5. Sudarea in Mediu de Gaze Sem. II

7/23/2019 5. Sudarea in Mediu de Gaze Sem. II

http://slidepdf.com/reader/full/5-sudarea-in-mediu-de-gaze-sem-ii 1/17

SUDAREA ÎN MEDIU DE GAZE PROTECTOARE

Clasificarea procedeelor de sudare în mediu de gaze protectoare

Avantajele sudării în mediu de gaze protectoare faţă de sudarea manual cu electrozi înveliţi

Se pretează la sudarea atât a aliajelor feroase cât şi a celor neferoase. Asigură o mare productivitate datorită densităţii mari de curent (rată depunere mai mare) şi a eliminării

sau reducerii unor operaţiuni auxiliare - îndepărtarea zgurii, schimbarea electrodului Permite obţinerea unor îmbinări de foarte bună calitate Deformaţiile sunt mai reduse (energie liniară mai mică) Absenţa zgurii oferă posibilitatea urmăririi permanente a băii de sudură şi a arcului electric Preţ de cost mai redus Emisie de fum mai mică Uşor de automatizat

Gaze utilizate•

gaze inerte: Ar, He – se aplică în general la sudarea oţelurilor inox şi a aluminiului şi aliajelor acestuia• gaze active: CO2 , H, N2

• amestecuri de gaze inerte cu gaze active, utilizate pentru îmbunătăţirea rezultatelor obţinute cu gaze pure:

– Ar + 1-2 % O2 pentru Al. şi oţeluri inox – Ar + CO2 – se aplică la sudarea oţelurilor carbon nealiate ( MAG ) – Corgon 20 (80% Ar + 20 % CO2 ) – Coxogen (90% Ar +5% CO2 + 5% O2 ) – Krysol ( 82% Ar + 18% CO2 ) – Argonix S (88% Ar + 12% O2 ) – Argonix D (92% Ar + 8% O2 )

Dioxidul de carbon(CO2) este un gaz oxidant care la temperatura arcului se descompune. Oxigenul care sedegajă astfel este foarte activ formând cu C din oţel, CO şi dacă nu s-ar lua măsuri ca sârma să conţină elementedezoxidante ca mangan şi siliciu s-ar produce decarburarea oţelului. Se livrează în butelii de culoare neagră, la presiunea de 60 at.Argonul şi heliul sunt gaze monoatomice şi un reacţionează cu nici o componentă din plasma arcului desudură, fapt pentru care se numesc gaze inerte. Această proprietate le permite să protejeze electrodul şi metalultopit contra gazelor din aer . Argonul (Ar) este gazul cel mai ieftin şi cel mai indicat pentru sudare, se livreazăîn butelii de oţel de culoare argintie, la presiunea de 110 at..

1



Azotul ( N2 ) este folosit pe scară largă la sudarea cuprului, deoarece un formează compuşi dăunătoriHidrogenul este folosit la sudarea cu hidrogen atomic a oţelului şi la sudarea WIG.Alegerea gazului de protecţieGazul de protecţie folosit la sudare influenţează următoarele componente de sudare, astfel:

– productivitatea: tensiunile de suprafaţă din baia de sudură sunt afectate de gazele de protecţie; acesteadetermină viteza maximă de sudare deci – productivitatea

– calitatea: gazul de protecţie influenţează cantitatea de stropi, profilul sudurii (aspect) şi proprietăţilemecanice; aceste componente influenţează calitatea

– sănătatea si siguranţa: diferite gaze de protecţie dau diferite concentraţii de fum in timpul sudării. Acest

lucru influenţează sănătatea şi siguranţa. Cu cât concentraţia de dioxid de carbon este mai mică cu atâtse formează mai puţin fum.La alegerea gazului de protecţie se mai ţine cont de materialul care se va suda şi dacă se va suda cu arc scurt sauspray arc.

Sârme folositeSe utilizează materiale cu compoziţie chimică asemănătoare metalului de bază. La sudarea oţelurilor, sârma

electrod conţine Si şi Mn. Livrarea se face sub formă de colac,vergele sau bobine. Sârme pline sunt sârme trefilate din oţel carbon, slab aliat, înalt aliat etc. Sârme tubulare mantaua metalică se topeşte şi se depune.

Sârmele tubulare pot fi:- sârme tubulare cu flux, care pot fi:- sârme tubulare rutilice- sârme tubulare bazice-sârme tubulare cu pulberi metalice

Elementele conţinute de fluxul din interior pot fi metalice sau nemetalice, rolul acestora fiind de:- stabilitate a arcului- dezoxidant- asigură protecţia băii- aport de elemente de aliere

Alegerea sârmei pentru sudare se face în funcţie de compoziţia chimică şi caracteristicile mecanice alematerialului de bază. Diametrul sârmei de sudare se alege în funcţie de grosimea tablelor şi de poziţia de sudare:

ds = Ø 0,8; Ø 1; pentru table subţiriØ 1,2 mm – pentru sudarea în orice poziţieds = Ø 1,6; Ø 2; Ø 2,4 mm – pentru sudarea numai la poziţia orizontală

Electrozii de sudare folosiţi la sudarea WIG şi la procedeul cu hydrogen atomic sunt din wolfram, wolframtoriat sau aliaje de wolfram. Aceştia se fabrică sub formă de vergele cu diametrul de 1 – 8mm mm şi lungimeade 175 mm, cu vârful ascuţit pentru sudarea în current continuu şi cu vârful tronconic pentru sudarea în currentalternativ.MODUL DE TRANSFER AL METALULUITransfer prin arc scurt (scurt circuit)Se foloseşte pentru sudarea în toate poziţiile. Acest gen de transfer are loc în cazul când arcul este menţinut maiscurt în gama de tensiuni 15-25 V şi când picăturile de metal topit ce se formează la capătul sârmei, care nudepăşesc in mărime diametrul sârmei ajung să vină în contact cu baia de sudură. In acel moment se produce un

scurt circuit şi apare fenomenul de strangulare şi separare a picăturii ce trece apoi în baia de metal topit. Laîntreruperea scurtcircuitului se produce reamorsarea, apariţia unei noi picături la capătul sârmei şi ciclul serepetă. La un arc scurt corect reglat se aude un zgomot fin ca o pârâitură. Frecvenţa scurt circuitului este de 20-200 ori pe secundă.Domeniul de valori pentru arc scurt:I = 40 ÷ 220 A gaz: - CO2U = 15 ÷ 24 V - amestec Ar. + CO2

2



Transfer prin spray arc (arc pulverizat) Transferul de metal se realizează prin particule foarte fine, cudiametrul mai mic decât diametrul sârmei care sunt pulverizate prin arcul electric către piesa de sudat. În timpulsudării nu se produce întreruperea arcului ceea ce face ca acesta să fie foarte stabil.Domeniul de valori:I = 220 - 600 AU = 25 - 40 V gaz: amestec Ar. + CO2Se poate suda spray arc cu sârmă plină numai la următoarele poziţii:- poziţia orizontal, îmbinări de colţ şi îmbinări cap la cap: - stratul de umplere (U) şi faţa (F);

- rădăcina (R) se execută cu arc scurtTransfer globular ( intermediar sau mixt )Transferul metalului se realizează sub formă globulară şi apare când valorile curentului de sudare şi tensiuneaarcului sunt medii, cuprinse între valorile de scurt-circuit şi spray arc. Intensitatea curentului nu este suficientă pentru a provoca efectul de gâtuire al picăturii, aceasta se măreşte căpătând mărimi mai mari decât diametrulsârmei.Transferul se face prin scurt-circuit, când picătura atinge baia de metal topit, sau prin detaşarea picăturii subefectul greutăţii. Traiectoria picăturii este la întâmplare şi nu se produce pe direcţia axei sârmei. La acest modde transfer arcul este instabil, pătrunderea este mică, stropii sunt mari. Se evită pe cât posibil acest mod detransfer.

PARAMETRII DE SUDARE

Parametri preselectaţia. tipul sârmei – se alege în funcţie de materialul care se sudează (compoziţie chimică şi caracteristicimecanice).

b. diametrul sârmei – se alege în funcţie de grosimea tablei şi poziţia de sudare.c. debitul de gaz - trebuie ales corect deoarece un debit prea mare sau prea mic nu protejează baia de

sudură şi apar pori. Reglarea debitului de gaz se face cu tot traseul instalaţiei montat, scurgerea de gaz făcându-se prin pistolet. În cazul alimentării cu gaz de la butelii sau baterii de butelii se va utiliza reductorul de presiune pentru 300 atmosfere cu debitmetru 1-32 I / min, iar în cazul alimentării cu gaz de la reţea se va utilizaregulatorul de presiune cu debitmetru 1–32 I / min. Pentru ca debitul de gaz măsurat la ieşirea din butelie saureţea să fie regăsit la capul de sudare, este necesară verificarea traseului de transport al gazului de protecţie.Eventualele scăpări de gaz reduc debitul util al acestuia, ducând la apariţia porilor în îmbinarea sudată.

Debit recomandat:• arc scurt 16 - 18 l / min.• spray arc 18 - 20 l / min.

Parametri dependenţi de echipamentul de sudare:a. viteza de avans a sârmei se reglează pe mecanismul de avans a sârmei; viteza neregulată cu care se

face alimentarea sârmei poate fi cauzată de reglarea incorectă a rolelor de avans, traseu sârmă deteriorat sau becde contact deteriorat.

b. tensiunea se reglează pe mecanismul de avans , depinde de viteza de avans a sârmei şi de gazul de protecţie utilizat.

3



Dacă:- tensiunea este prea mică faţă de viteza de avans a sârmei, sârma nu va avea timp să se topească, se va

ciocni de metalul de bază rezultatul fiind o sudură cu penetraţie scăzută, datorită tendinţei de ridicare a pistoletului.

- tensiunea este prea mare faţă de viteza de avans a sârmei, mecanismul de avans nu va avea timp săalimenteze sârma în acelaşi ritm în care aceasta se topeşte, arcul va deveni lung şi instabil rezultând mulţi stropişi o sudură cu convexitate prea mică şi crestături ( arsuri).

c. Intensitatea curentului de sudare se alege în funcţie de grosimea piesei de sudat şi de poziţia desudare şi este proporţională cu viteza de avans a sârmei.Parametri dependenţi de sudor:

a. viteza de sudare- la o viteză prea mică, cantitatea de metal depus este mare, iar la tablele subţiri pot apare perforări;- la viteze mari, scade adâncimea de pătrundere, se micşorează lăţimea cusăturii, apar crestături şi stropi.

b. unghiul pistoletului - Anexa 3.c. lungimea liberă a sârmei se măsoară de la ieşirea din becul de contact până la baia de sudură

Influenţează calitatea sudurii şi de aceea se recomandă menţinerea ei la valori cât mai constante.lungimea liberă a sârmei „L“:- arc scurt = 10 ÷ 15 mm.- spray arc = 15 ÷ 20 mm.La valori prea mari ale lungimii libere a sârmei amorsarea şistabilitatea arcului se înrăutăţesc, arcul arde cu zgomotstrident, apar mulţi stropi şi pătrunderea scade.

Procedeul de sudare MIGSudarea MIG se aplică în curent continuu cu polaritate inversă DC+ deoarece electrodul este fuzibil şi călduragenerată de ciocnirile electronilor contribuie la creşterea vitezei de topire. În acelaşi timp, căldura înmagazinată

în metalul de adios se întoarce în baia de sudură prin picăturile cetraversează spaţiul arcului electric. Sudarea MIG în currentcontinuu polaritate inversă mai are avantajele că faciliteazămicrosablarea şi face posibilă sudarea spray arc.

Instalaţia de sudare în mediu de argon -(ESABSe utilizează instalaţia A9/PP/275, produsă de firma

ESAB(Suedia). În pupitrul 1 se găseşte aparatura de comandă ainstalaţiei şi bobina cu sârma electrod. Pe capacul pupitrului se află regulatorul de presiune 2 şi un manometrucare servesc la reglarea vitezei de avans a sârmei. În cofretul 4 se află sursa de curent( redresor) alimentată deun transformator.În circuitul de sudare este şi o inductanţă pentru a mări stabilitatea arcului electric. Pe

capacul frontal al pupitrului sunt:• întreruptorul general 7;• comutator pentru reglajul fin al tensiunii (5);• comutator pentru reglajul fin al inductanţei (6);• comutator pentru reglajul brut al tensiunii (8);• comutator pentru reglajul brut al inductanţei (9);

Mai sunt:două aparate de control, prize de alimentare, borne de conectare la ieşire. Instalaţia mai cuprinde pistoletul de sudare 10, clema de contact 11, butelia de gaz 12 cu reductorul de presiu

4

Părţi component:

1. Derulator de sârmă; 2. Role de antrenare; 3. Sârmaelectrod; 4. Arzător; 5. Gaz de protecţie; 6. Metal de bază; 7,8 conductoare



Părţi component

1. Derulator (pupitrul);2. Regulator de presiune;3. Manometru;4. Cofret;5. Comutator pentru reglajul fin al tensiunii;6. Comutator pentru reglajul fin al inductanţei;7. Întreruptorul general;8. Comutator pentru reglajul brut al tensiunii;9. Comutator pentru reglajul brut al inductanţei;10. Pistolet(arzător);11. Legătura la masă;12. Butelie de gaz;13. Reductor de presiune;14. Cablu multiplu.

Sursa de curent

Debitează curent continuu. Reglarea curentului de sudarese face în 3 trepte de reglare brută şi printr-o reglare fină(300 A).

Pupitrul de comandă

Asigură următoarele funcţii:

Alimentează arcul electric cu sârma; Permite regkarea vitezei de avans a sârmei; Comandă trimiterea gazului de protecţie la locul de sudare; Pune sub tensiune circuitul de sudare.

5



Pistoletul de sudare

Permite conducerea sârmei şi a arcului electric pentru a realiza cusătura sudată şi asigură protecţia arculuielectric şi a băii de metal topit,cu gaz de protecţie. Pistoletul estecuplat de pupitru printr-un cablu multiplu.cablul multiplu asigură:

• conducerea sârmei;• conducerea curentului electric;• transportul gazului de protecţie;

• transportul aerului comprimat necesar antrenării turbine pistoletului

Pistoletul este constituit din mâner 3, ajutaj 1, turbină 5, apărătoare de protecţie 2, pârghie de comandă.4.

Cablu multiplu

Este alcătuit dintr-un furtun de cauciuc 1, în interiorul căruia se află mantaua împletită din sârmă 2, având larândul ei, în interior o conductă din plastic 3 prin care trece sârma 4. Aerul comprimat şi gazul de protecţiecirculă prin interiorul cablului multiplu. Sârma electrod este trimisă la locul de sudare printr-un sistem cu dublăantrenare ( PUSH-PULL). Sârma derulată este împinsă de către două role, antrenate de un motor electric aflate

în pupitru. La ieşirea din cablul multiplu, sârma este trasăde două role acţionate de turbină. Turbina este acţionatăde aerul comprimat, care are rol şi de răcire.

Butelia de gaz este constituită din:• Tub de oţel;• Inele de cauciuc;• Suport;• Robinet cu ventil;• Reductor de presiune.

INSTALAŢII DE SUDARE MIG - MAGSe compun din:

• sursa de curent• mecanismul de avans• pistolet de sudare• alimentarea cu gaz de protecţie

Sursa de curent transformă curentul de la reţea în curent continuu la nivel corespunzător pentru sudare.Există mai multe tipuri de surse: exemplu - redresor, invertor (cu reglaj electronic).

Mecanismul de avans este compus dintr-un tambur de înfăşurare a sârmei şi un dispozitiv de alimentare asârmei; mai conţine 2 sau mai multe role care împing sârma în tubul de protecţie.

6



Pistoletul de sudare - cele mai importante piese sunt becul şi duza. Distanţa duzei faţă de bec este de 2 mm. Odistanţă mai mare duce la un arc instabil şi lipsa de topire, iar când becul iese în afara duzei, gazul protector devineinsuficient. Pistoletul poate fi răcit cu aer sau cu apă, funcţiede gazele de protecţie şi intensitatea curentului de sudare.Alimentarea cu gaz se poate face de la butelie sau de la reţea prin intermediul unui furtun de gaz. Presiunea şi debitul delucru al gazului sunt reglate cu ajutorul unui reductor de presiune şi al unui debitmetru.

Instalaţii de sudare KEMPPISursa KEMPOMIG 4000 W

1. Lampă de semnalizare pentru comutatorul principal (se aprinde când sursa este alimentată).2. Lampă de semnalizare pentru protecţia termică, luminează când termostatul s-a declanşat datorită

supraîncălzirii; protecţia se declanşează dacă sursa de energie este încărcată continuu peste valorile nominalesau dacă a fost blocată circulaţia aerului de răcire. Ventilatorul răceşte maşina, iar după ce lampa de semnalizarese stinge se poate reîncepe sudarea.

3. Reglaj pentru dinamica arcului la sudarea cu electrozi înveliţi (se recomandă poziţia ”0” pentru toatetipurile de electrozi).

4. Comutator de selectare a regimului de răcire a pistoletului (cu aer sau apă).5. Lampă de semnalizare pentru lipsă presiune la apă.6. Comutator de testare pentru circulaţia apei. Apa poate circula fără începerea sudării. Se utilizează

pentru umplerea pistoletului înainte de sudare.7. Lampă de semnalizare pentru supraîncălzire. Dacă apa se încălzeşte, protecţia termică va opri sursa de

energie. Funcţionarea agregatului de răcire va continua automat timp de 5-7 minute. După ce apa s-a răcit lampase stinge şi se poate relua sudarea.

8. Rezervor cu lichid de răcire.9. Comutator principal (pornit - oprit).10. Conector de sudare +.11. Conector de sudare -.12. Conector pentru mecanismul de avans13. Tur–retur lichid de răcire

7



Mecanismul de avans Feed 400

Panoul de funcţii

8



ERORI:E 02 - selectare greşită a procedeului de sudare (se acţionează pistoletul când a fost selectat procedeul de

sudare cu electrozi).E 08 - pistolet supraîncălzitE 09 - suprasolicitarea motorului pentru sârmă, datorită blocării tubului de ghidare a sârmei sau îndoirii

prea puternice a cablului pistoletului

Instalaţii de sudare MIG / MAG – ESAB Sursa – LAW 520 1 – întrerupător principal (pornit / oprit)

2 – întrerupător unitate derăcire (pornit / oprit)

3 – lampă semnalizare prezenţă tensiune (seaprinde când sursa este

pornită)4 – lampă de avertizare (se aprinde în cazul

supraîncălzirii)5 – conectare cablu de masa (-) arc scurt

6 – conectare cablu de masa (-)spray arc

Mecanismul de avans – MEK 20 - panoul frontal1 – cuple conectare furtune răcire cu apă2 – cuplă conectare telecomandă3 – potenţiometru reglare viteză de avans sârmă4 – potenţiometru reglare tensiune arc panou frontal

9



5 – cuplă conectare pistolet6 – ecran afişare paramertrii de lucru tensiune arc [v]

intensitate curent [A] )

Mecanismul de avans – MEK 20 - panoul lateral

1 – potenţiometru reglare debit de gaz2 – comutator umplere crater ( pornit / oprit )3 – comutator alegerea modului de lucru ( 2 timpi / 4 timpi ) lateral4 – potenţiometru reglare timp ardere înapoi5 – potenţiometru reglare timp umplere crater

Mecanismul de avans Feed 48-4 M13

1 - ecran afişare parametrii de lucru2 - potenţiometru reglare tensiune arc3 - potenţiometru reglare timp umplere crater 4 - comutator amorsare lenta5 - potenţiometru reglare viteză de avans sârmă6 - cuplă conectare telecomandă7,8 - cuple conectare furtune răcire cu apă9 - cuplă conectare pistolet10 - comutator alegerea modului de lucru( 2 timpi / 4 timpi )11 - potenţiometru reglare timp ardere înapoi

Defecte specifice îmbinărilor sudate prin procedeul MIG-MAG

10



11



12



RECOMANDĂRI PRIVIND SUDAREA MIG - MAGCalitatea unei îmbinări sudate depinde în mare măsură de modul de pregătire a pieselor. Înainte de sudare securăţă rostul îmbinării şi marginile alăturate cu peria de sârmă sau prin alte mijloace dacă este necesar pentru aîndepărta orice impuritate care ar putea produce defecte în sudură (oxizi, grăsimi, rugină etc). Pentru obţinereaunor îmbinări de colţ de bună calitate în situaţiile în care grundul pasivant depăşeşte grosimea prescrisă de producător ca accesibilă pentru sudare, se recomandă îndepărtarea grundului pe marginile osaturii şi pe table.

Când documentaţia de execuţie impune preîncălzire, aceasta se execută cu flacără oxiacetilenică neutră, pe o lăţime de 4 ori grosimea tablei , însă nu mai puţin de 100 mm de o parte şi de alta a îmbinării. Preîncălzirease execută înainte de sudare şi se menţine pe tot parcursul sudării la valoarea menţionată în documentaţia deexecuţie. Temperatura de preîncălzire se măsoară de către executant, cu creioane termochimice sau termometrede contact.

Sudarea se execută după asamblare la un interval cât mai scurt de timp, pentru a se evita oxidareasuprafeţelor curăţate şi pregătite pentru sudare, precum şi pătrunderea în zona îmbinării a impurităţilor.

Nu se începe sudarea dacă pregătirea pentru sudare nu este corespunzătoare, marginile îmbinării prezintăurme de rugină, oxizi, umezeală, impurităţi.

Sârma folosită la sudare cu amestec de gaze trebuie să nu prezinte deformaţii şi să fie lipsită de rugină,grăsimi sau alte impurităţi.

Pentru a se asigura o pătrundere corespunzătoare şi pentru a se evita apariţia incluziunilor de zgură şi alipsei de topire, când se utilizează sârmă tubulară se va suda intotdeauna spspre dreapta ( tras) Se va suda încurent continuu cu polaritate DC + ( polul “ + “ la sârma ).Sudarea în mediu de gaz protector se poate executa în orice poziţie cu respectarea regimurilor de sudare. Lasudarea semiautomată tehnica de lucru influenţează calitatea îmbinării deoarece pistoletul de sudare este condusmanual în lungul îmbinării.În cazul sudării spre dreapta (tras) presiunea arcului electric împinge metalul lichid spre cusătură, pătrundereaeste mai bună, cordonul este îngust şi înalt.

13



DEFECTE LA SUDAREDefecte la sudare datorate gazului de protectie necorespunzatorInsuficient gaz de protectie in baia de sudare duce la reactii intre aer si baie de sudaresi la cusaturi sudate cu pori cu stabilitate insuficienta.

Defect:Curentul de aer (de ex. pe santier) perturbaacoperirea gazului de protectie

Consecinte:Gaz de protectie insuficient,Formarea porilor in cusatura sudata

Defecte de topireDoar arcul electric (nu baia de sudare) are suficienta energie pentru a topi suprafata de

imbinat si de a realiza o imbinare stabila. Pentru a evita defectele de topire, trebuie ca imbinarea de sudat sa fie pregatita si prelucrata corespunzator.Se pot face urmatoarele greseli:

Inaltimea radacinii e prea mareDeschiderea radacinii e prea mare Abaterea de la aliniere e prea mare

Suprasudarea cordoanelor puternic ranforsateCorect: inainte de suprasudare, cordonul deradacina trenuie sudat astfel incat sa aibe formacorespunzatoare

14

Defect de topire la legare cand se sudeaza cu putere scazuta a arcului electric; punctul de legarenu este polizat; nu este sudat cu suficientasuprapunereCorect: se polizeaza capatul cordonului, seamorseaza inainte de capatul cordonului si se

Unghiul de deschidere e prea micCorect: 40° pana la 60°



Defecte de topire pot aparea cand arcul electric nu atinge marginile rostului sau stratul depus anterior, deoarece baia de sudare fuga inainte. Unghiul de deschidere e prea micCorect: 40° pana la 60°

In cazul in care pozitia pistoletului este incorecta, arcul electric topeste doar o margine arostului de sudare. Acest fapt poate conduce la defecte de topire si, prin aceasta, la imbinari instabile.

Siguranta locului de muncaLa sudare trebuie sa se tina seama de urmatoarele pericole:

• incedii datorate imprastierii scanteilor • materiale nocive• zgomot• radatie optica

15

Viteza de sudare este prea scazuta sau ratade depunere este prea mare. A nu se efectuacordoane de sudura excesiv degroase!

Sudare in pozitia PG (verticaldescendent). Rata de depuneretrebuie limitata. A nu se suda prea incet!

„Impindere” excesiva a unghiului

Pistoletul nu este tinut pe mijloc.

Pistoletul este prea inclinat spre omargine a rostului de sudare.

Pozitie incorecta a

pistoletului datorataaccesului restrictionat.



• soc electric• manipulare incorecta

Pericole datorate zgomotului si radatiei optice

Intensitatea acustica peste 85dB(A) poate conduce la perturbari de auz. De asemenea, zgomotuldauneaza si sistemul nervos la omului.

Caldura Lumina Raze ultraviolete produc:Ochii: opacitate orbire fulgerare

Piele: ardere ardereCauzele si efectele ale radiatiei optice – radiatia ultravioletaArcul elecxtric si baia de sudare emit radiatie vizibila si invizibila. Intensitatea acestor radiatii depinde de: Energia liniara Dimensiunea arcului electric Temperatura arcului electric Distributia temperaturii

Efecte:Radiatia ultravioleta este cea mai periculoasa pentru ochi. “Fulgerarea” sudorului poate produce dureri

de ochi, lacrimare, fobie de lumina si umflarea ploapelor. Conjunctiva ochilor si in unele cazuri si cornea sunt

atinse.Pericole datorate circuitelor electrice1. Racord de retea defect (de ex. priza este scoasa / racord slabit)2. Sursa de curent defecta (lipseste comutatorul sau capacul)3. Cablu de curent, respectiv furtunul de legatura sunt defecte4. Sarma-electrod5. Clema de masa defecta6. Cablu de retur a curentului de sudare defect

Toate lucrarile de intretinere trebuie efectuate pe surse de curent deconectate, cu toatecomponentele descarcate electric, de catre persoane calificate pentru aceasta.Masuri de protectie:

Reparatiile la racordurile de retea defecte sau la sursele defecte trebuie facute doar de un electricean specialist. Lucrarile de intretinere cat si reparatile simple trebuie efectuate doar de un sudor

calificat.Echipament de protectie si primul ajutor

La lucrarile de sudare trebuie sa purtati imbracaminte care acopera corpul suficient sicare nu sunt murdarite cu materiale inflambile sau usor inflamabile. Fara imbracaminte din fibre usor fuzibile,cum sunt nylonul sau perlonul. Chiar daca urmati instructiunile de protectie se poate intampla sa aiba loc mici

16

Unele procedee şi aparate de sudare de sudare produc nivele ridicate de gomotMasuri de protecţie

• Selectarea unor procedee care sa faca un zgomot cat mai mic posibil• Izolarea acustica a sursei de zgomot• Peste 85dB(A), protectie personala de auz

Arcul electric si baia de sudură provoaca pericole datorita radiatiei optice.Masuri de protective

• Ochelari de sudura conform standardelor (DIN EN 169)• Scut de protectie• Masca de rotectie



accidente. De accea fiecare trebuie a fie informat despre masurile speciale de la locul accidentului pentruacordarea primului ajutor.

17

5. Sudarea in Mediu de Gaze Sem. II

Documents

Transcript of 5. Sudarea in Mediu de Gaze Sem. II