiere asigura:- deplasarea libera a capetelor tablierelor de poduri in rosturi masate in acest scop (Δt = 6,4 mm);- continuarea suprafetei de rulare a caii in zona rosturilor;- etanseitatea la scurgeri si infiltratii de apaPentru satisfacerea acestor exigente se utilizeaza dispozitive etanse.

In general, componentele dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie sunt:- elemente elastomerice care asigura deplasarea;- elemente melice suport, fixare pe structuri;- betoane speciale in zona prinderii pieselor metalice;- mortare speciale de etanseizare;- benzi de cauciuc pentru colectarea si evacuarea apelor de infiltratie.

Functie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate functionalitatile unor elemente ce intra in alcatuirea lor.

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie se aplica la poduri noi sau la poduri in exploatare, avand rezolvari specifice de prindere pentru fiecare caz.

Daca se aplica la poduri in exploatare, dispozitivele trebuie sa permita executarea lucrarilor pe o jumatate a partii carosabile, circulatia urmand a se desfasura pe cealalta jumatate a podului fara ca aceasta tehnilogie de executie sa afecteze caracteristicile tehnice ale dispozitivului.

Termenul de “dispozitiv de acoperire a rostului de dilatatie”, prescurtat “dispozitiv” utilizat in continuare, include toate elementele componente si anume:- betonul in care sunt fixate elementele metalice;- elementele metalice de prindere;- elementul elastomeric;- elementul de etanseizare din cauciuc;- mortarul special pentru etanseizarea elementelului elastomeric.

S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini – amenajare rosturi de dilatatie Page 181

Caracteristici tehnice

Termenul de garantie a dispozitivului este de minim 10 ani de exploatare normala a podului. Elementul elastomer trebuie sa fie intersanjabil. Termenul de garantie a elastomerului este de minimum 5 ani.

Pe durata garantiei, firma care garanteaza dispozitivul trebuie sa asigure din efort propriu repararea sau inlocuirea acestuia si remedierea efectelor deteriorarilor structurii ca urmare a defectiunilor dispozitivului aparaute in perioada de garantie.

Firma care livreaza trebuie sa asigure:- livrarea elementelor intersanjabile, la cerere, pe durata de 30 ani de la punerea in opera a dispozitivului;- asigurarea sculelor si confectiilor de mica mecanizare specifice, necesare la punerea in opera a dispozitivului si la schimbarea elementelor elastomer;- asigurarea supravegherii tehnice la punerea in opera;- instructiuni de executie si de exploatare.

Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico-mecanice in domeniul de temperaturi -35°C ÷ +80°C.

Elementul elastomeric trebuie sa aiba caracteristicile:- duritate, grade Shore A 60±5- rezistenta la rupere prin intindere 12 N/mm2

- rezistenta la rupere prin compresiune 75 N/mm2

- tasarea sub sarcina vericala maxima max. 15%- alungirea minima la rupere 350%- variatia caracteristicilor fizice si mecanice:

- duritate grade Shore A max ±5- pierderi de rezistenta la rupere max% -15- alungirea la rupere max% -15

- nefragibilitatea la temperaturi scazute- temperatura minima -35°C

- rezistenta la imbatranire accelerata- pierdere la rezistenta la rupere % max. -15- scaderea alungirii la rupere % max. -30- cresterea durabilitatii grade Shore A max 10

- rezistenta la ozon dupa 100 ore sa nu prezinte fisuriDispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate in

Romania, conf. Legii nr. 10/1995.

Betoane speciale

Varianta in care elementele metalice de fixare se incadreaza intr-o rigla de beton armat, care prin armaturi lucreaza monolit cu placa suprastructurii de care este prinsa, betonul din aceasta rigla trebuie sa fie cel putin de clasa Bc35, cu lucrabilitate L4.

Agregatele folosite la realizarea betonului vor fi in mod obligatoriu de concasare, cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 42,5 R conform SR

S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini – amenajare rosturi de dilatatie Page 182

388-1995. Circulatia rutiera pe acest beton se poate deschide la varsta de 28 zile a betonului.

Se recomanda utilizarea de betoane speciale cu intarire rapida, peste care se poate dechide circulatia la varsta de 10 zile.

In varianta in care prinderea se face cu buloane de scelment, betonul in care se ancoreaza aceste buloane trebuie sa fie cel putin de clasa Bc20.

Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de rau spalat.

Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32,5 conform SR 388-1995.

Mortare specialeMortarele utilizate vor fi pe baza de rasini sintetice. Acestea trebuiesc

testate in prealabil.

Elementele elastomericeAcestea pot fi:

- panouri din neopren armat;- profile speciale, deschise sau inchise, din neopren;- benzi late din neopren.

Elemente metalice de fixareElementele metalice au profile special adaptate elementelor

elastomerice.Ele se incadreaza in structura si de ele se fixeaza elementele

elastomerice. Pozarea elementelor metalice, inainte de turnarea betonului special de

monolitizare, se face prin fixarea la pozitie cu dispozitive special adaptate. Banda de etansare din cauciuc neopren trebuie sa fie continua pe toata lungimea si latimea dispozitivului de acoperire.

Alte recomandari

Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice si chimice specifice se efectueaza in conformitate cu urmatoarele standarde:- STAS 5441/2-74 - “Elastomeri vulcanizati. Determinarea duritatii in grade de

duritate Shore A”- STAS 3888/92 - “Cauciuc vulcanizat si termoplastic. Incercarea de

tractiune”- SR ISO 1817-93 - “Cauciuc vulcanizat. Determinarea actiunii lichidelor”-STAS 5152-82 - “Elastomeri vulcanizati. Incercarea la imbatranirea

accelerata”- STAS 8204-73 - “Cauciuc vulcanizat. Determinarea temperaturii limita de

nefragibilitate”- STAS R 9449-73 - “Elastomeri vulcanizati. Determinarea rezistentei la

fisurare datorita ozonului, in conditii statice”S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini – amenajare rosturi de dilatatie Page 183

- SR ISO 815+ 1/95 “Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Determinarea deformarii remanente dupa compresiune la temperaturi ambiante, ridicate sau scazute”

- STAS 200-87 “Incercarea metalelor. Incercarea la tractiune”- SR 13170-1993 “Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc”- SR N 10045-1-1993 “Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc

pe epruvete Charpy. Partea 1. Metode de incercare.”

Întocmit, Verificat,

ing. Grosu Adrian dr. ing. Comisu Claudiu Cristian

S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini – amenajare rosturi de dilatatie Page 184