8/16/2019 508-1007-1-SM

1/13

15

The legal framework of nullitiesin matter of civil status documentsconcluded by local authorities

AbstractThe following article aims to present an analy-

sis of the legislation related to the legal frameworkof the nullity in the matter of civil status documents.The analysis begins with an overview of the legalprovisions applicable to nullity in general, and it con-tinues with the presentation of the cases in which

the civil status documents can be annulled, pointingout the specic characteristics of marriage nullity.Last but not least, a special attention is paid to theapplicability of the principleerror communis facitius in the matter of civil status documents. The arti-cle ends with a series of conclusions related to thetheme chosen, stressing the need to concentratethe legal provisions governing public administrationin an administrative code which is intended to bean easy tool in the hands of public functionaries.

Keywords: legal framework, nullity, civil statusdocuments, the annulment of civil status document,error communis facit ius.

REGIMUL JURIDIC AL NULITĂȚILOR ÎN MATERIA ACTELOR DE STARE

CIVILĂ ÎNCHEIATE LA NIVELULADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

Daniel BUDA

Daniel BUDA

Lect. univ. dr., Departamentul de Administrațieși Management Public, Facultatea deȘtiințe Politice, Administrativeși ale Comunicării,Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, RomâniaTel.: 0040-264-431.361E-mail: daniel.buda@fspac.ro

Revista Transilvan ăde Ştiinţ e Administrative2 (37)/2015, pp. 15-27

8/16/2019 508-1007-1-SM

2/13

16

Nulitatea este sancțiunea civilă care des ințează , cu efect retroactiv, efectele unuiact juridic încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale privitoare la condițiile sale devaliditate, ind un mijloc juridic de asigurare a respectării ordinii publiceși a bunelormoravuri (Neculaescuet al. , 2013, p. 109; Ungureanu, 2007, p. 238).

Nulitățile se clasi că în funcție de mai multe criterii. Astfel, după natura interesului

ocrotit prin norma juridică încălcată la încheierea actului juridic civil, nulitatea poate

conform art. 1246 alin. 2 Cod Civil nulitate absolută1 sau nulitate relativă2.Totodată , după întinderea efectelor nulității, nulitatea poate nulitate totală3 sau

nulitate parțială4 , cu mențiunea că în sistemul nostru de drept nulitatea parțială esteregula, iar nulitatea totală este excepția.

Un alt criteriu de clasi care are în vedere modul de consacrare legislativă a nulității,identi când nulitate expresă5 (textuală sau explicită) și nulitate virtuală6 (implicită sautacită).

În cele din urmă , după felul condiției de validitate încălcate la încheierea actului

juridic civil, nulitatea poate nulitate de fond7

și nulitate de formă8

.Se poate a rma că cel mai important criteriu de clasi care este cel al interesului ocro-tit de lege. În acest context, trebuie reținut că potrivit art. 1250 Cod Civil, „contractuleste lovit de nulitate absolută în cazurile anume prevăzute de lege, precumși atuncicând rezultă neîndoielnic din lege că interesul ocrotit este unul general”.

Astfel, vor cazuri de nulitate absolută încălcarea regulilor privind capacitatea civilă a persoanelor ca urmare a nerespectării unei incapacități speciale, impuse pentru ocro-tirea unui interes de ordine publică , pe de-o parte, iar, pe de altă parte, lipsa capacitățiide folosință a persoanei juridiceși nerespectarea principiului specialității capacitățiide folosință , lipsa unui element structural (capacitate, consimțământ, obiect, cauză),nevalabilitatea obiectului actului juridic civil, lipsa cauzei sau imoralitatea acesteia,

1 Nulitatea absolută – este acea cauză de ine cacitate care intervine, atunci când cu ocazia înche-ierii unui act juridic s-au încălcat dispoziții imperative de ordine publică sau o dispoziție legală care ocrotește un interes public, general - art. 1247 alin. 1 Cod Civil.

2 Nulitatea relativă – este acea cauză de ine cacitate care sancționează nerespectarea, la încheiereaactului juridic civil, a unei norme juridice care ocrotește un interes particular, individual - art.

1248 alin. 1 Cod Civil.3 Nulitatea totală – este acea nulitate care des ințează în întregime actul juridic civil.4 Nulitatea parțială – este acea nulitate care des ințează numai o parte din efectele actului juridic

civil, celelalte efecte producându-se întrucât nu contravin legii.5 Nulitatea expresă – este acea nulitate prevăzută ca atare, expres într-o dispoziție legală.6 Nulitatea virtuală – este acea nulitate care nu este prevăzută expres în textul de lege, dar rezultă

din modul în care este reglementată o anumită condiție de validitate a actului juridic civil - art.1253 Cod Civil.

7 Nulitatea de fond – este acea nulitate care sancționează nerespectarea reglementărilor legale pri-vitoare la condițiile de fond ale actului juridic civil, adică cele care reglementează capacitatea,

consimțământul, obiectulși cauza.8 Nulitatea de formă – este acea cauză de ine cacitate care sancționează nerespectarea condițiilorde formă cerute pentru valabilitatea actului juridic civil.

8/16/2019 508-1007-1-SM

3/13

17

nerespectarea formei cerutead-validitatem , lipsa ori nevaliditatea autorizației adminis-trative, încălcarea ordinii publice sau fraudarea legii.

În timp ce vicierea consimțământului prin eroare, dol, violență , leziune, lipsacapacității de exercițiu, ori existența capacitătii de exercițiu restrânse, lipsa discernă-mântului în momentul încheierii actului juridic civil – art. 1205 Cod Civil, încălcarea unei

prohibiții instituite de lege în scop de ocrotire, vor reprezenta cazuri de nulitate relativă.Nu în ultimul rând, înainte de a trece la analiza regimului juridic al nulităților înmateria actelor de stare civilă încheiate la nivelul administrației publice locale, estenecesar să de nim noțiunea de regim juridic al nulității, în mod general.

Practic, regimul juridic al nulității reprezintă ansamblul de reguli cărora le suntsupuse cele două tipuri de nulități amintite anterior. Astfel, ,,se vor identi ca două regi-muri, cel al nulității absolute, respectiv cel al nulității relative, care se vor diferenția dinpunctul de vedere al persoanei îndreptățite să invoce nulitatea, al termenului înăuntrulcăruia poate invocată nulitatea precumși al posibilității ca nulitatea să e acoperită

prin con

rmare” (Neculaescuet al. , 2013, p. 121).Pe scurt, trebuie reținut că în timp ce nulitatea absolută poate invocată de ori-ce persoană interesată , nulitatea relativă poate invocată numai de către persoanaocrotită prin dispoziția legală încălcată la încheierea actului, e personal, e de cătrereprezentantul său legal.

De asemenea, nulitatea absolută poate invocată oricând, e pe cale de excepție, e pe cale de acțiune, dacă prin lege nu se prevede altfel, spre deosebire de nulitatearelativă care nu poate invocată decât în interiorul termenului legal de prescripție,acțiunea în anulare ind prescriptibilă în termenul general de prescripție de 3 ani.

În cele din urmă , nulitatea absolută nu poate , în principiu, acoperită prin con

r-marea actului, pe când nulitatea relativă poate acoperită prin con rmarea actului de

către cel îndreptățit a cere anularea lui, e în mod expres, e chiar în mod tacit.Înainte de a analiza speci citatea nulității în materia actelor de stare civilă , amintim

că prin efectele nulității actului juridic civil înțelegem toate consecințele juridice aleaplicării sancțiunii juridice a nulității, adică urmările datorate des ințării în întregimesau în parte a unui act juridic civil care a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor legalereferitoare la condițiile sale de validitate. Efectele nulității unui act juridic sunt aceleașiindiferent dacă este vorba de o nulitate absolută sau de o nulitate relativă.

De asemenea, nu trebuie omise principiile efectelor nulității, respectiv principiulretroactivității efectelor nulității9 , principiul repunerii părților în situația anterioară10 șiprincipiul anulării nu numai a actului inițial, ciși a actului subsecvent11.

9 Potrivit art. 1254 alin. 1 Cod Civil - „Contractul lovit de nulitate absolută sau anulat este conside-rat a nu fost niciodată încheiat”.

10 Potrivit art. 1254 alin. 3 Cod Civil - „În cazul în care contractul este des inţat, ecare parte trebu-ie să restituie celeilalte, în natură sau prin echivalent, prestațiile primite, potrivit prevederilor art.

1639-1647, chiar dacă acestea au fost executate succesiv sau au avut un caracter continuu”.11 Potrivit art. 1254 alin. 2 Cod Civil - „Des ințarea contractului atrage, în condițiile legii,și des in-țarea actelor subsecvente încheiate în baza lui.”

8/16/2019 508-1007-1-SM

4/13

18

Revenind la tematica prezentei lucrări, reținem că potrivit art. 99 alin. 2 Cod Civil ,,actele de stare civilă sunt înscrisuri autenticeși fac dovada, până la înscrierea în fals,pentru ceea ce reprezintă constatările personale ale o țerului de stare civilă , și, până la proba contrară , pentru celelalte mențiuni”.

Având în vedere aceste dispoziții legale, ,,actele de stare civilă pot de nite dreptacele acte, din registre de stare civilă , în care sunt consemnate de către autorități cu atri- buții de stare civilă , în condițiile legii, elementele stării civile” (Baiaset al. , 2012, p. 109).

Totodată , potrivit art. 1 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă12 (denumită în continuare ,,Legea nr. 119/1996”) acestea sunt ,,înscrisuri autentice princare se dovedește nașterea, căsătoria sau decesul unei persoane. Acestea se întocmesc în interesul statuluiși al persoaneiși servesc la cunoașterea numărului și structuriipopulației, a situației demogra ce, la apărarea drepturilorși libertăților fundamentaleale cetățenilor”.

În materia actelor de stare civilă , regimul juridic al nulității este conturat de preve-

derile Noului Cod Civil precumși de cele ale Legii nr. 119/1996, completate cu cele aleMetodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor Legii nr. 119/199613 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011(denumită în continuare ,,Metodologia”).

Trebuie adăugat faptul că acest regim nu este unul reglementat în detaliu, indnecesară corelareași analiza unor prevederi destul de dispersate în actele normativemenționate. Cu toate acestea, regimul juridic al nulității căsătoriei bene ciază de oreglementare corespunzătoareși unitară prin art. 293-306 din Codul Civil. De altfel, în materia căsătoriei sunt întâlnite cele mai multe cazuri în care intervine sancțiuneacivilă a nulității, e ea absolută sau relativă.

Revenind la cazurile generale de nulitate în materia actelor de stare civilă , acesteasunt enumerate în art. 127 din Metodologie.Însă , înainte de enumerarea acestor cazuri, trebuie subliniat faptul că atât în Legea

nr. 119/1996 câtși în Metodologie este folosită sintagma ,,anularea actelor de starecivilă”, care considerăm că trebuie să e asimilată cu nulitatea actelor de stare civilă.Acest lucru rezultă și din de niția anulării actelor de stare civilă , respectiv ,,anulareaactelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe marginea acestora este acea sancțiunecare intervine atunci când nu au fost respectate dispozițiile legale ce reglementează condițiile de valabilitate ale acestora” (Boroi, 2010, p. 391).

Potrivit art. 127 din Metodologie, anularea se poate cere în cazul în care: – actul de stare civilă a fost întocmit într-un registru necorespunzător; – actul nu trebuia întocmit la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență aPopulației (S.P.C.L.E.P.) sau, după caz, la primăria din cadrul unității adminis-trativ-teritoriale respective;

12 Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă , republicată în Monitorul O cial al Români-ei, nr. 339 din 18 mai 2012.

13 Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă , aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/ 2011, publicată în Monitorul O cial al României, nr. 151 din 2martie 2011.

8/16/2019 508-1007-1-SM

5/13

19

– faptul sau actul de stare civilă nu există; – nu s-au respectat prevederile legale la întocmirea actului de stare civilă; – mențiunea a fost înscrisă pe alt act de stare civilă; – mențiunea a fost înscrisă cu un text greșit.Atragem atenția asupra faptului că această enumerare are un caracter exempli cativ

și nu limitativ, sancțiunea nulității absolute ind atrasă și de efectuarea înregistrăriide către o persoană necompetentă , cu excepția aplicării reguliierror communis facit ius14 instituită de art. 17 alin. 2 Noul Cod Civil, dacă înregistrarea nu s-a făcut în registrulde stare civilă sau dacă actul reconstituit a fost procurat (Boroi, 2010, p. 391).

Dezvoltând cazurile de aplicare a reguliierror communis facit ius în materia actelorde stare civilă , trebuie menționat că în conformitate cu dispozițiile art. 102 din NoulCod Civil ,,actele de stare civilă întocmite de o persoană care a exercitat în mod publicatribuțiile de o țer de stare civilă , cu respectarea tuturor prevederilor legale, sunt vala-

bile, chiar dacă acea persoană nu avea această calitate, afară de cazul în care bene

ciariiacestor acte au cunoscut, în momentul întocmirii lor, lipsa acestei calități”.Prin urmare, în această situație se pune în discuție competența persoanei care a

întocmit actulși sancțiunea care intervine în cazul încălcării condițiilor legale privind întocmirea acestui tip de act. Totodată , se instituie un regim special derogatoriu de laregulile generale care dacă s-ar aplica ar conduce la nulitatea absolută a actelor întoc-mite de o altă persoană decât de un o țer de stare civilă , fapt care ar avea consecințenegative enorme pentru părți.

Cu alte cuvinte, ,,actul de stare civilă încheiat de un o țer de stare civilă necompe-tent va menținut ca valabil dacă acea persoană a exercitat în mod public atribuțiunilerespective” (Deleanu, 2002, p. 251).

Nu în ultimul rând, trebuie reținute condițiile ce trebuie să e îndeplinite pentru a seaplica principiulerror communis facit ius. Astfel, pentru ca actul de stare civilă întocmitde o altă persoană decât de un o țer de stare civilă competent să e considerat valabil,este necesar ca agentul instrumentator care a întocmit acel act să exercitat în modpublic atribuțiile speci ce unui o țer de stare civilă de așa manieră încât s-a formatconvingerea generală că acea persoană este un o țer de stare civilă legal învestit.

Totodată , persoana în bene

ciul căreia s-a întocmit actul de stare civilă nu trebuiesă cunoscut la momentul întocmirii actului faptul că agentul instrumentator nu arecalitatea de o țer de stare civilă. Această condiție se consideră a îndeplinită , iar actulva valabil, chiar dacă bene ciarul actului a ă ulterior întocmirii că agentul instru-mentator nu avea calitatea de o țer de stare civilă competent.

14 Potrivit art. 17 alin. 2 Noul Cod Civil ,,Cu toate acestea, când cineva, împărtășind o credință comună și invincibilă , a considerat că o persoană are un anumit drept sau o anumită calitate ju-

ridică , instanța judecătorească , ținând seama de împrejurări, va putea hotărî că actul încheiat înaceastă stare va produce, față de cel a at în eroare, aceleași efecte cași când ar valabil, afară decazul în care des ințarea lui nu i-ar cauza niciun prejudiciu.”

8/16/2019 508-1007-1-SM

6/13

20

O ultimă condiție are în vedere obligația respectării prevederilor legale privind întocmirea actului de stare civilă. Altfel spus, în cazul în care nu au fost respectateprevederile legale privind întocmirea actului de stare civilă , altele decât cele referitoarela calitatea de o țer de stare civilă , actul va totuși lovit de nulitate absolută.

Chiar dacă legiuitorul încearcă să ocrotească persoanele de bună credință în materia

actelor de stare civilă , diminuând incidența și efectele nulității, trebuie subliniat faptulcă regulile de înregistrareși întocmire a actelor de stare civilă trebuie respectate tocmaipentru a se păstra acuratețea stării civile care aparține unei persoane. Cu titlu de exem-plu, în cazul nașterii, căsătoriei sau a decesului care are loc pe o navă sau aeronavă ,sunt incidente o serie de dispoziții speciale prevăzute de art. 7 din Legea nr. 119/1996.Astfel, aceste evenimente vor înregistrare de comandantul aeronavei, respectiv decomandantul navei, în jurnalul de bord, sau după caz, în carnetul de drum, urmândca aceștia să le elibereze persoanelor îndreptățite o dovadă cu privire la înregistrareafăcută. De menționat este faptul că aceste înregistrări vor cuprinde toate datele nece-sare întocmirii actului de stare civilă , precumși semnăturile părților, făcând dovadaevenimentului până la întocmirea actului de stare civilă.

Totodată , la sosirea înțară , persoanele sus menționate au obligația de a înainta princăpetenia portului, respectiv prin comandantul aeroportului, un extras de pe jurnalul de bord sau de pe carnetul de drum, la serviciul public comunitar local de evidență a per-soanelor al sectorului 1 al municipiului București, care va întocmi actul de stare civilă.

Aceste reguli nu pot considerate excesiveși nici nu sunt pentru sacralizarea uneiforme sau a unei anumite proceduri, ci trebuie privite ca niște reguli obligatorii menitesă asigure acuratețea înscrisurilor de stare civilă.

În conformitate cu prevederile art. 100 alin. 1 Cod Civil coroborat cu art. 57 alin.1 din Legea nr. 119/1996și art. 125 alin. 1 din Metodologie, anularea actelor de starecivilă și a mențiunilor înscrise pe marginea acestora se poate face numai în temeiulunei hotărâri judecătorești de nitive.

Prin urmare, pentru a se constata nulitatea unui act de stare civilă , respectiv pentrua se obține anularea acestuia trebuie sesizată instanța competentă. Competența desoluționare a unei astfel de cereri în primă instanță aparține judecătoriei în a cărei rază teritorială se a ă domiciliul petiționarului sau sediul autorităților.

În cazul în care petiționarul este un cetățean român cu domiciliul în străinătate sauun cetățean străin, competența de soluționare a cererii aparține Judecătoriei Sectorului1 al Municipiului București.

Reținem că instanța poate sesizată de către persoana interesată , de structurile destare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare locale sau județene de evidență apersoanelor ori de către parchet.

Cererea de anulare a actului de stare civilă se va soluționa pe baza veri cărilorefectuate de S.P.C.L.E.P., iar concluziile procurorului sunt obligatorii. Art. 128 alin.1-3 din Metodologie prevede faptul că aceste veri cări au ca scop stabilirea temeini-ciei cererii petiționarului. Astfel, se va veri ca actul de stare civilă care face obiectulacțiunii precumși actele de stare civilă ale petiționaruluiși , după caz, ale părinților

8/16/2019 508-1007-1-SM

7/13

21

săi, în acest fel identi cându-se o eventuală eroare ce s-ar putut comite la momentul întocmirii actului.

De reținut că potrivit art. 57 alin. 4 din Legea nr. 119/1996 hotărârea judecăto-rească prin care se soluționează cererea privind anularea unui act de stare civilă și amențiunilor înscrise pe acestea este opozabilă erga omnes.

Anularea actului de stare civilă ori a unei mențiuni se va face conform art. 127 alin.2 din Metodologie prin bararea acestora cu două linii, în diagonală , respectiv ,,X”,trasate cu cerneală roșie,și înscrierea, în rubrica ,,Mențiuni”, a numărului și a dateihotărârii judecătorești de nitive, precumși a denumirii instanței care a pronunțat-o.

În ceea ce privește nulitatea actului juridic al căsătoriei, aceasta poate de nită înmod speci c ca ind sancțiunea civilă care intervine ca urmare a nerespectării cerințelorde valabilitate stabilite de lege, iar constatarea sau pronunțarea sa înlătură efectelecăsătoriei ducând la des ințarea sa. Astfel, se suprimă efectele produse de căsătorie întrecutși se stopează producerea de efecte în viitor.

Există unele situații în care nulitatea căsătoriei, e ea absolută sau relativă , nu areconsecințele prevăzute de lege. O astfel de situație este cazul copiilor rezultați dincăsătoria des ințată , caz în care aceștia î și vor păstra situația legală de copii din căsă-torie, bene ciind de prezumția de paternitate a soțului mamei, iar în ceea ce priveșteraporturile dintre copiii minoriși părinții din căsătoria des ințată se vor aplica, prinanalogie, dispozițiile din materia divorțului.

Un alt caz asemănător îl întâlnim în situația căsătoriei putative, când efectele re-troactive ale des ințării căsătorieiși, parțial, cele pentru viitor, sunt înlăturate față desoțul sau soții care au fost de bună credință la încheierea căsătoriei, caz pe care îl vomanaliza în nalul prezentei lucrări. Prin urmare, situația soțului de bună credință , dinpunct de vedere al raporturilor patrimonialeși al drepturilor la întreținere va asi-milată cu situația soțului dintr-o căsătorie valabil încheiată , dar desfăcută prin divorț.

Încă o dată , legiuitorul a creat un regim juridic aparte al nulității în materia stăriicivile, în concret în ceea ce privește nulitatea căsătoriei, derogându-se, într-o oareca-re măsură , de la regimul juridic al nulității din dreptul comun, avându-se în vedereimportanța căsătoriei, precumși consecințele grave pe care le generează des ințareaacesteia față de soți, față de copiii rezultați din acea căsătorie, precumși, în subsidiar,

față de terțe persoane.În acest context, formalitățile premergătoareși cele concomitente încheierii căsă-toriei, prevăzute de lege, precumși obligația o țerului de stare civilă de a veri ca îndeplinireași respectarea de către soț a condițiilor de valabilitate ale căsătoriei înaintede a o cia încheierea acesteia,și posibilitatea oricărei persoane de a face opoziție lacăsătorie, constituie măsuri care duc la diminuarea considerabilă a riscului des ințăriicăsătoriilor.

Totodată , alături de măsurile mai sus menționate, legiuitorul în încercarea de arestrânge cazurile în care intervine des ințarea căsătoriei a instituitși o serie de dispo-ziții prin care s-au restrâns cazurilor de nulitate, s-au redus termenele de prescripție aacțiunii în anulare, s-a acordat posibilitatea acoperirii unor cazuri de nulitate absolută ,

8/16/2019 508-1007-1-SM

8/13

22

și s-au atenuat efectele des ințării căsătoriei prin reglementarea căsătoriei putativeși înlăturarea efectelor nulității în privința copiilor rezultați dintr-o căsătorie des ințată (Albu, 1974, p. 149).

Sub aspectul criteriilor de clasi care a nulității căsătoriei, raportatși la criteriileenumerate în prima parte a prezentei lucrări, prezintă relevanță modul de consacrare

legislativă a nulității precumși natura interesului ocrotit prin norma juridică încălcată la încheierea căsătoriei.În funcție de primul criteriu, nulitățile în materie de căsătorie se clasi că în nulități

exprese, care sunt prevăzute expres de lege,și nulități virtuale care nu au fost consa-crate într-un anume text de către legiuitor.

Din punct de vedere al celui de-al doilea criteriu distingem între nulitatea absolută și nulitatea relativă. Prin diferențiere de nulitatea absolută și relativă din dreptul comun, în materie de căsătorie acestea pot con rmate tocmai pentru a se menține căsătoria.Astfel, nulitatea absolută a căsătoriei se acoperă , spre exemplu în cazul căsătoriei înche-

iate de minorul care nu a împlinit vârsta de 16 ani, dacă până la rămânerea de

nitivă a hotărârii judecătorești ambii soți au împlinit vârsta de 18 ani sau dacă soția a născutori a rămas însărcinată etc.

În cele ce urmează ne vom limita la enumerarea cazurilor de nulitatea absolută re-spectiv a celor de nulitate relativă a căsătoriei, punctând însă unele aspecte importantereferitoare la regimul juridic al nulității căsătoriei.

Conform art. 293 alin. 1 Cod Civil, este lovită de nulitate absolută căsătoria care se încheie cu încălcarea dispozițiilor privitoare la existența consimțământului la căsătorieși la diferența de sex, precumși căsătoria încheiată cu nesocotirea impedimentului bi-

gamiei, a rudeniei în grad prohibit la căsătorie, a stării de alienațieși debilitate mintală.Totodată , în cazul nerespectării formalităților ce asigură solemnitateași publicitatea încheierii căsătoriei, intervine aceeași sancțiune. La aceste cazuri de nulitate absolută se adaugă și cazul prevăzut de art. 294 Cod Civil privind impubertatea legală , precumși cel prevăzut de art. 295 Cod Civil referitor la căsătoria ctivă.

În ceea ce privește cazurile de nulitate relativă a căsătoriei, reținem că este anulabilă căsătoria la cererea soțului, al cărui consimțământ a fost viciat prin eroare (atâta timpcât aceasta cade asupra identității zice a viitorului soț), dol sau violență.

De asemenea, este anulabilă căsătoria încheiată de persoana lipsită vremelnic de

discernământ. Anulabilitatea poate invocată și în cazul lipsei încuviințării sau auto-rizării prealabile necesare căsătoriei încheiate de minorul de 16 ani. O ultimă cauză denulitate relativă are în vedere existența tutelei.

Corelând cu aspectele menționate anterior referitor la regimul juridic general alnulității,și în cazul regimului juridic al nulității căsătoriei se face referire la acele regulila care este supusă nulitatea căsătoriei (Lupașcuși Crăciunescu, 2011, p. 191). Cași îndreptul comun, regimul juridic al nulității căsătoriei vizează , în esență , determinareacercului de persoane care pot să o invoce, intervalul de timp în care poate invocată nulitatea, precumși determinarea posibilității de acoperire a nulității.

În ceea ce privește regimul juridic al nulității absolute a căsătoriei, acțiunea în con-statarea nulității absolute a căsătoriei poate intentată de orice persoană , adică de

8/16/2019 508-1007-1-SM

9/13

23

soții sau terții care pot justi ca un interes, precumși de procurori.Ținând contși deprevederile art. 1247 alin. 3 Cod Civil privind nulitatea absolută a actului juridic civil,și instanța este obligată să invoce din o ciu nulitatea absolută.

Menționăm că , procurorul conform art. 296 Cod Civil poate introduce acțiunea înconstatarea nulității absolute a căsătoriei, după încetarea sau desfacerea acesteia, numai

dacă acționează pentru apărarea drepturilor minorilor sau ale persoanelor puse subinterdicție judecătorească.Prin aplicarea regulii de drept comun enunțată prin art. 1249 alin. 1 Cod Civil, dacă

prin lege nu se prevede altfel, nulitatea absolută a căsătoriei poate invocată oricând, e pe cale de acțiune, e pe cale de excepție, acțiunea în constatarea nulității absolutea căsătoriei ind imprescriptibilă.

Cât privește posibilitatea acoperirii nulității absolute a căsătoriei, prin excepție dela normele de drept comun, în materia căsătoriei legiuitorul prevede posibilitatea aco-peririi acesteia în două dintre cazurile de nulitate absolută stabilite prin art. 293-295

Cod Civil,și anume lipsa vârstei matrimonialeș

i

ctivitatea căsătoriei.Mai precis, în cazul impubertății legale, în conformitate cu art. 294 alin. 2 Cod Ci-vil, căsătoria minorului nu este lovită de nulitate absolută dacă până la data declarăriinulității prin hotărâre judecătorească de nitivă , ambii soți au împlinit vârsta de 18ani – vârsta legală , sau e soția a născut e a rămas însărcinată.

În cel de-al doilea caz, potrivit art. 295 alin. 2 Cod Civil, căsătoria ctivă nu atragenulitatea absolută dacă până la rămânerea de nitivă a hotărârii judecătorești a inter-venit conviețuirea soților, nașterea sau zămislirea unui copil, împlinirea a doi ani dela încheierea căsătoriei.

Referitor la regimul juridic al nulității relative a căsătoriei, acțiunea în anulareacăsătoriei are caracter personalși pe cale de consecință poate pornită , în principiudoar de titularul dreptului la acțiune, adică de persoana protejată prin norma juridică încălcată. Prin excepție, conform art. 302 Cod Civil, dacă acțiunea a fost pornită decătre unul dintre soți, iar pe parcursul procesului intervine decesul acestuia, ea poate continuată de către oricare dintre moștenitorii săi.

Aplicând dispozițiile menționate, ,,nulitatea relativă poate invocată , ind o nuli-tate de protecție, numai de către soțul al cărui consimțământ la căsătorie a fost viciatprin eroare, dol sau violență” (Banciuși Banciu, 2012 p. 27). Referitor la anularea pentru

lipsa încuviințărilor cerute de lege, nulitatea poate invocată numai de către cel a cărui încuviințare este necesară.Dacă lipsește autorizarea instanței de tutelă , pentru încheierea căsătoriei, acțiunea

în anulare va exercitată de către procuror, care va sesizat de instanța de tutelă conform dispozițiilor art. 297 alin. 2 coroborate cu dispozițiile art. 46 alin. 3 Cod Civil.Anularea căsătoriei pentru lipsa discernământului unuia dintre soți poate invocată numai de cel care a fost lipsit vremelnic de discernământ la momentul încheierii că-sătoriei,și în sfârșit, în cazul tutelei, anularea poate cerută de soțul care s-a căsătorit în timp ce era sub tutelă.

Totodată , procurorul poate formula acțiunea în anulare a căsătoriei, în condițiile art.92 alin. 1 Cod procedură civilă , mai precis dacă unul dintre soți este pus sub interdicție

8/16/2019 508-1007-1-SM

10/13

24

sau este dispărut, precumși dacă prin demersul său urmărește apărarea drepturilorși intereselor legitime ale minorilor. Instanța de judecată nu poate invoca din o ciunulitatea relativă a căsătoriei, însă poate pune în discuția părților eventuala cauză denulitate pe care o sesizează.

Termenul de prescripție a dreptului la acțiune este de 6 luni, ind stabilit pentru

ecare caz de nulitate relativă a căsătoriei, momentul de la care acesta începe să curgă.Cu titlu de exemplu, în cazul nulității pentru vicii de consimțământ, ori pentru lipsadiscernământului, termenul de 6 luni în care poate cerută anularea căsătoriei curgede la data încetării violenței sau, după caz, de la data la care cel interesat a cunoscutdolul, eroarea ori lipsa vremelnică a discernământului.

În ceea ce privește posibilitatea de con rmare a nulității relative a căsătoriei, aceas-ta poate con rmată expres prin declarație dată în acest sens de cel îndreptățit să o invoce, sau tacit, dacă acțiunea în anulare nu este introdusă în termenul legal deprescripție de 6 luni.

Mai mult, legiuitorul stabilește prin art. 303 Cod Civil două categorii de cauze deacoperire a nulității relative a căsătoriei: cauze speciale, care î și găsesc aplicabilitateadoar în anumite cazuri de nulitate relativă a căsătoriei, respectiv cauze generale carevalidează căsătoria indiferent de cazul de nulitate relativă ce poate invocată.

Așadar, în cazul lipsei încuviințărilor cerute de lege pentru căsătoria minorului,dacă până la rămânerea de nitivă a hotărârii judecătorești se obțin încuviințările șiautorizările cerute de lege, nulitatea relativă a căsătoriei se acoperă.

În cazul viciilor de consimțământși a lipsei discernământului, căsătoria nu poate anulată dacă soții au conviețuit timp de 6 luni de la data încetării violenței, sau de ladata descoperirii dolului, erorii ori a lipsei vremelnice a facultăților mintale.

Cauzele generale de acoperire a nulității relative a căsătoriei au în vedere situația în care ambii soți au împlinit vârsta de 18 ani până la rămânerea de nitivă a hotărârii judecătorești sau situația în care soția a născut sau a rămas însărcinată , tot până la datala care hotărârea judecătorească rămâne de nitivă.

Nu în ultimul rând, trebuie analizate efectele nulității căsătoriei. Atât nulitatea ab-solută , câtși nulitatea relativă produc aceleași efecte care sunt retroactive, conside-rându-se că drepturileși obligațiile personaleși patrimoniale dintre soți nu au existat

niciodată.De la această regulă , există două excepții, respectiv în ceea ce privește copiii rezultațidin căsătorie,și căsătoria putativă , când nulitatea nu î și produce efectele retroactiv sauacestea se produc parțial.

Ne vom opri asupra căsătoriei putative, aceasta re ectând câteva dintre aspectelespeci ce ale regimului nulității în materia actelor de stare civilă , în special cel referitorla diminuarea aplicabilității principiului retroactivității efectelor nulității.

De niția căsătoriei putative este redată de art. 304 alin. 1 Cod Civil care prevede că „soțul de bună credință la încheierea unei căsătorii nule sau anulate păstrează , până la data când hotărârea judecătorească rămâne de nitivă , situația unui soț dintr-o că-sătorie valabilă”.

8/16/2019 508-1007-1-SM

11/13

25

Prin urmare, ,,căsătoria putativă poate de nită ca ind căsătoria încheiată cunerespectarea cerințelorși interdicțiilor imperativ instituite de lege, dar la încheiereacăreia cel puțin unul dintre soți a fost de bună-credință , în sensul că nu a cunoscutrespectiva încălcare” (Costinși Costin, 2007, p. 131), față de acesta căsătoria produ-cându-și efectele.

În acest context, trebuie reținut că soțul de bună-credință la încheierea unei căsăto-rii lovite de nulitate absolută sau relativă va păstra situația unui soț dintr-o căsătorievalabilă până la data rămânerii de nitive a hotărârii judecătorești de des ințare acăsătoriei, des ințarea acesteia producând efecte numai pentru viitorși nu și pentrutrecut. Practic, este limitat astfel principiul retroactivității efectelor nulității față desoțul de bună-credință.

Căsătoria putativă presupune întrunirea cumulativă a două condiții, și anumeexistența unei căsătorii nule sau anulabile; subînțelegându-se că ,,respectiva căsătorieavea semnalmentele aparenței juridice de căsătorie, adică a fost celebrată și înregistrată conform legii” (Florian, 2011, p. 67);și buna-credință a unuia sau ambilor soți.Amintim că buna-credință este ,,sinteza a două elemente subiective: eroareași con-vingerea deplină a soților, sau după caz, numai a unuia dintre ei, că încheie un actvalabil din punct de vedere juridic” (Florian, 2011, p. 67).

Fiind îndeplinite condițiile enumerate mai sus, căsătoria putativă î și va produceefectele atât privind relațiile patrimoniale, câtși cele personale, relații care au decursdin încheierea actului de căsătorie des ințat. Mai mult, se vor conserva efectele ex tuncale căsătoriei. Mai precis, soțul de bună-credință î și va păstra până la data rămâneriide nitive a hotărârii judecătorești prin care se constată nulitatea absolută sau relativă acăsătoriei, situația unui soț dintr-o căsătorie valabilă , ulterior raporturile patrimonialedintre foștii soți ind supuse, prin asemănare, dispozițiilor privitoare la divorț , aspectstabilit de prevederile art. 304 alin. 2 Cod Civil.

Așa cum am menționat anterior, la încheierea căsătoriei, care se va dovedi ulteriora putativă , e ambii soți sunt de bună-credință , e doar unul dintre ei. Acest aspecteste extrem de important la analiza efectelor căsătoriei putative.

Astfel, dacă ambii soți au fost de bună-credință , efectele acesteia vor conservateextunc față de ambii soți, hotărârea judecătorească de des ințare a căsătoriei producând

efecte numai pentru viitor. Cu titlu de exemplu, dacă declararea nulității căsătoriei areloc înainte ca soțul minor să împlinit 18 ani, elîși va păstra capacitatea deplină deexercițiu dobândită prin încheierea căsătoriei. Această soluție este consacrată de art.39 alin. 2 Cod Civil ,,în cazul în care căsătoria este anulată , minorul care a fost de bună credință la încheierea căsătoriei păstrează capacitatea deplină de exercițiu”.

În schimb, dacă doar unul dintre soți a fost de bună-credință la încheierea căsătoriei,până la momentul în care se constată nulitatea absolută sau relativă a căsătoriei, numaiacesta este considerat că a avut calitatea de soț. Prin urmare, efectele căsătoriei se vorproduce doar față de soțul de bună-credință .

În sens exempli cativ amintim, obligația de întreținere la care este îndreptățit doarsoțul de bună-credință în aceleași condiții care se aplică soțului care a câștigat procesul

8/16/2019 508-1007-1-SM

12/13

26

de divorț , soțul de rea-credință neputând bene cia de întreținere între foștii soți întrucâtpentru el căsătoria se consideră că nu a existat; soțul de bună-credință este singurulcare ar putea bene cia de acordarea unor despăgubiri în condițiile art. 388 Cod Civilcare are în vedere acordarea de despăgubiri în cazul în care soțul nevinovat suferă unprejudiciu prin desfacerea căsătoriei,și prin asemănare, prin des ințarea căsătoriei,

sau de acordarea prestației compensatorii în condițiile art. 390-393 Cod Civil; soțulde bună-credință bene ciază și de dreptul la moștenire a soțului de rea-credință însituația în care acesta din urma decedează până la data rămânerii de nitive a hotărârii judecătorești de des ințare a căsătoriei.

Per ansamblu, în considerarea tuturor aspectelor menționate, se pot desprinde oserie de concluzii. Regimul juridic al nulităților în materia actelor de stare civilă esteconturat atât de prevederile Codului Civil câtși de prevederile Legii nr. 119/1996și aleMetodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă.

Pentru analiza acestui regim este necesară corelarea unor dispoziții legale relativ

dispersate în actele normative menționate, motiv pentru care considerăm că pe viitorar trebui să se asigure o reglementare mai unitară a regimului nulității actelor de starecivilă , accesibilă tuturor persoanelor, însă , cu precădere o țerilor de stare civilă și tu-turor celor care lucrează în instituțiile administrației publice.

Legea nr. 119/1996 corelată cu Metodologia reglementează cazurile de anulare aactelor de stare civilă , făcând trimitere la toate actele de stare civilă (actul de naștere,actul de căsătorie, actul de deces), anulare care trebuie asimilată cu nulitatea actelor, în timp ce nulitatea căsătorieiși regimul juridic al acesteia î și găsesc reglementarea înart. 293-306 Cod Civil.

Nu în ultimul rând, se poate constata că legiuitorul încearcă să atenueze efectelenulității în materia actelor de stare civilă , regimul juridic aplicabil ind unul permisiv.În acest sens, s-a prevăzut regula instituită de art. 102 Cod Civil conform căreia actulde stare civilă încheiat de un o țer de stare civilă necompetent este valabil dacă aceapersoană a exercitat în mod public atribuțiile respective. Totodată , în materia nulitățiicăsătoriei, avându-se în vedere importanța efectelor căsătoriei, cu precădere cele per-sonale, darși efectele patrimoniale, legiuitorul a atenuat aplicarea principiuluiquodnullum est nullum producit efectum , respectiv a reglementat cauze de acoperire a nulitățiiabsoluteși relative a căsătoriei.

Acestea sunt doar câteva exemple care alături de aspectele evidențiate pe parcursulprezentei lucrări subliniază speci cul regimului nulităților în materia actelor de starecivilă.

Bibliogra e:

1. Albu, I., „Nulitatea căsătoriei în practica judiciară”, 1974,Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Seria Jurisprudenția.

2. Baias, F.A., Chelaru, E., Constantinovici, R.și Macovei, I.,Noul Cod Civil. Comentariu pearticole , București: C.H. Beck, 2012.

3. Banciu, M.și Banciu, A.A.,Dreptul familiei conform Noului Cod Civil , București: Haman-giu, 2012.

8/16/2019 508-1007-1-SM

13/13

27

4. Boroi, G.,Drept civil - Partea generală . Persoanele , București: Hamangiu, 2010.5. Costin, M.N.și Costin, C.M.,Dicționar de drept civil de la A la Z,ediția a II-a, București:

Hamangiu, 2007.6. Deleanu, I., „Aparența în drept”, 2002,Pandectele Române , nr. 2, pp. 251-255.7. Florian, E.,Dreptul familiei în reglementarea NCC,București: C.H. Beck, 2011.8. Hotărârea Guvernului nr. 64 din 26 ianuarie 2011 pentru aprobarea Metodologiei cu

privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă , publicată în Moni-torul O cial al României, nr. 151 din 2 martie 2011.

9. Legea nr. 119 din 16 octombrie 1996 cu privire la actele de stare civilă , republicată înMonitorul O cial al României, nr. 339 din 18 mai 2012.

10. Lupașcu, D.și Crăciunescu, C.M.,Dreptul familiei , București: Universul Juridic, 2011.11. Neculaescu, S., Mocanu, L., Genoiu, I., Gheorghiu, G.și Țuțuianu, A.,Institu ții de drept

civil - Curs selectiv pentru licență , București: Universul Juridic, 2013.12. Ungureanu, O.,Introducere în dreptul civil , București: C.H. Beck, 2007.