5lei - bursa.ro
1
GRAM AUR = 237,0099 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4887 RON EURO = 4,9261 RON DOLAR = 4,1555 RON 16 pagini n ION MÎNZÎNÃ, PREªEDINTELE CJ ARGEª: „Pandemia a influenþat termenele de realizare a obiectivelor de investiþii” PAGINA 14 n SCRISOARE DESCHISà CÃTE PREMIERUL FLORIN CÎÞU / Vânzarea RomTelecom este contra interesului naþional PAGINA 15 n EURO 2020: Sferturi cu dueluri tari ºi restricþii de cãlãtorie PAGINA 10 5 lei Vineri, 2 iulie 2021, nr. 125 (6905), anul XXX n JOCURILE OLIMPICE / Ministerul s-a supãrat pe jucãtoarele de tenis PAGINA 10 n Investiþie consistentã în reconversia profesionalã PAGINA 10 n Statul de drept sunt eu! PAGINA 16 n DOCTOR OLTJON COBANI:„Chirurgia esteticã nu trebuie privitã drept serviciu de lux” PAGINA 16 MARIUS VASILIU, SECRETAR DE STAT, MINISTERUL INVESTIÞIILOR ªI PROIECTELOR EUROPENE: “Avem ºansa sã ne aliniem la dezideratul din momentul aderãrii la UE” P lanul Naþional de Redresare ºi Re- zilienþã (PNRR) reprezintã ºansa þãrii noastre de a se alinia la dezi- deratul din momentul aderãrii la Uniu- nea Europeanã, adicã integrarea în ade- vãratul sens în UE, este de pãrere Ma- rius Vasiliu, secretar de stat în cadrul Ministerului Investiþiilor ºi Proiectelor Europene. Domnia sa a spus: “Avem 30 de ani de tranziþie ºi iatã cã am ajuns într-un mo- ment extrem de favorabil. Este o certitu- dine ºi toatã lumea a vorbit despre acea- stã oportunitate uriaºã de finanþare a României. Pânã la urmã, discutãm de- spre un termen foarte scurt, între cinci ºi zece ani, în care avem ºansa unei tran- sformãri. ªansa de a ne alinia la dezide- ratul de la momentul aderãrii la Uniunea Europeanã. Dupã paisprezece ani, încã putem sã spunem cã doar am aderat în unele zone. Nu ne-am ºi integrat în Uniu- nea Europeanã”. Marius Vasiliu a adãugat: “Aceastã oportunitate a venit pânã la urmã într-un context nefavorabil pentru întreaga omenire. Business-uri, ºcoli, viaþã socialã, toate au fost transformate ca peste noapte. (A.I.) (continuare în pagina 2) FLORIN JIANU, PREªEDINTELE CNIPMMR: „Resursele umane reprezintã cheia de ieºire din crizã” P roblema cu care ne confruntãm de o perioadã lungã de timp - lipsa forþei de muncã - s-a adâncit în perioada pandemiei, a þinut sã precizeze Florin Jianu, preºedintele Consiliului Naþional al Întreprinderilor Private Mici ºi Mijlo- cii din România (CNIPMMR). Rata ºomajului în rândul tinerilor cu vârsta cu- prinsã între 16 ºi 24 de ani a crescut de la 17% la peste 23%, în timpul crizei sani- tare, unul din patru tineri neavând nicio ocupaþie, nici mãcar pe aceea de elev, ceea ce este foarte îngrijorãtor, atrage atenþia domnia sa. În opinia lui Jianu, pe- rioada care urmeazã este criticã pentru piaþa resurselor umane: „Trebuie sã pu- nem accentul pe tot ceea ce înseamnã in- vestiþiile în resursele umane, de la regândirea locurilor de muncã pânã la absorbirea resurselor umane care ies din ºcoli. Resursele umane reprezintã cheia, în perioada urmãtoare, de ieºire din crizã, acestea fiind urmate de investiþii în eco- nomia realã, în capacitãþile de producþie, în strategii ºi securitatea economicã a României. Trebuie sã gandim din punct de vedere strategic, al securitãþii econo- mice a României, ºi sã devenim un mo- del de succes. Suntem toþi parte din ceea ce trebuie sã se numeascã model de suc- ces în România”. Statul a ales sã lucreze de unul singur, nu în parteneriat cu me- diul privat, susþine Florin Jianu, care spu- ne cã este adeptul strategiilor ºi cercetãri- lor care stau la baza acestora, pentru cã ele seteazã obiectivele, perioadele de îndeplinire a acestora, resursele, respon- sabilii, acþiunile etc. (E.O.) (continuare în pagina 3) RAUL POP, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL MEDIULUI: „Avem o mare problemã legatã de proiectele care se întind pe douã ministere” A vem nevoie de consecvenþã ºi tran- sparenþã la nivelul autoritãþilor ºi trebuie sã reînvãþãm sã stãm la masã ºi sã stabilim o direcþie comunã pe care sã o urmeze toatã lumea, este de pãrere Raul Pop, Secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor ºi Pãdurilor, care subli- niazã cã avem o problemã majorã legatã de proiectele interdisciplinare, care se întind pe mai multe ministere. „Provocarea noastrã este îmbinarea viabilitãþii ºi performanþei economice cu amprenta de mediu”, considerã acesta, apreciind: ”Avem un context în care me- serii noi apar, meserii vechi dispar, setul de abilitãþi ºi calificãri nu este neapãrat direct transferabil în noul context de fun- cþionare a activitãþilor economice. În România, în particular, avem zone cu profil industrial anume gândit la un mo- ment dat, pentru nevoile perioadei re- spective, care acum trebuie regândit. Asta înseamnã cã ele trebuie trecute printr-un proces de reconversie radical”. Nu suntem într-un context nici uºor ºi nici lent, apreciazã Raul Pop, care a su- bliniat cã, în urmã cu doar câteva zile, Parlamentul Europ a tratat în primã lec- turã legea climei, care ne aminteºte cã, pânã în 2030, trebuie sã ajungem la 55% reducere de emisii. (E.O.) (continuare în pagina 4) GEORGE-SERGIU NICULESCU, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL ENERGIEI: “Pregãtim revitalizarea investiþiilor în energie verde” M inisterul Energiei pregãteºte revi- talizarea investiþiilor în energie verde, prin intermediul Fondului de Modernizare ºi prin schema de sprijin prin contracte pentru diferenþã, a afirmat George-Sergiu Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei. Niculescu a afirmat: “Mã uit la o temã din listã: decarbonizarea economiei, energia verde ºi dezvoltarea economicã pe platforma Mãrii negre - gaze naturale sau câmpuri eoliene offshore? Din pun- ctul de vedere al Ministerului Energiei, aceste trei puncte sunt interconectate fo- arte strâns. Practic, decarbonarea econo- miei putem sã o facem într-un mod acce- lerat prin proiecte de energie verde. ªtim foarte bine cã pânã acum þara noastrã are un mix de producere a energiei destul de echilibrat, site-ul Transelectrica aratã astãzi (ieri - n.r.) cã este predominantã energia produsã din surse hidro, urmatã de cãrbune. Bineînþeles, Green Deal-ul european aduce o oportunitate istoricã pentru toate statele membre, inclusiv pentru România; avem þinte foarte ambi- þioase pe care trebuie sã le atingem, de producere a energiei din surse regenera- bile în consumul de energie românesc, avem o þintã de 30,7% pe care în 2023, la etapa intermediarã, ne dorim sã (o modi- ficãm ºi sã) venim cu una mai ambiþioa- sã. Cum facem acest lucru? Stimulând investiþiile în energie regenerabilã, pro- iecte de energie verzi. M.G. (continuare în pagina 2) RADU HANGA, PREªEDINTELE BURSEI DE VALORI BUCUREªTI: “Vedem proiecte care vin cãtre BVB ºi cautã finanþare” l “Bursa nu este doar un canal de finanþare, ci ºi o platformã care îi oferã unei companii vizibilitate” D ouãsprezece listãri de acþiuni au fost realizate pânã acum în acest an la Bursa de Valori Bucureºti (BVB), iar pânã la sfârºitul anului se aºteaptã o dublare a acestei cifre, a apre- ciat Radu Hanga, preºedintele operato- rului pieþei noastre de capital. Domnia sa a spus: “Vedem proiecte care vin cãtre Bursa de Valori Bucureºti ºi cautã finanþare. La începutul anului spuneam cã aºteptãm 20 de listãri de ac- þiuni ºi obligaþiuni. Pânã acum s-au reali- zat douãsprezece listãri de acþiuni ºi încã cincisprezece listãri de acþiuni ºi titluri de stat. Am depãºit ceea ce preconizam pentru acest an ºi, dacã ne uitãm la pro- iectele care sunt în derulare acum la bro- keri, ne aºteptãm ca cifra cel puþin sã se dubleze, pânã la sfârºitul anului”. Radu Hanga a adãugat: “Vedem piaþa AeRO crescând foarte mult. Bursa de Va- lori Bucureºti administreazã douã platfor- me. Pe de o parte este Piaþa Principalã, care se adreseazã companiilor mature, companiilor mari ºi aici vorbim despre cele mai importante companii din econo- mia româneascã. ªi pe de altã parte avem piaþa AeRO, lansatã în urmã cu câþiva ani, care este o piaþã de creºtere, ce se adresea- zã companiilor mai mici, aflate într-un stadiu incipient de dezvoltare. (A.I.) (continuare în pagina 2) GHID DE VACANÞà Invitaþie de la urmaºul lui Zorba, un cretan… braºovean G recia, în ciuda restricþiilor, di- stanþãrii ºi crizelor, inclusiv sa- nitare, rãmâne una dintre desti- naþiile favorite ale turistului din þara noastrã. Cu toate acestea, in- formaþiile false legate de diverse testã- ri, ºtirile alarmiste cu cozile kilometri- ce de la graniþe, au mai tãiat din entu- ziasmul deplasãrilor. Din insula Creta vine o invitaþie pentru toþi aceia care iubesc marea, muntele, soarele ºi, de ce nu, pe ”Zorba Grecul”, de la un român din Braºov, Valentin Gârbea, stabilit de 17 ani în insulã, unde ºi-a fãcut o familie ºi o carierã în turism. Întrebat de vecinii sãi de ce s-au împu- þinat turiºtii români, acesta cautã rã- spunsuri în þarã, dar oferã ºi asigurãri cã la faþa locului totul este bine. Creta- nul Nikos Kazantzakis (pãrintele lui Zorba Grecul) îi scria adesea prietenu- lui sãu brãilean Panait Istrati ºi îi dã- dea veºti din insulã, acum urmaºii lui Zorba îi cautã pe români. OCTAVIAN DAN (continuare în pagina 14) LASZLO BORBELY, CONSILIER DE STAT LA CABINETUL PRIM-MINISTRULUI: “Þara noastrã - pe ultimele locuri la nivel european, la capitolul dezvoltare durabilã” Þ ara noastrã nu stã bine la capitolul dezvoltare durabilã, fiind pe ulti- mele locuri la nivel european, potri- vit domnului Laszlo Borbely, con- silier de Stat la Cabinetul Prim-Mini- strului, coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilã din cadrul Se- cretariatului General al Guvernului, care aduce în atenþie faptul cã educaþia este domeniul la care România stã cel mai prost. Oficialul guvernamental afirmã: “Avem o strategie de dezvoltare durabilã a României din 2018, cu þinte ºi obiective pentru 2020 ºi 2030. Împreunã cu Insti- tutul Naþional de Statisticã am fãcut o analizã pe baza a 98 de indicatori, un in- ventar al stadiului în care se aflã strategia de dezvoltare durabilã. Concluzia este cã nu stãm foarte bine. Menþionez cã, spre exemplu, analistul economic american Jeffrey Sachs ºi echipa sa fac un grafic în fiecare an despre cum evolueazã 167 de state din lume în privinþa dezvoltãrii du- rabile. România este pe un onorant loc 39, suntem în apropierea Statelor Unite ale Americii, dar asta nu înseamnã cã stãm bine. Sunt unele zone gri, pentru care nu au date. V.R. (continuare în pagina 4) Citiþi detalii în paginile 2,3 ºi 4. SALVAREA FIRMELOR, O PROBLEMà GREA PENTRU GUVERN Restructurarea companiilor - între proiectul Ministerului Justiþiei ºi realitatea practicienilor în insolvenþã P roiectul de lege iniþiat de Mini- sterul Justiþiei pentru transpu- nerea în legislaþia internã a Di- rectiva UE 2019/1023 privind restructurarea preventivã, ºtergerea de datorii ºi decãderile, nu corespunde problemelor cu care se confruntã prac- ticienii din domeniul insolvenþei ºi de aceea trebuie îmbunãtãþit, au afirmat, ieri, participanþii la conferinþa “Valul IV va fi un val de insolvenþe”, ce se de- sfãºoarã timp de douã zile în Braºov ºi care este organizatã de Institutul Român de Drept Comercial, în parte- neriat cu Piperea & Asociaþii, RomInsolv ºi Universitatea Transilva- nia. “Proiectul propus de Ministerul Justi- þiei pentru implementarea directivei 1023/20129 va supraîncãrca cu zeci de mii sau sute de mii de dosare rolul instan- þelor”, a afirmat Gheorghe Piperea, preºedintele Institutului Român de Drept Comercial (IRDC). Domnia sa a spus cã o întreprindere nu este niciodatã o simplã maºinã de fãcut bani a titularului, ci în jurul ei graviteazã o sumedenie de persoane ºi instituþii care depind în mãsurã mai micã sau mai mare, unele dintre ace- stea sunt chiar captive, care depind de supravieþuirea companiei, de sãnãta- tea financiarã a acesteia ºi de aceea orice reglementare trebuie sã introdu- cã proceduri logice, raþionale, bine gândite. GEORGE MARINESCU (continuare în pagina 5)
Transcript of 5lei - bursa.ro
GRAM AUR = 237,0099 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4887 RON EURO = 4,9261 RON DOLAR = 4,1555 RON
16 pagini
n ION MÎNZÎNÃ, PREªEDINTELE CJ ARGEª: „Pandemiaa influenþat termenele de realizare a obiectivelorde investiþii” PAGINA 14
n SCRISOARE DESCHISÃ CÃTE PREMIERUL FLORIN CÎÞU /Vânzarea RomTelecom este contra interesuluinaþional PAGINA 15
n EURO 2020: Sferturicu dueluri tari ºi restricþiide cãlãtorie
PAGINA 10
5 lei Vineri, 2 iulie 2021, nr. 125 (6905), anul XXX
n JOCURILE OLIMPICE / Ministerul s-a supãrat pejucãtoarele de tenis
PAGINA 10
n Investiþie consistentã în reconversiaprofesionalã
PAGINA 10
n Statul de drept sunt eu!PAGINA 16
n DOCTOR OLTJON COBANI:„Chirurgiaesteticã nu trebuie privitã dreptserviciu de lux” PAGINA 16
MARIUS VASILIU, SECRETAR DE STAT, MINISTERUL INVESTIÞIILOR ªIPROIECTELOR EUROPENE:
“Avem ºansa sã ne aliniemla dezideratul din momentuladerãrii la UE”
Planul Naþional de Redresare ºi Re-zilienþã (PNRR) reprezintã ºansaþãrii noastre de a se alinia la dezi-
deratul din momentul aderãrii la Uniu-nea Europeanã, adicã integrarea în ade-vãratul sens în UE, este de pãrere Ma-rius Vasiliu, secretar de stat în cadrulMinisterului Investiþiilor ºi Proiectelor
Europene.Domnia sa a spus: “Avem 30 de ani de
tranziþie ºi iatã cã am ajuns într-un mo-ment extrem de favorabil. Este o certitu-dine ºi toatã lumea a vorbit despre acea-stã oportunitate uriaºã de finanþare aRomâniei. Pânã la urmã, discutãm de-spre un termen foarte scurt, între cinci ºizece ani, în care avem ºansa unei tran-sformãri. ªansa de a ne alinia la dezide-ratul de la momentul aderãrii la UniuneaEuropeanã. Dupã paisprezece ani, încãputem sã spunem cã doar am aderat înunele zone. Nu ne-am ºi integrat în Uniu-nea Europeanã”.
Marius Vasiliu a adãugat: “Aceastãoportunitate a venit pânã la urmãîntr-un context nefavorabil pentruîntreaga omenire. Business-uri, ºcoli,viaþã socialã, toate au fost transformateca peste noapte. (A.I.)
(continuare în pagina 2)
FLORIN JIANU, PREªEDINTELE CNIPMMR:
„Resursele umane reprezintãcheia de ieºire din crizã”
Problema cu care ne confruntãm de operioadã lungã de timp - lipsa forþeide muncã - s-a adâncit în perioada
pandemiei, a þinut sã precizeze FlorinJianu, preºedintele Consiliului Naþionalal Întreprinderilor Private Mici ºi Mijlo-cii din România (CNIPMMR). Rataºomajului în rândul tinerilor cu vârsta cu-prinsã între 16 ºi 24 de ani a crescut de la17% la peste 23%, în timpul crizei sani-tare, unul din patru tineri neavând nicioocupaþie, nici mãcar pe aceea de elev,ceea ce este foarte îngrijorãtor, atrage
atenþia domnia sa. În opinia lui Jianu, pe-rioada care urmeazã este criticã pentrupiaþa resurselor umane: „Trebuie sã pu-nem accentul pe tot ceea ce înseamnã in-vestiþiile în resursele umane, de laregândirea locurilor de muncã pânã laabsorbirea resurselor umane care ies dinºcoli. Resursele umane reprezintã cheia,în perioada urmãtoare, de ieºire din crizã,acestea fiind urmate de investiþii în eco-nomia realã, în capacitãþile de producþie,în strategii ºi securitatea economicã aRomâniei. Trebuie sã gandim din punctde vedere strategic, al securitãþii econo-mice a României, ºi sã devenim un mo-del de succes. Suntem toþi parte din ceeace trebuie sã se numeascã model de suc-ces în România”. Statul a ales sã lucrezede unul singur, nu în parteneriat cu me-diul privat, susþine Florin Jianu, care spu-ne cã este adeptul strategiilor ºi cercetãri-lor care stau la baza acestora, pentru cãele seteazã obiectivele, perioadele deîndeplinire a acestora, resursele, respon-sabilii, acþiunile etc. (E.O.)
(continuare în pagina 3)
RAUL POP, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL MEDIULUI:
„Avem o mare problemãlegatã de proiectele carese întind pe douã ministere”
Avem nevoie de consecvenþã ºi tran-sparenþã la nivelul autoritãþilor ºitrebuie sã reînvãþãm sã stãm la masã
ºi sã stabilim o direcþie comunã pe caresã o urmeze toatã lumea, este de pãrereRaul Pop, Secretar de stat în MinisterulMediului, Apelor ºi Pãdurilor, care subli-niazã cã avem o problemã majorã legatãde proiectele interdisciplinare, care seîntind pe mai multe ministere.
„Provocarea noastrã este îmbinareaviabilitãþii ºi performanþei economice cuamprenta de mediu”, considerã acesta,apreciind: ”Avem un context în care me-serii noi apar, meserii vechi dispar, setulde abilitãþi ºi calificãri nu este neapãratdirect transferabil în noul context de fun-cþionare a activitãþilor economice. ÎnRomânia, în particular, avem zone cuprofil industrial anume gândit la un mo-ment dat, pentru nevoile perioadei re-spective, care acum trebuie regândit.Asta înseamnã cã ele trebuie trecuteprintr-un proces de reconversie radical”.
Nu suntem într-un context nici uºor ºinici lent, apreciazã Raul Pop, care a su-bliniat cã, în urmã cu doar câteva zile,Parlamentul Europ a tratat în primã lec-turã legea climei, care ne aminteºte cã,pânã în 2030, trebuie sã ajungem la 55%reducere de emisii. (E.O.)
(continuare în pagina 4)
GEORGE-SERGIU NICULESCU, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL ENERGIEI:
“Pregãtim revitalizareainvestiþiilor în energie verde”
Ministerul Energiei pregãteºte revi-talizarea investiþiilor în energieverde, prin intermediul Fondului
de Modernizare ºi prin schema de sprijinprin contracte pentru diferenþã, a afirmatGeorge-Sergiu Niculescu, secretar destat în Ministerul Energiei.
Niculescu a afirmat: “Mã uit la o temãdin listã: decarbonizarea economiei,energia verde ºi dezvoltarea economicãpe platforma Mãrii negre - gaze naturalesau câmpuri eoliene offshore? Din pun-
ctul de vedere al Ministerului Energiei,aceste trei puncte sunt interconectate fo-arte strâns. Practic, decarbonarea econo-miei putem sã o facem într-un mod acce-lerat prin proiecte de energie verde. ªtimfoarte bine cã pânã acum þara noastrã areun mix de producere a energiei destul deechilibrat, site-ul Transelectrica aratãastãzi (ieri - n.r.) cã este predominantãenergia produsã din surse hidro, urmatãde cãrbune. Bineînþeles, Green Deal-uleuropean aduce o oportunitate istoricãpentru toate statele membre, inclusivpentru România; avem þinte foarte ambi-þioase pe care trebuie sã le atingem, deproducere a energiei din surse regenera-bile în consumul de energie românesc,avem o þintã de 30,7% pe care în 2023, laetapa intermediarã, ne dorim sã (o modi-ficãm ºi sã) venim cu una mai ambiþioa-sã. Cum facem acest lucru? Stimulândinvestiþiile în energie regenerabilã, pro-iecte de energie verzi.
M.G.
(continuare în pagina 2)
RADU HANGA, PREªEDINTELE BURSEI DE VALORI BUCUREªTI:
“Vedem proiecte care vin cãtreBVB ºi cautã finanþare”l “Bursa nu este doar un canal de finanþare, ci ºi o platformãcare îi oferã unei companii vizibilitate”
Douãsprezece listãri de acþiuni aufost realizate pânã acum în acest anla Bursa de Valori Bucureºti
(BVB), iar pânã la sfârºitul anului seaºteaptã o dublare a acestei cifre, a apre-ciat Radu Hanga, preºedintele operato-rului pieþei noastre de capital.
Domnia sa a spus: “Vedem proiectecare vin cãtre Bursa de Valori Bucureºti
ºi cautã finanþare. La începutul anuluispuneam cã aºteptãm 20 de listãri de ac-þiuni ºi obligaþiuni. Pânã acum s-au reali-zat douãsprezece listãri de acþiuni ºi încãcincisprezece listãri de acþiuni ºi titluri destat. Am depãºit ceea ce preconizampentru acest an ºi, dacã ne uitãm la pro-iectele care sunt în derulare acum la bro-keri, ne aºteptãm ca cifra cel puþin sã sedubleze, pânã la sfârºitul anului”.
Radu Hanga a adãugat: “Vedem piaþaAeRO crescând foarte mult. Bursa de Va-lori Bucureºti administreazã douã platfor-me. Pe de o parte este Piaþa Principalã,care se adreseazã companiilor mature,companiilor mari ºi aici vorbim desprecele mai importante companii din econo-mia româneascã. ªi pe de altã parte avempiaþa AeRO, lansatã în urmã cu câþiva ani,care este o piaþã de creºtere, ce se adresea-zã companiilor mai mici, aflate într-unstadiu incipient de dezvoltare. (A.I.)
(continuare în pagina 2)
GHID DE VACANÞÃ
Invitaþie de la urmaºul lui Zorba,un cretan… braºoveanG
recia, în ciuda restricþiilor, di-stanþãrii ºi crizelor, inclusiv sa-nitare, rãmâne una dintre desti-naþiile favorite ale turistului
din þara noastrã. Cu toate acestea, in-formaþiile false legate de diverse testã-ri, ºtirile alarmiste cu cozile kilometri-ce de la graniþe, au mai tãiat din entu-
ziasmul deplasãrilor. Din insula Cretavine o invitaþie pentru toþi aceia careiubesc marea, muntele, soarele ºi, dece nu, pe ”Zorba Grecul”, de la unromân din Braºov, Valentin Gârbea,stabilit de 17 ani în insulã, unde ºi-afãcut o familie ºi o carierã în turism.Întrebat de vecinii sãi de ce s-au împu-þinat turiºtii români, acesta cautã rã-spunsuri în þarã, dar oferã ºi asigurãricã la faþa locului totul este bine. Creta-nul Nikos Kazantzakis (pãrintele luiZorba Grecul) îi scria adesea prietenu-lui sãu brãilean Panait Istrati ºi îi dã-dea veºti din insulã, acum urmaºii luiZorba îi cautã pe români.
OCTAVIAN DAN
(continuare în pagina 14)
LASZLO BORBELY, CONSILIER DE STAT LA CABINETUL PRIM-MINISTRULUI:
“Þara noastrã - pe ultimele locurila nivel european, la capitoluldezvoltare durabilã”
Þara noastrã nu stã bine la capitoluldezvoltare durabilã, fiind pe ulti-mele locuri la nivel european, potri-vit domnului Laszlo Borbely, con-
silier de Stat la Cabinetul Prim-Mini-strului, coordonator al Departamentuluide Dezvoltare Durabilã din cadrul Se-cretariatului General al Guvernului,care aduce în atenþie faptul cã educaþia
este domeniul la care România stã celmai prost.
Oficialul guvernamental afirmã:“Avem o strategie de dezvoltare durabilãa României din 2018, cu þinte ºi obiectivepentru 2020 ºi 2030. Împreunã cu Insti-tutul Naþional de Statisticã am fãcut oanalizã pe baza a 98 de indicatori, un in-ventar al stadiului în care se aflã strategiade dezvoltare durabilã. Concluzia este cãnu stãm foarte bine. Menþionez cã, spreexemplu, analistul economic americanJeffrey Sachs ºi echipa sa fac un grafic înfiecare an despre cum evolueazã 167 destate din lume în privinþa dezvoltãrii du-rabile. România este pe un onorant loc39, suntem în apropierea Statelor Uniteale Americii, dar asta nu înseamnã cãstãm bine. Sunt unele zone gri, pentrucare nu au date.
V.R.
(continuare în pagina 4)
Citiþi detalii în paginile 2,3 ºi 4.
SALVAREA FIRMELOR, O PROBLEMÃ GREA PENTRU GUVERN
Restructurarea companiilor -între proiectul MinisteruluiJustiþiei ºi realitateapracticienilor în insolvenþãP
roiectul de lege iniþiat de Mini-sterul Justiþiei pentru transpu-nerea în legislaþia internã a Di-rectiva UE 2019/1023 privind
restructurarea preventivã, ºtergerea dedatorii ºi decãderile, nu corespundeproblemelor cu care se confruntã prac-ticienii din domeniul insolvenþei ºi deaceea trebuie îmbunãtãþit, au afirmat,ieri, participanþii la conferinþa “ValulIV va fi un val de insolvenþe”, ce se de-sfãºoarã timp de douã zile în Braºov ºicare este organizatã de Institutul
Român de Drept Comercial, în parte-n e r i a t c u P i p e r e a & A s o c i a þ i i ,RomInsolv ºi Universitatea Transilva-nia.
“Proiectul propus de Ministerul Justi-þiei pentru implementarea directivei1023/20129 va supraîncãrca cu zeci demii sau sute de mii de dosare rolul instan-þelor”, a afirmat Gheorghe Piperea,preºedintele Institutului Român de DreptComercial (IRDC).
Domnia sa a spus cã o întreprinderenu este niciodatã o simplã maºinã de
fãcut bani a titularului, ci în jurul eigraviteazã o sumedenie de persoane ºiinstituþii care depind în mãsurã maimicã sau mai mare, unele dintre ace-stea sunt chiar captive, care depind desupravieþuirea companiei, de sãnãta-tea financiarã a acesteia ºi de aceeaorice reglementare trebuie sã introdu-cã proceduri logice, raþionale, binegândite.
GEORGE MARINESCU
(continuare în pagina 5)
