55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

227
Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului _________________________________________________________________ _________ CUPRINS LISTA GRAFICELOR : NR. TITLUL PG. 1. Circulaţia turistică a jud. Buzău 73 2. Ponderea diferitelor forme de proprietate în administrarea echipamentelor de cazare la sfârşitulanului1998 74 3. Ponderea turiştilor cazaţi în Staţiunea Monteoru în perioada 1993-1998 104 1

Transcript of 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Page 1: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

CUPRINS

LISTA GRAFICELOR :

NR. TITLUL

PG.

1. Circulaţia turistică a jud. Buzău

73

2. Ponderea diferitelor forme de proprietate în

administrarea

echipamentelor de cazare la

sfârşitulanului1998 74

3. Ponderea turiştilor cazaţi în Staţiunea

Monteoru în

perioada 1993-1998

104

LISTA TABELELOR :

1. Structura echipamentelor de cazare pe organe

tutelare 69

2. Structura pe societăţi a echipamentelor de

cazare 70

1

Page 2: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

3. Numărul unităţilor de cazare pe tipuri de

unităţi 71

4. Numărul unităţilor de cazare pe forme de

proprietate la sfârşitul anului 1998

74

5. Structura pe categorii de confort a

echipamentelor de cazare in perioada 1989

75

6. Structura pe categorii de confort a

echipamentelor de cazare în perioada 1998

77

7. Numărul de locuri de cazare

78

8. Numărul unităţilor de alimentaţie în

Subcarpaţii Buzăului

9. Evoluţia numărului de turişti cazaţi în perioada

1993-1998

10. Turişti cazaţi în unităţi pe forme de cazare

102

11. Numărul turiştilor cazaţi în unităţile S.C.

MONTEORU S.A.

103

12. Evoluţia numărului de înnoptări în perioada

1992-1997

2

Page 3: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

13. Înnoptările în unităţile de cazare pe tipuri de

unităţi în perioada 1993-1998

106

14. Durata medie a sejurului în perioada 1993-

1998 107

15. Gradul de ocupare a capacităţii de cazare în

perioada 1992 -1997 în România şi în

Subcarpaţii Buzăului 108

LISTA IMAGINILOR

1. Harta jud.Buzău

16

2. Vulcanii noroioşi

23

3. Focul viu

25

4. Biserica Răteşti

47

5. Biserica Cislău

53

6. Muzeul Chihlimbarului

55

7. Casa memorială Vasile Voiculescu

56

3

Page 4: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

8. Biserica Jeţu-Nehoiu, pictură murală

58

9. Festivalul Slănicului

63

10. Staţiunea de cercetări Pietroasele

67

11. Mânăstirea Ciolanu

92

INTRODUCERE

ISTORICUL CERCETĂRILOR

CAPITOLUL I : TURISMUL, FENOMEN COMPLEX

7

1.1 Definire

8

1.2 Evoluţie

9

CAPITOLUL II : AMENAJAREA TURISTICĂ A

TERITORIULUI

9

2.1. Definire

2.2 Factori

2.3 Tipologie

4

Page 5: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

CAPITOLUL III : PREZENTAREA ARIEI SUBCARPATICE

A JUDEŢULUI BUZĂU

12

3.1 Cadrul natural

3.2 Căi de comunicaţie

17

3.3 Potenţialul turistic natural

18

3.3.1 Potenţialul reliefului

19

3.3.2 Potenţialul climato-turistic

31

3.3.3 Potenţialul apelor

35

3.3.4 Potenţialul vegetaţiei

38

3.3.5 Potenţialul faunei

47

3.4 Potenţialul turistic antropic

50

3.4.1 Potenţialul cultural istoric

3.4.2 Manifestări culturale în Subcarpaţii Buzăului

60

5

Page 6: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

3.4.3 Potenţialul socio-economic

63

CAPITOLUL IV : VALORIFICAREA POTENŢIALULUI

TURISTIC

67

4.1 Baza tehnico-materială

68

4.1.1 Structuri de cazare

68

4.1.2 Structuri de alimentaţie pentru turism

79

4.1.3 Structuri de agrement şi tratament

82

4.2 Trasee turistice

84

4.3 Circulaţia turistică în Subcarpatii Buzăului

100

CAPITOLUL V: POSIBILITĂŢI ŞI DIRECTII DE

VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC

109

5.1 Cazarea

109

6

Page 7: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

5.2 Alimentaţia

110

5.3 Tratamentul

110

5.4 Agrementul

110

5.5 Infrastructura şi dotările tehnico-edilitare

111

5.5.1. Resurse turistice nevalorificate

111

5.5.2. Promovarea unor forme de turism

113

5.5.2.1 Aspecte ale turismului rural in

Subcarpaţii Buzăului114

5.5.2.2 . Turismul cultural itinerant

115

5.5.2.3.. Turismul de vânătoare şi pescuitul

sportiv 116

5.5.2.4. Turismul in afaceri si congrese

119

5.5.2.5. Ecoturismul

119

5.5.2.6 Turismul verde

121

7

Page 8: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

5.5.2.7.Turismul de week-end

122

CONCLUZII

123

BIBLIOGRAFIE

125

INTRODUCERE

Înzestrată cu un potenţial turistic de excepţie,

bucurându-se de o climă favorabilă practicării turismului cu o floră

şi o faună bogată, cu numeroase monumene istorice, de artă şi

arhitectură, zonă subcarpatică buzoiană poate satisface - prin

turismul balnear, cultural etc. - cerinţele unor segmente

importante ale cererii turistice interne şi internaţionale.

Varietatea şi bogăţia resurselor turistice naturale şi

antropice conferă acestei zone mari disponibilităţi pentru turism.

Prezenţa unor fenomene unice în ţară - Vulcanii Noroioşi,

fenomenele de endocarst din Platoul Meledic, - prezenţa apelor

minerale care constituie baza dezvoltării staţiunii balneo-

climaterice Sărata Monteoru, bogată în locuri istorice - situri şi

8

Page 9: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

cetăţi dacice, biserici şi mănăstiri - zona subcarpatică buzoiană se

înscrie printre cele mai atractive zone ale ţării noastre.

Dacă la acestea se mai adaugă multe din realizările

economice şi sociale de mare interes pentru orice vizitator precum

şi bogăţia sufletească a oamenilor acestor locuri recunoscuţi

pentru ospitalitatea lor, putem afirma că zona Subcarpaţilor

Buzăului îşi poate croi cu succes un drum spre un loc de frunte

printre zonele turistice româneşti.

O bună promovare a nenumăratelor resurse turistice

existente aici şi modernizarea bazei tehnico - materiale care face

posibilă exploatarea acestor resurse, sunt factori importanţi pentru

relansarea turismului în această zonă.

Tocmai de aceea, lucrarea de faţă îşi propune să

realizeze în mod obiectiv o evaluare a potenţialului turistic din

această zonă analizând şi modalităţile de valorificare ale acestui

potenţial.

ISTORICUL CERCETĂRILOR

Prin complexitatea reliefului, prin bogăţia resurselor sale,

prin frumuseţea şi varietatea peisajelor – cu care a fost înzestrată -

însufleţite de oamenii harnici şi primitori ai acestor meleaguri,

zona subcarpatică buzoiană a atras atenţia unui mare număr de

geografi care, în decursul timpului au studiat aceste locuri,

dedicându-le o mare parte din opera lor.

9

Page 10: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Un mare interes pentru problemele regiunii – legate mai

ales de aspectele reliefului şi ale peisajului geographic – l-a

manifestat în lucrările sale cunoscutul geograf Ion Petrescu Burloiu

(1977) – autor buzoian, ataşat locurilor pe care le-a străbătut din

copilărie.

Tânăr student, autorul începe să cerceteze ca geograf

pentru ca mai târziu, materialul adunat să facă obiectul unei teze

de doctorat.

Asupra limitelor subcarpaţilor Buzăului s-au pronunţat în

decursul timpului atât geografi cât şi geologi, fiecare încercând să-i

delimiteze conform argumentelor luate în calcul sub aspect

geographic sau geologic.

De menţionat în acest sens Vintilă Mihăilescu (1966,

p.226-231) care stabileşte limita vestică a Subcarpaţilor Buzăului

pe Valea Teleajenului şi Nicolae Popp (1971, p.57) care stabileşte

această limită pe Bârsa Chiojdului şi Cricovul Sărat.

În domeniul geografiei umane se remarcă lucrările unor

prestigioşi geografi care au studiat această zonă : Melinda Cândea

(1986), Valeria Alexandrescu (1986), Violeta Nancu (2000) şi Ioana

Stefănescu. Cu valoroase lucrări despre turismul în această zonă

se detaşează cunoscuţii geografi Mihai Ielenicz şi Grigore Posea

(1974). “Zona geografică Buzău” este studiată de Olga Horşia

(1979).

"Zona etnografică Buzău" este studiată de Olga Horşia

(1979).

De menţionat "Centrul pentru Promovarea şi Dezvoltarea

Turismului" - Buzău (1999) care prin "Ghidul Turistic al judeţului

10

Page 11: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Buzău" şi "Albumul monografic" al judeţului Buzău (1997) a

încercat o relansare a turismului în această zonă.

La studierea acestei zone şi-au adus aportul şi câţiva

negeografi printre care Ion Ionescu (1990) şi Ion Istrate (1992).

1. TURISMUL –FENOMEN COMPLEX

1.1 Definire

Ca urmare a activităţii ce se desfăşoară în acest domeniu, turismul se înscrie

printre cele mai de seamă evenimente ale secolului nostru.

Astfel, din punct de vedere economic, turismul constituie un factor important

al economiei naţionale a ţărilor în care se practică, în unele dintre acestea el fiind

chiar o sursă principală de venituri ale economiei naţionale.

Din punct de vedere social, turismul răspunde atât dorinţei din ce Grecia,

Spania, Portugalia, Italia etc

Din punct de vedere politic, turismul apare tot mai evident ca un factor şi

emisar al păcii, legăturile şi contactele pe care le mijloceşte permit o mai deplină

înţelegere între popoare, a concepţiilor şi aspiraţiilor acestora.

Turismul a devenit o preocupare de bază pe plan mondial. Mai bine de 2/3 din

numărul total al ţărilor Organizaţiei Mondiale a Turismului (O.M.T.) sunt ţări în

curs de dezvoltare din Europa, America Latină, Africa şi Asia. Această situaţie

reflectă căutările acestor ţări de a găsi răspunsuri la preocupările lor de emancipare

economică, preocupări între care turismul poate constitui o cale de dezvoltare, prin

punerea în valoare a resurselor lor naturale specifice.

1.2 Evoluţie

11

Page 12: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Turismul a devenit o necesitate socială, resimţită şi solicitată de pături ale

populaţiei cu venituri mijlocii şi chiar modeste. Din acest punct de vedere, exemplul

populaţiei ţării noastre este semnificativ, ca şi a altor ţări din jur.

Un amplu studiu statistic efectuat de specialişti în domeniul turismului pe ţări

şi continente a dus la concluzia că aproape 3/4 din numărul turiştilor internaţionali

sunt atraşi de ţările Europei, circa 1/5 i (20%) de America de Nord, restul

continentelor lumii fiind vizitate doar i de circa 10% din totalul turiştilor mondiali.

Turismul, ca ramură a sectorului terţiar, duce la apariţia şi dezvoltarea pe plan

local a comunicaţiilor, transporturilor şi industriei hoteliere, precum şi a altor

activităţi si servicii.

Pe această cale, dezvoltarea industriei turistice va asigura folosirea forţelor de

muncă disponibile, stimulându-se totodată, extinderea altor activităţi de consum.

Având în vedere această situaţie legată de posibilităţile oferite prin • dezvoltarea

turismului se poate vorbi despre efectul multiplicator al acestuia..

Să reţinem deci că turismul reprezintă, pentru ţările mai puţin dezvoltate şi în

curs de dezvoltare o sursă importantăde export, o sursă majoră de obţinere a

devizelor necesare dezvoltării economice..

Rezultă deci că şi în perspectivă factorii inductivi de bază ai

circulaţiei turistice rămân puterea de cumpărare şi timpul liber, atribute

ale dezvoltării economice.

Cu toate că, după cum se poate observa, turismul, tinde să se transforme într-

un produs de larg consum, dar poate tocmai datorită acestei tendinţe, turismul

viitorului impune numeroase şi noi preocupări ofertanţilor de turism..

În general, deşi necesitatea turismului este determinată de condiţii r i oarecum

exterioare, satisfacerea ei depinde de o serie de factori care reflectă aspectele interne

ale acestui fenomen, cum sunt:

a) atractivitatea (naturală sau culturală);

b) mijloacele de comunicaţie;

12

Page 13: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

c) baza materială turistică (cazare, aprovizionare cu alimente, servicii etc.), precum

şi alţi factori, nu mai puţini importanţi ca: publicitatea turistică, personalul de

servire, structura organizatorică, atitudinii si chiar moda.

Ca urmare a dezvoltării economice, turismul aprins rădăcini adânci în societatea

contemporană, devenind un adevărat fenomen social. Realizarea în ţările dezvoltate

a unui nivel de trai superior, a determinat şi apariţia unor mai bune posibilităţi de

practicare a turismului. Turismul deci, prin el însuşi constituie un important mijloc

de dezvoltare economică, atât a unor ţări în ansamblu, cât şi a unor regiuni ale

acestora, prin valorificarea potrivit principiului marketingului a tuturor

posibilităţilor existente în unităţile respective.

2. AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI

2.1 Definire

În literatura de specialitate, de-a lungul anilor s-au conturat mai multe puncte

de vedere cu privire la amenajarea teritoriului.

Amenajarea teritoriului reprezintă un efort de dezvoltare planificată aplicată

la diferite sectoare ale economiei naţionale ‚în vederea realizării unei soluţii optime

pentru dezvoltarea coordonată a unei zone, într-un ansamblu complet.

La conturarea sa concură atât propriile structuri -poziţia în teritoriu, căile de

acces, valoarea resurselor turistice, dotările de bază materială etc. cât si elementele

definitorii ale cererii turistice din zone emitente: populaţie, venituri, structuri socio-

economice.

2.2 Concept

Combinarea informaţiilor referitoare la cele două grupe de componente

13

Page 14: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

conduce la desprinderea următoarelor elemente definitorii pentru conceptul de

amenajare turistică:

- amenajarea turistică, parte a sistematizării, se integrează în ansamblul sistemic al

turismului românesc, înglobând o serie de subsisteme în vederea creşterii eficienţei

economice şi sociale a investiţiilor

- structura zonelor turistice trebuie conceputa ca un sistem transformabil,

polifuncţional, care să permită dezvoltări continui şi adaptări în funcţie de mutaţiile

intervenite în structura cererii;

- prin dotări şi echipări corespunzătoare, prin repartiţia funcţională optimă a

acestora în teritoriu, se asigură protecţia şi conservarea calităţii mediului

înconjurător;

- amplasarea în teritoriu a dotărilor se realizează prin menţinerea unor proporţii

corespunzătoare, astfel încât acestea să nu producă degradarea perimetrelor cu

resurse turistice valoroase;

- evitarea amplasării unor obiective economice (industriale, agricole etc.) în

apropierea arealelor turistice, obiective ce pot stânjeni derularea activităţii turistice.

2.3. Tipologie de amenajare turistică

În scopul optimizării funcţionalităţii sistemului amenajabil, este

necesară cunoaşterea şi descrierea comportamentului componentelor şi interacţiunii

dintre acestea, deoarece orice mutaţie intervenită poate modifica echilibrul

sistemului. Pentru aceasta, se stabilesc formele eventualelor mutaţii, amplitudinea şi

intensitatea lor, corelaţiile dintre ele şi dacă pot sau nu fi controlabile, după cum

urmează:

- organizarea zonelor turistice şi a subunităţilor taxonomice într-o viziune sistemică,

în care elementele componente ale sistemului turism se integrează ansamblului

reţelei şi sistemelor sau subsistemelor de localităţi;

14

Page 15: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

- permanentizarea cooperării între componentele sistemului turism (staţiuni, de

regulă) si celelalte localităţi din cadrul aceleiaşi zone sau între diferite zone turistice,

pentru construirea în comun a unor obiective economice, social-culturale, lucrări

tehnico-edilitare, de alimentare cu apă, cu energie electrică etc., în scopul asigurării

unei eficiente economice şi sociale ridicate a investiţiilor;

- menţinerea condiţiilor de valorificare eficientă a zonelor cu potenţial turistic

ridicat, prin evitarea amplasării şi dezvoltării în zonele respective sau în apropierea

acestora a unor obiective care pot conduce la degradarea calităţii mediului şi la

perturbarea activităţii de turism;

- asigurarea unor proporţii juste, corespunzătoare resurselor turistice, în dezvoltarea

amenajărilor turistice, astfel încât acestea să nu producă o degradare, ca urmare a

unor dezvoltări excesive a suprafeţelor ocupate cu construcţii, a perimetrelor cu

resurse turistice variate si cu un mediu natural valoros;

- păstrarea, conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor şi calităţii mediului înconjurător

prin amenajări şi dotări corespunzătoare, prin repartiţia funcţională a acestora în

teritoriu şi prin crearea, acolo unde este cazul, a unor rezervaţii naturale care, într-un

cadru organizat, parţial şi planificat, pot fi vizitate de turişti.

În funcţie de trăsăturile caracteristice ale unei zone, precum şi de corelaţiile

posibile între acestea, pot fi stabilite următoarele tipologii de amenajare turistică:

- amenajare bazată pe unicitatea prestaţiei, determinată, de regulă, de caracterul

limitat al resurselor turistice;

• amenajarea complexă, cu o infrastructură dezvoltată şi o diversitate de unităţi

turistice, dar îndepărtată de piaţa cumpărătorului;

• amenajarea turistică polivalentă, cu o largă paletă de servicii oferite turiştilor şi

care se adresează unei diversităţi a segmentelor cererii;

• amenajarea suprastructurală, specifică zonelor ce au atins un nivel mai ridicat de

dezvoltare economică, turismul integrându-se în aşa-numita „expansiune a

terţiarului".

15

Page 16: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

În funcţie de aceste tipologii, staţiunile turistice, cu particularităţile lor,

considerate puncte-cheie sau „puncte de cristalizare" în amenajarea unor zone

turistice, determină fluxurile turistice între zona de origine şi cea de recepţie,

constituind, totodată, premise în fundamentarea ştiinţifică a amenajării turistice.

3.PREZENTAREA ARIEI SUBCARPATICE A JUD. BUZ ĂU

3.1 Cadrul general

Cadrul administrativ al judeţului Buzău include în zona

sa deluroasă cea mai mare parte a Subcarpaţilor Buzăului încadraţi

între Munţii Buzăului la nord şi Câmpia Buzăului la sud, precum şi o

parte din Subcarpaţii Râmnicului şi ai Putnei respectiv Dealurile

Budei şi parţial Dealul Căpăţâna.

În legătură cu poziţia lor la exteriorul curburii carpatice

apar unele caracteristicii de bază ale regiunii. Astfel, accentuarea

pantei generale a reliefului datorită mişcărilor tectonice valahice –

pe lângă structura diferită litologia foarte variată pe suprafeţe

restrânse - a avut puternice implicaţii în morfologia Subcarpaţilor

Curburii, cu urmări în numeroase aspecte ale peisajului fizico-

geografic.

Poziţia sa în spaţiul foarte îngust dintre Carpaţi şi Dunăre

a făcut ca, în trecut, unele popoare migratoare să pătrundă pe văi

în această regiune bine locuită unde economia mixtă le oferea

variate posibilităţi de trai, ceea ce contribuie la explicarea

existenţei a numeroase sate vechi la contactul dealuri-munţi.

16

Page 17: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Apropierea dintre cotul Carpaţilor şi al Dunării reduce

mult distanţa dintre Transilvania şi porturile dunărene, iar

drumurile de pe văile râurilor care traversează Carpaţii şi

Subcarpaţii Curburii înlesnesc legăturile dintre regiunile de dincolo

de munţi şi cele de dincolo de Dunăre. De aceea, acastă regiune a

constituit secole de-a rândul şi locul de trecere sau de stabilire a

oierilor transilvăneni.

Factorul economic evidenţiază avantajele aşezării sale

între regiuni cu produse diferite, ceea ce contribuie la crearea şi

stimularea schimburilor îndeosebi pe direcţia NV-SE.

Acest fapt se reflectă în traversarea ei de către căile de

comunicaţie Braşov-Buzău, precum şi prin cele de la sudul ei care

leagă Muntenia cu Moldova. Sectorul subcarpatic de pe

teritorul Judeţului Buzău identificat în mare parte cu Subcarpaţii

Buzăului nu înglobează întregul bazin subcarpatic al Buzăului; de

aceea limitele acestuia nu se identifică pe tot traseul lor cu cele

ale bazinului râului.

Limita dinspre munte. Pătrunderea în zona

subcarpatică a pintenului montan paleogen Ivăneţu-Văleni către

sud-vest şi a depresiunii sinclinale miocene Drajna-Nehoiu din zona

subcarpatică spre nord-est, crează o zonă de întrepătrundere

carpato-subcarpatică, făcând ca limita nordică să fie neclară.

La vest de râul Buzău, poziţia şi caracterul structural al

depresiunii Drajna-Nehoiu nu lasă nici o îndoială asupra delimitării

subcarpaţilor. Toate lucrările consemnează traseul limitei, care -

pe teritoriul Judeţului Buzău urmăreşte aliniamentul localităţilor –

Starchiojd; Chiojdu şi Cătiaşu. Pe măsura înălţării reliefului însă, a

îngustării depresiunii Drajna-Nehoiu şi a compartimentării ei în

17

Page 18: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

mici bazinete, (Cătinaşu, Nehoiu) limita devine mai puţin clară, iar

interpretările încep să difere.

În această privinţă, cercetătorii au emis două opinii.

Prima, bazată mai ales pe considerente geomorfologice şi

structurale, admite că limita se afla la sud de culmea Ivăneţu

(1191 m), urmărind îndeaproape contractul dintre flişul paleogen şi

formaţiunile miocene, care este pus în evidenţă atât de o

denivelare clară, cât şi de ulucul depresionar de contact Sibciu-

Brăineşti-Lopătari.

La vest de râul Buzău s-ar continua (V. şi L. Badea,

Gh.Niculescu, 1964; V.Tufescu, 1966) pe V.Curmătura sau pe

V.Muscelului, acestă nesiguranţă datorându-se faptului că dealurile

Cătiaşu şi Pătârlagele prezintă diferenţiat - şi în măsură mai redusă

- caracterele montane ale culmii Ivăneţului.

Cea de-a doua opinie care are în consideraţie întregul

complex al peisajului geografic umanizat, fixează limita dintre

munţi şi dealuri pe traseul Chiojdu, Nehoiu şi apoi pe Bâsca Rozilii

până la Varlaam, după care traversează interfluviul Bâsca Mare-

Slănic, la estul căruia contactul foarte clar munţi-delauri se

prezintă sub forma unei denivelări de 300-400m. Sectorul cuprins

între această limită geografică şi cea morfo-structurală a fost

considerat de Vintilă Mihăilescu (1966) ca o zonă de tranziţie,

datorită îmbinării caracterelor geografice carpatice şi subcarpatice.

Culmile mai înalte, mai masive şi energia de relief mai

pronunţată la nord decât la sud de această limită, brusca lărgire a

văilor traversale (Bâsca Chiojdului, Buzău, Slănic) şi rupturile de

pantă din profilul lor longitudinal, pădurile parţial înlocuite cu

păşuni de dealuri şi fâneţe, sate mai numeroase, densitatea mai

18

Page 19: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

mare a locuitorilor şi utilizare mai complexă a terenurilor din

partea de sud îndreptăţesc adoptarea acestei limite dintre munţi şi

dealuri.

Limita dinspre câmpie este – la vest de râul Buzău –

foarte clară, contactul brusc dintre masivul Istriţei (750m) şi

câmpie (120-150m) fiind marcat de o evidentă ruptură de pantă

înregistrată de profilul longitudinal al păraielor Budureasa,

Tohăneanca, Năeanca şi Groasei.

Deosebirea de peisaj de la nord şi sud de această limită,

precum şi între partea de est şi de vest a Masivului Dealul Mare,

este evidentă; pantele sudice ale acestui masiv sunt acoperite de

o podgorie, care încetează brusc pe linia de contact morfologic la

sudul căreia îşi fac loc ogoarele câmpiei.

La vest de Vârful Istriţa, urcarea satelor a împins către

creastă limita pădurilor, locul lor luându-l viţa de vie şi în mică

măsură livezile de pomi fructiferi. La est de acest vârf, înălţimile

mai mari decât în rest şi înaintarea mai redusă a satelor către

creastă au făcut ca şi zona viticolă să fie mai îngustă.

La est de valea Buzăului, câmpia subcolinară cuaternară

cu care se continuă către sud piemontul Blăjanilor (dintre Slănic şi

Câlnău), se prezintă sub forma unui taluz prelung ce coboară în

pantă lină şi relativ uniformă, terminându-se în trasele de pe

stânga Buzăului. Culturile de cereale se îmbină cu cele de viţă de

vie şi pomi fructiferi, făcând ca pâlcurile de păduri să se retragă

spre nord până dincolo de Soreşti. Adâncimea mare a nivelului

freatic (peste 30m) n-a favorizat aşezarea satelor pe interfluviile

cu direcţie nord-sud, ci a contribuit la coborârea lor pe văi. Aşadar,

19

Page 20: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

între subcarpaţi şi câmpie există aici un contact morfologic şi

biogeografic imprecis, convenţional stabilit.

Limita Subcarpaţilor Buzăului către Subcarpaţii Râmnicului şi ai

Putnei. În dreptul interfluviului Slănic-Câlnău, regiunea

subcarpaţilor se îngustează brusc (până la 8-10km) datorită lăţirii

regiunii montane şi mai ales a piemontului Blăjanilor, pe care

Slănicul îl străbate în cursul său inferior. Extinderea acestui

piemont până la vest de valea Slănicului face ca limita de est a

Subcarpaţilor Buzăului să fie mai puţin clară. Considerat sub raport

geomorfologic, contactul dintre Subcarpaţi şi piemontul Blăjanilor

este definit de dealurile care mărginesc spre est depresiunea

Pâclele (L. Badea şi Gh. Niculescu, 1964). Dar, pentru că

interesează în primul rând funcţia geografică a acestor dealuri şi

unitatea de ansamblu,vom considera ca limită linia cumpenei

apelor dintre văile Slănicului şi Câlnăului, care trece prin vârfurile

Ulmuşor (943 m), Cărătnău (633 m), Licoi (522 m) şi Blăjani (483

m).

De menţionat faptul că teritoriul judeţului Buzău

cuprinde şi o parte din Subcarpaţii Râmnicului şi Putnei şi anume

Dealurile Budei şi Vf. Căpăţânei.

Limita vestică a Subcarpaţilor Buzăului o constituie valea

Teleajenului potrivit lui Vintilă Mihăilescu (1966, p 226-231) iar N.

Popp (1971, p 57) stabileşte limita dintre Subcarpaţii Buzăului şi ai

Teleajănului pe Bâsca Chiojdului şi Cricovului Sărat.

Date fiind limitele naturale considerate de prestigioşi

autori care au studiat Subcarpaţii Buzăului, amintesc faptul că

lucrarea de faţă va analiza zona subcarpatică încadrată în limitele

administrative ale judeţului Buzău.

20

Page 21: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Harta judeţului Buzău

21

Page 22: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

3.2 . Căile de comunicaţie

Transportul reprezintă una din componentele de bază

ale prestaţiei turistice; el asigură, în principal, deplasarea turiştilor

de la locul de reşedinţă la locul de petrecere a vacanţei, asigură

mobilitatea turiştilor în teritoriul de sejur şi contribuie la împlinirea

actului turistic.

Căile de comunicaţie - feroviare, rutiere - despre care se

poate vorbi în zonă, nu constituie elemente de potenţial turistic,

dar polarizează, orientează şi canalizează fluxurile turistice spre

obiectivele ce constituie patrimoniul turistic, având o dublă funcţie

- transportul turiştilor, dar şi transportul de bunuri care au menirea

de a satisface diferite trebuinţe ale turiştilor.

a)Transporturile feroviare - situate pe primul loc în

privinţa siguranţei de circulaţie şi a certitudinii de funcţionare (mai

puţin influenţate de condiţiile meteorologice şi de stările

anotimpuale) este preferat de turişti şi pentru preţurile practicate

susţinând turismul social şi printr-o serie de facilităţi financiare.

În regiunea subcarpatică buzoiană transporturile

feroviare au şi câteva neajunsuri care se referă la neacoperirea

unor regiuni cu linii ferate, accesibilitatea limitată în teritoriu,

orarul fix dezavantajos în unele situaţii.

Astfel, zona este străbătută de calea ferată ce însoţeşte

cursul râului Buzău - Buzău - Nehoiaşu - care trece pe la Berca,

Pârscov, Cislău, Pătârlagele, Nehoiu şi Nehoiaşu -localităţi de

interes turistic.

Partea sudică, estică şi sud-estică, este traversată de

magistrala feroviară care vine de la Bucureşti, merge spre Iaşi şi

22

Page 23: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Suceava trecând prin localităţile Săhăieni, pe la sud de Pietroasele,

Merei şi apoi spre nord.

Transporturile rutiere sunt bine reprezentate în zonă în

special prin căi rutiere locale ce se desprind în cea mai mare parte

a lor din drumul european E85 şi pătrund în zona subcarpatică şi

apoi spre zona montană.

Ele uşurează accesul către obiectivele turistice mai greu

de vizitat din cauza izolării şi includ chiar şi drumurile forestiere

care în general urmăresc văile, facilitând penetraţia spre obiective

turistice greu accesibile.

Cea mai importantă şosea care traversează zona

subcarpatică este şoseaua Buzău - Braşov ce trece paralel cu calea

ferată Buzău - Neioaşu trecând prin aceleaşi localităţi - Berca,

Pârscov, Cislău, Pătârlagele etc. Acesta este DN10 din care se

desprind o sumedenie de ramificaţii spre obiectivele turistică din

judeţ - spre "Tabără de Sculptură şi Mânăstirea Ciolanu", spre Colţi

pe DC 69.

O altă şosea care traversează zona este DN 1B care

după comuna Ulmeni se ramifică spre Monteoru pe DC 47.

Pe Valea Slănicului trece şoseaua ce porneşte de la

Buzău spre Săpoca - Cernăteşti - Vintilă Vodă - Mânzăleşti. Din ea,

se desprind drumuri spre Bisoca şi Săruleşti.

3.3.Potenţialul turistic natural

Potenţialul turistic natural (fond turistic natural ; ofertă

turistică primară) este alcătuit din totalitatea resurselor turistice

puse la dispoziţie de cadrul natural al unui spaţiu : unităţi, tipuri

23

Page 24: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

şi forme de relief ; tipuri şi subtipuri climatice ; ape de suprafaţă

şi subterane ; etaje de vegetaţie sau asociaţii vegetale -

incluzând şi modificările produse de intervenţiile antropice -

care prin valoarea şi atractivitatea lor justifică deplasări de

populaţie pentru vizitare şi care conduc la amenajări de ordin

turistic.

În foarte multe situaţii, componentele cadrului natural au

un rol predominant în determinarea valorii potenţialului turistic al

unui teritoriu şi a dezvoltării industriei turistice.

Atractivitatea cadrului naţional al subcarpaţilor Buzăului

este dată de trăsăturile care individualizează componentele

acestuia şi poate fi definită, în principal, prin :

- valoarea peisagistică a zonei colinare existente aici ;

- calităţile terapeutice, relaxante ale factorilor climatici ,

care se identifică cu tipul de bioclimat sedativ, de

cruţare cu uşoare nuanţe solicitante ;

- biodiversitatea floristică şi faunistică - care oferă

elemente de cunoaştere ştiinţifică şi ecologică având

şi valoare estetică, cinegetică şi pisciolă.

Toate componentele cadrului naţional se pot

individualiza pe baza unor

parametri cantitativi şi calitativi, care ne dau valoarea turistică a

respectivelor componente.

3.3.1 Potenţialul reliefului

24

Page 25: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Subcarpaţii Buzăului se remarcă din punct de vedere

turistic printr-o multitudine de obiective turistice naturale ce

caracterizează relieful acestei zone deluroase.

Astfel, activitatea turistică a acestui areal este dată atât

de specificul zonelor de deal în general cât şi prin existenţa nici a

unor elemente naturale unice, specifice numai subcarpaţilor

Buzăului - ex. Vulcanii Noroioşi.

În aceste condiţii, valenţele turistice ale zonei deluroase

sunt date de :

- alternanţa evidentă a unităţilor deluroase cu zone

depresionare şi culoarele de vale importante - Buzăul,

Slănicul, Nişcovul etc. ;

- expoziţia sudică a versanţilor care a favorizat apariţia

unor zone viticole de mare interes turistic în

subcarpaţii Buzăului - Pietroasele, podgoria Dealul

Mare ;

- prezenţa unor locuri cu fenomene geologice bizare

sau structuri geologice curioase transformă zonele în

care sunt amplasate în veritabile areale de polarizare

a fluxurilor de turişti. Prin acestea amintim :

"Vulcanii noroioşi" de la Pâclele Mari şi Mici din

Depresiunea Policiori care oferă o imagine

selenară deosebit de atractivă ;

"Focul viu" de la Lopătari ;

Martorul de eroziune de la Grunj ;

Fenomenele carstice din platoul Meledic.

Acestea sunt unele dintre obiectivele de mare atracţie

turistică întâlnite

25

Page 26: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

în aria subcarpatică buzoiană.

Priviţi în ansamblul lor, subcarpaţii de pe teritoriul

judeţului Buzău pot fi împărţiţi în patru grupe :

Grupa centrală (Dealurile Botanului) este cuprinsă între

Văile Buzăului şi Slănic, având un contur sub formă de inimă.

Altitudinile maxime sunt în Dealul Blidişel (821 m), vârful

Piţigoiului (806 m), vârful Docu (824 m) ; în partea centrală, vârful

Botanul are 799 m. Aceste înălţimi constituie importante ţinte

pentru turiştii care efectuează drumeţii în acest areal subcarpatic.

Dealurile Muscelului, situate între văile Bălăneasa,

Sibiciu şi Buzău, grupează la rândul lor dealurile Blidişel, Muchea şi

Ursoaia. Blidişelul (821 m) se continuă spre sud prin culmea

Muchea (746 m) care dezvoltă un abrupt puternic către sud, spre

satele Tulburea, Pietrosu şi Valea Roatei. Dealul Ursoaia are

altitudinea maximă în vârful cu acelaşi nume (669 m ) şi se

dezvoltă pe o structură complexă.

Acest masiv deluros este fragmentat de câteva bazinete,

cum sunt Muscelul (bazinet de contact, situat în partea superioară

a văii Ruşăvăţului), Pietrosul - Valea Roatei (dezvoltat pe un

afluent al Bălănesei, Sibiciu - Pănătău (apendice al Depresiunii

Pătârlagele).

Dealurile Dâlma sunt cuprinse între văile Sărăţel şi

Bălăneasa. În partea centrală se află vârful Botanului (799 m) ,

alcătuit din conglomerate şi gresii. Spre sud-est dealurile au o

altitudine mai coborâtă şi formează o subunitate aparte - dealurile

Târcovului. În partea văii Murătoarea (afluent al Bălănesei), cu

dealul Posobeşti (707 m).

26

Page 27: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Între ele, pe valea Murătoarei se află bazinetul Piatra

Albă, continuat, peste o înşeuare, cu bazinetul Odăile.

Dealurile Bocului cuprind partea de nord - est a grupei

centrale, având înălţimi ce urcă la peste 800 m, cum sunt, de

exemplu, vârful Bocului (825 m), dealul Glodului (807 m), vârful

Piţigoiului (806 m). Aceste dealuri sunt fragmentate de văile

Slănicelul şi Grabicinei în câteva subunităţi. Partea centrală este

ocupată de Dealul Bocului propriu-zis, situat între văile Slănicelului

şi Grabicinei. În partea de sud a acestui deal s-a dezvoltat

bazinetul Păcurile. În partea de răsărit, dealurile Bocului au o

structură monoclinală în care valea Grabicinei a dezvoltat o

depresiune de flanc, Depresiunea Grabicina. În nord, de află dealul

Piţigoiu - Glodul. Acesta din urmă se continuă spre răsărit cu dealul

Budineasa (663 m).

Împreaună formează o culme transversală înaltă care

merge paralel cu Slănicul, între localităţile Lopătari şi Vintilă-Vodă ;

extremităţile acesteia sunt formate din vârfurile Piţigoiu (806 m) şi

Bădineşti (591 m). Spre răsărit culmea formează trei ramnificaţii şi

anume : culmea Bădineasa, culmea Coca Plină şi dealul Coca

Seacă.

Din dealul Piţigoiului pornesc, spre sud, o serie de culmi

joase, care se extind spre văile Slănicelului şi Sărăţelului, trecând

şi pe la sud de acestea din urmă. Este vorba de culmea Siliştea şi

dealurile Trestioarei, denumite după micul bazinet de contact în

care se cuibăreşte satul cu acelaşi nume ; ele se caracterizează

printr-o altitudine mult mai joasă decât cele din jur (circa 500 m)

apărând în ansamblu ca o zonă înaltă depresionară.

27

Page 28: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Culoarul depresionar Răteşti - Scorţoasa - Vintilă Vodă se

axează pe un sinclinal larg, faliat din loc în loc şi urmărit

îndeaproape de valea Băligoasa şi de partea inferioară a

Sărăţelului. Depresiunea porneşte din valea Buzăului din dreptul

satului Răteşti şi se termină pe teritoriul comunei Vintilă Vodă (în

lungul văii Peceneaga afluent pe stânga al Slănicului).

Dealurile Pâclelor sunt delimitate de Slănic şi pâraiele

Sărăţel - Băligoasa. Au o direcţie aproape nord - sud şi prezintă

două culmi paralele, ce se unesc la nord, în dealul Tocilei (598 m).

Altitudinile lor oscilează între 300 şi 550 m. Despăduririle şi

paşunatul iraţional au dus la amplificarea degradărilor de teren,

zona fiind cunoscută sub numele de "Pământurile rele Buzoiene".

Vulcanii noroioşi de aici, unici în ţara noastră, completează acest

peisaj, dar îl şi înfrumuseţează în acelaşi timp, dându-i un aspect

straniu, selenar. Cei mai de seamă vulcani sunt grupaţi în două

platouri : Pâclele Mici (care sunt şi cei mai atractivi) şi Pâclele Mari.

Prin frumuseţea şi unicitatea fenomenelor de aici, zona a

fost declarată rezervaţie geologică şi botanică fiind înscrisă în lista

rezervaţiilor din România din anul 1955.

Rezervaţia are suprafaţa de 5 ha şi cuprinde cele două

fenumene rare - vulcanii noroioşi şi arbustul gârdurariţa.

Luând în consierare întreg peisajul care se remarcă

din punct de vedere floristic, geobotanic şi geomorfologic, această

rezervaţie face parte din categoria rezervaţiilor complexe. Vulcanii

Noroioşi ocupă o suprafaţă apreciabilă şi sunt cunoscuţi de peste

un secol.

28

Page 29: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Vulcanii noroioşi

Au atras atenţia specialiştilor prin legăturile pe care le au

cu zăcămintele de petrol din zonă şi modul de manifestare original.

Ei au luat naştere datorită erupţiei gazelor naturale (metanului)

care însoţesc zăcămintele de petrol pe linii de falie ale

anticlinalului Berca - Arbănaşi. Vulcanii Noroioşi sunt grupaţi sub

numele "La Fierbători", "Pâclele Mari", Pâclele Mici" şi "Beciu".

Apar sub formă de conuri ce ajung la 304 m înălţime şi fierbători

de noroi (excaraţii de formă cirulară, care degajă noroi fluid cu

urme de petrol, agitat de gaze, dând impresia de fierbere) - V.

Sencu, 1985. Noroiul se scurge lent din vulcanii Noroioşi şi se

usucă peste cel anterior favorizând acumularea în decursul

timpului a unui strat de grosimea de circa 20 m (M. Bleahu şi

Calab, 1976).

29

Page 30: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Grupa sudică : (Istriţa - Ciolanu) are caractere locale

specifice şi anume : contact brusc cu câmpia, masivitate, altitudini

mari, forme de relief impuse net de structură şi petrografie, zone

depresionare tipic subcarpatice. Pe ansamblu se subdivide în trei

unităţi:

Dealul Istriţa cu o direcţie vest - est impresionează prin

masivitatea dată de formaţiunile grezoase şi calcaroase şi prin

prezenţa bazinetelor depresionare. Atinge altitudinea maximă în

vârful Istriţa 750 m şi poate fi divizat în mai multe subunităţi -

Dealurile Nicşovului, masivul Istriţa, creasta Năienilor şi dealurile

Năienilor.

De remarcat că unul dintre bazinele depresionare ce

fragmentează dealul Istriţa adăposteşte staţiunea balno -

climaterică Sărata Monteoru.

Dealul Ciolanu este, de asemenea, unul dintre cele mai

masive din cadrul Subcarpaţilor buzoieni şi se dezvoltă aproape în

paralel cu dealul Istriţa. Spre sud este delimitat de Depresiunea

Nişcovului, iar spre nord de izvoarele văii Cricovului şi de valea

Buzăului. Înălţimile cele mai mari se întâlnesc la Poiana Hoţilor 737

m, la Poiana Braşov (641 m), vârful Bradului către Măgura până la

vârful Cetăţuia (632 m). Interesantă din punct de vedere turistic

este tabăra de sculptură de la Măgura.

Depresiunea Nişcovului este o depresiune tipic

subcarpatică ce se continuă către vest peste o largă înşeauare de

(340-400 m) în Depresiunea Sânger Lapoş.

Grupa estică : (Dealurile Câlnăului) situată la răsărit de

valea Slănicului, este drenată central de pârâul Câlnău. Ea este

30

Page 31: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

delimitată de văile Slănic şi Râmnic. Pe teritoriul judeţului intră şi o

porţiune situată la est de Râmnic -Dealul Căpăţâna.

Grupa cuprinde dealurile Bisocii, ce se prezintă sub

forma unui pătrat deliminat de văile Slănic şi Râmnic. Altitudinile

maxime se ating în dealurile Bisoca (970 m), Ulmuşorul (943 m),

Şindrila (900 m), iar spre sud Bădicul (814 m). Delimitarea faţă de

munţi se face printr-un culoar depresionar care trece prin

localităţile : Lopătari, Brebu, Cireşul, Lopătăreasa, Şindrila, Pleşi,

Jitia, Neculele. De un deosebit interes turistic se bucură localitatea

Lopătari prin prezenţa în perimetrul său a fenomenului numit

"Focul viu". Suprafaţa pe care o desfăşoară fenomenul însumează

circa 25 m2 . Existenţa fenomenului se datorează emanaţiilor de

gaze din sud - vestul Munţilor Vrancei în locul cunoscut sub numele

de Dealul Smolenului.

Focul viu

31

Page 32: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

De menţionat faptul că focurile vii se întâlnesc şi în estul

dealului Ciolanu pe interfluviul de pe dreapta văii Ojasca.

Tot sub aspect turistic se pot remarca fenomenele de

endocarst din platoul Meledic şi peştera de la Mânzăleşti.

Platoul Meledic, cu altitudinea de aproximativ 600 m, se

afla în dreapta văii Jgheabului şi este mărginit la est de această

vale, la nord de pârâul Meledic (afluent al Jgheabului), la vest de

Izvorul Sărat şi pârâul Sării, iar la sud de răul Slănic.

Pe sub un strat de argilă şi marne sărăturoase apare

sarea. Pe suprafaţa platoului s-au format câteva doline în care sunt

lacuri cu apă dulce.

În nordul acestui platou se găseşte peştera 6S de la

Mânzăleşti cu intrarea în fundul unei doline, ce face parte dintr-o

uvală, în care au mai fost identificate alte patru peşteri. Peştera 6S

are reţeaua de galerii etajată pe 3 nivele. In interior s-au format în

sare diferite tipuri de formaţiuni : stalacticte, care apar într-o gamă

variată de culori : alb imaculat, roz, gălbui, roşu aprins, cenuşiu şi

maroniu. În număr mai redus se găsesc şi stalagmite având

înălţimi de câţiva zeci de centimetri şi grosimi de 5-8 m.

În câteva locuri apar curgeri parientale şi conopide.

Pe stalactite sau pe crusta de pe pereţi apar excentrice

formaţiuni aciculare ca şi cruste de sare şi puf de sare.

Peştera de la Mânzăleşti în sare are o lungime de 1.220

m, fiind cea mai lungă peşteră în sare pe plan mondial (I. Giurgiu,

G. Solvasanu, T.Vadeanu, 1980).

Carstul pe sare se dezvoltă pe suprafaţa de nivelare

fragmentată de către mai multe văi scurte, afluente ale Slănicului,

Jgheabului şi Meledicului. Regiunea se găseşte în imediata

32

Page 33: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

vecinătate a contactului între munte şi subcarpaţi şi corespunde

sectorului de dezvoltare a formaţiunilor miocene inferioare

(aquitanian - tortonian).

Ele sunt reprezentate prin argile, marne şi sâmburi de

sare. Sarea se găseşte la suprafaţă sau la mică adâncime. Blocuri

de câţiva zeci de metri de sare pură se găsesc infiltrate într-o

brecie a sării de culoare maronie - vânătă. Ca urmare a acestei

alcătuiri petrogrfice, eroziunea şi dizolvarea au dus la crearea unui

relief cu totul inedit pentru această regiune. Pe de o parte au

rezultat ogaşe, ravene adânci (pe versanţii pe care se produc

alunecări şi curgeri noroioase), iar pe de altă parte, forme de relief

carstic şi preudocarstic. Acestea din urmă sunt reprezentate prin

următoarele : lapiezurile dezvoltate pe sare, cu lungimi de la

câţiva cm până la câţiva decimetri şi care au forma liniară şi

tubulară ; doline circulare cu diametre de la 2-3 cm până la 10-15

m.

Pe fundul dolinelor mai mari se vă sorburi.

Uvalele sunt depresiunile cele mai mari, dezvoltate pe

interfluviul dintre valea Izvorul Sărat şi Meledic. Au rezultat din

îmbinarea dolinelor şi au diametre de 40-120 m şi adâncimi de la

10 până la 30-40 m. Ele au fundul drept sau fragmentat de o

generaţie nouă de doline şi văi.

Ating lungimi de 50-100 m. Se remarcă printr-un bazin

superior cu mai multe aliniamente de doline care converg, un

sector mijlociu format dintr-un şir de doline adânci de 3-5 m, cu

pereţi verticali şi la care se pot vedea sorburi şi chiar mici poduri şi

un sector inferior unde cursul de apă apare la zi.

33

Page 34: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Peşterile sunt numeroase, cele mai multe dintre ele

apărând pe interfluviul carstic dintre valea Izvorului Sărat şi Valea

Sării. Ele se găsesc pe fundul dolinelor mari şi au lungimi de la

câţiva metri până la 1,2 km şi chiar mai mult.

În peşteră se găsesc numeroase stalactite cu lungimi

până la 1,5 m şi grosimi de până la 25-30 m care adesea îşi

schimbă poziţia verticală luând forma unei linii frânte spre vârf

(stalactite aberante).

Modul de formare şi configuraţia lor n-a fost explicată

până în prezent se întâlnesc de asemenea stalagmite, cristale de

sare etc.

Pe contactul dintre sare şi brecia sării se dezvoltă de

asemenea avenenise de dizolvare. Prin precipitarea sării din soluţii

au rezultat şi formaţiuni de tipul perlelor.

Regiunea este propusă ca rezervaţie pentru bogăţia

reliefului carstic dezvoltat pe sare, pentru frumuseţea şi

complexitatea formelor pe care aceasta le îmbracă. Prezintă

interes şi asociaţiile vegetale care se dezvoltă pe formaţiunile

saraturoase de aici, vegetaţie dominată de Salicornia şi Suaeda.

Are importanţă ştiinţifică deoarece constituie o regiune

în care pot fi urmărite în detaliu o serie de procese carstice

dezvoltate la nivelul sării şi breciei sării precum şi evoluţia rapidă a

formelor specifice reliefului carstic.

Tot în vecinătatea Slănicului de Buzău şi respectiv a

Platoului Meledic se află şi alte obiective turistice care aparţin

cadrului natural. Printre acestea amintim "Stânca de la Grunju" sau

"Piatra Albă".

34

Page 35: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Se află în bazinul mijlociu al Slănicului de Buzău, la

confluenţa acestuia cu pârâul Jgheabului, în apropierea localităţii

Mânzăleşti la o altitudine de aproximativ 400 m. Are o suprafaţă de

25 m2 . Aparţine de comuna Mânzăleşti.

Stânca de la Grunju este un martor de eroziune prezent

în lunca Slănicului. Este alcătuit din tuf dacitic aparţinând

formaţiunii miocene. Eroziunea diferenţială, exercitată de către

Slănic şi valea Jgheabului a dus la scoaterea în evidenţă a acestui

martor mult mai dur în raport cu argilele şi nisipurile aparţinând

acestor formaţiuni.

Are aspect conic în bază şi o înălţime de aproximativ 20

m. Ea este puternic afectată la creşterea de nivel al Slănicului. În

acest sens la viiturile din 1969, 1970 şi 1975, o parte din stâncă, în

special către latura nordica, a fost erodată.

Are importanţa ştiinţifică deoarece constituie un loc ideal

pentru explicarea procesului de eroziune diferenţială, un loc unde

se poate demonstra cum constituţia petrografică (în cazul de aici

tuful dacitic) a contribuit la creearea aspectului deosebit pe care l-

a căpătat stânca, se poate crea o imagine concretă a faptului în

care eroziunea fluvială la ape mari, poate exercita, prin crearea de

surplombe la baza stâncii, rolul sau distructiv.

Importanţa sa turistică derivă din ineditul poziţiei sale în

albia râului Buzău şi a formei sale deosebite.

Accesul la aceste obiective este lesnicios, iar abordarea

lor nu implică eforturi deosebite sau risc, starea traseelor fiind în

general bună.

Culmea Blăjani situată între Călnău şi Slănic, se extinde

pe direcţie nord-sud, începând cu dealul Cărătnăului (633 m) şi

35

Page 36: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

trecând prin înălţimi de circa 500 m, ajunge în partea sudică în

dreptul localităţii Blăjani, la 483 m (vârful Blăjani) şi 486 m (Vârful

Mare).

Dealurile Budei se alungesc între Râmnic şi Câlnău şi

ating altitudinea maximă în Piatra Mare (637 m).

Dealul Căpăţânei (591 m) face parte dintr-o culme ce se

extinde între Râmnic şi Râmna şi care are multe similitudini cu

dealurile Budei cum ar fi menţinerea în alcătuirea lor a pietrişurilor

de Cândeşti.

Grupa vestică (Dealurile Priporului) este constituită

dintr-o serie de dealuri relativ înalte şi înşeuări largi.

Dealul Corneţel (Cornetul) se întinde între Buzău şi

Bâsca Chioajdului (până la Cătina). Altitudinile maxime se află în

dealurile Cornetu 827 m şi Cetăţuia 713 m).

Dealul Priporului este situat între valea Zeletinului şi

Bâsca Chiojdului şi atinge altitudinea maximă în vârful Priporului

823 m.

Culmea Salcia include dealul Salcia 717m în centru,

înşeuarea Cislău - Cricov către sud (între vârful Salcia şi Dealul

Ciolanu) cu altitudine 400 - 500 m şi podurile Frăsinetului -

câmpuri extinse la altitudinea de 400 - 500 m care fac trecerea

între Valea Buzăului şi afluenţii Cricovului (Loptana şi

Chiojdeanca).

Valea Buzăului, în zona subcarpatică are forma unui "s"

şi e compusă din câteva depresiuni şi îngustări. Depresiunea

Pătârlagele se dezvoltă la contactul dintre munte şi subcarpaţi.

Depresiunea Cislău formată la trecerea Buzăului peste un sinclinal

are lăţimea maximă către înşeuarea Cislău - Cricov.

36

Page 37: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Îngustarea de la Ciuta este zona cea mai strâmtă pe

care o prezintă valea Buzăului pe tot parcursul subcarpaţilor.

Ea este impusă de masivitatea dealulului Ciolanu.

Chiar şoseaua în această parte, părăseşte valea propriu-

zisă şi urcă în serpentine prin cunoscuta pădure de la Ciuta - loc de

agrement pentru o bună parte din buzoieni la sfârşit de

săptămână.

Depresiunea Pârscov începe aproximativ de la

localitatea cu acelaşi nume (gura de vărsare a pârâului Bălăneasa)

şi continuă până la Berca unde valea schiţează o uşoară îngustare.

În cadrul acestei depresiuni, Buzăul are cele mai frumoase terase.

În curpinsul acestei depresiuni, pe teritoriul comunei Pârscov, la 2

km sud - vest de localitatea Bădila se află rezervaţia "Blocurile de

la Bădila". Ele reprezintă imense olistolite - bucăţi de faleză

desprinse şi rostogolite sau alunecate pe pantă. Unele dintre ele

păstrează şi zgârieturile din timpul alunecării.

Pe o suprafaţă de aproximativ 1 ha există circa 40

blocuri, apariţii izolate în această zonă. În blocurile de calcar au

fost identificate resturi de corali, gasteropode, amoniţi, radiolari,

calpionel. Majoritatea stâncilor sunt puternic fisurate orizontal şi

oblic.

Aceste blocuri au o importanţă ştiinţifică, întrucât oferă

posibilitatea de explicare mai precisă a evoluţiei paleo - geografice

a subcarpaţilor de curbură, dar conferă şi o notă aparte peisajului

de luncă, ceea ce le transformă într-un obiectiv turistic atraciv.

Pe partea dreaptă a Buzăului, la 800 m în aval se află

Hanul turistic Ciuta.

37

Page 38: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

La nord şi nord vest de blocurile de calcar datorită

existenţei unor izvoare sărate se dezvoltă pe o suprafaţă nu prea

mare o vegetaţie halofilă. Atât existenţa acestui tip de vegetaţie

cât şi prezenţa blocurilor de calcar de la Bădila constituie

rezervaţia "Sarea lui Buzău" numită astfel deoarece se află lângă

un afloriment de sare din albia Buzăului.

Trecerea spre sud către câmpie a zonei colinare

buzoiene se face diferit la vcest şi est de râul Buzău. La vest,

subcarpaţii Istriţei iau contact cu câmpia de subsidenţă prin linii de

falii.

Pe această zonă de contact eroziunea a grefat o fâşie de

glacis cu caracter net de eroziune în partea superioară şi de

acumulare în cea inferioară - glacisul Istriţei. La est de Buzău

contactul este deosebit de lin, trecerea de la subcarpaţi la câmpoie

făcându-se pe nesimţite, mai întâi printr-un piemont de acumulare

(piemontul Râmnicului) şi apoi printr-un glacis care îmbracă

adesea caracter de eroziune şi parţial de acumulare. Piemontul

urcă până la înălţimi de 300 - 400 m, îmbinându-se cu culmile

subcarpatice, pe când glacisul începe aproximativ de la altitudinea

de 250 m în jos.

3.3.2 Potenţialul climato-turistic

Clima, alături de relief, constituie o componentă de

importanţă majoră a potenţialului turistic natural al subcarpaţilor

buzoieni favorizând sau dimpotriva inhibând - în anumite situaţii -

organizarea şi desfăşurarea acivităţilor turistice.

38

Page 39: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Regiunea colinară a judeţului Buzău se încadrează în

condiţiile climatului temperat continental în care se înscrie

întreaga ţară. Are un regim termic moderat datorită situării ei la

adăpostul munţilor Buzăului.

Regiunea colinară a judeţului Buzăului, atât prin

altitudine şi orientarea culmilor deluroase cât şi prin prezenţa

depresiunilor intracolinare introduce unele modificări locale -

scăderi de temperatură în raport cu înălţimea, creşterea

cantitativă a precipitaţiilor la altitudini mai mari, crearea unor

topoclimate de adăpost în depresiuni sau a inversiunilor de

temperatură.

Impactul elementelor climatice (temperatura,

precipitaţiile,vântul, nebulozitatea, presiunea atmosferică etc.),

fiecare în parte sau, ca un ansamblu unitar, constituie pentru

turism ambianţa necesară desfăşurării lui, dar şi o resursă

importantă în procesul procesul recreerii şi tratamentelor

balneoclimaterice şi climaterice mai ales, o resursă care oferă

posibilităţi multiple şi variate de practicare a turismului (climateric,

de agrement, de odihnă şi recreere).

Temperatura este un parametru important al condiţiilor

climaterice, evoluţia sa fiind influenţată de regimul radiaţiei solare.

Intensitatea radiaţiei solare directe este cuprinsă în regiunea

subcarpaţilor Buzăului între 1,4 cal/cm2 /min. în timpul verii şi 1,1

cal/cm2 /min.în timpul iernii, aceste valori fiind mai mici cu aproape

25 % pe pantele cu orientare nordică, din această cauză fiind mai

îuţin preferate în activităţile de turism.

Semnificative pentru desfăşurarea diferitelor forme de

turism sunt temperaturile "favorabile" sau "adecvate", de exemplu

39

Page 40: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

: temperaturile adecvate pentru petrecerea timpului liber în natură

etc.

Există însă şi "temperaturi extreme", foarte ridicate sau

mult sub O0 C care, de regulă, sunt nefavorabile pentru turism,

declanşând stresul bioclimatic.

Cercetările bioclimatice apelează adesea la conceptul de

confort termic asigurat de temperaturi ce variază între 16,80 -

20,60 C ; sub această limită se resimte inconfortul termic prin

încălzire (Teodoreanu Elena, 1983 ; |îştea D. 1972).

Analizând tabelul temperaturilor medii lunare din

Subcarpaţii Buzăului se constată că sezonul propice pentru

practicarea activităţilor de turism durează din luna mai până în

luna septembrie când temperaturile se încadrează între limitele

impuse de conceptul de confort termic - în mai, iunie şi septembrie

- sau depăşesc puţin această limită în iulie şi august.

Astfel, măsurătorile de la staţiile meteorologice din zonă

au indicat temperatura de 16,40 la Istriţa în luna mai şi cu 10 C mai

coborâtă la Pătârlagele pentru aceeaşi lună, 20,10 C la Istriţa şi

18,60 C la Pătârlagele pentru luna iunie şi 17,60 C la Istriţa şi 15,20

C la Pătârlagele pentru luna septembrie.

Temperaturile mai coborâte înregistrate la staţia

meteorologice de la Pătârlagele se datoresc fenomenului de

inversiune termică prezent aici.

Astfel se constată diferenţe şi în cadrul valorilor anuale

ale temperaturii aerului, aceste fiind de 9,90 la Pătârlagele şi 10,60

C la Istriţa.

Precipitaţiile, dacă sunt lichide, constituie condiţii

climatice restrictive, nefavorabile derulării activităţii turistice.

40

Page 41: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

În cuprinsul subcarpaţilor Buzăului, cantităţile medii

anuale de precipitaţii de la contactul munţi - dealuri (Gura Teghii

826,4 mm/an) decât în depresiunile din interiorul regiunii

subcarpatice (Posobeşti, 569, 3 mm/an).

După escaladarea munţilor Buzăului, masele de aer

fohnizat, încălzit şi uscat, lasă în depresiunile de sub munte

cantităţi reduse de precipitaţii (Chiojdu 540, 0 mm, Nehoiu 655,2

mm, Lopătari 618,00 mm) care se micşorează către sud favorizând

în acest fel practicarea activităţilor de turism în zonă.

De remarcat însă că în cuprinsul subcarpaţilor, o serie de

masive deluroase (Istriţa, Ciolanu, Botanu, Bocu) precum şi

îngustările de văi pe care le creează (Bădila, Colneşti), constituie

piedici nu numai în calea maselor de aer dinspre nord, ci şi a celor

dinspre sud care condesnează pe clima lor sud - estică lăsând

cantităţi de precipitaţii (Ciolanu 66,5 mm, Pârscov 660,0 mm,

Vintilă - Vodă 649,8 mm) mai mari decât în zona de la nord - vest

de aceste înălţimi (Cislău 543,1 m, Cozieni 566,8 m, Odăile

588,2m).

Stratul de zăpadă interesează din punct de vedere

turistic prin perioada în care solul se menţine acoperit cu zăpadă.

Astfel, numărul de zile din această perioadă este de 80-100 în

zona de întrepătrundere carpato - subcarpatică de 60-80 pe

culmile dealurilor, iar depresiuni şi la contactul subcarpaţi - câmpie

de 40 - 60 (Buzău 40, Pietroasele 42, Pătârlagele 45). Din cauza

numărului redus de zile cu zăpadă în cursul unui an, regiunea

studiată nu beneficiază nici de dotările corespunzătoare pentru

sporturi de iarnă, aceste practicându-se spontan şi la scară redusă.

41

Page 42: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Nebulozitatea, când este accentuată slăbeşte

vizibilitatea şi reduce durata de strălucire a soarelui, devenind

chiar element de stres. formaţiunile noroase izolate sau cele

constituite din nori subţiri - tip Cirus - fie întregesc valoarea

estetică a peisajelor, fie reduc intensitatea radiaţiei calorice - care

are efecte negative asupra organismului uman. În Subcarpaţii

Buzăului , nebulozitatea înregistrează valori minime în subcarpaţii

externi în sudul regiunii, valori medii în zona subcarpaţilor interni

(în centrul regiunii), iar maximă (>5,5) în zona de întrepătrundere

carpato - subcarpatică. Maximum de nebulozitate are loc în luna

decembrie, iar minimum de nebulozitate în septembrie.

Numărul mediu al zilelor cu cer senin este de 50-60, fiind

mai mare în părţile sudice decât în cele nordice.

Toate acestea constituie amănunte semnificative pentru

desfăşurarea în bune conduţii a activităţii de turism. De menţionat,

este faptul că cele mai multe zile cu cer senin se înregistrează în

lunile august şi septembrie - fiind şi cele mai favorabile practicării

turismului din acest punct de vedere -, iar cele mai puţin în

decembrie.

Vântul, în general, influenţează negativ activităţile

turistice, accentuând disconfortul termic şi stresul climatic cutanat

(legat de senzaţia de frig sau căldură), mai ales când se asociează

cu temperaturi extreme. În Subcarpaţii Buzăului însă, vânturile au

o frecvenţă redusă datorată poziţiei munţilor Buzăului şi masivei

culmi a Ivăneţului - în calea vântului dominant. Deosebit de

importantă din punct de vedere turistic este prezenta în zona a

maselor de aer fohnizate care contribuie la crearea unui mediu

ambiant plăcut, favorizând activităţile turistice cum ar fi drumeţia,

42

Page 43: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

plimbările în aer liber etc. Acest fenomen se simte mai ales

primăvara şi toamna şi se datorează încălzirii maselor de aer în

contact cu crestele munţilor Buzăului. Aceste mase de aer cald

coboară peste culmile subcarpatice, prezenţa lor resimţindu-se

atât în climatul plăcut al zonei cât şi în cadrul vegetaţiei prin

apariţia speciilor submediteraneene, contribuind pe ansamblu la

senzaţia de confort psihic al turiştilor. În timpul iernii zona este mai

puţin primitoare din cauza crivăţului, vântul care aduce viscole şi

mari scăderi de temperatură.

Dinspre vest şi sud-vest se resimte în timpul primăverii

austrul - vânt uscat care aduce secetă şi cer senin. Băltăreţul suflă

dinspre sud aducând ploaie, iar dinspre nord vântul local

"munteanul".

La toate acestea se mai adaugă brizele de culme şi cele

de vale.

Suma caracteristicilor factorilor climatici din cadrul zonei

subcarpatice buzoiene, formează bioclimatul acestei zone, care

prin parametrii elementelor componente poate influenţa

organizmul uman sănătos sau bolnav.

Analiza efectuată asupra acestor parametri ne conduce

la concluzia că zona beneficiază de un bioclimat sedativ -

indiferent (de cruţare) prezent de altfel, în zonele de deal şi podiş,

caracterizat printr-un climat de dealuri şi un covor vegetal variat

(de la formaţiuni vegetale specifice stepei, silvostepei, pădurilor de

foioase) - până la cele mai variate culturi agricole.

Valorile medii anuale şi lunare ale temperaturii sunt mai

moderate ; nebulozitatea şi gradul de umiditate sunt mai ridicate

decât în zonele de câmpie, presiunea atmosferică, durata de

43

Page 44: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

strălucire a soarelui şi vânturile mai moderate - ceea ce face ca

adaptarea organismului să se facă mai repede şi principalele

funcţii biologice ale organismului uman să intre în repaus relativ.

3.3.3 Potenţialu apelor

Apa - privită ca resursă turistică, "materie primă"

pentru diferite forme de turism, ca element al spaţiului geografic

definit printr-o mare atractivitate - ocupă un loc prioritar în turism,

impunându-se prin multiplele sale forme de organizare : ape

subterane, izvoare, reţele hidrografice, lacuri ; prin calitatea sa, şi

nu în ultimul rând prin conţinutul variat de săruri.

Datorită funcţiilor multiple pe care le îndeplineşte în

actul turistic, prin caracteristicile sale şi modalităţile de existenţă

pe teritoriul subcarpaţilor Buzăului apa a generat aici turismul

balnear, turismul de recreere, turismul de sfârşit de săptămână,

dar şi turismul profesional.

A. Potenţialul turistic al apelor curgătoare -

focalizează îndeosebi

atenţia populaţiei urbane, în special, prin turismul de sfârşit de

săptămână (week-end).

Regiunea subcarpaţilor Buzăului este drenată aproape în

întregime de râul Buzău şi reţeaua hidrografică afluentă. Principala

arteră a întregului bazin hidrografic, Buzăul, străbate regiunea

subcarpatică pe o distanţă de 74 km, iar în cuprinsul lui, turiştii pot

practica înnotul în anumite sectoare în care apa curge mai lin, iar

adâncimea acesteia o permite. De reţinut însă că pe traseul

44

Page 45: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Nehoiu - Cislău, râul prezintă numeroase repezişuri (Păltineni,

Valea Lupului, Pătârlagele, Râpile) - unde practicarea înnotului nu

este indicată.

Sectoarele cu repezişuri atât cele ale Buzăului cât şi cele

din lungul afluenţilor lui atrag însă turişti dornici să observe acest

fenomen care ia naştere la traversarea de către râu a regiunilor cu

pantă mare.

Pe dreapta, Buzăul primeşte apele Bâscii Chiojdului, râu

cunoscut prin numeroasele sale repezişuri.

Între Cislău şi Niscov, Buzăul primeşte pe dreapta mulţi

afluenţi foarte scurţi şi cu un pronunţat caracter torenţial,

interesanţi pentru fenomenul de torenţialitate, dar făcând

numeroase pagube în anii ploioşi, inundaţile provocate accentuând

degradarea terenurilor.

Ultimul afluent important al Buzăului pe partea dreaptă

este Nişcovul care primeşte la rândul său câţiva mici afluenţi şi

anume : Tisău, Haleşu, Izvoranu, Bărbunceasca.

Pe partea stângă, Buzăul primeşte ca afluenţi pe

Bălăneasa, Murătoarea, Sărăţelul, Slănicelu şi Slănicul - cel mai

mare afluent al Buzăului. Numele acestor râuri fac aluzie la

conţinutul lor bogat în sare, ceea ce le face deosebit de atractive

pentru turism, atât prin importanţa fenomenului, cât şi prin

calităţile lor curative.

La acestea se mai adaugă şi râurile care străbat

Subcarpaţii Râmnicului şi ai Putnei cuprinşi pe teritoriul judeţului

Buzău.

Importanţa mare a apelor curgătoare din zonă, constă şi

în aceea că prezenţa lor sporeşte atractivitatea oricărui tip de

45

Page 46: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

peisaj - peisaj de pădure, de poiană, etc. - contribuind la relaxarea

turiştilor atât prin efectul vizual, dar şi auditiv (de la susur la

zgomotul produs de apele învolburate în repezişuri) pe care îl are

asupra turiştilor.

De asemenea, malurile joase ale râurilor acoperite cu

pajişti de luncă oferă condiţii excepţionale pentru campare, mai

ales pentru cei care practică drumeţia sau turismul itinerant, dar şi

turismul de sfârşit de săptămână.

B. Potenţialul turistic al lacurilor

Lacurile din subcarpaţii Buzăului - prin geneză, mărime şi

integrare în

peisaj prezintă o valoare turistică remarcabilă.

Zonă ce se remarcă îndeosebi prin lacurile naturale. Din

această categorie fac parte :

a)Lacuri formate ca urmare a alunecărilor de teren.

Acestea au apărut în spatele sau între valurile de alunecare a

terenului şi sunt prezente la Joseni, Policiori (pe Valea Grabicina),

lacul Odăile - Bădila şi Lacul de la Mlajet.

b)Lacurile cartsto-saline au apărut în urma dizolvării şi a

tasării în zonele de sare : grupul de lacuri de la Meledic, Lacul de la

Odăile situat la izvoarele Murătoarei. Până în prezent nu au fost

create condiţii pentru valorificarea proprietăţilor lor terapeutice.

c)Ochiurile din craterele Vulcanilor Noroioşi au

dimensiuni mici, forma circulară şi caracter efemer.

d)Lacuri de baraj natural formate prin bararea cursului

unei ape curgătoare prin alunecări de teren : Lacul Tâlharilor de pe

Valea Hansaru, Lacul Casoca etc.

46

Page 47: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Lacurile din subcarpaţii Buzăului prezintă un deosebit

interes turistic şi prin faptul că (unele dintre ele) sunt amplasate în

zone care deţin şi alte obiective turistice - cum sunt lacurile de la

Meledic, lacul Odăile - Bădila, lacurile de la Vulcanii Noroioşi,

sporind frumuseţea acestor zone.

Însă şi celelalte lacuri contituie importante puncte de

atracţie turistică, fiecare dând un plus de atractivitate zonei în care

se află.

C. Potenţialul turistic al apelor subterane

Apele subterane, prin formele de organizare hidrografică

existente, se

implică şi ele în derularea actului turistic, constituind obiective

naturale de atracţie turistică sau "Materie primă pentru diferite

activităţi turistice".

Apele minerale - ocupă un loc aparte în cadrul resurselor

turistice potenţiale, generând una dintre cele mai vechi forme de

turism - turismul balnear. Importanţa lor deosebită se datoreşte

eficienţei în prevenirea şi tratamentul - prin cură internă sau

externă - a diferitelor afecţiuni.

În zona subcarpaţilor Buzăului apele minerale sunt în

cantităţi mari şi variate în conţinut fiind valorificate într-o mică

măsură.

Cele mai importante izvoare apar în raza staţiunii balneo

- climaterice Sărata Monteoru şi sunt sulfuroase, clorosodice,

sulfatate şi bicarbonatate.

47

Page 48: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Apele minerale clorosodice deţin cu o concentraţie de

peste 14 g/l NaCl, sunt considerate ape sărate (hiopertone) şi sunt

folosite în staţiunea balneo - climaterică Sărate Monteoru.

Apele minerale clorurate - sodice hipertone (1-15g/l)

provin din izvoarele minerale prezente în zona cutelor diapire şi

sunt valorificate la Sărata Monteoru în cura internă, inhalaţii,

pulverizaţii, gargarisme.

Apele iodurate sunt ape minerale cu un conţinut de iod

de minimum 1 mg/l fiind indicate în afecţiuni endocrine,

metabolice, gută etc.

Pe lângă cele de la Monteoru, ape minerale mai apar şi

la Nehoiu, Fişici, Nifon, Lopătari, însă acestea sunt insuficient

valorificate.

3.3.4 Potenţialul vegetaţiei

Învelişul vegetal joacă un rol deosebit în diversificarea

potenţialului turistic naturale şi contribuie la susţinerea

fenomenului turistic, generând chiar anumite forme de turism.

Vegetaţia în general este puternic influenţată de

condiţiile morfologice şi climatice, de particularităţile pedologice,

geologice şi morfometrice care favorizează sau restrâng apariţia

speciilor vegetale.

În funcţie de aceste particularităţi vegetaţia naturală a

subcarpaţilor Buzăului aparţine etajelor pădurilor foioase mezofile,

stejaretelor, silvostepei şi stepei.

Referindu-se la rolul pădurii în activitatea de turism Ion

Machedon (1996) afirmă că pădurea "... asigură o influenţă

48

Page 49: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

binefăcătoare asupra stării generale a organismului, nu numai prin

ameliorarea climatului, ozonificarea aerului şi purificarea sa de

particulele de praf şi alte elemente toxice, ci şi prin efectual

calmant, de confort psihic caracteristic întregii ambianţe din

pădure, prin spectacolul de varietăţi (coloristic, cinegetic,

peisagistic, muzical etc.) inegalabil pe care pădurea îl oferă

vizitatorilor, cu atâta generozitate, în orice anotimp al anului".

A.În componenţa etajelor pădurii din subcarpaţii

Buzăului se includ :

a)Subetajul pădurilor de amestec - răşinoase şi fag

întâlnit doar pe culmile mai înalte ale Ivăneţului şi a Brăzăului. În

cadrul acestui subetaj predomină bradul (Abies alba) şi molidul

(Picea excelsa), iar pe pantele sudice se întâlneşte facul (Fagus

silvastica) ;

b)Subetajul făgetelor apare în zona de întrepătrunderea

carpato - subcarpatică prezentând o dezvoltare mai mare în

culmea Ivăneţului ;

Arboretele sunt alcătuite din fag la care se adaugă

diseminat bradul (Abies pectinata) şi paltinul de munte (Ulmul

montana).

c)Subarboretul gorunetelor este întâlnit în dealurile

Priporu, Cornetu, Salcia şi Pănătăului, precum şi pe pantele nordice

ale culmii Ciolanului şi pe culmea Istriţa. Se mai întâlneşte şi la

nord şi sud de Valea Slănicului, pe dealurile Bocului şi Lopătari.

Depresiunile care le înconjoară : Calvini, Pătârlagele,

Sibiciu, Ghiocai, Lopătari sunt acoperite cu pajişti secundare şi

terenuri agricole.

49

Page 50: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Comunităţile caracteristice acestei fâşii sunt făgeto-

gorunete şi şleaurile de deal cu gorum şi fag ; apar carpenul

(Carpinus betelus), teiul (Tilia cordata), frasinul (Fraxinus

excelsior), ulmul (Ulmus foliacea).

Stratul de arbuşti are o componenţă floristică variată

fiind format din corn (Corus mas), sânger (C. sanguina), soc

(Sambucus nigra).

Pe lângă aceste foioase mai întâlnim stejarul (Quercus

robur), jugastrul (Acer platanoides) sorbul de câmp (Sorbus

terminalis), mărul pădureţ (Malus silvesticus) etc.

Caracteristică vegetaţiei subcarpaţilor Buzăului este

prezenta pădurilor de stejari mezofili sub forma şleaurilor de luncă.

B. În partea de sud şi sud - est a subcarpaţilor Buzăului

se desfăşoară zona silvostepei sub forma unui brâu îngust ce

cuprinde pantele sudice şi sud - estice ale culmii Istriţei şi ale

Piemontului Blăjanilor.

În componenţa sa floristică, pădurile apar sub formă de

pâlcuri de stejar pedunculat, stejar pufos şi stejar brumăriu.

Nu lipsesc nici stratul de arbuşti alcătuit din aceleaşi

specii ca în gorunete şi nici stratul alcătuit din graminee cu rizouri.

Stepa pătrunde din sud acoperind îngusta fâşie de

contact a glacisului Istriţei fiind prezentă până în Depresiunea

Pârscov.

În lungul apelor se dezvoltă o vegetaţie de luncă în

cadrul căreia abundă specii mezofile şi hidrofile - salcia, trestia,

papura etc.

50

Page 51: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

O particularitate importantă a covorului vegetal al

subcarpaţilor Buzăului o constituie prezenţa elementelor

submediteraneene deosebit de atractivă din punct de vedere

turistic.

Ele apar printre gorunetele silvostepei de pe versanţii cu

expunere sudică.

Printre speciile submediteraneene se remarcă

mojdreanul, cărpiniţa, liliacul sălbatic etc.

Valoarea turistică a vegetaţiei acestei zone sporeşte şi

prin prezenţa unor rezervaţii ştiinţifice şi a unor specii declarate

monumente ale naturii care atrag un număr mare de turişti.

Printre aceste rezervaţii se numără :

Pădurea de stejar (Q. pubescens) de la Crivineni

se găseşte pe dreapta Buzăului, în apropierea localităţii de la care

şi-a luat numele, Crivineni (la nord de Pătârlagele). Ea acoperă

partea superioară a versantului estic al interfluviului dintre Valea

Muscelului şi Valea Buzăului. Are o suprafaţă de 128 ha.

În compoziţia floristică a arboretului predomină stejarul

pufos, iar către vale apare rar carpenul (Carpinus betelus), tei

pucios, (Tilia cordata), calin (Viburum sp.).

Subarboretul este format din mojdrean (Fraxinus ornus),

corn (Cornu mas), arţar tătăresc (Acer tataricum), păducel

(Crataegus monogyna), cruşin (Rhamnus cathartica), măceş (Rosa

canina). Se observă regenerarea la stejar, tei şi mojdrean.

În pătura ierbacee există : Frăgurel (Potentilla

miorantha), trifoi (Trifolium apestre), bărbuşoara de munte (Arabis

turrita), năpraznic (Chrysanthemum corymbosum), morcov

(Daucus carota), Poa nemoralis, Festuca valesiaca etc. Pe alocuri

51

Page 52: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

după tăierea arboretului s-au format tufărişuri de mojdrean cu

corn.

Pe versantul sudic în imediata apropiere de pădure se

dezvoltă pajişti alcătuite din Botriochloa iscchaemum cu Carex

humilis. În compoziţia floristică Chrysopogon gryllus, Medicago

minima, Thymus collinus, Verbascum phlomoides, Galium verum,

Stachya recta etc. Pe solul gălbui, pe o pantă cu înclinare slabă se

formează o asociaţie de Carex humilis cu Festuca rubra,

Chrysopogon gryllus,Botriochloa ischaemum, Onobrychis viciifolia,

ca şi alte elemente pontice ca Linum austriacum, Linum flavum,

Tragopogon orientale şi numeroase leguminoase.

Acestă enclavă de vegetaţie de pădure mediterană şi de

pajişti cu numeroase elemente pontice, submediteraneene-pontice

şi mediteraneene prezintă un deosebit interes ştiinţific, adăugând

şi o notă aparte în peisajul depresiunii Pătârlagele.

Pătrunderea elementelor pontice xerofile se observă şi

mai la nord, la interferenţa subcarpaţilor cu muntele. Acest

fenomen s-a observat mai ales în ultimii ani de secetă consecutivă

în această parte a ţării.

Pădurea de aici reprezintă unul din sectoarele cu poziţia

cea mai ridicată altimetric din ţara noastră. Pădurea de stejar

pufos apare ca o insultă între păduri de gorun şi fag.

Rezervaţia "Muchia cu liliac" se găseşte la sud vest de

Sătuc (circa 3 km de Berca), pe dreapta Buzăului, la altitudinea de

431 m.

Aici se dezvoltă tufărişuri alcătuite din liliac, scumpie,

mojdrean, sorb (Sorbus austrica), cruşin, corn, drob, cu diferite

52

Page 53: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

plante ierboase xerofile şi xeromezofile : Seseli gracile,

Malampyrum arvense, Asperula cynanchica, Cnidium silaifolia,

Galium verum, Campanula glomerata, Sedum maximum, Inula

ensifolia etc.

Alături este un arboret din stejar pufos cu scumpie,

mojdrean şi drob, iar pe versantul nordic apar şi gorumul cu mult

tei, jugastru, arţar tătăresc, cireş (Cerasus avium) având în stratul

ierbaceu plante specifice acestor păduri : Lithosperum purpureo-

coerubum, Asparula taurina, Dactylis polygama, Melica uniflora

etc.

Rezervaţia Pădurea de stejar pufos, cu liliac şi

scumpire de la Cernăteşti se află la est de Cernăteşti. Ca şi

rezervaţia Pâclele Mari şi Pâclele Mici se găseşte în silvostepă,

astfel ca vegetaţia lor se aseamănă foarte mult. Are o suprafaţă

de 1,5 ha.

Liliacul sălbatic (Syringa vulgaris) reprezintă un arbust

din familia Oleaecelor - înalt până la 7 m, cu frunze ovale, cordate

la bază şi flori colorate în diferite nuanţe dispuse în panicule. Ele

constituie o particularitate de seamă a covorului vegetal al

Subcarpaţilor, fiind întâlnit azi în zona Pâclelor, în perimetrul

vulcanilor noroioşi.

Prezenţa lui pe dealul Cernăteşti se explică prin expoziţia

sudică a versantului la care se adaugă influenţa unor factori locali,

dintre care cel mai mare rol îl are în prezenţa înălţimilor ierboase

mai mari din est care atenuează mult caracteristicile maselor de

aer care bat iarna din direcţia nord-est, prezenţa fohnului precum

şi inversiunile termice ce se produc frecvent pe culoarul Văii Slănic

53

Page 54: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

(în timp ce vara se resimt aici pregnant influenţele din câmpia

Română).

Arboretul este constituit din : stejar pufos, carpinita

(Carpinus orientalis) şi mojdrean (Fraxinus ornus) ; în surarborete :

liliac (Syrinya vulgaris), scumpie (Cotinus coggygria), salba moale

(Euonymus eusopaeus), crucin (Rhamnus cathartica), măceş (Rosa

canina) etc.

În pătura ierbacee există plante xeromezofile : Stachya

recta, Asparagus verticillatus , Origanum vulgare, Gelium mollugo,

etc. ca şi plante specifice pădurilor de cvercinee : Aperula taurina,

Brachypodium sylvaticum etc.

Lângă pădure se întind cenoze stepice de colilie, (Stipa

tirsa mai ales), se asociează codominante ca păiuşul (Festuca

valesiaca) sau bărboasa (Botriochloa ischaemum) cu diferite alte

plante xerofile sau zeromezofile stepice pontice sau sudice,

mediteraneene şi ponto-submediteraneene.

Pe Dealul Botanu în etajul pădurilor nemorale pătrund

elemente stepice formând pajişti stepizate.

Alături de pădurea de fag se dezvoltă grupări vegetale

formate din stipa capillata, Festuca valesiaca, Agropyron

cristatum, Botriochloa ischaemum, Melica ciliata, Taraxacum

serotinum, Asperula cynanchica, Calamintha nepeta, scabiosa

ochroleuca, Onobrycin viciifolia, Dianthus rahmanii, tragopogon

orientalis, Astegalus onobrychis, Carex humilis etc.

Pe o creastă sub vârful Botanu se dezvoltă gruparea

vegetală în care predomină Sesleria heufleriana, la care se

asociază drobul (Campanula glomerata), trifoiul (Trifoliul alpestre),

clopoţel (Campanula glomerata), năpraznicul (Chrysantheum

54

Page 55: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

corymbosum), liliuţa (Anthericum racemosum), iar alături tufărişuri

de liliac, mojdrean, scumpie, păducel, caproi (Lonicera xylosfera),

carpen (Clemantis vitalba) şi rare exemplare de fag, mesteacăn şi

paltin, alun, cătina (Virburum opulus), murul (Rubus sp.), tulichina

(Lilium martagon), iar pe versant se dezvoltă pădurea de fag cu

mălaiul cucuiului (luzula luzuloides).

Această staţiune cu tufărişuri de mojdrean şi scumpie de pe

Dealul Botanu a fost propusă ca rezervaţie naturală.

Rezervaţia botanică Lacul Manta se găseşte pe

interfluviul dintre Valea Chiojdului şi Buzău, la altitudinea de peste

900 m, spre nord vest de Pătârlagele (circa 7 km pe linie dreaptă).

Lacul s-a format la izvoarele unui pârâiaş de sub Vărful Manta spre

sud est de aceasta, în etajul pădurilor de fag (Fagus sylvatica).

Prin pădurile de fag tinere se dezvoltă şi pâlcuri de

mesteacăn (Betula pendula) cu care exemplare de plop tremurător

(Populus tremula), arin (Alnus glutinosa), scoruş (Sorbus

aucuparia).

Lacul este acoperit cu un strat plutitor de turbam format

din diferite specii de muşchi ca şi dentiţa (Bidens tripartitus),

papua (Tyoha latifolia), diferite specii de rogoz (Carex), rachitan

(Lythrum salicaria), tarsa (Deschampsia caespitosa), pipirig

(Scirpus silvaticus), limbariţa (Alisma plantago), diferite specii de

rugină (Juncus sp.) etc.

Pe turbărie s-au instalat arini (Alunus grlutinosa),

mesteacăn (Betula pendula), plop tremurător (Populus tumula),

salcie (Salix cinera). Împrejurul lacului cresc arini cu salcii, cu tarsa

(Deschampsia caespitosa) şi diferite plante hidrofile, pe sol turbos.

55

Page 56: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

În partea centrală a lacului arinii şi mestecenii sunt mai

piperniciţi şi mai rari şi prin tufele lor creşte roua cerului (Drosera

rotundifolia).

Tot aici creşte şi un pui de pin (Pinus silvestris), iar spre vârful

Manta se dezvoltă pădurea de mesteacăn cu afini (Vaccinium

syrtillus), în care diseminat se găsesc şi rare exemplare de scorus

(Sorbus aucuparia).

Pe culme creşte pădurea de fag în amestec şi plop

tremurător, alun, iar alături un pâlc de pini, proveniţi din plantaţie.

Parcul dendrologic Monteoru este situat în sud-estul

culmii Istriţa, în bazinul superior al pârâului Sărata, în localitatea

Monteoru, pe fostul domeniu al familiei Monteoru.

Suprafaţa sa este de circa 2 ha şi a fost înfiinţat cu circa 90

ani în urmă. Altimetric se alfă situat între 200-275 m. Versanţii

acestei culmi sunt fragmentaţi de mai multe ravene şi torenţi cu

desfăşurare est - vest şi nord-est - sud-vest care se situează căre

albia Săraţii.

Aici există specii forestiere indigene şi exotice, care prin

varietatea lor prezintă un interes ştiinţific deosebit. Parcul oferă un

cadru ambiant deosebit de plăcut şi atractiv.

Aici îşi dau întâlnire arbori şi arbuşti specifici pădurilor

noastre cu cei originari din estul Chinei, din Japonia şi din America

de Nord, subliniindu-se varietatea formelor şi frumuseţea

ornamentului, a coloritului frunzelor şi a florilor : molidul alb (Picea

anies), bradul alb (Abiens alba), tuia (Thuya orientana), tisa (Taxus

bascata) cresc alături de plopul alb (populus alba), plopul negru

(Populus nigra), scumpia (Cotinus cygria), salcâmul galben

56

Page 57: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

(Ladumum anagyroides), pinul comun (Picea excelsa), ienupărul

de Virginia (Junpenus Virginiana).

Cele două exemplare de ginkgo (unul fructifică abundent),

sunt singurele în judeţul nostru.

Reţin atenţia, arţarii, frasinii şi castanii ce se fac

remarcaţi prin dimensiunile lor, prin vigurozitatea ieşită din comun.

Se remarcă castanul cu flori galbene (Aesculus

octandra), simbovina americana (Cettis occidentalis), paulovina

(Pawlonia tementosa) şi bujorul de mare (Paconia arborea),

arborescent originar din China, fiind identificat la Bucureşti, Cluj şi

simeria, înalt până la 2m constituind o raritate floristică.

Deşi foarte sensibil la curenţii de aer rece, se dezvoltă

totuşi foarte bine, aici lipsit de o protecţie specială, nedegerabil

nici chiar în lunile foarte friguroase.

El înfloreşte abundent în perioada 25 aprilie - 5 mai. Florile

sale sunt mari, bătute, de culoare roz.

Structura variată şi complexă a vegetaţiei, aspectul său

decorativ, importanţa ştiinţifică pe care o reprezintă justifică

trecerea acestui parc în rândul rezervaţiilor naturale ale judeţului.

Staţiuni cu arborete de stejar pufos şi cărpiniţă,

mojdrean sau cu tufărişuri de liliac şi scumpire se mai găsesc

lângă localitatea Săpoca, de asemenea, în bazinul Slănicului, pe

dealul Răteştilor şi în partea de sud - est a Dealului Istriţa.

57

Page 58: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Mânăstirea Răteşti

3.3.5 Potenţialul faunei

Fauna, ca şi vegetaţia, se impune prin varietate,

densitate şi valoarea trofeelor din punct de vedere turistic

prezentând importanţa prin valoarea sa estetică, recreativ-

cinegetică şi ştiinţifică. Deşi are o mobilitate accentuată în spaţiu,

fauna se structurează la rândul său, altitudinal în funcţie de etajele

de vegetaţie.

Subcarpaţii Buzăului sunt populaţi de o faună de dealuri

caracteristică pădurilor de fag şi stejar, în care se întrepătrund atât

elemente montane, cât şi de stepă.

Fauna terestră

Dintre speciile de pădure, cel mai important element

faunistic şi vânătoresc este căprioara (Capreolus capreolus), care

nu numai că are cea mai largă răspândire dintre toate speciile

58

Page 59: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

cinegetice (din pădurile de răşinoase până în stăjerete), dar este şi

reprezentată prin cele mai mari efective. În ultimii ani, acestea au

descrescut în zona montană, însă au crescut în cele de deal şi de

câmpie, unde au populat - contrar aşteptărilor - şi fondurile de

vânătoare lipsite de păduri. Această specie care preferă zonele de

margini ale pădurilor, este precumpănitoare într-o serie de fonduri

vânătoreşti, ca : Tisău, Grăjdana, Cislău, Ruşavăţu, Vintilă Vodă,

Pătârlagele ş.a. Alături de căprior, mistreţul (Sus scrofa) este, de

asemenea, o specie cinegetică valoaroasă, care prezintă o

densitate însemnată în făgetele şi forunetele din cuprinsul unor

fonduri de vânătoare din masivul Dealul Mare (Tisău, Grăjdana,

Fura Sărăţii), urmate de Gura Teghii, Bâsca Mare, Brăeşti, Cislău

etc. Condiţiile de hrană mai bune au făcut ca în regiunea de

dealuri, numărul exemplarelor de mistreţi să se înmulţească mai

mult decât în regiunea de munte. Cerbul carpatin (Cervus elaphus)

şi ursul brun (Ursus arctos) sunt localizaţi mai ales în zona de

contact carpato-subcarpatică. Cerbul carpatin se găseşte în număr

mare în fondul ce vânătoare Bâsca Mare, urmat de Gura Teghii,

Bisoca şi Valea Nehoiu, iar ursul brun de asemenea, la Bâsca Mare,

Bisoca, Gura Teghii, Valea Nehoiu ş.a.

Dintre răpitoare, cel mai dăunător element faunistic este

lupus (Canis lupus). Deşi are o densitate redusă, totuşi este

prezent în toată regiunea cercetată. Tot cu aceeaşi largă repartiţie,

însă cu o frecvenţă mai mare, trebuie menţionată pisica sălbatică

(Felix silvestris) îndeosebi la Grăjdana, Cislău, Cătina, Brăeşti,

Colţi; nevăstuica (Mustela nivalis) la Cătina, Cislău, Pătârlagele,

Monteoru; dihorul (Mustela speciae) mai ales la Pătârlagele, Cislău,

Gura Sărăţii, Grăjdana, Aldeni şi viezurele (Meles meles) la

59

Page 60: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Pătârlagele, Cislău, Vintilă Vodă, Gura Teghii, Bâsca Chiojdului.

Pisica sălbatică şi dihorul se găsesc în toată regiunea subcarpatică

a Buzăului şi în toate fondurile de vânătoare din această regiune.

Un răpitor care era pe cale de dispariţie, dar ale cărui efective au

crescut în ultimul timp datorită ocrotirii prin lege, este râsul (Linx

linx). Această splendidă "panteră" a Carpaţilor, coboară şi în

Subcarpaţi până la aproximativ 700 m altitudine, în pădurile cu

stâncării din fondurile : Bâsca Mare, Bisoca, Vintilă Vodă, Brăeşti,

Colţi şi Bâsca Chiojdului. Iepurele (Lepus eropaeus) este foarte

răspândit în această regiune.

Dintre păsări se remarcă : cocoşul de munte (Tetrao

urogallus), o adevărată podoabă cinegetică. Trăieşte printre

răşinoasele din partea de nord a regiunii cercetate, până la limita

acesteia cu zona alpină. Se găseşte mai ales în fondul de

vânătoare Bâsca Mare, Gura Teghii ş.a. O arie de răspândire mult

mai întinsă are ierunca (Tetrastes bonasia), care populează nu

numai pădurile amestecate de răşinoase şi fag, ci şi de făgete din

cuprinsul fondurilor de vânătoare de la Biscoa, Brăeşti, Colţi şi

Valea Nehoiu, coborând în zona pădurilor de amestec fag-gorun

(Păârlagele, Cislău) şi în aceea a gorunetelor la Tisău, Grăjdana,

Măgura, Cislău, Pătârlagele. Iepurele şi potârnichea (Perdix perdix)

constituie cel mai important vânat, atât din punct de vedere

economic, cât şi vânătoresc sportiv. Ambele sunt specii de păduri,

cât şi în afara acestora. În timp ce potârnichea are un areal

restrâns la zona de contact a dealurilor cu câmpia (Năeni,

Monteoru, Gura Sărăţii) şi în continuare aproximativ până la Cislău

- Cozieni - Policiori - Beceni, iepurele are o largă răspândire

pătrunzând dinspre câmpie până în zona montană. Deşi numărul

60

Page 61: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

exemplarelor scade treptat, de la câmpie la munte, chiar şi în cele

mai nordice fonduri de vânătoare din subcarpaţi (Bâsca chiojdului,

Colţi, Brăeşti, Vintilă Vodă) această specie se află în număr mai

mare decât celelalte elemente de faună.

Ca şi în domeniul vegetaţiei, în complexele faunistice

sunt prezente o serie de elemente submediteraneene, care

reflectă condiţiile topoclimatice speciale. Cel mai reprezentativ

este scorpionul (Euscorpius carpaticus), care înaintează pe

afluenţii subcarpatici de pe stânga Buzăului până la Colţi, Fişici,

Gura Văii, Lopătari. Se adaugă prezenţa termitelor (Leucotermes

lucifugus rossi) la Tohani, precum şi a ciocănitoarei balcanice

(Dryobates syriacus balcanicus).

Deşi răspândirea elementelor faunistice este mai puţin în

legătură cu factorii fizico-geografici decât a formaţiunilor vegetale,

totuşi şi complexele faunistice de dealuri prezintă aceleaşi

particularităţi de întrepătrundere şi amestec cu cauna de munte şi

câmpie.

Fauna acvatică este reprezentată în mare parte prin

cea de altitudini mijlocii : clean şi mreană.

O mare importanţă pentru pescuit o are însă păstrăvul

indigen (comun), care pătrunde din regiunea montană în apele de

la limita nordică a regiunii subcarpatice (Buzăul, Bâsca Mare,

Bâsca Mică).

Cleanul şi mreana (mult mai puţin carasul, roşioara etc.)

pătrund din Siret şi urcă pe ape până la limita de nord a regiunii

subcarpatice, îndeosebi pe râul Buzău.

61

Page 62: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Prezenţa acestor specii în apele din subcarpaţii Buzăului

a favorizat dezvoltarea pescuitului sportiv care se face numai cu

undiţa şi cu ajutorul momelei naturale în apele de deal.

Înmulţirea peştilor se face pe cale naturală ; în judeţul

Buzău există o singură păstrăvărie la Musa, pe malul stâng al

pârâului Bâsca Mică, unde se creşte păstrăvul indigen.

3.4 Potenţialul turistic antropic

Potenţialul turistic antropic al subcarpaţilor Buzăului s-

a conturat în timp istoric, îmbogăţindu-se treptat în urma

ascensiunii creative a oamenilor acestor meleaguri care au produs

mereu valori noi în concordanţă cu creşterea pretenţiilor sale de

cultură şi civilizaţie.

Deşi mare parte a obiectivelor turistice antropice,

existente în prezent, au fost ridicate de oameni în alte scopuri (ex.

complexul de aşezări rupestre de la Aluniş) ele au ajuns în această

ipostază de "potenţial turistic" treptat atrăgând în prezent un mare

număr de turişti.

Zona subcarpaţilor Buzăului este deţinătoarea unui

tezaur remarcabil de vestigii arheologice, monumente istorice de

arhitectură şi de artă care atestă evoluţia şi continuitatea pe

aceste meleaguri, dezvoltarea culturii şi a artei poporului român.

Fondul turistic antropic din subcarpaţilor Buzăului

reuneşte o gamă foarte largă şi variată de componente, care pot fi

grupate în :

- obiective cultural - istorice

62

Page 63: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

- obiective etnoculturale şi etnofolclorice

3.4.1.Potenţialul turistic cultural - istoric

În rândul obiectivelor turistice antropice din zona

subcarpaţilor

Buzăului se înscriu obiective istorice, artă şi tradiţie populară,

instituţii şi manifestări culturale şi construcţii contemporane

(muzee, case memoriale).

Vestigii arheologice şi ruine de cetăţi

Străveche vatră de istorie şi civilizaţie, teritoriul

subcarpaţilor Buzăului

a păstrat peste vreme numeroase mărturii care atestă existenţa şi

continuitatea de locuire a populaţiei pe aceste meleaguri încă din

cele mai vechi timpuri.

Săpăturile arheologice efectuate până în prezent

demonstrează faptul că sunt rare cazurile când într-o arie

geografică atât de restrânsă s-au concentrat atât de multe aşezări

omeneşti aparţinând tuturor epocilor cunoscute în istorie.

La contactul dintre deal şi câmpie au fost descoperite

vestigiile unor aşezări puternice din epocile bronzului şi a fierului.

Importanta uniune de triburi tracice a creeat una dintre cele mai

interesante culturi ale bronzului carpatic - cultura Monteoru.

Primele vestigii ale acesteia au fost identificate în 1895 pe pantele

dealului Cetăţuia de la Sărata Monteoru.

63

Page 64: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Epoca fierului se remarcă prin numeroase descoperiri

arheologice, iar cea mai interesantă dintre ele este statuia zeiţei

Anaithis găsită întâmplător în 1893 la Fântânele - Năieni sub

culmea dealului Colarea.

Tot aici au fost descoperite în 1978 primele vase din

ceramică lucrate la roata olarului, datând din secolul al V-lea I.Hr.

Din perioada geto-dacă datează singura "davă" din zonă

-cetatea de la Gruiul Dării - Pietroasele - apărată de un val de

piatră de dimensiuni impresionabile, precum şi un mare depozit de

statuiete, cea mai importantă dintre acestea fiind cunoscută sub

numele de "Lupul de la Cârlomăneşti".

În perioada stăpânirii romane (306-337 d.Hr.) se

construiesc la Pietroasele castrul şi termele, în preajma cărora a

fost descoperit mai târziu celebrul tezaur "Cloşca cu puii de aur".

Din perioada orânduirii feudale s-au păstrat numeroase

vestigii sub forma ruinelor unor ziduri de apărare sau cetăţi ca la

Vintilă-Vodă şi obârşia Cricovului Sărat, ruinele cetăţii de la Tisău,

Berca etc.

Complexul aşezărilor rupestre se află în aria localităţilor

Nucu - Bozioru, Aluniş - Colţi, Ruginoasa - Brăieşti şi sunt săpate în

gresie de Tarcău.

Dintre acestea cea mai importantă este Peştera lui Iosif

datată din secolul al IV-lea e.n.

În peştera naturală Fundul Peşterii se află incizii

valoroase, nedeplin elucidate, din epoca bronzului, Hallstatt-ului

târziu şi feudalism.

Toate acestea sunt mărturii revelatorii ale unei istorii

care se pierde în negura veacurilor, contactul cu acest adevărat

64

Page 65: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

tezaur spiritual dovedindu-se prin intermediul turismului individual

sau în grup deosebit de atractiv şi de instructiv.

Monumente şi ansambluri de arhitectură

În această categorie se înscrise numărul cel mai mare de

bunuri

culturale, care reprezintă diferite perioade istorice şi mai multe

curente artistice. Ele includ bunuri de factură religioasă sau civilă,

mărturii ale modului de evoluţie a culturii şi civilizaţiei româneşti.

a)Monumente şi ansambluri de arhitectura de

factură religioasă.

La nivelul teritoriului subcarpaţilor Buzăului numărul cel

mai mare de monumente de arhitectură este reprezentat de cele

de cult, fie ansambluri monahale, fie biserici, schituri şi mânăstiri.

Există o serie de astfel de monumente de artă feudală

din secolele XVI-XVII, care constituie obiective turistice uşor de

atins.

Dintre acestea, din zona sudică a subcarpaţilor fac parte

Mânăstirea Ciolanu, fondată de Doamna Neaga la 1568 ; Biserica

Cislău (ridicată la 1569) ; Schitul Cârnul (construit la începutul

secolului al XVI-lea) ; Biserica Barbu (1668) ; Schitu Bradu (1619) ;

Schitu Grăjdana, Schitu Răteşti (ridicat din lemn înainte de 1634 şi

refăcut din zid în 1844.

65

Page 66: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Biserica Cislău

La Ciolanu există un complex de obiective turistice

alcătuit din Mânăstirea Ciolanu, Biserica din imediata vecinătate

(ridicată la 1828), cu picturi de N. Teodorescu, N. Solescu şi trei

icoane de pe catapeteasmă ce aparţin lui Gh. Tăttărescu) poiana

cu cele 16 sculpturi ale taberei organizate în 1970, la care se

adaugă altele din tabere ulterioare, ruinele Castelului Doamna

Neaga şi Schitu Nifon.

Pe Valea Sibiciului, în satul Aluniş există un schit săpat în

stâncă, din a doua jumătate a secolului al XII-lea, iar pe Valea

Slănicului, la Vintilă-Vodă, se află o biserică ridicată la 1532.

b)Monumente şi ansambluri de arhitectură de factură

civilă

66

Page 67: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

În această categorie se înscriu toate clădirile care au multiple

funcţionalităţi - locuinţe, sedii ale administraţiei publice orăşeneşti

şi comunale, sedii de instituţii de stat sau private, muzee şi colecţii

diverse.

Alături de acestea se înscriu şi elemente de factură

populară : case, anexe gospodăreşti construite de meşteri populari

cu elemente de stil specifice zonei buzoiene a subcarpaţilor - ex.

Casa din Chiojd.

Muzeele reprezintă reprezintă instituţii de cultură intens

vizitate, importante prin anexele lor ştiinţifice, artistice şi culturale.

În subcarpaţilor Buzăului remarcabile sunt : Muzeul Chihlimbarului

de la Colţi şi Muzeul Pietrei - muzeul în aer liber în punctul Fântâna

Rece de la Măgura.

67

Page 68: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

MUZEUL CHIHLIMBARULUI (aspect)

Clădiri şi case memoriale

Aici se includ clădirile şi casele memoriale care au

aparţinut unor valorişi artişti, scriitori, oameni de ştiinţă, medici

etc.

În acest sens se pot menţiona : casa memorială Vasile

Cârlova de la Cârloveşti, casa memorială V. Voiculescu de la

Pârscov unde a locuit şi a creeat marele poet şi prozator buzoian,

precum şi faptul că la Cândşti au locuit şi au creeat la începutul

secolului nostru Al. Vlahuţă, B. Şt. Delavrancea şi marele pictor N.

Grigorescu.

68

Page 69: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

CASA MEMORIALĂ - V. VOICULESCU

Arta populară şi manifestări

etnofolclorice-elemente de potenţial turistic

În aria Subcarpaţii Buzăului, cultura populară românească prezintă câteva trăsături distincte date de:

69

Page 70: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

- vechimea locuirii acestor meleaguri

- existenţa unui procent ridicat de populaţie rurală, cu

ocupaţii meşteşugăreşti specifice

- predominanţa credinţei ortodoxe

- adaptarea noilor tendinţe şi a noilor tehnici

contemporane la îmbogăţirea şi înobilarea artei

populare.

Arta populară se poate defini ca fiind creaţia unei

comunităţi, întemeiată pe o lungă tradiţie, împletind funcţionalul cu

esteticul în opere de artă, în care formele şi ornamentele sunt

gândite ca întreguri destinate să îndeplinescă trebuinţele materiale

şi spirituale ale indivizilor şi a colectivităţilor în materie de

arhitectură, organizarea interiorului, ţesături, ceramică, unelte,

podoabe, prelucrarea materialelor, pictură pe sticlă etc.

În satele din Subcarpaţii Buzăului elementele de artă

populară se întâlnesc frecvent constituind atracţii turistice atât

fiecare în parte cât şi privite ca un tot unitar.

Zona etnografică Buzău

Satele de aici ocupă străvechi vetre de locuire atestate

arheologic din paleolitic şi confirmate prin comunitatea

elementelor de etnografie şi folclor. Privite în ansamblu, satele

impresionează prin măreţia gospodăriilor cu faţa spre soare şi zone

deschise, pentru ca vederea din fereastră să fie amplă şi plină de

verdeaţă.

Integrate cu mare grijă în cadrul natural, gospodăriile

sunt aşezate după teren, după soare, după vale, după direcţia

vântului şi a ploii.

70

Page 71: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Punctul central al satului îl reprezintă bătrâna biserică cu

arhitectură ce aminteşte de casele tradiţionale. Cum satele

buzoiene au fost în majoritate moşneneşti, acestea oferă prin

mărime, arhitectură şi tematica picturală, date socio-economice

despre viaţa şi trăirile sătenilor. Viaţa modestă, dar plină de

mândrie a locuitorilor se citeşte în pictura interioară a lăcaşelor de

cult. În afara scenelor religioase, la cererea enoriaşilor, pereţii

bisericilor erau acoperiţi cu imagini din viaţa sfinţilor ocrotitori ai

copiilor, vădanelor şi familiei. Un exemplu de necontestat în

reprezintă biserica din Jeţu – Nehoiu, arsă din păcate dar

reconstituită după planurile iniţiale. Pictura exterioară din pridvorul

bisericii, cu Raiul în stânga şi iadul în dreapta, încântată prin décor,

prin duioşie, simplitate şi modul direct, oarecum satirizant, de

prezentare a personajelor din lumea satului.

Biserica Jeţu-Nehoiu

71

Page 72: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Pictură murală-Raiul şi iadul

Interiorul locuinţelor săteşti, comod prin mobilier şi

încântător pentru ochi prin decor, este dominant de cromatica

deschisă dată de albul pereţilor, al perdelelor, ştergarelor şi

cearceafurilor de perete. În trecut era nelipsit ştergarul legat în

formă de fluture şi pus desupra icoanei pe peretele de răsărit.

Un element demn de remarcat pentru ştergarele

ornamentale şi uzuale din Subcarpaţii buzoieni este terminaţia

acestora – o margine ajurată obţinută prin înodare şi încheiată cu

ciucuri.

Pereţii din casa mare – camera de oaspeţii – erau

acoperiţi cu covoare de lână, având ca ornament predominant

roata – simbolul soarelui, al cerului şi devenit, mai târziu, simbolul

divinităţii.

Pentru zona Buzăului, în mod deosebit la Lopătari şi

Mânzăleşti, între decoraţiunile de interior se remarcă ţesăturile din

păr de capră folosite ca preşuri (cele ţesute în două iţe în război

orizontal) şi păretare (cele ţesute în război vertical). Vestita

72

Page 73: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

creatoare populară Adela Petre a căpătat renume mondial cu

aceste ţesături, adevărate tapiserii ale epocii noastre.

Mobilierul simplu, realizat din lemn de brad sau stejar,

era făcut să satisfacă toate necesităţile interne ale gospodăriei, iar

ornamentul fin şi discret, din elemente geometrice de veche

tradiţie, încântau ochiul, transmiteau “mesaje” şi erau considerate

purtătoare de noroc şi sănătate.

Un element etnografic distinct este portul popular

specific zonei. Costumul, în ansamblul său se înscrie în tipul

carpatic a cărui origine se găseşte în portul populaţiei dacice.

Costumul popular femeiesc, reprezentat mai bine

datorită deosebirilor de la o zonă la alta, se compune din: ie cu

decor în “broci” sau “muşte”, fotă de lână cu fond negru şi decor

în “vergi” roşii şi albe, purtată peste un fustar alb; pe cap se purta

maramă, tulpan sau batic şi în picioare opinci sau pantofi traşi

peste ciorapi albi din lână şi bunbac. Cu totul deosebit pentru zona

Subcarpaţilor Buzăului este portul androcului (fustă creaţă din lână

de culoare brună sau verde).

Portul bărbătesc este mult mai simplu şi mai comun,

asemănânduse cu toate regiunile subcarpatice munteneşti. Este

compus din cămaşă (din croiuri drepte sau “nemţească” cu

platcă), pantaloni din pânză (maron) şi pantaloni din dimie (iarna),

ciorapi albi (iarna), brâu lat, vestă din dimie brună sau neagră,

opinci iar pentru cap pălării maron şi căciulă, iarna. Costumele

pentru copii sunt asemănătoare celor maturi.

Locuitori ai unei zone bogate în calcar, buzoienii s-au

remarcat în mod deosebit ca meşteri pricepuţi în prelucrarea

pietrei. Crucerii de la Năeni, Pietroasele şi Ciuta – comuna Măgura

73

Page 74: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

au realizat adevărate dantelării de piatră. Dacă la aceasta

adăugăm şi faptul că la fiecare răspântie străjuieşte câte o cruce

care uimeşte nu numai prin decorul feţei, ci mai ales prin decorul

naturalist de pe spate, braţe sau căciulă, putem spune fără tăgadă

că măiestria lucrului în piatră a sălăşuit la Buzău.

Dintre elementele de ednografie şi folclor care stau

drept mărturie a civilizaţiei şi culturii populare fac parte:

arhitectura şi tehnica populară (Chiojdu, Calvin, Catina, Brăneşti,

Colţi, Buda); creaţie artistică populară: produse meşteşugăreşti,

artizanat, ceramică, port popular, folclor literar, muzical şi

coregrafic (Bisoca, Lopătari, Nehoiu, Cislău etc.); manifestări

populare tradiţionale (târguri, festivaluri – Gura Teghii, Plaiul

Nucului-Lopătari, Lacuri-Bisoca).

Unele din obiectivele industriale ale judeţului (cariera de

diatomită de la Pătârlagele, sonda- mina de petrol de la Sarata

Monteoru, zona de extracţie a petrolului de la Berca – Arbanasi)

constitue şi ele puncte de interes turistic. Spre exemplu, sonda-

mina de la Sarata Monteoru este singurul loc în ţara noastră unde

ţiţeiul se extrage prin galerii.

3.4.2Manifestări culturale în Subcarpaţii Buzăului

Manifestările cultural artistice din Subcarpaţii Buzăului

caracterizate printr-un bogat şi variat program au un caracter

ocazional şi treptat au pierdut din legăturile cu vechile ritualuri

devenind evenimente artistice, distractive şi de spectacol.

Derularea unor programe turistice care includ astfel de

manifestări constitue o posibilitate de mărire a importanţei lor.

74

Page 75: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Manifestările populare autentice se prezintă ca un factor

de atracţie deosebit, fiind pentru turişti un element de cunoaştere

culturală şi îmbogăţire a propriului orizont spiritual. În cadrul

manifestărilor culturale din Subcarpaţii Buzăului un loc aparte îl

are cea dedicată marelui poet şi prozator buzoian Vasile

Voiculescu.

“Zilele Vasile Voiculescu” constitue o manifestare

culturală ce se desfăşoară în fiecare an în luna octombrie, când

Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Buzău, Biblioteca

Judeţeană “Vasile Voiculescu” şi Primăria comunei Pârscov,

organizează în colaborare cu Uniunea Scriitorilor, Concursul

Naţional de Creaţie Literară “Vasile Voiculescu”, manifestare

ajunsă la a X-a ediţie.

Concursul, care se finalizează la Casa memorială “Vasile

Voiculescu” din Pârscov, reprezintă o încununare a manifestărilor

dedicate cunoaşterii vieţii şi operei marelui scriitor născut în

această localitate buzoiană. Cu acest prilej, au loc expoziţii şi

lansări de carte, dar mai ales interesante dialoguri între creatorii şi

consumatorii de literatură.

Festivalul concurs de interpretare a cântecului popular

“Toamna Buzoiană” reprezintă o manifestare populară autentică

desfăşurată pe meleagurile subcarpatice buzoiene.

Când toamna coboară peste Valea Buzăului, aduce nu

numai farmecul său,ci şi o sărbătoare mult aşteptată: Festivalul

concurs de interpretare a cântecului popular “TOAMNĂ

BUZOIANĂ”, care are loc în fiecare an la Nehoiu, la sfârşitul primei

săptămâni a lunii octombrie.

75

Page 76: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Ocupând locul întâi între alte manifestări cultural artistice

din Nehoiu, festivalul, a cărui vârstă a ajuns la 29 de ani, reuneşte

solişti vocali şi instrumentişti din toate zonele ţării, care se întrec

pentru a deveni nume de rezonanţă în muzica populară

românească. Ei aduc astfel la rampă numeroase nestemate ale

folclorului nostru.

Specialişti de marcă în folclor apreciază că, în

permanenta sa aspiraţie către mai bun, mai valoros, “TOAMNA

BUZOIANĂ” a devenit o adevărată instituţie de valorificare a

bogatei zone folclorice a Buzăului. Ei reprezintă o importantă

contribuţie la descoperirea şi promovarea celor mai valoroţi

interpreţi de muzică populară.

În fiecare an, în Subcarpaţii Buzăului se organizează

manifestări cultural- artistice, cele folcloirice ocupând un loc

aparte prin meritulde a conserva valori tradiţionale de port şi

cântec. Periodic se organizează:

- “PE URME DE BALADĂ”la Gura Teghii, în ultima

duminică din luna mai;

- “TARGUL CUCULUI” la Pătârlagele, în prima duminică

după Paşte;

- “FESTIVALUL SLĂNICULUI” la Meledic-Mânzăleşti, în a

treia duminică din luna iunie;

- “FLOARE DE COL|” la Colţi, în a doua duminică din

luna iulie;

- “T^RGUL TRADI|IONAL DE SF^NTA MARIA” la Cozieni,

pe data de 15 august, de Sfânta Maria;

- “PE PLAIURI BISOCENE” la Bisoca, a treia duminică din

luna august.

76

Page 77: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

- “COLEC|IA PERMANENTĂ DE ARTĂ POPULARĂ

CONTEMPORANĂ DE PE VALEA SLĂNICULUI” la

Mânzăleşti-Grunj.

Importanţa mare pentru turism a acestor manifestări

constă şi în faptul că ele se organizează în zone care deţin şi

numeroase alte obiective turistice importante, constituind pentru

turişti posibilitatea vizitării a cât mai multor puncte de atracţie

(ex. “Festivalul Slănicului” de la Meledic-Mânzăleşti).

"FESTIVALUL SLĂNICULUI" - MELEDIC

3.4.3Potenţialul turistic socio-economic

77

Page 78: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Bogăţia şi diversitatea peisajelor cu care natura a

înzestrat zona subcarpatică buzoiană, măiestria şi hărnicia

oamenilor de pe aceste meleaguri, numeroasele resurse ale solului

şi subsolului existente în acest spaţiu, fac din zona colinară a

judeţului Buzău, un areal cu un remarcabil potenţial turistic socio-

economic valorificat în bună măsură, dar cu multiple posibilităţi

pentru o şi mai bună valorificare a lui.

Astfel, expoziţia sudică şi sud-estică a dealurilor a permis

apariţia aşezărilor omeneşti care în timp au evoluat atât ca

suprafaţă, cât şi sub aspect demografic conducând la formarea de

sate şi comune mari.

Condiţiile oferite de această orientare a culmilor

deluroase au favorizat cultura viţei de vie şi a pomilor fructiferi,

zona fiind recunoscută pentru podgoriile ei întinse cu o mare

productivitate, care au dat naştere vinurilor superioare din

subcarpaţii Buzăului - ex. podgoria Dealul Mare.

De asemenea, topoclimatul de adăpost al depresiunilor

din subcarpaţii Buzăului a permis apariţia satelor mari, cu

gospodăriile grupate pentru o utilizare cât mai eficientă a

terenurilor.

La contactul dintre dealuri şi câmpie apar tot sate

grupate, care beneficiază în economia lor atât de bogăţiile zonei

deluroase - cu vii şi livezi, cât şi de bogăţiile zonei de câmpie -

întinse terenuri agricole, dar şi de importante resurse de subsol -

ţiţeiul.

Satele de la contactul cu muntele se caracterizează prin

prezenţa în teritoriul lor a unor întinse areale forestiere la care se

78

Page 79: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

adaugă principala bogăţie a subsolului subcarpaţilor Buzăului -

sarea - cu rezerve impresionante.

Aşadar, atât prin originalitatea şi bogăţia resurselor

proprii spaţiului geografic aferent, cât şi prin specificul etnocultural

şi etnografic, satul din subcarpaţii Buzăului poate să se constituie o

gamă largă de motivaţii în turismul organizat şi pe cont propriu.

Un număr mare de sate din această zonă, constituie

destinaţii pentru turismul de sejur, turismul de cunoaştere,

balneoturism etc.

Aşezările rurale, de interes turistic sunt grupate pe baza

specificului în câteva tipuri majore :

- satele peisagistice şi climaterice se caracterizează prin prezenţa

unui cadru natural atractiv, cu elemente de potenţial turistic

numeroase şi variate, care favorizează petrecerea timpului liber.

Aşezările turistice de acest tip sunt adecvate turismului de sejur,

oferind posibilităţi de plimbare în aer liber, băi de aer, helioterapie,

drumeţie - Vintilă Vodă, Berca, Măgura etc.

- satele balneare din zonă susţin turismul balnear de importanţă

locală, bazându-se pe resurse turistice şi valorificate, cum ar fi

apele minerale. Astfel, pe lângă cele de la Sărata Monteoru, ape

minerale mai apar şi la Fişici, Nehoiu, Nifon, Lopătari - fiind mai

puţin valorificate, având doar importanţa locală.

- sate cu monumente istorice, de artă şi arhitectură cu valoare de

excepţie - Răteşti - prin mănăstirea de aici, Cislău, Grăjdana,

Măgura - Mănăstirea Ciolanu etc.

- sate cu obiective de interes ştiinţific dispun de diferite tipuri de

rezervaţii naturale care prin inedit, unicitate, frumuseţe, atrag spre

79

Page 80: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

vizitare numeroşi turişti - Cernăteşti, Bădila, Mânzăleşti, Lopătari

etc.

Satele de interes cultural - istoric atrag prin faptul că în

aceste

sate au trăit şi au creat mari oameni de cultură : Vasile Cârlova

(1809-1831) la Niscov, Vasile Voiculescu (m. 1963) la Parscov,

Constantin Giuraşcu (1875-1918) la Chiojdu, istoric şi membru al

Academiei Române, la Cândeşti a locuit şi a creat : pictorul N.

Grigorescu (în 1902, 1903), scriitorii Al. Vlahuţă şi Barbu

Delavrancea.

Sate de interes etno-folcloric - din această categorie fac

parte satele de la limita subcarpaţilor cu munţii, în care portul

popular, arhitectura, mobilarea şi decorarea interioarelor, în sil

rustic, muzica şi coregrafia populară predomină impunându-se

totodată şi ca însuşiri esenţiale ale satului respectiv (Chiojdu,

Lopătari, Mânzăleşti, împrejurimile Nehoiului etc.).

Sate pomi - viticole răspândite îndeosebi pe

povârnişurile sudice şi sud-estice ale Dealurilor Istriţei, aceste sate

asigură posibilitatea desfăşurării activităţilor turistice pe toată

durata anului, atât în perioada recoltării cât şi după aceea, prin

oferirea fructelor, strugurilor şi a preparatelor pe baza lor.

În aceste sate (Greceanca, Pietroasa, Verneşti, Cândeşti

etc.) o atracţie deosebită şi în acelaşi timp o sursă de venituri,

poate să o constituie băuturile răcoritoare şi reconfortante

preparate din fructe.

În această zonă există şi componente de interes turistic,

ca de exemplu Centrul de Cercetări Sericicole Cislău, Staţiunea de

Cercetări Geografice a Institutului de Geografie Bucureşti, de

80

Page 81: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

cunoaştere globală a mediului de la Pătârlagele; Staţiunea de

Cercetări pentru Combaterea Eroziunii, de ameliorare a terenurilor

degradate, a Institutului Agronomic Bucureşti de la Aldeni;

Staţiunea de Cercetări Viticole, înfiinţată în 1893, de la Pietroasa ;

Staţiunea de Cercetări şi Producţie Pomicolă, de la Cândeşti şi de

la Verneşti.

Toate aceste staţiuni de cercetare sunt legate de

valorificarea superioară a resurselor agricole.

Unele din obiectivele industriale de aici (carierea de

diatomită de la Pătârlagele, sonda-mină de petrol de la Sărata

Monteoru, zona de extracţie a petrolului de la Berca - Arbanasi)

constituie şi ele puncte de interes turistic, sonda-mină de la Sărata

Monteoru fiind singurul loc din ţara noastră unde ţiţeiul se extrage

prin galerii.

Un alt argument pentru dezvoltarea turismului rural de

aici îl constituie resursele de sare cu importanţă în dezvoltarea

economică locală la care se adaugă şi calităţile terapeutice ale

acestora asupra stării de sănătate a oamenilor.

În zona Buzăului rezervele de sare sunt enorme, fiind

amplasate la suprafaţă. Aceste rezerve nu au fost niciodată

exploatate organizat, s-a făcut o exploatare populară care

reprezintă forma cea mai veche a exploatării sării la noi, anterioară

exploatării domneşti, înainte chiar de formarea statului feudal

când producţia era în mâna obştilor ţărăneşti.

Maluri cu sare şi ape sărate din această zonă sunt în

comunele: Pătârlagele, Cozieni, Vipereşti, Lopătari, Colţi, Chilii,

Căneşti, Scorţoasa, Mânzăleşti, Monteoru.

81

Page 82: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

STAŢIUNEA DE CERCETĂRI VITICOLE DE LA PIETROASELE

4. VALORIFICAREA POTEN Ţ IALULUI TURISTIC

Varietatea, diversitatea şi frumuseţea resurselor turistice

naturale (relief, ape, izvoare minerale, climă) originalitatea şi

atractivitatea obiectivelor turistice antropice din subcarpaţii

Buzăului sunt valorificate prin turism cu ajutorul unei baze tehnico-

materiale, aşa numita "ofertă turistică creată".

Alături de potenţialul turistic, baza tehnico-materială

contribuie la conturarea, la definirea patrimoniului turistic al zonei

82

Page 83: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

subcarpatice buzoiene, facilitează atragerea în circuitul turistic a

arealelor cu resurse turistice.

În funcţie de mărimea, funcţionalitatea gradul de

modernizare şi integrare în spaţiu, baza tehnico-materială

polarizează fluxuri turistice mai puternice a teritoriului, modificând

fizionomia şi structura peisajului natural.

4.1. Baza tehnico - materială cuprinde o mare

diversitate de dotări, pentru cazare, alimentaţie, pentru recreere şi

tratament sau distracţii şi sport care reprezintă o premiză a

realizării circulaţiei turistice.

4.1.1Structuri turistice de cazare

Baza de cazare este componenta esenţială a oricărei

baze tehnico-

materiale, cu rol deosebit în susţinerea tuturor formelor de turism.

Ea cuprinde totalitatea formelor de cazare : hoteluri, vile,

moteluri, hanuri, tabere de vacanţă, căsuţe etc. şi asigură odihna

turiştilor pe o anumită durată de timp, în baza unor tarife

determinate.

În subcarpaţii Buzăului, înainte de 1990, toate

echipamentele turistice destinate cazării se aflau în proprietatea

statului şi erau administrate de O.J.T. Buzău cu întreprinderile

aferente.

După 1990 a început o restructurare a activităţii turistice

în tot judeţul, aceasta incluzând şi distribuirea bazei tehnico-

materiale.

Astfel, se constată constituirea unor societăţi pe acţiuni

ce desfăşoară activitatea turistică în judeţ.

83

Page 84: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

În momentul de faţă, activitatea turistică hotelieră este

administrată de Ministerul Turismului, Sind.Rom, Centrocoop,

Ministerul Învăţământului, precum şi de către Consiliul Local

Administrativ.

Ministerul Turismului este reprezentat de S.C. Pietroasa

S.A. care administrează un număr relativ mare (45 %) de hoteluri

şi vile.

Echipamentele sindicatelor reprezintă proprietatea

obştească, fiind administrate de Sind-Rom prin întreprinderea

"Direcţia Economică a Caselor de Odihnă şi Tratament a

Sindicatelor".

S.C. Federalcoop, proprietate cooperatistă este

administrată de Centrocoop.

Situaţia locurilor de cazare pe organe tutelare se

prezintă astfel :

TABEL NR. 1

Structura echipamentelor de cazare pe organe tutelare

ORGAN TUTELAR NR. LOCURI %MINISTERUL TURISMULUI 1.285 49

MINISTERUL ÎNVĂ|ĂM^NTULUI 771 30

CENTROCOOP 210 8

SIND – ROM 195 7

CONSILIUL LOCAL ADMINISTRATIV 159 6

T O T A L : 2.620 100

84

Page 85: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Astfel, prin intermediul societăţilor comerciale, 49 % din

locurile de cazare (1.285 locuri) se află sub patronatul Ministerului

Turismului, 30 % (771 locuri) sub cel al Centrocoop-ului, 7 % (195

locuri) sub cel al Sind-Rom-ului, iar restul de 6 % (159 locuri) revin

Consiliului Local Administrativ.

Baza tehnico-materială a judeţului Buzău se află în

administraţia unei Asociaţii pentru Tineret a Consiliului Local şi a

10 societăţi comerciale dintre S.C. Pietroasa şi S.C. Monteoru S.A.

TABEL NR2.

Structura pe societăţi a chipamentelor de cazare

SOCIETATEA COMERCIALĂ

ADRESA NR.LOCURI

%

S.C. Admiral S.A. Monteoru, jud. Buzău 160 6

S.C. Pietroasa S.A. Buzău, Piaţa Daciei nr.1 655 25

Federalcoop Buzău, B-dul Gării nr. 36 210 8

Consiliul Local Buzău, N.Bălcescu nr. 54 159 6

Hidroconstrucţia S.A.

Siriu

Siriu, jud. Buzău 85 3

S.C. Musceleanu Achim Buzău, B-dul Gării nr. 47 60 2

S.N.C. Lefer Monteoru, jud. Buzău 120 5

U.T.B. Monteoru Monteoru, jud. Buzău 70 3

S.R.L. Corona Buzău, B-dul N. Bălcescu nr. 2

80 3

85

Page 86: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Casablanca S.R.L. Monteoru, jud. Buzău 40 2

Fundaţia pentru Tineret Buzău, str. Mesteacănului nr. 1

771 29

T O T A L : 2.620 100

Se constată potrivit tabelului şi a reprezentării sale

grafice că o bună parte din echipamentele de cazare din judeţ,

exceptându-le pe cele din oraşul Buzău - care deţin cea mai mare

pondere - aparţin mai multor societăţi care îşi au sediul în

Monteoru - deci în aria subcarpatică buzoiană - şi anume S.C.

ADMIRAL S.A. - 160 locuri, S.N.C. LEFTER - 120 locuri - UTB

MONTEORU - 70 locuri, S.C. MONTEORU S.A. (210 locuri),

CASABLANCA S.R.L. -(40 locuri)

Astfel, din totalul celor 2.620 locuri de cazare din judeţ

500 de locuri aparţin societăţilor din Monteoru ceea ce reprezintă

20 %.

În ceea ce priveşte procesul de privatizare acesta se

desfăşoară destul de lent, majoritatea unităţilor de cazare aflându-

se în administrarea directă a unităţilor comerciale menţionate.

În locaţie de gestiune sunt luate Hotelul Merei, Vila

Monteoru şi Pensiunea Casablanca în cadrul arealului subcarpatic.

Din punct de vedere tipologic, structurile de primire ale

judeţului Buzău se compun din unităţi de tip : hotel, han, motel,

cabană, camping, vila turistică, tabere de elevi şi preşcolari.

Până în 1996, în cadrul reţelei de cazare nu s-au făcut

înregistrări privind unităţi de cazare de tip căsuţe turistice sau

86

Page 87: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

sate de vacanţă, deşi potenţialul turistic al zonei permite prezenţa

unor astfel de unităţi.

În 1998 numărul unităţilor de cazare era de 28,

înregistrându-se o creştere a numărului acestora comparativ cu

1993.

TABELUL NR. 3

Numărul unităţilor de cazare pe tipuri de unităţi 1

Anul Tipul unităţilor de cazare TotalHotel Hanuri şi

moteluriCaban

eCampin

gVila

turistică

Tabere de

elevi1993

9 5 - 1 8 3 26

1994

10 4 - 1 9 3 27

1995

10 4 - 1 9 3 27

1996

10 4 - 1 3 3 27

1997

11 4 - 1 8 3 27

1998

11 4 - 2 8 3 28

Dacă în anul 1993 funcţionau 9 hoteluri, în 1998 în

circuitul turistic se află 11 hoteluri ca urmare a intrării în funcţiune

a încă 2 unităţi modernizate.

În cadrul zonei subcarpatice buzoiene, hotelurile se

găsesc în staţiunea balneo-climaterică Sărata Monteoru - Hotel

Ceres, Hotel Ciuhoiu, Hotel Parc.

Terenurile destinate camping-urilor au crescut şi acestea

de la o unitate în 1993-1997 la 2 unităţi în 1998. Această situaţie

87

Page 88: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

este rezultatul alocării a unui spaţiu de către Primărie, spaţiu care

să asigure turiştilor aflaţi în tranzit parcarea mijloacelor de

transport, condiţii de cazare şi de pregătire a mesei.

Cabanele şi-au restrâns spaţiile turiştilor, astfel încât, din

1993 nu mai este menţionată nici o unitate de acest tip.

Această reducere a numărului unităţilor de cazare de tip

motel şi han are urmări negative în dezvoltarea turismului de

tranzit, forma de turism ce necesită astfel de amenajări. Se

remarcă însă Hanul Ciuta şi Hanul Merei.

Numărul vilelor turistice şi al taberelor de elevi rămâne

aproape constant în intervalul de timp luat în considerare, de

menţionat fiind faptul că toate

Sursa:

_______________1***- Buletin Statistic - Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău - 1998

cele 3 tabere de elevi se află în subcarpaţii Buzăului - la Arbănaşi,

Sărata Monteoru, Poiana Pinului.

Din punct de vedere al ponderii fiecărui tip de unitate în

totalul unităţilor de cazare situaţia se prezintă astfel :

88

Page 89: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Grafic nr. 1

Se remarcă faptul că reţeaua unităţilor de cazare a

judeţului Buzău este formată preponderent din hotel, acestea

având ponderi cuprinse între 35 % (în 1993) şi 30 % (în 1998) din

totalul echipamentelor de cazare. Concentrarea acestor tipuri de

amenajări corespunde oraşului Buzău.

Creşterea ponderii hotelurilor în totalul unităţilor de

cazare nu se datorează creşterii din punct de vedere numeric, ci

este rezultatul reducerii numărului de hanuri şi moteluri, cabane.

Locul al doilea din punct de vedere al ponderii ocupate

este deţinut de vilele turistice (29 % în 1997), urmate de hanuri şi

moteluri (14 % în 1998).

89

Page 90: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Unităţile de tip camping au o pondere redusă de 7 % (în

1998).

TABELUL NR.4

Numărul unităţilor de cazare turistică pe forme de

proprietate la sfârşitul anului 1998 2

Forma de proprietat

e

Hotel Han şi

Motel

Cabane

Camping

Vila turistic

a

Tabere

TOTAL

Proprietate pulică

4 - - 1 1 3 9

Proprietate mixtă

1 - - - - - 1

Proprietate privată

1 4 - - - - 5

Proprietate

cooperatistă

1 4 - - - - 5

Proprietate

obştească

2 - - - 3 - 5

TOTAL 11 4 - 2 8 3 28Grafic nr. 2

90

Ponderea diferitelor forme de proprietate în administrarea echipamentelor de cazare la sfârşitul anului 1998

Page 91: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Proprietate publică Proprietate mixtă Proprietate

privată

Proprietate cooperatistă Proprietate obştească

Sursa:_____________2*** - Buletin Statistic - Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău - 1998

Din totalul echipamentelor de cazare existente în judeţul

Buzău la sfârşitul anului 1998, 32 % dintre aceastea, adică 4

hoteluri, un camping, o vilă turistică, precum şi toate taberele

pentru elevi se aflau în proprietate publică.

În aria subcarpatică buzoiană se regăsesc în proprietate

publică două dintre cele patru hoteluri din judeţ respectiv Hotel

Parc şi Hotel Ciuhoiu, precum şi toate taberele de elevi Arbănaşi,

Sărata Monteoru şi Poiana Pinului.

De asemenea, campingul din Monteoru se află tot în

proprietae publică. Celălalt camping care figurează în tabel ca

aparţinând proprietăţii private se găseşte tot în aria staţiunii

Sărata Monteoru.

O altă clasificare a echipamentelor de cazare se poate

realiza după categoria de confort a acestora.

91

Page 92: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

La nivelul întregii ţări, până în anul 1989 unităţile de

cazare turistică erau clasificate prin “categorii” în ordine

descrescătoare : categoria “LUX” categoria a I-a, a II-a, a III-a şI a

IV-a.

În cadrul judeţului Buzău unităţile de cazare de categoria a I-a

se concentrau în oraşele Buzău, Nehoiu, Râmnicu Sărat; confort

mai redus aveau o parte din casele de odihnă ale staţiunii

Monteoru.

Situaţia centralizătă a structurii echipamentelor de cazare pe

categorii de confort în anul 1989 este prezentată în tabelul

următor :

TABELUL NR.5

Structura pe categorii de confort a echipamentelor de

cazare în anul 1989

- nr.locuri –

Categoria

Tipul unităţii

TOTALHotel

Vilă turistic

ă

Case de odihnă

Popasuri

turistice

Cabane

I 691 40 290 24 213 1258II 93 - 160 160 210 623III - - 237 - 32 269IV - - - - 97 97

Se remarcă faptul că, în cadrul categoriei I de confort,

hotelurile deţineau ponderea cea mai mare, şi anume 55 % (691

locuri), urmate de casele de odihnă cu 23 % (290 locuri); vilele şi

popasurile turistice deţineau ponderi mai mici, 3 % (40 locuri) şi

respective 2 % (24 locuri); iar cabanele deţin 17 % (213 locuri).

92

Page 93: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

La categoria a II-a, cea mai mare parte o deţineau

cabanele 33 % (210 locuri), urmate de popasurile turistice şi

casele de odihnă cu câte 26 de procente fiecare, ceea ce

înseamnă 160 locuri. Hotelurile deţineau o pondere scăzută de

numai 15 % (93 locuri).

Categoria a III-a de confort era reprezentativă pentru

casele de odihnă, care deţineau o proporţie de 88 % (237 locuri) şi

cabanele 12 % (32 locuri).

Categoria a IV-a era întâlnită numai în cabanele din

Munţii Penteleu (97 locuri).

După 1989 s-a început o amplă operaţiune de

reclasificare a unităţilor de cazare în sistemul de “stele”, criteriu

de clasificare folosit de majoritatea ţărilor; acestea se aplică

conform unui sistem de norme, în funcţie de confort, dimensiune,

dotări, varietatea şi calitatea serviciilor oferite de unitatea de

cazare.

În urma aplicării Ordinului nr.56 al Ministerului

Turismului privind aplicarea normelor metodologice şi criteriilor

privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire

turistice, în 1998, în judeţul Buzău funcţionau următoarele tipuri de

unităţi de cazare turistică :

hoteluri, moteluri, hanuri, vile turistice, căsuţe, bungalow-uri,

tabere pentru elevi.

Astfel, dacă în 1989 ponderea unităţilor hoteliere

înregistrează 55 % la categoria a I-a şI 15 % la categoria a II-a, în

1998 situaţia este total schimbată (vezi tabelul nr.

.6.).

93

Page 94: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

TABELUL NR.6.

Structura pe categorii de confort a echipamentelor de cazare în anul 1998

Categoria

Tipul unităţii

TOTALHotel

Han

Motel

Vilă turistic

ă

Căsuţă

Bungalow

Camping

* 7 1 4 3 2 2 1 20* * 3 - 1 - - - - 4

TOTAL 10 1 5 3 2 2 1 24

Se observă că în judeţul Buzău predomină unităţile de

cazare de categoria o stea (83 %), cele de categoria două stele

înregistrând o pondere de numai 17 %.

Din cele 28 de unităţi de cazare turistică 4 dintre ele au

rămas neclasificate, deoarece acestea nu îndeplinesc condiţiile

necesare privind clasificarea pe stele.

În ceea ce priveşte dimensiunile reţelei unităţilor de

cazare pe teritoriul judeţului Buzău, acestea se pot determina cu

ajutorul indicatorilor : numărul de unităţi (care însă nu este foarte

expresiv, unităţile de cazare turistică fiind diferite din punct de

vedere al locurilor de cazare) şi numărul de locuri de cazare.

Dacă în 1993 numărul locurilor de cazare este de 2.841

de locuri, după acest an, se înregistrează o scădere tot mai

94

Page 95: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

accentuată ajungând în 1998 la 2.540 de locuri, cu aproximativ

301 locuri mai puţin (vezi tabelul nr.8).

Acest fapt este consecinţa uzurii înaintate a unităţilor de

cazare (între 50–60%). Fiind construcţii vechi, cea mai mare parte

dintre ele nu mai pot fi modernizate datorită structurii de

rezistenţă care nu mai permite acest lucru.

TABEL NR. 7. Numărul de locuri de cazare turistică3

- nr.locuri -Anul Tipul unităţii TOTAL

Hoteluri

Hanuri şi

Moteluri

Cabane

Camping

Vile turistic

e

Tabere de

elevi

1993

984 - 355 50 362 1090 2841

1994

1117 218 - 46 387 1030 2798

1995

1119 196 - 46 387 824 2572

1996

1124 212 - 46 175 771 2328

1997

1145 190 - 28 327 771 2461

1998

1126 190 - 126 327 771 2540

Din punct de vedere al structurii numărului de locuri pe

tipuri de unităţi, hotelurile deţin în medie 44 % din totalul locurilor

de cazare, taberele pentru elevi 30 %, vilele turistice 13 %,

hanurile şi motelurile 8 % şi campinurile doar 5 %.

95

Page 96: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Din 1998 sunt menţionate în datele statistice 60 de

locuri în unităţi de tip bungalow şi 20 de locuri la căsuţe.

O parte din numărul locurilor de cazare din judeţ se

concentrează în aria subcarpatică prin intermediul hotelurilor,

vilelor, campingurilor din staţiunea Sărata Monteoru, a hanurilor de

la Ciuta, Merei, Poeniţa (lângă Râmnicu Sărat) şi a taberelor de

elevi care se concentrează în acest areal – Arbăraşi, Sărata

Monteoru, Poiana Pinului.

Sursa :

3***- Buletin Statistic - Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău - 1998

4.1.2. Structuri turistice de alimentaţie

pentru turism

Alimentaţia publică pentru turism, alături de baza de

cazare, baza de tratament şi agrement, diversifică oferta,

contribuind la creşterea puterii de atracţie a staţiunilor, oraşelor

sau altor obiective cu baze turistice la conturarea profilului

acestora.

Dimensionarea bazei de alimentaţie publică este

dependentă de mărimea capacităţii de cazare, iar profilul acesteia

de complexitatea şi specificul funcţional al obiectivelor turistice.

96

Page 97: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Spaţiile de alimenţie pentru turişti aparţin de regulă

marilor hoteluri, dar şI unităţilor independente.

Unităţile de alimentaţie publică din turism reprezintă o

structură foarte variată. Ele au fost grupate în patru categorii de

unităţi şI anume :

• unităţi tip restaurant, care cuprind restaurante clasice,

restaurante cu specific, grădini de vară, crame, braserii, berării,

rotiserii ;

• unităţi tip bar, din care baruri de zi, baruri de noapte, cafenele,

ceainării, discoteci, videoteci ;

• unităţi tip cofetărie – patisserie ;

• unităţi tip fast-food care include autoserviri şi pizzerii.

În Subcarpaţii Buzăului, unităţile de alimentaţie publică

pentru turism sunt concentrate în cele două oraşe – Nehoiu şi

Pătârlagele – precum şi în staţiunea balneo-climaterică Sărata

Monteoru.

Întrucât municipiul Râmnicu Sărat se află în zona de

trecere de la subcarpaţi la câmpie - situat pe Piemontul

Râmnicului, se vor lua în consideraţie şi unităţile existente aici.

TABELULNR.8 Numărul unităţilor de alimentaţie în Subcarpaţii Buzăului

- nr.unităţi -

Zona Unitate de alim.publi

Restaurante

Bufete,baruri,

Cofetării,

Chioşcuri

TOTALUNI-

97

Page 98: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

că Rotiserii bodegi patiserii TĂŢIRm.Sărat 53 8 42 9 71 183Nehoiu 14 2 9 6 11 42

Pogoanele 10 1 8 2 10 31TOTAL 77 11 59 17 92 256

Comune 191 9 285 23 298 798TOTAL

GENERAL268 20 344 40 390 1054

Reţeaua unităţilor de alimentaţie publică cu funcţie

turistică din Subcarpaţii Buzăului totalizează un număr de 1.054 de

unităţi, din care cele mai multe sunt localizate în municipiul

Rm.Sărat.

Unităţile de alimentaţie publică administrate în cea mai

mare parte de S.C.Gastronom S.A. corespund din punct de vedere

al gradului de confort şi al numărului de locuri la mese, prestând

servicii corespunzătoare.

În aria subcarpatică buzoiană se remarcă unităţile de

alimentaţie publică din cadrul staţiunii balneo-climaterice Sărata

Monteoru ce cuprind numeroase baruri de zi dar şi de noapte,

cofetărie, unităţi de tip fast-food, discoteci, restaurante, precum şi

cantina restaurant a Hotelului Ceres.

La Pietroasele, în cadrul staţiunii de cercetări viticole

există o cramă unde turiştii pot face degustări de vinuri.

În privinţa numărului de locuri din unităţile de

alimentaţie acestea au crescut în ultima perioadă de timp, ceea ce

asigură o deservire corespunzătoare a turiştilor.

98

Page 99: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Repartiţia locurilor la mese pe tipuri de unitate în Subcarpaţii

Buzăului

Unitatea Număr de unităţi Număr de locuriRestaurante rotiserie 19 4326

Bufete, baruri, bodegi

344 9854

Cofetării patiserii 40 1630

Din analiza pe tipuri de unităţi a structurilor de

alimentaţie, rezultă că, deşi acestea satisfac necesarul în privinţa

numărului de locuri, nu oferă potenţialilor turişti posibilităţi mari de

a alege.

Astfel, unităţile de tip “Fast-food” care sunt solicitate de

obicei de turiştii aflaţi în transit sau pentru turismul de week-end

lipsesc.

Calitatea bazei materiale a fost standardizată în foarte

multe ţări, iniţiindu-se chiar o uniformizare pe plan mondial a

nivelurilor calitative ale acesteia.

Definirea acestor nivele calitative se face prin “număr de

stele” în ordine crescătoare sau pe “categorii” în ordine

descrescătoare.

Din punct de vedere al standardizării, România a adoptat

nivelurile calitative exprimate prin categorii.

La nivelul judeţului, numărul de locuri din unităţile de

alimentaţie din punct de vedere al categoriei de confort se împarte

în :

19.820 locuri la categoria I ;

9.528 locuri la categoria a II-a

99

Page 100: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

2.896 locuri la categoria a III-a

Astfel structura pe categorii a bazei materiale a

restructurării în anul 1998 era următoarea : 61 % din locurile la

mese se aflau în unităţi de categoria I (ponderea cea mai mare

având-o restaurantele) : 30 % din locuri în unităţi de categoria a II-

a iar restul de 9 % în unităţi de categoria a III-a.

Caracteristic acestor etape există o gamă întreagă de

neajunsuri care în ultima analiză acţionează asupra deservirii

turiştilor : întreţinerea corespunzătoare a clădirilor, dotarea şi

echiparea precară a acestora, asigurarea unei alimentaţii publice

în condiţii civilizate şi într-o gamă variată şi adecvată specificului

local, carenţe sub raportul numărului necesar de personal de

deservire şi de pregătire profesională a acestora.

Numărul unităţilor de alimentaţie este relativ mare,

existând multe alte unităţi de mică capacitate, expresie a

iniţiativei particulare, dar însă neclasificate.

4.1.3. Structuri turistice de agrement şi

tratament

Agrementul turistic ocupă o poziţie importantă în

conţinutul activităţii turistice, având un rol important în atragerea

clienţilor şi creşterea încasărilor din activitatea turistică.

Ansamblul mijloacelor şi formelor capabile să asigure

individului, unei grupări sociale, o stare de bună dispoziţie, să dea

100

Page 101: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

senzaţia unei satisfacţii, să lase o impresie şi o amintire favorabile,

defineşte conceptul de agrement turistic.

Agrementul turistic trebuie să răspundă atât nevoilor

turistului (fizice - mişcare şi psihice - destindere, recreere,

instruire) cât şi agenţilor economici pentru care reprezintă o sursă

de creştere a încasărilor şi a competitivităţii staţiunilor turistice.

Agrementul se grupează în câteva categorii mari care

sugerează varietatea şi importanţa acestei componente a bazei

tehnico-materiale : mijloace destinare distracţiilor, cluburi, săli de

jocuri, săli polivalente, parcuri, mijloace de agrement sportiv,

terenuri de sport, centre de călărie, patinaj, sporturi nautice,

bazine de înot deschise sau acoperite. La acestea se adaugă

unităţi prestatoare de servicii medicale şi instalaţiile de cură şi

tratament balneo - medical.

Baza de tratament şi agrement existentă pe teritoriul

judeţului Buzău se concentrează în staţiunile balneo-climaterice,

marile oraşe, precum şi oraşele turistice de pe Valea Buzăului.

Staţiunea balneară Sărata Monteoru face parte din

categoria celor 24 de staţiuni din ţară care prezintă interes

mondial datorită condiţiilor de cură balneară.

Sărata Monteoru dispune de o bază de tratament cu o

capacitate totală de 1760 proceduri majore în 8 ore şi 3021

proceduri asociate (nămolterapie, electroterapie, hoidroterapie,

aerosol, parafină, masaj, gimnastică etc) şi are următoarele

dotări : 4 bazine (2 a câte 30 m.c. şi 2 a câte 15 m.c.) pentru

hidrokinetoterapie, 6 căzi pentru băi cu plante, secţie de

hidroterapie cu instalaţii pentru duşuri (subacval, scoţian, masaj) ;

101

Page 102: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

secţie de electrofizioterapie cu 40 de instalaţii, instalaţii pentru

aerosol, sala pentru cultura fizică medicală şi sală pentru masaj.

Clădirea bazei de tratament are un grad de uzură

avansat, situaţie existentă şi în cazul dotărilor cu caracter general.

Cea mai modernă şi mai bine întreţinută bază de

tratament din staţiune se află în incinta Hotelului Ceres.

Întrucât apele minerale din această zonă au proprietăţi

terapeutice recomandate în cure interne şi externe, se impune

consolidarea bazei de tratament şi punerea în valoare a unei noi

surse.

4.2. Trasee turistice

Resursele turistice prezentate, deosebit de variate şi

atractive pot fi valorificate şi prin includerea lor în intinerariul unor

trasee turistice.

În zona subcarpatică buzoiană se pot desfăşura trasee

atât pe Valea Buzăului spre Nehoiu cât şi pe Valea Slănicului spre

Mănzăleşti şi Lopătari cât şi în zona subcarpatică de contact spre

Pietroasele şi la nord de oraşul Buzău.

Urmărind Valea Buzăului se pot recomanda următoarele

trasee:

102

Page 103: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Cislău

Traseu: Buzău - Cândeşti (17 km) – Măgura (30km) –

Cislău (50 km).

- Itinerar auto pe DN 10

- CFR linia Buzău – Nehioiaşu

În traseu vă recomandăm:

CANDEŞTI – biserica din 1660, cu picturi de Nicolae

Grigorescu şi locul probabil al naşterii celebrului

tablou “Carul cu boi”;

SĂTUC – ramificaţie dreapta către Berca şi

Vulcanii Noroioşii;

MĂGURA – ramificaţie dreapta către Pârscov (Casa

memorială Vasile Voiculescu);

- Sarea lui Buzău – rezervaţie geologică;

- Bozioru – biserica din lemn (secolul al XVIII-lea);

- Nucu – aşezările rupestre;

Localitatea este şi punct de plecare în excursiile din

zonă şi drumeţiile montane: Ex: Cislău - Pătârlagele - Nehoiu - Siriu

(45 km) sau

Cislău – Bâsceni - Cătina – Corbu – Chiojd – Bâsca Chiojd (27 km).

După O.G.Lecca – autorul Dicţionarului istoric, arheologic

şi geografic, comuna datează din Evul Mediu timpuriu iar numele

şi-l trage de la “Cislo” care înseamnă loc de strângere a dărilor.

Cislăul a aparţinut în primele decenii ale sec. Al XVI-lea,

clucerilor Vlaicu Tătăranu şi Mitrea Vornicul, oameni de încredere

ai lui Mircea al II- lea iar mai târziu domnului Mihnea Turcitul care

s-a căsătorit cu Doamna Neaga în 1582.

103

Page 104: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Din comuna Cislău mai fac parte satele Buda, format în

1580 când Doamna Neaga a construit aici o biserică pentru

călugări, apoi Bărăşti (nume luat de la pârâul Bărasca) şi Gura

Bâscei (la confluenţa râului Buzău cu Bâsca).

Datorită faptului că pământurile au aparţinut pe rând

atât domnilor ţării cât şi mânăstirilor, viaţa localnicilora fost

deosebit de aspră, ceea ce a dus la răzvrătirea în nenumărate

rânduri ale acestora, precum şi la “haiducirea” multora dintre ei.

Acesta a fost ca folclorul local să aibă o mulţime de doine şi balade

care desfătarea iubitorilor de folclor.

Ca obiective istorice menţionăm Schitul de la Aninoasa

din sec. al XIV-lea precum şi ruinele curţilor întărite ale castelului

ce a aparţinut Doamnei Neaga – sec. al XVI-lea. Localitatea este

deosebit de pitorească, aşezată într-un cadru natural de o rară

frumuseţe.

Tot aici, în anul 1894, a luat fiinţă o herghelie de cai care

este în activitate şi astăzi şi care de-a lungul anilor a furnizat o

întreagă pleiadă de campioni naţionali şi internaţionali:1951 –

Budapesta, 1952 – Praga, 1953 – Varşovia, 1958 – Budapesta,

1968 în Iugoslavia etc., iar şirul campionilor continuă şi astăzi. Este

ştiut că aici se află campionul naţional al ultimilor doi ani.

Tot pe Valea Buzăului până la nord de Pătârlagele şi apoi

pe o ramificaţie spre colţi se poate ajunge la aşezările rupestre de

la Aluniş.

AŞEZĂRILE RUPESTRE

104

Page 105: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

- UN ATHOS ÎN MINIATURĂ -

Traseu: pe DN 10 Buzău – Măgura (30km) – Pătârlagele

(60 km) ramificaţie spre Colţi DC 69 (70 km) – Aluniş (75 km) –

Nucu (cărare de munte 6 km) – Bozioru – Pârscov - Măgura DJ 203

L – Buzău.

Intinerar auto pe DN 10 din Buzău până la pătârlagele,

apoi ramificaţie dreaptă pe DC 69 până la Colţi, apoi cărare

montană 6 km greu accesibilă iarna până la Nucu, drum spre

Bozioru, apoi traseu pe DJ 203 L până la Măgura în DN 10. Traseul

este recomandabil să se facă în două etape: Buzău – Colţi – Aluniş

şi Buzău – Măgura – Buzioru – Fişici – Nucu.

În traseu vă recomandăm:

CANDEŞTI – biserica din 1660, cu picturi de Nicolae

Grigorescu şi locul probabil al naşterii celebrului

tablou “Carul cu boi”;

SĂTUC – ramificaţie dreapta către Berca şi Vulcanii

Noroioşii;

MĂGURA – ramificaţie dreapta către Pârscov (Casa

memorială Vasile Voiculescu);

- Ramificaţie spre rezervaţia geologică “Sarea lui

Buzău”;

- Basorelief “Fântâna lui Mihai”, cu ramificaţie spre

Tabăra de Sculptură şi Mănăstirea Ciolanu (sec.XVI);

CISLĂU: herghelia de cai de rasă;

COLŢI –Muzeul Chihlimbarului;

În zona subcarpatică a judeţului Buzău se află unul din cele mai interesante ansambluri de vestigii rupestre, constituit din

105

Page 106: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

chilii şi biserici, galerii şi cruci de piatră, prezenţe ale creştinismului pe aceste meleaguri dintr-o perioadă greu de fixat pe baza materialelor de datare ce le-a furnizat cercetarea până acum.

În triunghiul greu accesibil cuprins între Nucu (Bozioru),

Aluniş (Colţi) şi Pinul (Brăieşti) se află un complex de aşezări

săpate în piatră, înconjurate dintodeauna de o aură de legendă şi

mister. Cine le-a săpat aici, în locuri cânva izolate, cu răbdare şi

tenacitate ce nu suferă comparaţie?

Aşezate pe culmile Crucii Spătarului şi Martirei, aşezările

rupestre au trezit interesul cercetătorilor de foarte multă vreme,

dar unele din misterele lor continuă şi astăzi să nu se lase

dezlegate.

Deoarece fiecare aşezare reprezintă un unicat atât ca

arhitectură cât şi ca poziţie, ele nu pot fi grupate decât după

persupusa lor vechime, în 4 categorii:

Prima categorie o reprezintă aşezările rupestre care

au fost săpate în sec.VI-IV î.Chr. şi refolosite în Feudalism. Datarea

ei s-a făcut după inciziile găsite pe pereţii acestor peşterişi care

reprezintă 12 pumnale tip Akinakes, 9 vârfuri de lănci şi 7 de

săgeţi.

A doua categorie o reprezintă aşezările săpate în

perioada paleocreştină, sec.III-IV e.n., pe ai căror pereţi s-au

păstrat incizate semnul peştelui şi crucea latină cu capetele

braţelor lăţite. Acestea sunt Peştera lui Iosif, Dionisie Torcătorul,

Patra Îngăurită (toate din satul Nucu), Gura Tătarilor (Colţii de Sus)

şi Aluniş ABC (sat Aluniş). Aceste peşeteri (toate săpate de mâna

omului) păstrează urme de locuire până la începutul secolului al

XIX-lea.

106

Page 107: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

În a treia categorie de locuinţe rupestre se înscriu

cele a căror datare nu poate fi coborâtă sub secolul al XIII-lea (din

lipsa unor elemente sigure de datare). Şi acestee peşteri au fost

folosite, chiar dacă cu intermitenţe, până la sfârşitul sec. al XVIII-

lea sau începutul sec. al XIX-lea. Acestea sunt: Agatonul Nou,

Bucătăria, Fundătura (sat Nucu) şi peştera din Culmea Pietrei (sat

Ruginoasa – Brăieşti).

Din a patra categorie de aşezări rupestre fac parte

cele ce nu pot fi datate până în prezent, datorită absenţei unor

elemente care să ajute la determinare vechimiinlor. Acest fapt se

datorează atât factorilor externi care au dus la degradarea

acestora, cât şi datorită intervenţiei ulterioare a oamenilor, care le-

au lărgit şi amenajat pentru locuire sau rugăciune.

În concluzie, în perioada de săpare şi locuire a aşezărilor

rupestre din Munţii Buzăului se întinde pe o perioada a două

milenii şi jumătate, constituind în acest fel o extraordinară dovadă

de continuitate a locuitorilor acestei zone în aceeaşi vatră de

locuire.

Dacă în perioada prefeudală aşezările rupestre au fost

folosite ca loc de revugiu şi de cult (fapt dovedit de numeroasele

inscripţii şi chiar documente medievale), în perioadele mai vechi,

scopul săpării şi existenţei lor nu este încă cunoscute. Cu atât mai

neclar şi mai misterios pare acest fapt după descoperirea în

peştera de la Aluniş a unei inscripţii care nu a putut fi descifrată

încă, deşi a fost cercetată cu cele mai noi mijloace cunoscute.

O altă caracteristică a unora dintre aşezări este

dimensiunea lor, uneori incredibil de mare. De exemplu peştera

din Vârful lui Dragomir (Gura Tătarilor) străbate versantul dintr-o

107

Page 108: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

parte în alta, având o înclinare de 10ş. Nu a putut fi explorată

decât pe o lungime de 40 m, datorită prăbuşirii provocată de

inundaţiile din 1975.

De existenţa unora din aceste aşezări se leagă şi unele

fapte din istoria neamului. În peştera de la Nenciuleşti (Casa

Hoţilor) s-au ascuns semenii după înfrângerea lor în bătălia de la

Sărata (Monteoru) în 1656.

Dar oricare ar fi fost destinaţia lor iniţială, oricare a fost

utilitatea lor de-a lungul vremii, astăzi aşezările rupestre din Munţii

Buzăului constitue o chemare irezistibilă pentru turiştii îndrăgostiţi

de mister, de istorie dar şi de frumuseţile naturale ale zonei.

Pe un traseu asemănător cu cel precedent se poate

ajunge la Colţi unde se află vestitul Muzeu al Chihlimbarului.

MUZEUL CHIHLIMBARULUI – COL Ţ I

EXCURSIE LA “PIATRA SOARELUI”

Traseu: Buzău – Cândeşti (17 km) – Măgura (30 km) –

Cislău (50 km)- Pătârlagele (60 km) – Colţi (70km).

Itinerar:

- auto pe DN 10 până la Pătârlagele, apoi pe DC 69

spre Colţi;

- CFR linia Buzăului – Nehoiaşu până la Pătârlagele sau

Valea Sibiciului, apoi auto sau pe jos până la Colţi.

În traseu vă recomandăm:

108

Page 109: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

CANDEŞTI – biserica din 1660, cu picturi de Nicolae

Grigorescu şi locul probabil al naşterii celebrului tablou

“Carul cu boi”;

SĂTUC – ramificaţie dreapta către Berca şi Vulcanii

Noroioşii;

MĂGURA – ramificaţie dreapta către Pârscov

(Casa memorială Vasile Voiculescu);

- Sarea lui Buzău – rezervaţie geologică;

- Bozioru – biserica din lemn (secolul al XVIII-lea);

- Nucu – aşezările rupestre;

CISLĂU: herghelia de cai de rasă;

COLŢI – ALUNIŞ (5 km): aşezările rupestre.

Turistul ajuns în Pătrlagele poate merge la Colţi, pe un

drum spre dreapta din DN 10, prin Valea Sibiciului, trecând prin

localităţile Sibiciu de Jos, Sibiciu de Sus, Valea Sibiciului. De la Colţi

se poate ajunge la Aluniş unde pot fi vizitate unele din vestitele

aşezări rupestre din judeţul Buzău.

De asemenea, pe Valea Buzăului se poate ajunge la

Măgura unde se află Muzeul Pietrei – muzeu în aer liber - şi

Mănăstirea Ciolanu într-un itinerariu intitulat “Călătorie într-o lume

a pietrei”.

Traseu: Buzău – Măgura (30km) – Fântâna lui Mihai (32

km) – Nifon (33 km) – Muzeul Pietrei – Tabăra de Sculptură (35 km)

– Tisău (36 km) – Grăjdana (40 km) – Cârlomăneşti (55 km) –

Verneşti (60 km) – Buzău (70 km).

- Itinerar auto pe DN 10 până la Fântâna lui Mihai după

care ramificaţie la stânga spre Tabăra de Sculptură şi Mănăstirea

Ciolanu până la Haleş. Din ramificaţie spre stânga până la

109

Page 110: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Verneşti pe DJ 10 D, apoi drumul se continuă spre Buzău pe DN

10.

În traseu vă recomandăm:

Fântâna lui Mihai – basorelief;

Nifon – schit şi sanatoriu;

Muzeul Pietrei – Fântâna Rece;

Mănăstirea Ciolanu;

Poiana Pinului – tabăra şcolară;

Haleş – biserică sec. al XIX-lea;

Grăjdana – ruine biserică sec. VII-lea;

Cârlomăneşti – ruine cetate dacică sec. II – I î.Chr.

Din Buzău, urmând DN 10 Buzău – Braşov, turistul

urmează Valea Buzăului în amonte, până la Fântâna lui Mihai,

basorelief din piatră ridicat de pietrarii din Ciuta şi de sculptorul

Gheorghe Comanîn memoria oştilor voievodului Mihai Viteazul.

De aici, spre stânga, un drum local urcă Dealul

Ciolanului, trecând pe la Nifon unde se află un schit cu hramul “Sf.

Pantelimon”. Drumul trece apoi pe la Muzeul Pietrei, un muzeu în

aer liber înfiinţat în anul 1978 lângă o fântână cioplită în piatră în

formă de cupă de meşterii locali. Aici au fost adunate unele din

cele mai reprezentative sculpturi realizate de-a lungul timpului de

cioplitori anonimi de pe Valea Buzăului.

Ajungem apoi la Tabăra de Sculptură Măgura. Aici, în

poienile Cetăţile Tisăului, a avut loc în anul 1970 prima ediţie a

taberei de scluptură, urmărind continuarea unei vechi tradiţii

locale; timp de 16 ani, au participat anual la această manifestare

câte 16 sculptori cu diferite stiluri de modelare a pietrei. Datorită

ineditului expunerii muzeistice în aer liber a sculpturilor şi

110

Page 111: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

frumuseţii zonei, Tabăra de Sculptură reprezintă un loc unic, fiind

cel mai mare ansamblu naţional de sculptură în aer liber din ţară.

În imediata vecinătate a Taberei de Sculptură Măgura se

află Mănăstirea Ciolanu, o mănăstire cu o bogată istorie şi aşezată

într-un cadru natural de excepţie.

Mănăstirea se află pe versantul sud-vetic al Dealului

Ciolanu, într-o poiană, fiind alcătuită din două biserici, un muzeu,

precum şi mai multe chilii. Biserica mică (mai veche), având

hramul “Sf. Gheorghe”, a fost construită după tradiţie de Doamna

Nega (soţia Domnitorului Mihnea Turcitul) la sfârşitul secolului al

XVI-lea iar după alte izvoare scrise biserica ar fi fost construită în

anul 1568 de Dumitru Ciolanu (boier transilvănean) împreună cu

doi boieri din Verneşti (Radu şi Dragomir Sorescu). Pictura biserice

datează din1860. Schitul s-a extins ulterior, episcopul Chesarie

construind în anul 1828 o biserică nouă, mai mare, cu hramul “Sf.

Apostoli”, pictată de Nicolae Teodorescu Pitarul (şeful şcolii de

zugravi de la Buzău). Biserica are de suferit de-a lungul timpului de

pe urma incendiilor şi a cutremurelor, fiind refăcută de fiecare

dată. Pictura a fost refăcută tot de către Nicolae Teodorescu şi de

nepotul său Gheorghe Tătărescu, precum şi de Nicolae Şolescu. Se

mai păstrează şi azi în biserica cae nouă o parte din pictura

originală realizată de Gh. Tătărescu şi N. Teodorescu

(catapeteasma şi câteva icoane). Între 1970 şi 1984, s-au construit

două părţi din careul de incintă care cuprinde mai multe case.

Aripa de sud adăposteşte şi muzeul în care se găsesc obiecte de

valoare artistică şi documentară: unelte casnice legate de

ocupaţiile localnicilor, manuscrise din sec. al XVI-lea şi al XVII-lea,

găsite la Ciolanu, inclusiv primele tipărituri ale Episcopiei Buzăului,

111

Page 112: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

icoane vechi, obiecte de cult. La Ciolanu au fost îmormântaţi, în

afară de vieţuitorii mănăstirii, şi unii episcopi ai Buzăului: Filotei,

Dionisie Romano, arhiereul Policarp, pictorul Nicolae Teodorescu.

Urmărind zona de contact a Subcarpaţilor cu Câmpia

Română şi apoi pătrunzând mai mult în aria colinară, se poate

desfăşura traseul Buzău – Pietrosele – Sărata Monteoru – Buzău

intitulat sugestiv “Drumuri în istorie”.

112

Page 113: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Mânăstirea Ciolanu

BUZĂU – PIETROASELE – SĂRATA MONTEORU

BUZĂU

“DRUMURI DE ISTORIE”

Traseu: auto pe DN 1 B (20 km), după comuna Ulmeni

ramificaţie spre Pietroasele pe DJ 203 L (5 km), apoi spre Izvorul

Dulce – Gura Sărăţii pe DJ 203 C şi spre Monteoru pe DC 47 (14 km

de Pietroasele). Din Monteoru se poate ajunge în Buzău pe DJ 203

G până la Popasul Mierlei de unde drumul continuă spre Buzău pe

DN 1 B (22 km de Monteoru).

În traseu vă recomandăm:

- Clondiru de Sus – necropolă sec.IX-X e.n;

- Pietroasa Mică - aşezare geto-dacică sec. IV-I î.e.n.;

- Izvorul Dulce – aşezare sec. IV-III î.e.n.;

- Pietroasele;

- Monteoru.

La 20 km de Buzău, pe DN 1 B, drumul se ramifică către

una din cele mai pitoreşti zone ale judeţului Buzău: comuna

Pietroasele, arie geografică încărcată de istorie,de legendă, de

mister, dăruită de Dumnezeu cu oameni harnici care au făcut din

zonă o adevărată gură de rai.

Localitatea este aşezată la poalele dealului Istriţa, unde

în 1837 a fost descoperit celebrul tezaur “Cloşca cu puii de aur”,

unde şi astăzi locuitorii sunt încredinţaţi că zona mai ascunde

numeroase comori dar care nu pot fi căutate datorită blestemului

de care localnicii sunt încredinţaţi că există şi le apără.

113

Page 114: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Descoperirea Cloştii cu puii de aur din 1837 a fost

urmată de o adevărată aventură.

Iniţial tezaurul cuprindea 26 piese din aur de cea mai

bună calitate şi avea încrustate în el o mulţime de pietre preţioase.

Găsit de 4 ţărani ce lucrau la exploatarea pietrei, tezaurul, atribuit

după ultimele cercetări meşterilor daci, dar şi cu piese de

provenienţă vizigotă, a aparţinut probabil acestora din urmă sau

romanilor care au ridicat aici un castru şi terme după recuperarea

Daciei în perioada 306-337 e.n. Ascuns de găsitori în podul unei

case, a trebuit în scurt timp să fie vândut unui antreprenor datorită

faptului că acea casă unde era ascuns trebuia să fie demolată. Dar

şi cumpărătorul nou l-a ascuns în malul râului Cânlău unde executa

un pod, cu gândul de a-l scoate mai târziu din ţară. Dar o viitură

puternică a rupt malul râului unde era ascuns, ajungând astfel în

posesia statului.

Dar epopeea acestuia nu se sfârşise. În 1917 este

depozitat la Moscova împreună cu tezaurul ţării unde a rămas

până în 1956. Dar la restituire, tezaurul mai cuprindea doar 12

piese, care se află acum la Muzeul Naţional.

Al doilea “tezaur” al zonei este viţa de vie, din care se

obţin renumite vinuri de Pietroasele medaliate la mai multe târguri

internaţionale. Aici se află o staţiune de cercetări viticole înfiinţată

în anul 1893, unde turiştii pot face degustări de vinuri într-o cramă

deosebit de frumoasă.

De la Pietroasele, pe un drum local se poate ajunge în

staţiunea Sărata Monteoru. Localitatea este aşezată la 86 m,

altitudine pe pârâul Sărata; îşi trage numele de la acesta, iar

114

Page 115: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

toponimicul “Monteoru” de la “montur” care este echivalent cu

“muntişor”, “muncel” deci un “munte mai mic”.

Apele minerale de la Sărata Monteoru, cunoscute în

trecut “Izvoarele sărate de la Monteoru”, au atras atenţia

specialiştilor din lumea medicală începând cu 1880, acestea fiind

puse în evidenţă odată cu săparea sondelor pentru exploatarea

petrolului.

Din 1929 se aplică la Monteoru procedeul de exploatare

a petrolului prin galerii. De pe platforma şi pereţii galeriilor săpate

în adâncime ca la o mină de cărbuni picură ţiţeiul care se scurge

într-un puţ colector adânc de peste 250 m. Procedeul de

exploatare este unic în Europa. Mina de petrol aflată şi astăzi în

funcţiune constitue una din principalele atracţii ale zonei.

Din 1880 Grigore Constantinescu Monteoru devine

proprietarul moşiei Sărata Ogrăzile şi continuă să cumpere şi alte

puţuri devenind proprietar exclusiv al exploatărilor de petrol din

zona Monteoru.

În anul 1890 medicul francez Guyenot din Paris, studiind

apele minerale de le Monteoru, l-a îndemnat pe Grigore

Constantinescu Monteoru – proprietarul terenurilor – să facă un

stabiliment de băi. Construcţia acestuia a început în 1883 după

planurile inginerului Eduard Honzik.

Cu ocazia săpăturilor pentru începerea lucrărilor de

construcţii, acesta descoperă unul din cele mai mari complexe

arheologice cu aşezări şi cimitire care atestă o locuire

neântreruptă pe aceste locuri din Neolitic până în sec. XII î.Chr..

Este denumită “Cultura Monteoru”.

115

Page 116: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Stabilimentul de băi construit era dotat modern cu

hoteluri, parc şi restaurant, asigurat cu apă potabilă şi

electricitate. Se mai adaugă apoi un spital, poştă şi se face drum

de acces la şoseaua naţională. Construcţiile au durat până la

primul război mondial când au fost distruse aproape total, stare

care a persistat până în preajma celui de-al doilea război mondial

când este din nou distrusă. După 1955 se începe refacerea

acesteia construindu-se treptat actuala bază de agrement.

Staţiunea atrage mulţi turişti datorită factorilor naturali,

dar şi datorită altor atracţii. Factorii naturali terapeutici sunt

reprezentaţi în principal de:

- Numeroasele izvoare cu ape minerale concentrate,

clorurate, iodurate, bromurate, sodice, calcice, magnezice,

sulfuroase, hipertone;

- Nămolul mineral;

- Bioclimatul sedativ de cruţare.

În prezent, aici există un ştrand cu apă sărată, care

împreună cu factorii de climă sporesc atractivitatea zonei.

La Monteoru, la altitudinea de 200-275 m, se află Parcul

dendrologic – o pădure de cca. 2 ha., deosebită prin varietatea

sspeciilor forestiere; se întâlnesc aici specii exotice din China,

Japonia şi America de Nord: ginkgo, bujorul de mare, simbovina

americană, castanul cu flori galbene precum şi alte specii care

dau zonei, prin coloritul florilor şi frunzelor, un aspect deosebit.

Sărata Monteoru este o staţiune care dispune de

numeroase facilităţi de cazare, servire a mesei şi divertisment:

hoteluri, camping, bungalow, unităţi de cazare agroturistice,

restaurante, baruri, teren de sport, precum şi bază de tratament.

116

Page 117: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

În circuitul turistic pot fi atrase şi numeroase festivaluri

de muzică populară desfăşurate în aria subcarpatică buzoiană,

printre care se numără cel de la Bisoca, Cozieni, Colţi, Meledic,

Pătârlagele.

Bisoaca

“PE PLAIURI BISOCENE”

în a treia duminică din luna august

Traseu: Buzău – Săpoca – Cernăteşti – Vintilă Vodă -

Bisoca.

Măteşti (11 km); o biserică de la 1692;

Cernăteşti (19 km): urme arheologice ale unor

vechi aşezări omeneşti (cetăţuie din epoca bronzului);

- ramificaţie (din zona Cernăteşti – Aldeni) către

rezervaţia “Dealu cu liliac” şi spre Vulcanii Noroioşi;

Vintilă Vodă (42 km): ruinele cetăţii Vintilă Vodă din

sec. al XV-lea, case ţărăneşti din sec. al XX-lea; în

apropiere de Vintilă Vodă se află şi ruinele cetăţii

Menedic (sau Meledic); din Vintilă Vodă se poate

ajunge la Mânzăleşti, Lopătari şi mai departe la Terca

(zonă în care se află “Focul viu”);

Bisoca: în se află Pădurea Lacuri şi Pădurea Bisocăi.

Cozieni

“TARGUL TRADIŢIONAL DE SFANTA MARIA”

117

Page 118: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

pe data de 15 august, de Sfânta Maria

Traseu: Buzău – Verneşti – Cândeşti – Măgura – Pârscov

– Cozieni.

Auto: pe DN 10 Buzău – Braşov până la Măgura, apoi pe

drum local (la dreapta) peste râul Buzău până la Cozieni

pe valea Bălănesei.

Verneşti (10 km): loc de plecare în excursii pe

valea Nişcovului (putând fi vizitată mănăstirea

Barbu în satul Leicuieşti – comuna Tislău) şi mai

departe pe dealul Ciolanu spre mănăstiria Ciolanu

şi Tabăra de sculptură Măgura;

Cândeşti (17 km): biserica din 1660, cu pictuiri de

Nicolae Grigorescu;

Sătuc (20 km): ramificaţie spre dreapta (peste râul

Buzău) către Berca şi Vulcanii Noroioşi;

Unguriu (22 km): mănăstire din sec. al XVII-lea;

Măgura (30 km): punct de plecare spre Muzeul

Pietrei (în aer liber), Tabăra de sculptură în aer

liber Măgura şi Mănăstirea Ciolanu unde se

păstrează picturi de Gheorghe Tătărescu şi Nicolae

Teodorescu;

Pârscov: se poate vizita Casa memorială Vasile

Voiculescu; în apropiere se află: “Sarea lui Buzău”,

“Blocurile de calcar” şi “Stânca conglomerat”

(situate în valea Buzăului, în zona satelor Bădila şi

Ruşavăţ) şi care împreună formează o rezervaţie

paleontologică - geologică;

118

Page 119: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Din Cozieni se poate ajunge la Bozioru (şi de aici la

Fişici – unde se găsesc izvoare minerale - şi la

aşezările rupestre din zona Nucu).

Colţi

“FLOARE DE COLŢI’’

în adoua duminică din luna iulie

Traseu: Buzău – Verneşti - Cândeşti – Măgura –

Cislău – Pătârlagele – Colţi.

Auto: DN 10 Buzău până la Pătârlagele, apoi spre

drepta peste râul Buzău spre Colţi (pe valea

Sibiciului).

C.F.R.: linia Buzău – Nehoiaşu până la Pătârlagele.

CANDEŞTI – biserica din 1660, cu picturi de

Nicolae Grigorescu şi locul probabil al naşterii

celebrului tablou “Carul cu boi”;

SĂTUC – ramificaţie dreapta către Berca şi

Vulcanii Noroioşii;

MĂGURA – ramificaţie dreapta către Pârscov

(Casa memorială Vasile Voiculescu);

- Sarea lui Buzău – rezervaţie geologică;

- Bozioru – biserica din lemn (secolul al XVIII-lea);

- Nucu – aşezările rupestre;

CISLĂU (48 km) – herghelia de cai de rasă;

PĂTARLAGELE (56 km) – din Pătârlagele se

poate ajunge (în continuare pe DN10)la Nehoiu

119

Page 120: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

şi mai departe spre Siriu, unde se află un lac de

acumulare.

COLŢI (70 km) – se poate vizita Muzeul

Chihlimbarului; de la Colţi se poate ajunge pe jos

la Aluniş (5 km de Colţi) unde se pot vizita o

parte din vestigiile rupestre buzoiene.

Meledic – Mănzăleşti

“FESTVALUL SLĂNICULUI”

în a treia duminicădin luna iulie

Traseu: Buzău – Săpoca – Cernăteşti – Vintilă Vodă -

Mânzăleşti.

Măteşti (11 km): o biserică de la 1692:

Cernăteşti (19 km): urme arheologice ale unor vechi

aşezări omeneşti (cetăţuie din epoca bronzului);

- ramificaţie (din zona Cernăteşti – Aldeni) către

rezervaţia “Dealul cu liliac” şi spre Vulcanii Noroioşi;

Vintilă Vodă (42 km): ruinele cetăţii Vintilă Vodă din

sec. al XV-lea, case ţărăneşti din sec. al XX-lea; în

apropiere de Vintilă Vodă se află ruinele cetăţii

Menedic (sau Meledic);

- ramificaţie spre Bisoca de unde se poate ajunge la

Pădurea Lacuri şi Pădurea Bisocăi;

120

Page 121: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

În apropiere de Mânzăleşti se află “Piatra albă” (Grunj),

un martor de eroziune din sare, aflat în albia Slănicului, la

confluenţa cu pârâul Jghiab.

La Mânzăleşti pot fi văzute case cu arhitectură

tradiţională din sec. al XX-lea, iar în apropiere se află muntele de

sare şi Platoul Meledic (unde se desfăşoară Festivalul Slănicului),

precum şi peştera Mânzăleşti (momentan cu intrarea blocată).

Pătârlagele

„TARGUL CUCULUI”

în prima duminică Paştele ortodox

Traseul: Buzău – Verneşti – Măgura – Cislău –

Pătârlagele.

Auto: DN 10 Buzău – Braşov.

C.F.R.: linia Buzău – Nehoiaşu.

Verneşti (9 km): ramificaţie stânga pe valea

Nişcovului, spre Mănăstirea Bradu, spre Dealul

Ciolanu (Tabăra de sculptură Măgura, Mănăstirea

Ciolanu);

Cândeşti (15 km): biserica de la 1660 cu picturi de

Nicolae Grigorescu;

Sătuc: ramificaţie dreapta spre Berca, Vulcanii

Noroioşi, Mănăstirea Răteşti;

121

Page 122: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Unguriu (22 km): mănăstirea din sec. al XVII- lea;

Măgura: ramificaţie dreapta spre Pârscov (Casa

memorială Vasile Voiculescu), Bozioru (zona

Vestigiilor Rupestre) şi spre “Sarea lui Buzău”; în

dreptul basoreliefului ridicat în memoria oştilor lui

Mihai Viteazul, ramificaţie stânga căte Muzeul Pietrei,

Tabăra de sculptură Măgura, Mănăstirea Ciolanu;

Cislău (48 km): bisericva fostei mănăstiri Cislău

(1569), herghelia de cai de rasă.

4.3. Circulaţia turistică în Subcarpaţii Buzăului

Element definitoriu al fenomenului turistic, alături de

potenţialul turistic şi de structurile de primire (baza tehnico-

materială), circulaţia turistică antrenează temporar segmente

considerabile din populaţie, persoane de toate vârstele şi din cele

mai diferite categorii sociale, reflectând în mod direct modalităţile

şi nivelul valorificării potenţialului turistic natural şi antropic.

Evoluţia principalilor indicatori ai circulaţiei

turistice

Activitatea în această ramură nu poate fi

caracterizată printr-un singur indicator, ci printr-un sistem de

indicatori cu conţinut complex. După forma de exprimare (numărul

turiştilor, numărul înnoptărilor etc.), aceştia se pot grupa în unităţi

naturale, natural - convenţional şi valorice (lei, valută).

122

Page 123: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Toţi indicatorii ce caracterizează activitatea de turism se

pot determina sub forma de indicatori absoluţi (globali) şi relativi.

În perioada ultimilor ani (1993-1998), circulaţia turistică

din judeţul Buzău a avut o evoluţie asemănătoare cu cea de la

nivelul întregii ţări, o scădere continuă până în 1998, cauzată de

situaţia economică şi politică specială pe care o traversează ţara

noastră în această perioadă.

a. În ceea ce priveşte evoluţia numărului de persoane

cazate4 pe perioada 1992-1997, situaţia se prezintă ca în tabelul

nr. 5.8.

Aşa cum se poate observa, numărul total al turiştilor a

înregistrat, în perioada analizată, o scădere accentuată, cu circa

40 %, în ritm mediu anual de 10%.

Această evoluţie este rezultatul schimbărilor social-

economice cu consecinţe asupra nivelului de trai şi, implicit, a

posibilităţilor de a face turism.

Evoluţia numărului de turişti străini înregistrează la

început (1994) o scădere, datorită, mai ales situaţiei politice din

ţara noastră, apoi o uşoară creştere către 1997.

______________4***-În numărul acestora se includ toate persoanele (români şi străini) care călătoresc în afara localităilor în care îşi au domiciliul stabil pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi petrec cel puţin o noapte într-o unitate de cazare turistică în zonele vizitate din cadrul judeţului, motivul principal al călătoriei fiind altul decât acela de a desfăşura o activitate lucrativă în zonele vizitate.

TABELUL NR. 9

Evoluţia numărului de turişti cazaţi 5 în perioada 1993-1998

Străini Români

123

Page 124: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Totalturişti

Indice de

dinamică

Persoane cazate

%din

total

Indice de

dinamică

Persoane cazate

%din

total

Indice de

dinamică

1993

447569 100,0 4125 3,1 100,0 128622 96,9 100,0

1994

117594 88,6 1924 1,6 46,6 115670 98,4 90,0

1995

102371 77,1 2327 2,3 56,4 100044 97,7 77,8

1996

79717 60,1 2477 3,1 60,0 77240 96,9 60,1

1997

65772 49,5 2349 3,6 57,0 63423 96,4 49,3

1998

80155 60,4 2382 3,0 57,7 77773 97,0 60,5

5***-Ministerul Turismului - Date Statistice 1993-1998

TABELUL NR. 10

Turişti cazaţi în unităţi de cazare

-nr.persoane-

Anul Tipul unităţii TOTAL

Hotel Han şi Motel

Tabără

Camping

Vila turistic

ă1993 83033 39804 4687 787 4436 112747

1994 95235 16641 3021 410 2287 117594

1995 82231 12835 4327 373 2605 102371

1996 65595 9279 4136 175 532 79717

1997 55547 4924 4274 397 630 65772

1998 66910 5246 6488 991 520 80155

În intervalul de timp considerat (1993-1998) se remarcă

o creştere a preferinţelor turiştilor pentru cazarea în unităţile

124

Page 125: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

hoteliere (83% în 1998) şi scădere pronunţată a cererii pentru

hanuri şi moteluri (6,6 % în 1998) şi pentru vilele turistice (0,7 în

1998). Aceeaşi tendinţă, de uşoară scădere, se remarcă în cazul

taberelor (8,1 % în 1998) şi o uşoară creştere în cazul camping-

urilor (1,2 în 1998).

Aceste tendinţe îşi găsesc explicaţia în preţurile

practicate la nivelul hotelurilor, comparativ cu cele din cadrul

unităţilor tip vila turistică, de multe ori neexistând o concordanţă

între calitatea serviciilor oferite şi preţurile practicate.

Situaţia în staţiunea balneo-climaterică Monteoru,

conform surselor din cadrul S.C. Monteoru S.A. se prezintă astfel

(tabelul nr.11.).

___________6***-Buletin Statistic - Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău - 1998

TABELUL NR. 11

Numărul turiştilor cazaţi în unităţile S.C. MONTEORU S.A.

nr. persoane-

Nr. turişti

Anul de referinţă1994 1995 1996 1997 1998

TOTAL 14047 4708 5584 5212 4886Români 13998 4708 5584 5212 4886Străini 49 - - - -

Pe fondul unei insuficiente mediatizări a produsului

turistic oferit de această societate, a condiţiilor inadecvate de

servire a mesei şi de tratament, a unui pachet de servicii de

agrement slab prezentat, se remarcă o scădere accentuată a

numărului de turişti cazaţi. Astfel, numărul acestora în 1994 faţă

125

Page 126: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

de 1993 scade cu 66,4 % în 1995 cu 60,2% în 1996 cu 63 % , iar în

1997 cu 65,2 %.

Dacă în 1993 se înregistrează 49 de turişti străini cazaţi

în aceste unităţi, după acest an staţiunea devine de interes

exclusiv naţional.

Grafic nr.3

126

Page 127: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Evoluţia numărului de persoane cazate în staţiunea

Monteoru nu are aceeaşi tendinţă de scădere ca şi la nivelul

întregului judeţ. Astfel, dacă în 1994 staţiunea găzduia 12 % din

totalul turiştilor, în 1995 aici erau cazaţi 5,5 % dintre

aceştia, în 1996 6%, în 1997 6,2 %, iar în 1998 7,2%.

b. Un alt indicator ce permite caracterizarea circulaţiei

turistice este şi numărul de înnoptări. Înnoptarea este intervalul de

24 de ore pentru care turistul beneficiază de găzduire în unitatea

turistică, indiferent de durata de şedere efectivă. Numărul

înnoptărilor la nivelul judeţului Buzău a înregistrat o scădere în

1998 (273 mii zile-turist) faţă de 1993 (276 mii zile/turist) (vezi

tabelul nr. 5.11.). Evoluţia acestui indicator pe perioada 1993-1998

se prezintă1 astfel :

TABELUL NR. 12

Evoluţia numărului de înnoptări 7 în perioada 1992-1997

- mii - zile turist -Înnoptăr

iStrăini Români

Înnoptări % Înnoptări %1992 276 22 8,0 254 92,01993 263 9 3,4 254 96,61994 252 10 4,0 242 96,01995 190 10 5,2 180 94,81996 161 11 6,9 150 93,11997 213 15 7,0 198 93,0

127

Page 128: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Sursa______7***-Buletin Statistic - Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău - 1998

Se observă şi aici tendinţa de scădere anuală a

numărului de înnoptări, mai ales pentru turiştii români, însă în

perioada 1997-1998 are loc o mică creştere a numărului de

înnoptări.

Astfel, numărul de înnoptări în anul 1998 reprezintă 77%

din cele înregistrate la nivelul anului 1993, înregistrându-se un

ritm mediu de scădere de 5%.

TABELUL NR. 13

Înnoptările în unităţile de cazare pe tipuri de unităţi 8 în

perioada 1993-1998

-nr.zile-turist-

Anul Tipul unităţii TOTAL

Hotel Hanuri şi

moteluri

Vila turistic

a

Camping

Tabere de

elevi199

311488

021630 39240 8310 91940 27600

0

1994

108003

14397 48710 6760 85130 26300

0

1995

100370

10119 56720 9790 73001 25000

0

1996

86730 6510 54000 6478 36282 19000

0

128

Page 129: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

1997

60320 4278 61531 - 34871 16100

0

1998

73900 5620 71290 - 62190 21300

0

Ponderea marea a taberelor în totalul înnoptărilor se

explică prin faptul că în aceste unităţi sunt organizate tabere

pentru elevi şi preşcolari, cantonamente ale sportivilor.

De-a lungul perioadei analizate, înnoptările în unităţile

hoteliere manifestă o tendinţă de scădere (35 % din totalul

înnoptărilor în 1998), în timp ce ponderea vilelor turistice creşte

(33,4 % în 1998) ca urmare a practicării mai intense a turismului

pentru tratament (unităţile tip vilă turstică se concentrează în

staţiunea Monteoru).

Din anul 1997 nu se mai înregistrează înnoptări ale

turiştilor în cabane şi camping-uri, ca urmare a închiderii acestora

pentru reparaţii sau în urma schimbării destinaţiei.

c. Un alt indicator ce trebuie avut în vedere este

durata medie a

sejurului care se calculează ca raport între numărul total şi

numărul de turişti.

Acest indicator, alături de cel al numărului turiştilor

cazaţi în unităţile de cazare turistică, oferă informaţii mai complete

în legătură cu amploarea activităţii turistice desfăşurate pe

teritoriul judeţului Buzău, generând efecte economice direct

proporţionale cu mărimea sa.

129

Page 130: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Astfel în perioada 1993-1998, durata medie a sejurului a

înregistrat următoarele valori (tabelul nr.14.) :

TABELUL NR. 14

DURATA MEDIE A SEJURULUI ÎN PERIOADA 1993-1998

-zile-

1993 1994 1995 1996 1997 1998Sejur mediu

din care străini2,15,3

2,24,7

2,54,3

2,34,0

2,44,7

2,76,3

Evoluţia duratei medii a sejurului în perioada 1993-1998

pe teritoriul judeţului, a înregistrat o creştere de la 2,1 zile în 1993

la 2,7 zile în 1998, fenomen explicat prin creşterea numărului de

înnoptări în staţiunea balneo-climaterică Monteoru, pe timpul verii,

unde sunt prezenţi factorii de cură.

d. Coeficientul de utilizare a capacităţii (grad de

ocupare) reflectă

utilizarea ofertei într-o perioadă determinată, adică nivelul

activităţii în reţeaua de cazare turistică în funcţie de capacitatea

instalată.

Se determină ca fiind raportul între numărul înnoptărilor

dintr-o anumită perioadă şi capacitate totală în funcţie*

determinată pentru acelaşi interval

de timp.

În România, în anul 1998 se înregistrează o scădere a

coeficientului de utilizare a capacităţii turistice, la 46,7 % cu 19,3

% mai îuţin decât în 1993.

130

Page 131: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

TABELUL NR. 15

Gradul de ocupare a capacităţii 8 în perioada 1992-1998 în

România şi în judeţul Buzău

- % -

Anul România Buzău1992 66,0 62,51993 67,1 51,81994 59,3 44,91995 49,8 25,51996 46,7 27,01997 47,3 31,7

Din situaţia comparativă se observă că judeţul Buzău

înregistrează valori mai mici ale coeficient de utilizare a capacităţii

turistice.

Cu toate că valoarea coeficient de utilizare a capacităţii este mai mică, în ansamblu, judeţul Buzău înregistrează o creştere a acestui indicator. Deşi, din 1993 tendinţa este de scădere, în anul 1996, valoarea coeficientului de utilizare a __________*-Capacitatea în funcţiune=volumul locurilor de cazare deschise efectuv-zilnic,fluxul turistic (locuri-zile)8***-Buletin Statistic-Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău-1998;Anuarul Statistic al României

capacităţii turistice creşte ajungând în 1998 la 31,7 % ceea ce

reprezintă o creştere cu 6,2 % faţă de 1996.

Cei patru indicatori prezentaţi relevă fiecare aceeaşi

tendinţă menţionată anterior. Gradul de ocupare cunoaşte o

îmbunătăţire în anu1 1996 faţă de 1994 ca şi sejurul mediu.

131

Page 132: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

5. POSIBILITĂŢI ŞI DIREC Ţ II DE VALORIFICARE A

POTEN Ţ IALULUI TURISTIC

Obiectiv strategic global, cu o finalitate economică

importantă, valorificarea superioară a potenţialului turistic al ţării

noastre şi implicit al zonei studiate, presupune o corelare

sistematică a politicilor de dezvoltare şi modernizare din mai multe

ramuri economice care sprijină şi influenţează direct şi imediat

evoluţia industriei turistice.

Pentru realizarea acestui obiectiv se impune

modernizarea infrastructurii generale şi turistice ca pârghie

principală în facilitarea accesului către zonele de interes turistic,

dar şi ca măsură care sporeşte calitativ confortul şi protecţia

turiştilor, siguranţa comunicării şi asigurarea asistenţei tehnice şi

sanitare în timpul călătoriei.

Pentru zona subcarpatică buzoiană modernizarea

infrastructurii – în special a celei turistice – se impune cu prioritate

în staţiunea balneo-climaterică Sărata Monteoru.

Surse din cadrul “Centrului pentru Promovare şi

Dezvoltare a Turismului” din Buzău, afirmă că pentru următorii ani

se au în vedere îmbunătăţiri ale bazelor de cazare, alimentaţie,

agrement, tratament, etc. după cum urmează :

5.1 Cazarea.

În prima etapă, până în anul 2000, se vor urmări :

132

Page 133: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

- modernizarea unităţilor de cazare, atât a construcţiilor vechi

(vilele), cât şi a celor noi ;

- lucrări de modernizare de mai mică sau mai mare amploare

vizând ridicarea gradului de confort ;

- modernizarea camping-ului Monteoru prin înlocuirea căsuţelor şi

realizarea unor bungalow-uri şi amenajarea unei platforme pentru

campare ;

- modernizarea holurilor de recepţie ale hotelurilor Ciuhoiu, Parc,

amenajarea unor spaţii comune prin reorganizarea unor camere în

acest sens.

În etapa ulterioară (după anul 2000), se poate avea în

vedere construirea unui hotel cu circa 200 locuri, dotat cu

restaurant, club de agreement şi cu o mini bază de tratament.

5.2 .Alimentaţia

Problema deosebită este şi modernizarea unităţilor de

alimentaţie care trebuie

să prevadă, pe lângă îmbunătăţirea confortului şi dotării acestora

şi reprofilarea unora dintre ele în profil dietetic sau cu specific:

rotisserie, lacto-bar, ceainărie, restaurant dietetic etc.

Printre unităţile propuse entru modernizare în prima etapă

se include

cantinele-pensiune, la care este necesară refacerea fnisajelor

exterioare, redotarea bucătăriilor etc.

5.3 . Tratamentul .

Modernizarea şi dezvoltarea mijloacelor de tratament

presupun:

-refacerea sistemului ethnic de exploatare de la izvoarele 1 şI 2 cu

echipamente noi, rezistente la coroziune:

133

Page 134: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

- îmbunătăţirea sub aspect ethnic a captării izvoarelor 4, 5 şi 6:

- refacerea perimetrelor de protecţie sanitară la toate sursele

balneo-mnerale de tratament.

- modernizarea instalaţiilor de tratament balneo-medical şi

scoaterea din circuit a celor uzate:

- valorificarea apelor minerale în vederea realizării unui sanatoriu

pentru copii cu afecţiuni hepato-biliare.

Realizarea acestei baze de tratament presupune şi

existenţa unei surse

de apă minerală care să asigure substanţa minerală terapeutică. În

acest scop este necesară forarea unei sonde de mare adâncime, în

perimetrul prevăzut pentru amplasamentul bazei de tratament.

În scopul atragerii unor categorii noi de clientelă se

poate avea în

vedere amenajarea unui centru de frumuseţe bazat pe gimnastică

de întreţinere, saună, tratamente cosmetice, etc.

5.4. Agrementul. În scopul dezvoltării dotărilor de

agreement, se pot avea în

vedere :

- realizarea unui complex de agreement în zona parcului, care să

cuprindă : biblioteca, săli de jocuri, discotecă, etc. ;

-amplasarea unor mese de beton pentru tennis în apropierea

terenurilor de sport existente ;

-amenajarea unui teren de joacă pentru copii.

5.5 Infrastructura şi dotările tehnico-edilitare vor avea în

vedere finalizarea

134

Page 135: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

reţelei de alimentare cu apă existente şi extinderea ei, extinderea

reţelei de canalizare, centrala termică şi modernizarea căilor de

acces spre această zonă.

5.5.1 . Resurse turistice nevalorificate

Aşa cum am arătat, zona Subcarpaţilor Buzăului este

deosebit de

bogată în resurse naturale dar şi antropice. Din multitudinea

obiectivelor turistice existente aici, unele dintre ele sunt

nevalorificate iar altele sunt doar parţial valorificate.

Un exemplu îl constituie fenomenele carstice din platoul

Meledic care din lipsa unei baze tehnico-materiale adecvate (în

zonă există doar câteva pensiuni la Lopătari şi Mânzăleşti) şi a unei

slabe mediatizări sunt cunoscute foarte puţin de către potenţialii

turişti.

La fel se întâmplă şi cu “Focul viu” de la Lopătari, un

fenomen

deosebit de interesant şi de atractiv dar mai puţin cunoscut de

către turiştii din afara limitelor judeţului, sau cu “martorul de

eroziune de la Grunj”.

Rămânând în sfera potenţialului turistic natural, putem

afirma că în

rândul resurselor turistice nevalorificate din zonă se pot înscrie şi

izvoarele minerale care apar în raza localităţilor Nehoiu, Fisici,

Nifon, Lopătari. Existenţa acestora este puţin cunoscută chiar şi de

locuitorii judeţului Buzău, importanţa lor fiind una strict locală.

135

Page 136: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

Potenţialul turistic al vegetaţiei dezvăluie şi el câteva

resurse turistice

mai puţin valorificate cum ar fi de exemplu “Rezervaţia botanică

Lacul Manta.

Referindu-ne la potenţialul turistic antropic – deosebit de

bogat în

această zonă - trebuie încă o dată menţionat că Subcarpaţii

Buzăului constituie leagănul “Culturii Monteoru” cu vestigii în tot

acest spaţiu geografic.

De asemenea, nu trebuie uitat faptul că aici a fost

descoperit faimosul

tezaur “Cloşca cu puii de aur”. Dacă la aceasta mai adăugăm şi

faptul că zona dispune de întinse podgorii care au dat naştere

vinurilor superioare de aici, putem spune că această zonă se

constituie ea însăşi într-un adevărat “Tezaur” al turismului buzoian

şi al întregii ţări, faima acestei regiuni putând merge chiar şi peste

hotare.

Pentru aceasta se pot realiza documentare care să

includeă imagini ale

întinselor podgorii, imagini ale “Staţiunii de cercetări viticole”,

precum şi referiri şi imagini ale mult controversatului tezaur

“Cloşca cu puii de aur”.

Casele memoriale din zonă, importante prin faptul că au

aparţinut unor

valorişi artişti care au crescut, au studiat sau au creat pe

meleaguri buzoiene – ex.: Vasile Voiculescu – la Pârşcov - sunt de

asemenea resurse turistice mai puţin valorificate şi se impune a fi

integrate în programele turistice efectuate în zonă.

136

Page 137: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

În aceeaşi situaţie se găsesc şi cele două muzee în ţara

noastră : Muzeul

Chihlimbarului” de la Colţi şi Muzeul Pietrei – în aer liber – de la

Măgura.

Unicitatea acestor muzee ar trebui să le situeze printre

cele mai vizitate

muzee din ţară şi totuşi, slaba mediatizare, lipsa unor dotări

corespunzătoare, neincluderea lor în cadrul unor programe

turistice de anvergură au făcut ca aceasta să rămână încă la

stadiul de deziderat.

Puţini turişti ştiu faptul că zona este deţinătoarea

singurului loc din ţară

unde petrolul se extrage prin galerii – în sonda-mină de la Sărata

Monteoru, iar valoarea etnografică deosebită a Buzăului este de

asemenea puţin cunoscută.

5.5.2 . Promovarea unor forme de turism

Judeţul Buzău dispune încă de resurse turistice

nevalorificate,

considerate a genera noi forme de turism : turism de vânătoare,

turism cultural, turism itinerant, agroturism, turism de congrese,

turismul “verde” şi ecoturismul.

Agroturismul şi turismul rural au luat un mare avans în

ultimii ani pe

plan internaţional, când s-a constatat o deplasare a interesului

spre turismul rural practicat individual sau în grupuri mici. Cererea

pentru produsul turistic românesc (vacanţa în satele turistice din

137

Page 138: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

România) este deosebit de ridicată în ţările scandinave şi în ţările

Europei de Vest. Dezvoltarea turismului rural şi a structurilor

complemementare ar putea contribui astfel la dinamizarea ofertei

turistice româneşti pe piaţa internă şi pe piaţa internaţională. De

aceea se impune integrarea în structurile europene ca o necesitate

a înscrierii ofertei turistice în oferta comună europeană pentru a se

realiza internaţionalizarea turismului românesc.

Agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri şi

servicii

oferite de gospodăria ţărănească spre consumul persoanelor, care

pe o perioadă determinată vin în mediul rural pentru relaxare,

odihnă şi agrement, cure terapeutice, tranzacţii sau afaceri, pentru

satisfacerea unui hobby, iniţiere în arta meşteşugurilor

tradiţionale, pentru studii şi documentare, precum şi alte activităţi

specifice.

Sate numeroase din judeţul Buzău ar putea să înscrie

turismul rural şi

agroturismul în cadrul politicii de dezvoltare locală pe viitor.

Turismul rural pune în valoare imensul potenţial natural, cultural şi

uman al acestor sate, pe baza căruia se pot elabora şi promova

produsele turistice la nivel local, regional, naţional şi chiar

internaţional.

Dezvoltarea rurală integrată prin turism presupune

participare activă a

populaţiei la operaţiunile turistice de primire şi animaţie ce trebuie

efectuată conform unui proiect colectiv de dezvoltare.

Turismul rural răspunde unui nume mare de motivaţii de

călătorie ale

138

Page 139: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

turiştilor cum ar fi : petrecerea vacanţei într-un alt mod, favorabil

contractului cu natura, întoarcerea la origini, convieţuirea,

cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor localnicilor, cunoaşterea florei

şi a faunei, stabilirea unor relaţii afective cu locuitorii satelor,

posibilitatea consumării unor alimente proaspete şi de calitate,

dezvoltarea relaţiilor om-natură, descoperirea de noi locuri şi

oameni, conştientizarea nevoii de a duce o viaţă sănătoasă,

căutarea liniştei, interes faţă de alimentaţia naturală şi raţională.

Spaţiul rural reprezintă o rezervă de bogăţii naturale

fundamentale şi de

structuri sociale de primire. Orăşenii consideră că ele trebuiesc

păstrate şi salvate de poluare şi distrugere.

Ecuaţia fundamentală a turismului rural - cazare la fermă

- vacanţă

petrecută în sat - petrecerea timpului liber în spaţiul rural.

Cererea pentru vacanţele petrecute la fermă este foarte

mare, în

occident încât oferta riscă să deprecieze calitativ. Aceasta este

marea problemă a agroturismului, care nu poate fi definit printr-un

statut juridic sau un navel al veniturilor, dar care trebuie să rezulte

dintr-o primire şi un cadru particular în spaţiul rural.

5.5.2.1.Aspecte ale turismului rural în

Subcarpaţii Buzăului

Zona subcarpatică buzoiană este foarte pitorească şi

impresionează prin

139

Page 140: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

existenţa unor obiective unice în Europa (peştera în sare de la

Meledic, vulcanii noroioşi, vestigiile rupestre, sonda-mină de petrol

de la Sarata Monteoru).

Turismul rural cu valenţe culturale, ecologice şi odihnă în

cadrul

naturii, departe de aglomeraţiile urbane câştigă tot mai mulţi

adepţi.

În reţeaua turismului rural din această zonă subcarpatică

intră pensiuni

amplasate în locuri nepoluate, cu peisaje caracteristice zonelor

colinare, turiştii având ocazia unor excursii relaxante.

În această zonă, gospodările care practiceă turismul

rural sunt :

- 10 pensiuni la Monteoru ;

- 2 pensiuni la Heleş ;

- 4 pensiuni la Sasenii Noi ;

- 6 pensiuni la Colţi şi Pătârlagele ;

- 4 pensiuni la Gura Teghii ;

- 6 pensiuni la Nehoiu ;

- 2 pensiuni la Tisău ;

- 1 pensiune la Meledic ;

- 20 posibilităţi de cazare la Mănăstirea Ciolanu.

Importanţa este creşterea confortului din case şi

diversificarea

programelor tematice propuse turiştilor.

Turismul rural reprezintă o soluţie pentru forţa de

muncă, pentru

140

Page 141: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

dezvoltarea locală, întreţine meşteşugurile, susţine producţia

agricolă, deschide spiritele şi face să evolueze mentalităţile. De

asemenea reprezintă o modalitate de dezvoltare echilibrată, de

protecţie şi valorificare a patrimoniului respectiv.

Urmează a fi identificate şi alte gospodării din judeţ şi

sprijinite în

vederea omologării pentru practicarea turismului rural.

5.5.2.2.Turismul cultural – itinerant

Datorită faptului că pe teritoriul judeţului se dezvoltă o

vastă reţea

rutieră DN 10 (Buzău – Braşov), E 85 (Buzău – Rm.Sărat), DN 22

(Rm.Sărat – Balta Albă), E 20 (Buzău – Bucureşti) – mulţi turişti

tranzitează zona spre destinaţii turistice mai îndepărtate. Prin

realizarea unor programe de punere în valoare a potenţialului

turistic de care dispune judeţul Buzău, se poate realiza deturnarea

fluxurilor turistice şi transformarea turismului de transit în turism

itinerant.

Judeţul Buzău dispune de un număr mare de valori

culturale, din care

doar o parte au fost atrase în circuitul turistic – monumente

arhitecturale dn secolele XVI, XVII din municipiul Buzău, Complexul

Brâncovenesc, Palatul Comunal, monumente de artă

contemporană, muzee, case memoriale. Pentru înscrierea acestora

în circuitul turistic o problemă de maximă importanţă o constituie

conservarea şi restaurarea acestor valori.

141

Page 142: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

O bază materială a cazării complexă, diversificată

(hoteluri în Buzău,

hanuri, moteluri şi camping-uri) amplasate de-a lungul traseelor

turistice, o amplă reţea de unităţi de alimentaţie, diversificarea

formelor de cazare extrahotelieră în sistem privat vor constitui

elemente benefice pentru turismul cultural – itinerant.

Toate acestea trebuie completate de modernizarea

căilor de acces care

facilitează accesul către zonele sau punctele de interes turistic.

Programele de promovare a acestei forme de turism

trebuie să aibă în

vedere şi latura de divertisment ce trebuie să însoţească

activitatea turistică, iar pe de altă parte, elemente şocante,

programe tematice, introducerea unor elemente folclorice şi

organizarea unor excursii de scurtă durată.

5.5.2.3.Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv

Judeţul Buzău dispune de numeroase resurse faunistice.

Conservarea

domeniului forestier în zonele de munte şi în cele subcarpatice a

favorizat dezvoltarea potenţialului cinegetic, aici întâlnindu-se

numeroase exemplare de cerbi, urşi, mistreţi.

Cu toate acestea, turismul de vânătoare este puţin

practicat, acest fapt

fiind consecinţă lipsei unor amenajări corespunzătoare practicării

acestei forme de turism, acestea se referă atât la crearea

142

Page 143: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

condiţiilor pentru habitatul animanelor, cât şi la dotări specifice,

legate de prezenţa turiştilor în zonă : castele de vânătoare, puncte

de observaţie de diferite tipuri, puncte de pândă.

Prin amenajarea acestor spaţii se va realiza şi

exploatarea raţională a

resurselor cinegetice.

Astfel de amenajări se pot realiza în apropierea satelor

Valea Neagră,

Malaia, Lopătari, Cislău.

Cazarea turiştilor se poate realiza în unităţi de tip

cabană sau în reţeaua

extrahotelieră, în locuinţele localnicilor.

De asemenea, judeţul Buzău dispune şi de un însemnat

potenţial

piscicol. În apele de munte trăieşte păstrăvul, iar pe afluenţii

Buzăului din zona subcarpatică se întâlneşte lipanul, iar pe

cursurile mici din zona de câmpie se poate pescui cleanul.

Pentru promovarea pescuitului sportiv trebuie să se

realizeze o bază

materială specifică a acestei forme de turism, astfel : se vor

amenaja spaţii pentru campare în apropierea râurilor şi lacurilor de

acumulare menţionate, se vor crea condiţii pentru servirea meseri

(picnic), se vor realiza lucrări de amenajare a malurilor lacurilor şi

se vor crea condiţii pentru accesul turiştilor în zonele de pescuit.

Aceste activităţi vor fi completate prin iniţierea de

cursuri de pescuit

sportive, probe de îndemânare, programe care vor atrage noi

segmente de turişti (pescari şi contemplative).

143

Page 144: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

În continuare voi prezenta un program de promovare a

turismului de

vânătoare şi pescuit sportiv :

“V Â NATUL ŞI PESCUITUL PE MELEAGURI BUZOIENE”

Prin bogăţia şi varietatea resurselor cinegetice şi

piscicole, judeţul

Buzău constituie un adevărat punct de atracţie pentru pasionaţii

de vânătoare şi pescuit, pentru că oferă principalele forme de

relief : zona alpină, colinară şi de şes, zona fiind recunoscută

pentru trofeele obţinute de-a lungul timpului

În judeţul Buzău, turiştilor veniţi la vânătoare le sunt

oferite şi

posibilităţi de cazare în cabane de vânătoare, de închiriere arme şi

de mijloace auto, etc.

Principalele cabane de vânătoare din Subcarpaţii

Buzăului sunt :

Cabana Vipereşti (categoria a I-a)

- se află situată în zona comunei Vipereşti

- căi de acces : din Buzău pe DN 10 (Buzău – Braşov) până în

zona comunei Vipereşti.

- se pot vâna mistreţ şi căprior.

Cabana Bechet (Categoria a III-a)

- se află situată în zona satului Bechet, comuna Bisoca

144

Page 145: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

- căi de acces : de la Buzău la Vintilă-Vodă pe DJ 203 K

(Buzău-Lopătari), de

la Vintilă-Vodă pe un drum local asfaltat până la Bisoca, iar de

la Bisoca 1,5 km pe drum nepietruit până la cabană

- se vânează : urs, cerb, misterţ, lup

Cabana Crângul Ursului (Categoria a III-a)

- se află situată la 5 km de municipiul Rm.Sărat

- căi de acces : din Rm.Sărat, pe DJ Rm.Sărat – Puieşti până în

dreptul pădurii Crângul Ursului; de aici 6 km spre Voetin (4

km drum asfaltat, 2 km drum pietruit)

- se vânează : iepure, fazan, mistreţ, căprior, vulpe.

5.5.2.4.Turismul de afaceri şi congrese

Această nouă formă de turism se va dezvolta în viitor,

având la bază

premisele legate de dezvoltarea economică generală, de profilul

industrial, chimic şi prelucrarea lemnului, precum şi de specificul

balnear – medical al staţiunilor, bogata moştenire etno-folclorică,

vestigiile istorice legate de formarea poporului român şi

continuitatea sa pe aceste meleaguri, reprezintă tot atâtea

subiecte pentru organizarea de simpozioane, comunicări ştiinţifice,

congrese. Astfel, în staţiunea balneo-climaterică Meonteoru pot fi

organizate congrese şi comunicări pe teme balneo-medicale :

proprietăţi ale factorilor de cură, calitatea aerului şi influenţa

asupra tratamentelor balneo-medicale, rolul culturii fizice medicale

în tratamentele efectuate în staţiunile balneare.

145

Page 146: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

În Buzău se recomandă organizarea de comunicări şi

congrese pe teme

istorice : A.I.Cuza – istorie şi legendă, cetăţi feudale din secolul al

XVIII-lea.

La aceste manifestări vor fi invitaţi specialişti români şi

străini. Astfel,

aceştia vor putea cunoaşte mai bine meleagurile buzoiene, iar

opinia lor favorabilă va fi împărtăşită şi persoanelor ce intră în

contact cu aceştia (potenţiali turişti), realizându-se promovarea pe

plan naţional şi internaţional a produsului turistic oferit de judeţul

Buzău.

5.5.2.5.. Ecoturismul

Promovarea ecoturismului în judeţul Buzău, prin

valorificarea ariilor

protejate îndeosebi a parcurilor şi rezervaţiilor naturale ar

reprezenta un element nou şi cel mai recent segment al industriei

turistice buzoiene. Ariile naturale protejate de pe teritoriul

Subcarpaţilor Buzăului care pot constitui resurse pentru

dezvoltarea unui turism durabil ecologic sunt : rezervaţia mixtă

geologică şi botanică de la Pâclele Mici unde se află Vulcanii

Noroioşi; Rezervaţia geologică şi paleontologică de la Bădila

(blocurile de calcar mezozoic şi “Sarea lui Buzău”) ; Focurile Vii de

la Lopătari precum şi vestigiile rupestre de la Bozioru-Colţi-Aluniş.

Valorificarea prin turism a acestor arii protejate

presupune asigurarea

146

Page 147: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

unui număr corespunzător limitelor impuse ecosistemelor

respective şi amenajarea de bază materială turistică, organizarea

circulaţiei turistice, organizarea punctelor de intrare a turiştilor în

parcuri şi rezervaţii, amenajarea pentru vizitarea obiectivelor

turistice, refacerea peisajelor şi obiectivelor turistice degradate.

Dezvoltarea durabilă a turismului în zonele naturale

protejate

presupune rezolvarea următoarelor probleme : stabilirea clară a

scopurilor de protecţie pentru fiecare areal în parte, inventarierea

tuturor particularităţilor naturale şi culturale care alcătuiesc

potenţialul turistic, asigurarea colaborării largi din partea

populaţiei şi organismelor locale şi regionale identificarea tuturor

valorilor şi găsirea tuturor posibilităţilor ce pot sta la baza

turismului durabil, aprecierea capacităţii de susţinere a diferitelor

areale, componente a zonelor naturale protejate, urmărirea şi

analizarea pieţei interne şi internaţionale şi a cerinţelor turistice

pentru diversificarea şi dezvoltarea activităţii turistice, acordarea

consultaţilor de specialitate pentru sprijinirea agenţilor de turism,

aprecierea finală asupra tuturor aspectelor de impact al turismului

în aceste zone, dezvoltarea sistemelor de transport durabile,

monitorizarea informaţiilor despre zonele naturale protejate

privind circulaţia turistică, consecinţele acesteia în vederea

respectării standardelor de protejare a mediului, analiza gradului

de exploatare a resurselor, cu luarea în considerare a cerinţelor de

protecţie, trranspunerea în practică a planurilor de amenajare şi

valorificare economică complexă.

Întreaga strategie promoţională şi de comunicare va

promova idéea de

147

Page 148: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

zonă naturală protejată, în contextual realizării de noi produse şi a

amplificării unui management tehnic. Se impune promovarea unor

tipuri de vacanţe care cer cheltuieli energetice reduse care să

exploateze la minimim resursele existente, să constituie la

protecţia şi conservarea mediului înconjurător.

5.5.2.6.. Turismul “verde”

Promovarea turismului verde presupune dezvoltarea

activităţii turistice

într-un mediu ambient, nealterat prin asigurarea compatibilităţii

ecologice a ofertelor turistice ale judeţului.

Pentru practicarea turismului verde pe teritoriul judeţului

Buzău este

nevoie de sprijinul factorilor decizionali, de sprijinul administraţiei

locale, de planuri de dezvoltare durabilă, de asigurarea unor

servicii turistice de calitate, pentru a se reduce exploatarea

excesivă şi inadecvată a patrimoniului cultural şi natural, de o

responsabilitate sporită a agenţilor turistici şi de un cadru normativ

şi legislativ adecvate. Practicarea acestei forme noi de turism are

la bază analiza impactului şi activităţii turistice asupra protecţiei

resurselor naturale, peisajelor cu valori unice. Presupune o

modernizare a infrastructurii, utilizarea unor forme de energie

neconvenţionale, utilizarea unor tehnici nepoluante, evitarea

investiţiilor de mare anvergură şi o dezvoltare macroeconomică

eficientă care să evite supraaglomerarea unor zone.Mediul natural

urban şi nepoluat constituie pentru turism o resursă a cărei

valoare poate fi exploatată prin crearea unor programe turistice

148

Page 149: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

adecvate. Pe teritoriul judeţului Buzău există foarte multe zone

turistice cu mediul natural nepoluat. Se impune ca în aceste

programe să fie evidenţiate aspectul purităţii, originalitatea şi

sloganele gen “zone virgine” însoţite şi de un cod de conduită care

trebuie respectat de turiştii cumpărători.Pentru agenţii economici

se vor elabora ghiduri practice pentru a-i ajuta în evaluarea

calitativă a factorilor naturali şi a mediului, în distribuirea acestor

produse precum şI în promovarea eficientă a acestora.

5.5.2.7.. Turismul de week-end

Această formă de turism se poate realiza pe întreg

teritoriul judeţului,

avându-se în vedere motivaţiile diverse ce îI determină pe turişti

să practice turismul de week-end (odihnă, recreere, drumeţie

montană, agrement etc.).

Pentru dezvoltarea acestei forme de turism se vor avea

în vedere :

- modernizarea, echiparea şi întreţinerea strandurilor de

la Sărata Monteoru,

- crearea unor zone de agrement la intrarea în staţiunea

balneară pentru evitarea supraaglomerării.

La Sărata Monteoru se pot amenaja terenuri de sport,

popicării, mese de

149

Page 150: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

ping-pong.

C O N C L U Z I I

La nivelul întregii lucrări în care mi-am propus atât o

evaluare a potenţialului turistic al zonei subcarpatice buzoiene cât

şi abordarea unor modalităţi de valorificare a acestui potenţial, se

impun câteva concluzii :

150

Page 151: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

- Referitor la potenţialul turistic natural se poate spune

că zona este înzestrată din plin cu resurse turistice, unele cu

valoare unită în ţară - Vulcanii Noroioşi, iar altele deosebit de

interesante ca şi fenomene - "Focul viu" de la Lopătari.

Nu lipsesc din această zonă nici resursele turistice

precum cele climatice, cele ale apelor prin izvoarele minerale, cele

ale vegetaţiei şi faunei prin asociaţiile vegetale care alcătuiesc

"Parcul dendrologic" de la Monteoru sau speciile de animale care

alcătuiesc un bogat fond cinegetic.

Un asemenea potenţial turistic natural se impune a fi

protejat atât printr-un cadru legislativ cât şi prin educarea

populaţiei din zonă care să conştientizeze imensa valoare a

acestor resurse turistice.

- În ceea ce priveşte potenţialul turistic antropic, se

poate spune aşa cum am arătat că sunt rare cazurile când într-o

arie geografică atât de restrânsă s-au concentrat atâtea vestigii

ale tuturor epocilor cunoscute în istorie.

De menţinut că strămoşii actualilor locuitori ai acestor

meleaguri au creat una dintre cele mai interesante culturi ale

bronzului carpatic - cultura Monteoru.

Se detaşează ca o notă de originalitate complexul

aşezărilor rupestre de la Aluniş.

Monumentele şi ansamblurile de arhitectură de factură

religioasă abundă şi ele în zonă.

Se impune pentru protejarea şi promovarea acestor

obiective o întreţinere cât mai bună a lor, restaurări ale clădirilor

precum şi amenajarea unor "muzee ale satului" pentru satele cu

resurse etnografice deosebite.

151

Page 152: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

- În privinţa valorificării potenţialului turistic din zonă se

poate spune că acesta nu este valorificat în întregime, impunându-

se măsuri pentru mai bună promovare a lui prin pliante,

documentare, ghiduri turistice, trasee turistice etc. , dar şi prin

modernizarea infrastructurii generale şi turistice a bazei tehnico-

materiale.

- Posibilităţile şi direcţiile de valorificare a potenţialului

turistic sunt multiple, acest lucru realizându-se prin integrarea în

circuitul turistic a resurselor turistice nevalorificate şi prin

promovarea unor noi forme de turism.

152

Page 153: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

B I B L I O G R A F I E

SNAK OSCAR, NICOLAE NEACŞU, PETRE BARON, 2000, „Economia

turismului”, Edit. Expert

BRAN FLORINA, SIMON TAMARA, MARIN D., 1997, „Turism rural,

modelul

european”, Edit. Economică, Bucureşti

CANDEA M., ERDELI G., SIMON T., 2001,” România - Potenţial

turistic şi

turism”, Edit. Universităţii, Bucureşti

HORŞIA O., 1979, „Zona etnografică Buzău”, Edit. Sport Turism,

Bucureşti

IELENICZ M., 1992 ”Potenţialul turistic al României”, Edit. Terra,

nr.34/1192,

Bucureşti

IELENICZ M., POSEA GR., 1974, „Ghid turistic al judeţului Buzău”,

Edit. Sport

Turism, Bucureşti

IORDAN, BONIFACIU S., 1997, „România - Ghid turistic”, Edit.

Garamond,

Bucureşti

ION IONESCU, 1999, „Turismul fenomen spcial economic şi

cultural”, Edit. Oscar Print, Bucureşti

PETRESCU BURLOIU I., 1977, „Subcarpaţii Buzăului - relaţii

geografice în natură

om-natură”, Edit. Lumii, Bucureşti

153

Page 154: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

MANESCU,LUCREŢIA,1999 „Oraşul Buzău şi zona sa de influenţă”

Ed. Universităţii Bucureşti

POSEA, GRIGORE; IELENICZ,M. 1971 „Geografia Buzăului şi a

împrejurimilor” Ed. Academiei, Bucureşti

PRICĂJAN A., 1972, „Apele minerale şi termale din România”, Edit.

Tehnică, Bucureşti

PRICĂJAN A., 1985, „Substanţele minerale terapeutice din

România”, Edit.

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti

PRICĂJAN A., AIRINEI ŞT., 1981, „Bogăţia hidrominerală balneară

din România,

Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică”, Bucureşti

SNAK O., 1976. „Economia şi organizarea turismului”, Edit. Sport

Turism,

Bucureşti

G.IERDELI ; IOAN ISTRATE, 1980, „Amenajări teritoriale în

România”, Editura Enciclopedică ştiinţifică, Bucureşti

*** „Album monografic al judeţului Buzău”, coordonatori EUGEN

MARIUS

CONSTANTINESCU, DUMITRA DRĂGHICI, Bucureşti, 1997

*** „Atlas geografic şi istoric al judeţului Buzău”, coordonator

OCTAVIAN

BURLACU, Buzău, 1979

*** „Ghid turistic”, 1999, Judeţul Buzău, coordonator DICU

GEORGE, Edit. Alpha, Buzău

*** „Studiul de promovare a potenţialului turistic al Judeţului

Buzău”, coordonator

DICU GEORGE, Buzău 2000

154

Page 155: 55625184 Evaluarea Potentialului Turistic Si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului

Evaluarea potenţialului turistic şi posibilităţi de valorificare în Subcarpaţii Buzăului__________________________________________________________________________

*** „Cercetări geografice asupra mediului înconjurător in judeţul

Buzău” 1986, Univ.Bucureşti

155