4.Conturi sintetice +_ìi conturi analitice

8/15/2019 4.Conturi sintetice +_ìi conturi analitice

1/34

3.3.6 Conturi sintetice şi conturi analitice

1 a) Noţiunea de conturi sintetice şi analitice

Întrucât elementele patrimoniale au un conţinut economic distinct şi o anumităstructură internă, conturile corespunzătoare trebuie să reflecte atât specificul elementuluiurmărit cât şi elementele care alcătuiesc structura.

Din punct de vedere al sferei de cuprindere, conturile se împart în conturi sintetice şiconturi analitice.

Conturile sintetice reprezintă elemente patrimoniale individuale sau grupe de elementepatrimoniale cu însuşiri comune.

De exemplu, contul sintetic 4! ,,Dividende de plată. exprimă un element patrimonialindividual, pe când contul "#$ ,,%ateriale consumabile. exprimă o grupă de elementepatrimoniale cu însuşiri comune.

Conturile analitice reprezintă o detaliere &dezvoltare, divizare' a conturilor sintetice,

respectiv părţi componente ale acestora determinate în funcţie de specificul lor.De exemplu, contul sintetic "#( ,,%aterii prime. poate fi detaliat în conturi analitice

care să reflecte părţi specifice ale elementului patrimonial urmărit prin acest cont, şi anume)laminate din oţel, elemente de asamblare, materiale electrice.

b) Conturi sintetice

*onturile sintetice reprezintă conturile de bază ale contabilităţii+ ele exprimă esenţasau genul elementelor patrimoniale reflectate de conturi. tilizarea conturilor sintetice pentru înregistrarea operaţiunilor economice a condus la noţiunea de contabilitate sintetică. Înregistrările în conturile sintetice se pot face numai în etalon valoric sau bănesc.

-a rândul lor, în funcţie de omogenitatea conţinutului lor, conturile sintetice se potclasifica astfel)

( conturi sintetice de gradul / sunt simbolizate prin trei cifre şi se referă laelementele patrimoniale cu un conţinut omogen. De exemplu, contul 4#(,,0urnizori., 4$( ,,1ersonal salarii datorate., "!( ,,%ărfuri., 4$ ,,2vansuri detrezorerie.+

$ conturi sintetice de gradul // sunt folosite pentru elemente ce alcătuiesc structuraunui cont sintetic de gradul /, structură care este identică pentru toţi agenţiieconomici. 2ceste conturi sunt simbolizate cu patru cifre dintre care primele treireprezintă simbolul contului sintetic de gradul / de care depind.

" De exemplu)4 3 contul sintetic (#( ,,*apital social. este structurat în următoareleconturi sintetice de gradul //)

(#(( ,,*apital subscris nevărsat.(#($ ,,*apital subscris vărsat.+(#( ,,1atrimoniul regiei.+(#( ,,1atrimoniul public..


2/34

( 3 contul sintetic ($ ,,*onturi curente la bănci. este structurat înurmătoarele conturi sintetice de gradul //)

($( ,,*onturi la bănci în lei.($4 ,,*onturi la bănci în valută.+

( 3 contul sintetic 4"! ,,25utor de şoma5. este structurat în următoareleconturi sintetice de gradul //)

4"!( ,,*ontribuţia unităţii la fondul de şoma5.

4"!$ ,,*ontribuţia personalului la fondul de şoma5..

*onturile sintetice de gradul // nu sunt conturi independente, de sine stătătoare. 6lereprezintă elemente din structura unui cont sintetic de gradul /, se formează în interiorulconturilor sintetice de gradul /.

Denumirea şi simbolul conturilor sintetice, atât de gradul / cât şi de gradul //, suntstabilite în mod unitar de %inisterul 0inanţelor 1ublice şi sunt obligatorii pentru toţi agenţiieconomici şi instituţiile publice.

c) Conturi analitice

2tunci când informaţia furnizată de conturile sintetice este insuficientă, are locdetalierea sau dezvoltarea conturilor sintetice în conturi analitice. 7umărul de conturianalitice în care poate fi detaliat un cont sintetic depinde de)

( mărimea şi specificul unităţii patrimoniale+$ conţinutul economic al contului sintetic &natura elementului urmărit prin cont'+" necesităţile de informare a conducerii &un grad mare de detaliere implică c8eltuieli

sporite'.

tilizarea conturilor analitice pentru înregistrarea operaţiunilor economice a condus lanoţiunea de contabilitate analitică. În fiecare unitate patrimonială funcţionează în paralel şi înstrânsă legătură contabilitatea sintetică şi contabilitatea analitică.

6xemple de detaliere a conturilor sintetice în conturi analitice)( contul sintetic 4#( ,,0urnizori. se poate dezvolta în analitic pe trepte succesive

astfel)$ 3 treapta /a) pe grupe de furnizori interni &indigeni' şi externi

&străini'+" 3 treapta a //a) pe 5udeţe sau ţări+4 3 treapta a ///a) pe parteneri+ 3 treapta a /9a) pe contracte+ 3 treapta a 9a) pe feluri de bunuri sau activităţi.

! contul sintetic "#( ,,%aterii prime. se poate dezvolta în analitic pe trepte

succesive astfel): 3 treapta /a) pe grupe de materii prime &laminate din oţel, ţesături,legume şi fructe'+

; 3 treapta a //a) pe subgrupe de materii prime &oţel rotund, table, ţevi'+( 3 treapta a ///a) pe sortimente şi dimensiuni &oţel rotund


3/34

consumabile, mărfuri', înregistrările se pot face şi în etalon natural sau cantitativ, fiind însăobligatoriu exprimarea în etalon valoric sau bănesc.

=egulile de funcţionare pentru conturile sintetice sunt valabile şi pentru conturileanalitice corespunzătoare. Între conturile sintetice şi conturile analitice corespunzătoare lor se stabilesc o serie de corelaţii care pot fi ilustrate prin dezvoltarea contului sintetic "#(,,%aterii prime. în trei conturi analitice simbolizate "#( analitic ,,>., "#( analitic ,,?. şi "#(analitic ,,@.. De precizat că în contul sintetic înregistrările se fac numai în etalon bănesc, iar în conturile analitice înregistrările se fac atât în etalon cantitativ cât şi în etalon bănesc.


4/34

Între contul sintetic şi analiticele sale există următoarele corelaţii)

( Aoldul iniţial al contului sintetic este egal cu suma soldurilor iniţiale ale conturilor analitice) (#.###.### B .###.### C $.##.### C (.##.###

$ =ula5ul debitor al contului sintetic este egal cu suma rula5elor debitoare aleconturilor analitice) $#.###.### B ($.###.### C .###.### C ".###.###

" =ula5ul creditor al contului sintetic este egal cu suma rula5elor creditoare ale

conturilor analitice) .###.### B ".###.### C $.###.### C #4 Aoldul final al contului sintetic este egal cu suma soldurilor finale ale conturilor analitice) $.###.### B (.###.### C .##.### C 4.##.###

3.3.7 Analiza contabilă a operaţiunilor economice. Articolul contabil.

2naliza este un procedeu metodic general, respectiv este utilizat de metoda tuturor ştiinţelor pentru cunoaşterea amănunţită a fenomenelor care reprezintă obiectul lor de studiu. 2naliza constă în descompunerea unui întreg, proces, fenomen, operaţie economică înpărţile sale componente, examinarea fiecărui element component în parte şi stabilirealegăturilor interne. 2naliza presupune trecerea de la general la particular.

1entru contabilitate analiza este necesară în mod obligatoriu înainte ca operaţiileeconomice să fie înregistrate în conturi, asigurânduse astfel corectitudinea înregistrărilor efectuate. 2ceasta înseamnă că în urma analizei sunt stabilite conturile corespondenteprecum şi partea acestora, debit sau credit, în care vor fi înscrise sumele aferente operaţiilor economice.

2naliza contabilă presupune parcurgerea a patru etape)

a' 1recizarea conţinutului economic al operaţiunii enunţate şi implicaţiile acesteioperaţiuni asupra patrimoniului unităţii+ întro formă concisă, se prezintă specificul operaţiuniişi modul cum aceasta afectează patrimoniul de cel puţin două ori. De exemplu, folosind unacreditiv în lei, se plătesc datoriile faţă de furnizorii de utila5e în sumă de $!.###.### lei.

*onţinutul economic al operaţiunii poate fi exprimat astfel) operaţiunea se referă la ac8itareadatoriilor pentru utila5e ac8iziţionate folosind în acest scop un acreditiv în lei+ ca urmare, scadactivele circulante de trezorerie şi totodată scad datoriile faţă de furnizorii de imobilizări.

b' Atabilirea modificărilor determinate de operaţiunea economică în bilanţ+ în aceastăetapă se precizează următoarele elemente)

( denumirea posturilor bilanţiere implicate+$ sensul modificării fiecărui post bilanţier, respectiv creştere sau

scădere+" ecuaţia bilanţieră.

De exemplu, pentru operaţiunea enunţată anterior, modificările în bilanţ implică)4(( ,,2creditive în lei. 2ctiv scădere4#4 ,,0urnizori de imobilizări. 1asiv scădere

2 x B 1 x

c' Atabilirea conturilor corespondente+ în această etapă se stabilesc următoareleelemente)

( denumirea conturilor corespondente+$ partea acestora, debit sau credit, în care se vor înregistra sumele

aferente operaţiei economice în urma aplicării regulilor de funcţionarea conturilor+

" suma corespunzătoare fiecărui cont.


5/34

De exemplu, pentru operaţiunea enunţată anterior, conturile corespondente sunt)

4(( ,, Acreditive în lei . regula a ///a se creditează $!.###.### lei4#4 ,,Furnizori de imobilizări . regula a ///a se debitează $!.###.### lei

d' Întocmirea formulei contabile) aceasta este soluţia contabilă a operaţiunii,respectiv o modalitate grafică de prezentare a conturilor şi sumelor corespunzătoare uneioperaţiuni economice. 1e baza dublei înregistrări, în formula contabilă conturile se prezintăsub formă de egalitate valorică. În principiu, formula contabilă este alcătuită din următoarelepărţi)

( denumirea contului care se debitează+$ denumirea contului care se creditează+" suma care face obiectul înregistrării+4 semnul ,, B . care face legătura între conturile corespondente. În cadrul formulei contabile, contul care se debitează este scris în partea stângă a

semnului ,, B ., contul care se creditează este scris în partea dreaptă, iar suma este scrisă o

singură dată în dreapta ecuaţiei, ceea ce înseamnă că ambele conturi sunt afectate cuaceeaşi sumă.

*7E *2=6 A6 D6F/E62@G B *7E *2=6 A6 *=6D/E62@G A%2

De exemplu, pentru operaţiunea enunţată formula contabilă se prezintă astfel)

,,0urnizori de imobilizări. B ,,2creditive în lei. $!.###.### lei( 4#4 4((

În practică, la efectuarea analizei contabile, pentru anumite operaţiuni simple şi careau loc frecvent, se poate renunţa la parcurgerea primelor trei etape ale analizei contabile, întocminduse direct formula contabilă.

Clasificarea formulelor contabile se poate face după următoarele criterii)a' După numărul conturilor implicate, există formule contabile simple şi formule

contabile compuse.Formule contabile simple se întocmesc atunci când operaţia economică implică

două conturi, dintre care unul se debitează iar celălalt se creditează, suma fiind scrisă osingură dată în dreapta ecuaţiei.

De exemplu)HdebitI HcreditI

*7E ,,2 . B *7E ,,F. AumaFormule contabile compuse se întocmesc atunci când operaţia economică implică

mai mult de două conturi corespondente. În acest caz, unui cont care se află întro parte aegalităţii i se opun două sau mai multe conturi care se află în cealaltă parte. 1e partea undese află mai multe conturi, în dreptul semnului ,, B . se foloseşte simbolul ,, J . care aresemnificaţia ,,următoarele conturi.. 1entru fiecare parte trebuie respectată egalitatea valoricăiar sumele corespunzătoare fiecărui cont se înscriu astfel)

( în stânga sau în dreapta fiecărui cont corespondent)$

HdebitI HcreditI

J B"##.### *7E 2 *7E = 4#.###(#.### *7E F


6/34

( întro casetă în dreapta ecuaţiei)HdebitI HcreditI

*7E > B J !$.### *7E ? "#.### *7E @ "!.###

În unele lucrări de contabilitate formulele contabile, simple sau compuse, se prezintăastfel)

Debit *7E ,,>. !$.###*redit *7E ,,?. "#.###*redit *7E ,,@. "!.###

7ormele contabile în vigoare nu permit întocmirea unor formule contabile compuse încare să intre în corespondenţă două sau mai multe conturi care se debitează şi două sau maimulte conturi care se creditează, întrucât în acest caz nu este posibilă stabilirea corectă aconţinutului operaţiunii economice.

b' După scopul pentru care se întocmesc există formule contabile de înregistrare

curentă şi formule contabile de rectificare.Formule contabile de nre!istrare curentă se întocmesc zi de zi, pentru operaţiuni

obişnuite, cu o mare frecvenţă în practica contabilităţii. Din această categorie fac parte celemai multe dintre formulele contabile întocmite de agenţii economici.

Formulele contabile de rectificare numite şi formule contabile de ,,stornare.reprezintă modalităţi specifice contabilităţii pentru corectarea unor greşeli săvârşite la înregistrarea în conturi a sumelor aferente operaţiunilor economice. 2ceste formule derectificare &stornare' sunt impuse de faptul că în conturi nu se admite corectarea sumelor înscrise greşit prin ştergerea sau tăierea lor şi înscrierea ulterioară a sumelor corecte.

După modul de înscriere a sumelor, formulele contabile de rectificare &de stornare' potfi cu sume ,,în negru. sau ,,în roşu..

Aumele înscrise ,,în negru. &cu cerneală sau pix de culoare albastră, neagră, violetăetc.' au semnificaţia unor sume care se adună atât în debitul cât şi în creditul conturilor.

Aumele înscrise ,,în roşu. &cu cerneală sau pix de culoare roşie' sau ,,în negru. dar încadrate de un c8enar, au semnificaţia unor sume care se scad, atât în debitul cât şi încreditul conturilor.

"tornarea #rectificarea) $$n ne!ru. constă în anularea unei formule contabile întocmite anterior greşit prin inversarea acesteia, după care se întocmeşte formula contabilăcorectă.De exemplu încasarea în numerar a contravalorii produselor finite expediate clienţilor sa

înregistrat eronat astfel)(' ,,2vansuri de trezorerie. B ,,1roduse finite. !##.### lei

1rintro analiză contabilă atentă, se observă că formula contabilă este întocmită greşitşi se procedează la stornarea în negru)

$' ,,1roduse finite. B ,,2vansuri de trezorerie. !##.### lei


7/34

Eotodată, analiza contabilă a permis stabilirea formulei contabile corecte, astfel)

"' ,,*asa în lei. B ,,*lienţi. !##.### lei

"tornarea #rectificarea) $$n roşu. constă în anularea unei formule contabile întocmiteanterior greşit prin repetarea ei, dar cu sume înscrise ,,în roşu. &,,în negru.dar în c8enar'.1entru exemplificare, se presupune aceeaşi operaţiune)

( întocmirea formulei contabile greşite)(' ,,2vansuri de trezorerie. B ,,1roduse finite. !##.### lei

( stornarea ,,în roşu.)

$' ,,2vansuri de trezorerie. B ,,1roduse finite. !##.### lei

( întocmirea formulei contabile corecte)

"' ,,*asa în lei. B ,,*lienţi. !##.### lei

1rin compararea celor două modalităţi de efectuare a stornării, se constată că înambele cazuri se a5unge la acelaşi sold final în conturile implicate, deci sa atins scopulpropus şi anume corectarea înregistrărilor contabile greşite. Atornarea în negru prezintă însăunele dezavantaje:

( conduce la denaturarea rula5ului conturilor implicate, deci măreşte artificial rula5ulconturilor cu sume care nu se referă la operaţii economice care au avut efectiv loc+

$ se referă la corespondenţe ireale între conturi, nepermise de instrucţiunile deaplicare a planurilor de conturi.

7ormele contabile în vigoare recomandă stornarea în roşu care înlătură dezavanta5elede mai sus.

În practică, soluţia contabilă completă a unei operaţiuni este reprezentată de articolulcontabil, care, pe lângă formula contabilă conţine şi alte elemente cum sunt) data operaţiunii,descrierea operaţiunii, numărul şi felul documentului 5ustificativ, semnăturile persoanelor responsabile de efectuarea analizei contabile şi întocmirea articolului contabil.

Duă modul de întocmire, articolele contabile pot fi înscrise)( direct pe documentul 5ustificativ al operaţiunii, prin aplicarea unei ştampile care

delimitează spaţiile necesare pentru formula contabilă, data calendaristică şisemnături+ în această situaţie sa efectuat ,,contarea. documentului 5ustificativ aloperaţiunii+

$ întrun document special, tipizat denumit ,,7otă de contabilitate., care conţineelementele articolului contabil, respectiv) data, explicaţia, conturile corespondente,

sumele debitoare sau creditoare, semnăturile persoanelor responsabile.


8/34

7E2 D6 *7E2F/-/E2E6Data operaţiei) zi, lună, an

6xplicatii Aimbol conturi AumaDebitoare *reditoare

/ntocmit 9erificat Eotal)

În practică, analiza contabilă şi întocmirea articolelor contabile se efectuează deeconomişti cu experienţă în domeniu şi pregătire de specialitate, ceea ce conduce la înregistrări corecte în conturi.

3.3.% Clasificarea conturilor şi planul de conturi

A.Clasificarea conturilor constă în ordonarea mulţimii conturilor utilizate în

contabilitatea curentă şi încadrarea acestora în clase, grupe şi subgrupe de conturi.*lasificarea conturilor se poate face după mai multe criterii)

( conţinutul economic+$ funcţia contabilă+" sfera de cuprindere.

0iecare criteriu defineşte mulţimea conturilor dintrun anumit punct de vedere, permiteobţinerea unor clase, grupe şi subgrupe sugestive de conturi.

&upă conţinutul economic &natura elementului patrimonial urmărit prin cont',conturile se împart în următoarele clase)( /. *lasa conturilor de active patrimoniale+$ //. *lasa conturilor de surse patrimoniale &pasive'+" ///. *lasa conturilor de procese economice+4 /9. *lasa conturilor în afara bilanţului+ 9. *lasa conturilor de gestiune.

*aracteristicile principale ale claselor de conturi determinate în funcţie de conţinutuleconomic sunt)

/. Clasa conturilor de active atrimoniale se împarte în următoarele grupe de conturi)

(. Krupa conturilor de active imobilizate care este alcătuită din următoarelesubgrupe de conturi)

( a. Aubgrupa conturilor de imobilizări necorporale+$ b. Aubgrupa conturilor de imobilizări corporale+" c. Aubgrupa conturilor de imobilizări financiare.

$. Krupa conturilor de active circulante care este alcătuită din următoarelesubgrupe de conturi)

( a. Aubgrupa conturilor de stocuri şi producţie în curs de execuţie+$ b. Aubgrupa conturilor de investiţii financiare pe termen scurt+

" c. Aubgrupa conturilor de trezorerie &băneşti'+4 d. Aubgrupa conturilor de active în decontare &creanţe'.


9/34

//. Clasa conturilor de surse atrimoniale &pasive' se împarte în următoarele grupe deconturi)

( (. Krupa conturilor de capitaluri+$ $. Krupa conturilor de datorii care este alcătuită din următoarele subgrupe de

conturi)" a. Aubgrupa conturilor de surse atrase+4 b. Aubgrupa conturilor de surse împrumutate.

///. Clasa conturilor de rocese economice se împarte în următoarele grupe de conturi)( (. Krupa conturilor de c8eltuieli care este alcătuită din următoarele subgrupe

de conturi)$ a. Aubgrupa conturilor de c8eltuieli de exploatare+" b. Aubgrupa conturilor de c8eltuieli financiare+4 c. Aubgrupa conturilor de c8eltuieli extraordinare.

$. Krupa conturilor de venituri care este alcătuită din următoarele subgrupe deconturi)

a. Aubgrupa conturilor de venituri din exploatare+! b. Aubgrupa conturilor de venituri financiare+

: c. Aubgrupa conturilor de venituri extraordinare.

". Krupa conturilor de repartizare+4. Krupa conturilor de regularizare+. Krupa conturilor de rectificare+. Krupa conturilor de provizioane care este alcătuită din următoarele subgrupe

de conturi)( a. Aubgrupa conturilor de provizioane pentru riscuri şi c8eltuieli+$ b. Aubgrupa conturilor de provizioane pentru deprecierea activelor.

/9. Clasa conturilor în afara bilanţului cuprinde conturi care reflectă bunuri care nuaparţin unităţii economice dar care se află temporar în circuitul ei economic, precum şidrepturi sau anga5amente eventuale sau posibile.

De exemplu)

:#"$ ,,9alori materiale primite spre prelucrare sau reparare., :#"4 ,,Debitori scoşi dinactiv şi urmăriţi în continuare..*onturile în afara bilanţului funcţionează după principiul contabilităţii în partidă simplă, adicăfără corespondenţă cu alte conturi)

la primirea pentru reparare a materialelor de natura obiectelor de inventar)

&'(* ,,9alori materiale primite spre prelucrare sau reparare. "".4##.### lei

la predarea materialelor de natura obiectelor de inventar reparate)

C+'&* $$ 9alori materiale primite spre prelucrare sau reparare . "".4##.### lei

Aoldurile conturilor din această clasă nu se înscriu în bilanţ întrucât elementelereflectate cu a5utorul lor fie că nu fac parte din patrimoniul unităţii, fie sunt incerte.

9. Clasa conturilor de gestiune cuprinde conturi care permit colectarea şi înregistrareac8eltuielilor pe destinaţii, precum şi determinarea costului efectiv al produselor, lucrărilor,serviciilor.


10/34

De exemplu);$( ,,*8eltuielile activităţii de bază.,;$4 ,,*8eltuieli generale de administraţie., ;"" ,,*ostul producţiei în curs de execuţie..

&upă funcţia contabilă, conturile se împart în două clase)

( /. *lasa conturilor de activ+$ //. *lasa conturilor de pasiv.

2ceastă grupare a conturilor rezultă în urma descompunerii bilanţului în conturi.Deşi în contabilitatea curentă se folosesc conturi bifuncţionale care în funcţie de

perioadă pot prezenta fie sold debitor, fie sold creditor, cu ocazia înscrierii în bilanţ ele se încadrează în una din cele două mari clase de mai sus, în funcţie de soldul pe care îl prezintăla momentul respectiv, fără a constitui o a treia clasă de conturi.

&upă sfera de cuprindere se obţin două clase de conturi, şi anume)

( /. *lasa conturilor sintetice+

$ //. *lasa conturilor analitice.

-a rândul ei, clasa conturilor analitice, în funcţie de etalonul de evidenţă folosit, se împarte îndouă grupe, şi anume)

( (. Krupa conturilor analitice valorice+2 $. Krupa conturilor analitice cantitativvalorice.

(. ,lanul de conturi conform -egii *ontabilităţii, %inisterul 0inanţelor 1ubliceelaborează)

( 1lanul de conturi general+

$ 7ormele metodologice de utilizare.

2ceste instrumente sunt destinate tuturor unităţilor economice şi prezintă conţinutulconturilor, funcţia contabilă, corespondenţele precum şi o monografie a principalelor operaţiuni.

1lanul de conturi general conţine nouă clase de conturi simbolizate cu o cifră, grupede conturi simbolizate prin două cifre, conturi sintetice de gradul / simbolizate cu trei cifre şiconturi sintetice de gradul // simbolizate cu patru cifre.

*ele nouă clase de conturi sunt următoarele)( 3 *lasa ( *onturi de capitaluri+

$ 3 *lasa $ *onturi de imobilizări+" 3 *lasa " *onturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie+4 3 *lasa 4 *onturi de terţi+ 3 *lasa *onturi de trezorerie+ 3 *lasa *onturi de c8eltuieli+! 3 *lasa ! *onturi de venituri+: 3 *lasa : *onturi speciale+; 3 *lasa ; *onturi de gestiune.

*onturile din clasele (! sunt obligatorii+ cele din clasele :; precum şi dezvoltarea înanalitic a conturilor sintetice vor fi adaptate de fiecare unitate economică în funcţie despecificul activităţii şi de necesităţi.

1e baza 1lanului de conturi general şi 7ormelor metodologice de utilizare, ministerele,departamentele, asociaţiile profesionale pot elabora, cu aprobarea %inisterului 0inanţelor 1ublice, planuri de conturi şi norme de utilizare specifice.


11/34

În detaliu, clasificarea conturilor după conţinutul economic şi funcţia contabilă, seprezintă astfel)

*-2A2 / *7E=/ D6 2*E/96 12E=/%7/2-6

-rupa A Conturi de actie imobilizateAubgrupa ( Conturi de actie imobilizate necorporale

$#( *8eltuieli de constituire 2ctiv

$#" *8eltuieli de dezvoltare 2ctiv

$# *oncesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valorisimilare 2ctiv

$#! 0ond comercial 2ctiv

$#: 2lte imobilizări necorporale 2ctiv

Aubgrupa $ Conturi de actie imobilizate corporale $(( Eerenuri 2ctiv

$($ *onstrucţii 2ctiv

$(" /nstalaţii te8nice, mi5loace de transport, animale şi plantaţii 2ctiv

$(4 %obilier, aparatură birotică, ec8ipamente de protecţie a valorilor umaneşi materiale şi alte active corporale 2ctiv

$"( /mobilizări corporale în curs 2ctiv

Aubgrupa " Conturi de actie imobilizate financiare

$( Eitluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului 2ctiv

$$ Eitluri de participare deţinute la societăţi din afara grupului 2ctiv

$! *reante imobiizate

$!" Împrumuturi acordate pe termen lung 2ctiv

$!4 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung

$!: 2lte creanţe imobilizate 2ctiv

-rupa ( Conturi de actie circulante

Aubgrupa ( Conturi de actie circulante sub formă de stocuri şiproducţie n curs de e/ecuţie

"#( %aterii prime 2ctiv

"#$ %ateriale consumabile 2ctiv

"#" %ateriale de natura obiectelor de inventar 2ctiv

""( 1roduse în curs de execuţie 2ctiv

""$ -ucrări şi servicii în curs de execuţie 2ctiv

"4( Aemifabricate 2ctiv

"4 1roduse finite 2ctiv"4 1roduse reziduale 2ctiv

"( %aterii şi materiale aflate la terţi 2ctiv


12/34

"4 1roduse aflate la terţi 2ctiv

"! %ărfuri aflate la terţi 2ctiv

": 2mbala5e aflate la terţi 2ctiv

"!( %ărfuri 2ctiv

":( 2mbala5e 2ctiv

Aubgrupa $ Conturi de inestiţii financiare pe termen scurt

#$ 2cţiuni proprii 2ctiv#" 2cţiuni 2ctiv

# bligaţiuni emise şi răscumpărate 2ctiv

# bligaţiuni 2ctiv

Aubgrupa " Conturi de actie circulante de trezorerie #băneşti'

(( 9alori de incasat

(($ *ecuri de încasat 2ctiv

((" 6fecte de încasat 2ctiv

((4 6fecte remise spre scontare 2ctiv($ *onturi curente la banci

($( *onturi la bănci în lei Fifuncţional

($4 *onturi la bănci în valută Fifuncţional

"( *asa

"(( *asa în lei 2ctiv

"(4 *asa în valută 2ctiv

"$ 2lte valori

2ctiv

4( 2creditive

4(( 2creditive în lei 2ctiv

4($ 2creditive în valută 2ctiv

Aubgrupa 4 Conturi de actie circulante n decontare #Creanţe'

$"$ 2vansuri acordate pentru imobilizări corporale 2ctiv

$"4 2vansuri acordate pentru imobilizări necorporale 2ctiv

4#; 0urnizoridebitori 2ctiv

4(( *lienţi 2ctiv4((( *lienţi 2ctiv

4((: *lienţi incerţi sau în litigiu 2ctiv

4(" 6fecte de primit de la clienţi 2ctiv

4$ 2vansuri acordate personalului 2ctiv

4$: 2lta datorii si creante in legatura cu

4$:$ 2lte creanţe în legătură cu personalul 2ctiv

44$ Eaxa pe valoarea adaugata

44$4 E92 de recuperat 2ctiv4 Decontări cu acţionariiLasociaţii privind capitalul 2ctiv

4( Debitori diverşi 2ctiv


13/34

4$ 2vansuri de trezorerie 2ctiv

*-2A2 // C0A"A CN*2+0+ &' "2+"' ,A*+NA0' -rupa A Conturi de capitaluri

(#( *apital social

(#(( *apital subscris nevărs 1asiv

(#($ *apital subscris vărsat 1asiv

(#4 1rime de capital 1asiv(# =ezerve 1asiv

((! =ezultatul reportat Fifuncţional

($( 1rofit şi pierdere Fifuncţional

-rupa ( Conturi de datoriiAubgrupa ( "urse atrase

$; 9ărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare 1asiv

4#( 0urnizori 1asiv

4#" 6fecte de plătit 1asiv

4#4 0urnizori de imobilizări 1asiv

4(; *lienţi creditori 1asiv

4$( 1ersonal salarii datorate 1asiv

4$" 1ersonal a5utoare materiale datorate 1asiv

4$4 1articiparea personalului la profit 1asiv

4$ Drepturi de personal neridicate 1asiv

4$! =eţineri din salarii datorate terţilor 1asiv

4$: 2lte datorii şi creanţe în legătură cu personalul

4$:( 2lte datorii în legătură cu personalul 1asiv

4"( 2sigurări sociale

4"(( *ontribuţia unităţii la asigurările sociale 1asiv

4"($ *ontribuţia personalului la asigurările sociale 1asiv

4"(" *ontribuţia anga5atorului pentru asigurările de sanatate 1asiv

4"(4 *ontribuţia anga5aţilor pentru asigurările sociale de sanatate 1asiv

4"! 25utor de şoma5

4"!( *ontribuţia unităţii la fondul de şoma5 1asiv

4"!$ *ontribuţia personalului la fondul de şoma5 1asiv

44( /mpozitul pe profitLvenit 1asiv

44$ Eaxa pe valoarea adăugată

44$" E92 de plată 1asiv

444 /mpozitul pe venituri de natura salariilor 1asiv

44 2lte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 1asiv44! 0onduri speciale taxe şi vărsăminte asimilate 1asiv

4! Dividende de plată 1asiv


14/34

4$ *reditori diverşi 1asiv

Aubgrupa $ "urse mprumutate

(( Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 1asiv

($ *redite bancare pe termen lung

($( *redite bancare pe termen lung 1asiv

($$ *redite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă 1asiv

(Datorii ce privesc imobilizările financiare 1asiv

(! 2lte împrumuturi şi datorii asimilate 1asiv

(: Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate

(:( Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni 1asiv

(:$ Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 1asiv

(: Dobânzi aferente datoriilor către societăţile care deţin interese de participare 1asiv

(:! Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate 1asiv

$; 9ărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare1asiv

(; *redite bancare pe termen scurt

(;( *redite bancare pe termen scurt 1asiv

(;$ *redite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă 1asiv

(;: Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 1asiv

*-2A2 /// CN*2+ &' ,+C'"' 'CNC' -rupa A Conturi de c4eltuieliAubgrupa ( Conturi de c4eltuieli de e/ploatare

#( *8eltuieli cu materiile prime 2ctiv

#$ *8eltuieli cu materialele consumabile 2ctiv

#" *8eltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 2ctiv

# *8eltuieli privind energia şi apa 2ctiv

#! *8eltuieli privind mărfurile 2ctiv

#: *8eltuieli privind ambala5ele 2ctiv

(( *8eltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 2ctiv

($ *8eltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi c8iriile 2ctiv

(" *8eltuieli cu primele de asigurare 2ctiv

$$*8eltuieli privind comisioanele şi onorariile 2ctiv

$" *8eltuieli de protocol, reclamă şi publicitate 2ctiv

$4 *8eltuieli cu transportul de bunuri şi de personal 2ctiv

$ *8eltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări 2ctiv$ *8eltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii 2ctiv

$! *8eltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 2ctiv


15/34

" *8eltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 2ctiv

4( *8eltuieli cu salariile personalului 2ctiv

4 *8eltuieli privind asigurările şi protecţia socială

4( *ontribuţia unităţii la asigurările sociale 2ctiv

4$ *ontribuţia unităţii pentru a5utorul de şoma5 2ctiv

4" *ontribuţia anga5atorului pentru asigurările sociale de sănătate

4: 2lte c8eltuieli privind asigurările şi protecţia socială 2ctiv: 2lte c8eltuieli de exploatare

:( Despăgubiri, amenzi şi penalităţi 2ctiv

:$ Donaţii şi subvenţii acordate 2ctiv

:" *8eltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 2ctiv

:(*8eltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele 2ctiv

;(*8eltuieli cu impozitul pe profit 2ctiv

Aubgrupa $ Conturi de c4eltuieli financiare

" 1ierderi din creanţe legate de participaţii 2ctiv4*8eltuieli privind investiţiile financiare cedate 2ctiv

*8eltuieli din diferenţe de curs valutar 2ctiv

*8eltuieli privind dobânzile 2ctiv

! *8eltuieli privind sconturile acordate 2ctiv

: *8eltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele 2ctiv

Aubgrupa " Conturi de c4eltuieli e/traordinare

!( *8eltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare

-rupa ( Conturi de enituriAubgrupa ( Conturi de enituri din e/ploatare

!#( 9enituri din vânzarea produselor finite 1asiv

!#$ 9enituri din vânzarea semifabricatelor 1asiv

!#" 9enituri din vânzarea produselor reziduale 1asiv

!#4 9enituri din lucrări executate şi servicii prestate 1asiv

!# 9enituri din studii şi cercetări 1asiv

!# 9enituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi c8irii 1asiv

!#! 9enituri din vânzarea mărfurilor 1asiv!#: 9enituri din activităţi diverse 1asiv

!((9ariaţia stocurilor Fifuncţional

!$( 9enituri din producţia de imobilizări necorporale 1asiv

!$$ 9enituri din producţia de imobilizări corporale 1asiv

!:2lte venituri din exploatare 1asiv

!:(9enituri din provizioane privind activitatea de exploatare 1asiv

Aubgrupa $ Conturi de enituri financiare !( 9enituri din imobilizări financiare 1asiv

!$ 9enituri din investiţii financiare pe termen scurt 1asiv


16/34

!" 9enituri din creanţe imobilizate 1asiv

!4 9enituri din investiţii financiare cedate 1asiv

!9enituri din diferenţe de curs valutar 1asiv

! 9enituri din dobânzi 1asiv

!: 9enituri financiare din provizioane 1asiv

Aubgrupa " Conturi de enituri e/traordinare

!!( 9enituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare-rupa C Conturi de repartizare

($; =epartizarea profitului 2ctiv


44$ E92 deductibilă 2ctiv

44$! E92 colectată 1asiv

:(9iramente interne 2ctiv

-rupa & Conturi de re!ularizare4!(*8eltuieli inregistrate in avans 2ctiv

4!$ 9enituri înregistrate în avans 1asiv

4!" Decontări din operaţii în curs de clarificare Fifuncţional


44$: E92 neexigibilă Fifuncţional

-rupa ' Conturi de rectificare

"#:Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale Fifuncţional

"4: Diferenţe de preţ la produse Fifuncţional

"!:Diferenţe de preţ la mărfuri Fifuncţional

$:# 2mortizări privind imobilizările necorporale 1asiv

$:( 2mortizări privind imobilizările corporale 1asiv

-rupa F Conturi de proizioane

((1rovizioane pentru riscuri şi c8eltuieli

((( 1rovizioane pentru litigii 1asiv

(($ 1rovizioane pentru garanţii acordate clienţilor 1asiv

((: 2lte provizioane pentru riscuri şi c8eltuieli 1asiv

$;# 1rovizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale 1asiv

$;( 1rovizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale 1asiv

$;" 1rovizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs 1asiv

$; 1rovizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare 1asiv

";( 1rovizioane pentru deprecierea materiilor prime 1asiv

";$ 1rovizioane pentru deprecierea materialelor 1asiv

";" 1rovizioane pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie1asiv

";41rovizioane pentru deprecierea produselor 1asiv"; 1rovizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi 1asiv


17/34

";! 1rovizioane pentru deprecierea mărfurilor 1asiv

";: 1rovizioane pentru deprecierea ambala5elor 1asiv

4;(1rovizioane pentru deprecierea creanţelor clienţi 1asiv

4;1rovizioane pentru deprecierea creanţelor debitori diverşi 1asiv

;( 1rovizioane pentru deprecierea investiţiilor financiare la societăţi din cadrulgrupului1asiv

;$ 1rovizioane pentru deprecierea acţiunilor proprii 1asiv

;"1rovizioane pentru deprecierea acţiunilor 1asiv

;1rovizioane pentru deprecierea obligaţiunilor emise şi răscumpărate 1asiv

; 1rovizioane pentru deprecierea obligaţiunilor 1asiv

;: 1rovizioane pentru deprecerea altor investiţii financiare şi creanţe asimilate 1asiv

*-2A2 /9 CN*2+ ",'CA0' -rupa A Conturi n afara bilanţului

:#( 2nga5amente acordate

:#(( Kiruri şi garanţii acordate

:#$ 2nga5amente primite

:#$( Kiruri şi garanţii primite

:#" 2lte conturi în afara bilanţului

:#"( /mobilizări corporale luate cu c8irie

:#"$ 9alori materiale primite spre prelucrare sau reparare

:#"" 9alori materiale primite în păstrare sau custodie

:#"4 Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare

:#": 2lte valori în afara bilanţului

-rupa ( (ilanţ

:;( Filanţ de desc8idere

:;$ Filanţ de înc8idere

*-2A2 9 CN*2+ &' -'"*2N' -rupa A &econtări interne

;#( Decontări interne privind c8eltuielile

;#$ Decontări interne privind producţia obţinută

;#" Decontări interne privind diferenţele de preţ

-rupa ( Conturi de calculaţie;$( *8eltuielile activităţii de bază

;$$ *8eltuielile activităţilor auxiliare

;$" *8eltuieli indirecte de producţie

;$4 *8eltuieli generale de administraţie

;$ *8eltuieli de desfacere

-rupa C Costul producţiei

;"( *ostul producţiei obţinute

;"" *ostul producţiei în curs de execuţie


18/34

3.5 'aluarea patrimoniului a!enţilor economici

1entru înregistrarea operaţiilor economice în contabilitate este obligatorie exprimarea înetalon bănesc. 2ceasta prezintă o importanţă deosebită pentru organizarea şi conducereacontabilităţii şi constituie principalul element pentru realizarea unei imagini fidele apatrimoniului.'aluarea n contabilitate reprezintă procedeul de stabilire şi exprimare a existenţei şievoluţiei patrimoniului precum şi a activităţilor economice în unităţi valorice monetare&băneşti'.

1entru reprezentarea cât mai clară a patrimoniului, a situaţiilor financiare şi arezultatelor, în teoria şi practica contabilă sau conturat o serie de principii care stau la bazaevaluării în contabilitate, între care un rol predominant îl au)

( principiul stabilirii obiectului evaluării+$ principiul costului istoric+" principiul prudenţei+4 principiul permanenţei metodelor de evaluare.

,rincipiul stabilirii obiectului ealuării constă în stabilirea tuturor elementelor caresunt exprimate în etalon bănesc, delimitate în timp şi spaţiu.

În contabilitate sunt evaluate bunurile materiale, creanţele, valorile de trezorerie&activele patrimoniale', capitalurile, datoriile, &pasivele patrimoniale' precum şi veniturile,c8eltuielile şi rezultatele activităţii economice a unităţilor. 6valuarea conform acestui principiu

este utilizată atât pentru înregistrarea curentă a operaţiilor economice, cât şi pentrucentralizarea şi generalizarea informaţiilor contabile şi calcularea indicatorilor economici.,rincipiul costului istoric presupune înregistrarea în contabilitate a elementelor de

activ şi de pasiv la costul de intrare consemnat în documentele 5ustificative. 6lementelepatrimoniale sunt evaluate în contabilitate la această valoare până la ieşirea din patrimoniusau după caz, până la o reevaluare ulterioară. 2cest principiu conferă realitatea şiverificabilitatea informaţiilor contabile.

,rincipiul prudenţei impune ca la evaluarea elementelor patrimoniale să se ţinăseama de deprecierile sau de riscurile ce pot să apară în urma activităţii desfăşurate. 1otrivitacestui principiu nu este admisă supraevaluarea elementelor de pasiv sau a veniturilor şi nicisubevaluarea activelor patrimoniale sau a c8eltuielilor. În acest context, prin compararea

valorii de utilitate &reale' a elementelor patrimoniale cu valoarea contabilă se pot înregistraamortizări în cazul deprecierilor ireversibile sau provizioane în cazul deprecierilor reversibile.,rincipiul permanenţei metodelor de ealuare presupune continuitatea aplicării

normelor şi metodelor de evaluare pe tot parcursul exerciţiului financiar precum şi de la unexerciţiu la altul. 2cest principiu este necesar pentru a da posibilitatea comparării în timp ainformaţiilor contabile.

În funcţie de momentul în care are loc evaluarea elementelor patrimoniale, normelelegale prevăd următoarele forme de ealuare

( evaluarea la momentul intrării în patrimoniu+$ evaluarea la data inventarierii+" evaluarea la înc8iderea exerciţiului &evaluare bilanţieră'+

4 evaluarea la momentul ieşirii din patrimoniu.

'aluarea la momentul intrării n patrimoniu se face conform principiului costuluiistoric la valoarea de intrare care reprezintă)


19/34

( valoarea de ac!iziţie &costul de ac8iziţie' pentru bunurile procurate cu titlu oneros&cumpărate' se determină adăugând la preţul de cumpărare taxelenerecuperabile,c8eltuielile de transportaprovizionare, precum şi alte c8eltuieli accesorii pentrupunerea în funcţiune sau darea în folosinţă+

$ " costul de roducţie pentru bunurile obţinute din activitatea proprie productivă încare se include costul de ac8iziţie şi costul de prelucrare al materiilor prime şimaterialelor consumate &c8eltuieli directe) salarii, taxe şi impozite aferentesalariilor+ c8eltuieli indirecte repartizate proporţional cu volumul producţiei)

c8eltuieli cu energia şi apa, impozite pe clădiri şi terenuri, etc.'+" valoarea de utilitate &5ustă' în cazul bunurilor primite cu titlu gratuit sau prindonaţie şi care se determină în funcţie de preţul pieţei, de starea bunului intrat&gradul de uzură', de utilitatea sau de amplasamentul său.

4 valoarea de aort este valoarea determinată prin evaluări şi expertize înmomentul constituirii sau ma5orării capitalului social al unităţilor economice, pentrubunurile aduse ca aport de asociaţi sau de acţionari+

valoarea nominală pentru creanţe şi datorii, înscrise în documentele 5ustificativeaferente.

'aluarea la data inentarierii se face la valoarea actuală denumită şi valoare de

inventar. 2ceasta se determină prin compararea valorii de intrare &valoarea scriptică abunurilor' cu valoarea de utilitate stabilită cu prile5ul inventarierii &valoarea faptică'. 1otrezulta în acest caz diferenţe în plus sau în minus de valoare care au un tratament diferitpentru active şi pentru pasive.

În cazul în care se determină plusuri de aloare la inventariere, elementelepatrimoniale se menţin înregistrate în contabilitate la valoarea de intrare sau contabilă &costistoric'.

În cazul minusurilor alorice constatate la inventariere pentru elementelepatrimoniale de activ se înregistrează după caz amortizări &pentru deprecierile considerateireversibile) uzură fizică sau morală' sau se constituie provizioane &pentru deprecierileconsiderate reversibile) oscilaţia preţurilor pe piaţă, diferenţe de curs valutar etc.'./mobilizările pentru care se constată deprecieri de valoare rămân înregistrate în contabilitatela valoarea de intrare &costul istoric'. 1entru elementele patrimoniale de pasiv nu se înregistrează diferenţele de valoare constatate în minus.

'aluarea la nc4iderea e/erciţiului &evaluarea bilanţieră' se realizează la valoareacontabilă netă sau valoarea bilanţieră netă care se determină pornind de la valoarea deintrare şi ţinând cont de rezultatele inventarierii, în virtutea aplicării principiului prudenţei.9aloarea contabilă netă se determină prin corectarea valorii de intrare a elementelorpatrimoniale cu amortizările şi provizioanele constituite după caz, astfel)

9aloare contabilă netă B 9aloare de intrare &2mortizări C 1rovizioane'

Apre exemplu, postul bilanţier ,,/nstalaţii te8nice şi maşini. se determină prin scădereadin soldul contului $(" ,,/nstalaţii te8nice, mi5loace de trensport, animale şi plantaţii. a solduluiconturilor $:(" ,,2mortizarea instalaţiilor, mi5loacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor. şi$;( ,,1rovizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale. &cu valoarea provizioanelorconstituite pentru deprecierea instalaţiilor te8nice'.

'aluarea la momentul ieşirii din patrimoniu se realizează la valoarea de intrare abunurilor respective. 6xistă însă situaţii în care datorită frecvenţei mari de intrări în patrimoniula valori fluctuante nu se poate identifica cu precizie costurile de intrare &cazul stocurilor şialtor active fungibile'. În acest caz se apelează la metode specifice pentru evaluareaelementelor la ieşirea lor din patrimoniu)

metoda costului mediu ponderat se determină ca o valoare medie a stocurilorintrate în gestiune actualizată periodic sau după fiecare intrare. *ostul mediu ponderat unitarse calculează după formula)


20/34

8aloarea ini9ial: a stocului ; 8aloarea intr:rilor de stocuriCantitatea ini9ial: a stocului ; Cantitatea intrat: a stocurilor

Cmp


21/34

1entru determinarea valorii stocurilor ieşite se foloseşte formula)

8aloarea ie=irilor de stocuri < Cantitatea ie=it: > Cmp

metoda primei intrări primei ieşiri &0/0 first input, first output' prin carebunurile ieşite din gestiune se evaluează la valoarea de intrare a primei intrări &lot' în ordinecronologică. 1e măsură ce se epuizează primul lot, bunurile ieşite se evaluează la valoareade intrare a lotului următor.

metoda ultimei intrări primei ieşiri &-/0 last input, first output' prin carebunurile ieşite din gestiune se evaluează la valoarea de intrare a ultimei intrări &lot' în ordineinvers cronologică. 1e măsură ce se epuizează ultimul lot, bunurile ieşite se evaluează lavaloarea de intrare a lotului anterior.

metoda costului standard &prestabilit' presupune utilizarea unui preţ unic de

înregistrare a ieşirilor care se poate determina în funcţie de preţurile medii ale bunurilorrespective corectate eventual cu indicele inflaţiei. Diferenţa între preţul standard şi cel efectivse înregistrează, pe măsura intrărilor de bunuri, întrun cont separat de diferenţe. 2cestediferenţe se repartizează proporţional asupra valorii ieşirilor luânduse în calcul un coeficientde repartizare &M', determinat astfel)

"old ini9ial al conturilor de diferen9e ; &iferen9e de pre9 aferenteintr:rilor

> 1??

@ <

"old ini9ial al conturilor de stocuri ; 8aloarea stocurilor intrate

1entru determinarea diferenţelor de preţ aferente ieşirilor de bunuri se aplicăcoeficientul de repartizare astfel determinat asupra valorii bunurilor ieşite din patrimoniu)

*onform -egii contabilităţii anumite elemente patrimoniale pot fi reevaluate, dar numaiprin 8otărâre de guvern şi în anumite situaţii speciale. =eevaluarea constă în modificareavalorii elementelor de intrare ale elementelor patrimoniale în anumite cazuri în funcţie deindicele variaţiei preţurilor sau de costul curent &valoarea actuală a elementului patrimonialreevaluat'.


22/34

3. (alanţele de erificare

"..1 Noţiunea şi importanţa balanţelor de erificare

Falanţa de verificare este un procedeu specific al metodei contabilităţii prin care severifică exactitatea înregistrării operaţiilor economice în conturi. 1rin balanţa de verificare seasigură centralizarea datelor contabilităţii curente, se face legătura între conturile sintetice şibilanţ precum şi între conturile sintetice şi conturile analitice.

1otrivit normelor legale din ţara noastră &art. $$ din -egea contabilităţii nr.:$L(;;(',balanţa de verificare se întocmeşte lunar.

Falanţa de verificare se prezintă sub forma unei situaţii tabelare cu mai multe coloane, în care sunt înscrise, în ordinea din planul de conturi, toate conturile utilizate de contabilitateaunităţii patrimoniale, fiecare cont fiind identificat prin simbol şi denumire. 1entru fiecare cont, în balanţă se prezintă date valorice preluate din balanţa precedentă şi din registrul ,,*artea

mare., respectiv soldul iniţial, rula5ele perioadei curente, totalul sumelor şi soldul final de lasfârşitul lunii.

Falanţa de verificare a fost concepută pe baza celor douâââă principii fundamentaleale contabilităţii) principiul dublei reprezentări a patrimoniului şi principiul dublei înregistrări aoperaţiilor economice în conturi. *a urmare, în cadrul balanţei de verificare, se obţin anumiteegalităţi valorice totale între datele preluate din conturi, de unde provine şi denumirea de,,balanţă..

Din punct de vedere practic, balanţa de verificare îndeplineşte următoarele funcţii)3 funcţia de erificare a exactităţii înregistrărilor efectuate în conturi constă în

identificarea erorilor de înregistrare în conturi, prin intermediul egalităţilor valorice ale balanţeide verificare, precum şi prin intermediul unor corelaţii valorice stabilite cu a5utorul ei.6xistenţei unor erori este semnalată prin lipsa unor egalităţi valorice, fiind necesarăidentificarea şi corectarea erorilor. De asemenea, prin balanţa de verificare, se poate urmăriconcordanţa dintre totalul înregistrărilor efectuate în registrul 5urnal &care se desc8ide pentruevidenţa cronologică a operaţiilor' şi totalul rula5elor lunare debitoare, respectiv creditoare,din balanţa de verificare.

Deşi în condiţiile utilizării ec8ipamentelor te8nice de prelucrare a datelor creşteexactitatea calculelor, funcţia de control a balanţei de verificare se menţine, iar corelaţiile pecare se bazează servesc la realizarea unor c8ei de control în programele de lucru alecalculatoarelor.

B funcţia de le!ătură între conturile sintetice şi bilanţ se concretizează în faptul că balanţade verificare concentrează datele din toate conturile folosite în contabilitatea curentă a uneiunităţi. Aoldurile conturilor stabilite în cadrul balanţei de verificare se transcriu în bilanţul final.

Apre deosebire de bilanţ, balanţa de verificare reflectă nu numai soldurile ci şi rula5eleconturilor. 6a este o lucrare obligatorie premergătoare întocmirii bilanţului contabil şi stă labaza raportărilor periodice privind situaţia patrimoniului, rezultatele finale şi obligaţiile fiscale.

B funcţia de !rupare şi centralizare a datelor înregistrate în conturi se referă lacentralizarea datelor privitoare la existenţa şi mişcarea elementelor înregistrate în conturilesintetice şi analitice, pe parcursul unei perioade de gestiune. 1rin aceasta balanţa deverificare serveşte necesităţilor de generalizare periodică prin bilanţ a datelor contabilităţiicurente şi asigură compararea datelor de la începutul unei perioade de gestiune cu cele de la

sfârşitul ei şi cu alte perioade de gestiune expirate în vederea stabilirii sc8imbărilor care sauprodus în structura şi volumul elementelor patrimoniale.B funcţia de instrument de sinteză şi analiză a activităţii economice se realizează ca

urmare a grupării datelor contabilităţii curente, prin confruntarea datelor de la începutul


23/34

perioadei de gestiune cu cele de la sfârşitul ei, pentru fiecare cont, pe grupe de conturi şi petotal.

B funcţia de erificare a concordanţei dintre conturile sintetice şi conturile analiticese realizează prin întocmirea unei balanţe de verificare a conturilor analitice pentru fiecarecont sintetic dezvoltat în conturi analitice, prin care se controlează exactitatea înregistrărilor efectuate în conturile sintetice şi în conturile analitice, prin corelaţiile valorice care trebuie săexiste între conturile analitice şi contul sintetic la care se referă, cu privire la soldurile iniţiale,rula5e şi soldurile finale.

În concluzie, sintetizând cele prezentate anterior, rezultă că balanţa de verificare îndeplineşte nu numai funcţia de control, ci şi pe aceea de grupare şi centralizare a datelor înregistrate în conturi şi de analiză a activităţii economice, realizând concordanţa dintreconturile analitice şi cele sintetice precum şi legătura dintre conturi şi bilanţ.

3.. Clasificarea balanţelor de erificare

1entru clasificarea balanţelor de verificare se folosesc următoarele criterii) felul conturilor pe care le conţin+ numărul egalităţilor pe care le cuprind.

a. &upă felul conturilor pe care le conţin, balanţele de verificare pot fi)

balanţe pentru conturile sintetice+ balanţe pentru conturile analitice.

(alanţele de erificare pentru conturile sintetice sau balanţele de erificare!enerale se întocmesc numai valoric, pe baza datelor preluate din toate conturile sinteticefolosite în contabilitatea curentă a unei unităţi întro anumită perioadă de gestiune.

(alanţele de erificare pentru conturile analitice se întocmesc cu exprimareadatelor atât cantitativ cât şi valoric &pentru conturile care înregistrează elemente de naturastocurilor' sau numai valoric &pentru anumite conturi, ca de exemplu 4(( ,,*lienţi., 4#(,,0urnizori.', pe baza datelor preluate din conturile analitice, separat pentru fiecare cont

sintetic care a fost desfăşurat pe conturi analitice. Falanţele de verificare pentru conturileanalitice se întocmesc înainte de întocmirea balanţei de verificare a conturilor sintetice, motivpentru care se mai numesc şi balanţe de verificare auxiliare sau secundare.

Dacă pentru conturile sintetice, la nivelul unităţii patrimoniale, se întocmeşte numai obalanţă de verificare, numărul balanţelor de verificare ale conturilor analitice depinde denumărul conturilor sintetice care au fost desfăşurate pe conturi analitice.

6xemple de conturi sintetice care se dezvoltă în conturi analitice şi pentru care se întocmesc balanţe de verificare analitice)

"#( ,,%aterii prime., "#$ ,,%ateriale consumabile., 4#( ,,0urnizori., 4(( ,,*lienţi..După soldul pe care îl prezintă la sfârşitul perioadei conturile pentru care se

întocmesc, balanţele de verificare analitice sau auxiliare pot fi de două feluri) balanţe de verificare analitice pentru conturile monofuncţionale+ balanţe de verificare analitice pentru conturile bifuncţionale.b. &upă numărul e!alităţilor pe care le cuprind sau al conţinutului lor, balanţele de

verificare pot fi) cu o egalitate+ cu două egalităţi+ cu trei egalităţi+

cu patru egalităţi.(alanţa de erificare cu o e!alitate se poate prezenta în două variante) ca o balanţă de verificare a sumelor+ ca o balanţă de verificare a soldurilor.


24/34

#alanţa de verificare a sumelor cuprinde două coloane, una pentru total sumedebitoare şi alta pentru total sume creditoare ale conturilor din registrul cartea mare, la data întocmirii ei. Între cele două coloane trebuie să existe egalitatea)

*otalul sumelor debitoare < *otalul sumelor creditoare

Eotalul sumelor debitoare se compune din soldurile iniţiale debitoare de la începutulanului plus rula5ele debitoare de la începutul anului şi până la data întocmirii balanţei deverificare.

Eotalul sumelor creditoare se compune din soldurile iniţiale creditoare de la începutulanului plus rula5ele creditoare de la începutul anului şi până la data întocmirii balanţei deverificare.

Înscrierea elementelor respective &totalul sumelor debitoare şi totalul sumelor creditoare' se efectuează separat, pentru fiecare cont în parte.

#alanţa de verificare a soldurilor cuprinde două coloane, una pentru soldurile finaledebitoare şi cealaltă pentru soldurile finale creditoare. Între cele două coloane trebuie să

existe egalitatea)*otal solduri finale debitoare < *otal solduri finale creditoare

%odelul balanţei soldurilor se prezintă astfel)

Falanţa de verificare cu o egalitate &balanţa soldurilor'

7r.crt.

Aimbolcont

Denumirea conturilorAolduri finale

Debitoare *reditoare(. (#( ,,*apital social. $.4;#.###.###$. $($ ,,*onstrucţii. (.##.###.### ". "#( ,,%aterii prime. ##.###.###4. "#$ ,,%ateriale consumabile. #.###.###. 4#( ,,0urnizori. $!#.###.###. 4(( ,,*lienţi. 4##.###.###!. 4( ,,Debitori diverşi. "#.###.###:. ($( ,,*onturi la bănci în lei. $$#.###.###;. "(( ,,*asa în lei. $#.###.###(#. (;( ,,*redite bancare pe termen

scurt.

!#.###.###

EE2- $.:"#.###.### $.:"#.###.###

1rezentând situaţia economicofinanciară a unităţii economice la un moment dat, prinsoldurile finale debitoare şi creditoare ale conturilor, balanţa soldurilor stă la baza întocmiriibilanţului şi permite conducerii unităţii să cunoască rezultatele activităţii la perioade scurte detimp, respectiv în intervalul dintre două bilanţuri anuale.Din motive de simplificare, pentru conturile analitice se întocmeşte, în cele mai multe cazuri,balanţa soldurilor.

(alanţa de erificare cu două e!alităţi, denumită şi balanţa sumelor şi soldurilor,rezultă din combinarea balanţei sumelor cu balanţa soldurilor. 6a cuprinde patru coloane)două pentru total sume, debitoare şi creditoare şi două pentru solduri finale, debitoare şicreditoare, ceea ce permite stabilirea a două egalităţi între totalurile coloanelor perec8i)


25/34

Eotalul sumelor debitoare B Eotalul sumelor creditoareEotalul soldurilor finale debitoare B Eotalul soldurilor finale creditoare

Falanţa de verificare cu două egalităţi permite verificarea corelaţiilor şi realizareafuncţiilor celor două tipuri de balanţe de verificare &balanţa sumelor şi balanţa soldurilor', din

a căror combinare rezultă. Întrucât din balanţa de verificare cu două egalităţi nu rezultă informaţii distincte cu

privire la rula5ul conturilor, acest aspect diminuează proprietăţile informative ale balanţeipentru satisfacerea cerinţelor de analiză a activităţii unităţii patrimoniale.

(alanţa de erificare cu trei e!alităţi a fost concepută cu scopul de a sporiproprietăţile informative ale balanţelor de verificare, necesare pentru efectuarea analizelor şielaborarea deciziilor. 2ceastă balanţă de verificare cuprinde şase coloane &trei perec8i decoloane', din care două coloane pentru soldurile iniţiale debitoare şi creditoare, două coloanepentru rula5ele lunii curente, debitoare şi creditoare şi două coloane pentru soldurile finaledebitoare şi creditoare, ceea ce permite stabilirea a trei egalităţi între totalurile coloanelor

perec8i astfel)

Eotalul soldurilor iniţiale debitoare B Eotalul soldurilor iniţiale creditoareEotalul rula5elor debitoare B Eotalul rula5elor creditoare

Eotalul soldurilor finale debitoare B Eotalul soldurilor finale creditoare

*u toate că balanţa de verificare cu trei egalităţi dă posibilitatea îndeplinirii funcţiei deanaliză a activităţii economice, ea limitează informarea privind evoluţia în timp întrucât nu sepot compara informaţiile din luna curentă cu informaţiile din lunile precedente.

(alanţa de erificare cu patru e!alităţi se prezintă sub forma unui tabel cu optcoloane, din care două coloane pentru totalul sumelor debitoare şi creditoare din lunaprecedentă, două coloane pentru rula5ele debitoare şi creditoare ale lunii curente, douăcoloane pentru totalul sumelor debitoare şi creditoare şi două coloane pentru soldurile finaledebitoare şi creditoare, ceea ce permite stabilirea a patru egalităţi între totalurile coloanelorperec8i astfel)

Eotalul sumelor debitoaredin perioada precedentă

B Eotalul sumelor creditoaredin perioada precedentă

Eotalul rula5elor debitoareale perioadei curente

B Eotalul rula5elor creditoareale perioadei curente

Eotalul sumelor debitoare B Eotalul sumelor creditoare

Eotalul soldurilor finale debitoare B Eotalul soldurilor finale creditoare

Falanţa de verificare cu patru egalităţi reprezintă modelul cel mai complet şi cel maifolosit în activitatea practică, întrucât satisface funcţiile celorlalte balanţe şi oferă în plusinformaţii pentru efectuarea analizei în dinamică a situaţiei economicofinanciare a unităţii.Eotodată, dă posibilitatea stabilirii următoarelor corelaţii) egalitatea dintre sumele totale dinbalanţa de verificare întocmită la sfârşitul perioadei precedente şi sumele totale la sfârşitulperioadei precedente din balanţa de verificare a perioadei curente+ egalitatea dintre sumele


26/34

totale din balanţa perioadei curente şi sumele totale la sfârşitul perioadei precedente dinbalanţa de verificare a perioadei viitoare.

În condiţiile utilizării calculatorului electronic în prelucrarea datelor se realizeazăbalanţa de verificare cu cinci egalităţi care se prezintă ca un tabel cu zece coloane din caredouă coloane reflectă soldurile iniţiale de la începutul anului, două coloane pentru rula5elelunilor precedente, două coloane pentru rula5ele lunii curente, două coloane pentru totalsume la sfârşitul lunii curente şi două coloane pentru solduri finale.

3..3 Dntocmirea balanţelor de erificare

Falanţele de verificare, sintetice şi analitice, se întocmesc, în mod obligatoriu, lasfârşitul lunii şi ori de câte ori necesităţile impun acest lucru, în scopul verificării exactităţiioperaţiilor economice în conturi. 1e baza datelor din balanţele de verificare se întocmeştebilanţul contabil.

Întocmirea balanţei de verificare a conturilor sintetice necesită efectuarea următoarelor lucrări succesive)

nre!istrarea tuturor operaţiilor patrimoniale care au avut loc în cursul lunii, pebaza documentelor 5ustificative, în evidenţa cronologică realizată cu a5utorul registrului

5urnal+ trecerea operaţiilor din eidenţa cronolo!ică în evidenţa analitică &organizată cu

a5utorul fişelor de cont pentru operaţii diverse sau diferitelor situaţii' şi în evidenţa sistematicăsintetică &organizată cu a5utorul registrului cartea mare, fişelor de conturi pentru operaţiidiverse, 5urnalelor de credit sau situaţiilor pentru debit'+

stabilirea rulaEelor debitoare şi creditoare, a totalului sumelor debitoare şicreditoare şi a soldului final debitor sau creditor, pentru fiecare cont, în funcţie de conţinutuleconomic+

transcrierea datelor din re!istrul $$Cartea mare. n formularul balanţei deerificare. 1entru a evita eventuale erori de calcul şi înregistrare, se recomandă ca uneleelemente să se transcrie în balanţa de verificare iar alte elemente să se calculeze în cadrulacesteia. De exemplu, în cazul balanţei de verificare cu trei egalităţi soldurile iniţiale se potprelua din balanţa de verificare precedentă, rula5ele &debitoare, respectiv creditoare' setranscriu din conturi, iar soldurile finale se calculează direct în cadrul balanţei de verificare.

totalizarea coloanelor balanţei de erificare. 2tunci când nu se verifică egalităţiledin balanţă, se procedează la identificarea şi corectarea erorilor. Eotodată se verificăcorelaţiile alorice determinate de dubla înregistrare a operaţiunilor patrimoniale încontabilitate, şi anume) concordanţa dintre totalul înregistrărilor din registrul 5urnal şi totalulrula5elor debitoare, respectiv creditoare, din balanţă+ concordanţa dintre totalul soldurilor finale debitoare, respectiv creditoare din registrul ,,*artea mare. şi totalul soldurilor finaledebitoare, respectiv creditoare din balanţă.

3..5 dentificarea erorilor de nre!istrare contabilă cu aEutorul balanţelor deerificare

6rorile de înregistrare contabilă, după posibilităţile de identificare, se împart în douăcategorii)

2. 6rori de înregistrare contabilă care pot fi identificate prin lipsa unor egalităţi valorice în cadrul balanţei de verificare a conturilor sintetice+

F. 6rori de înregistrare contabilă care pot fi identificate prin lipsa unor corelaţii valorice&erori care nu pot fi descoperite cu a5utorul balanţelor de verificare'.

A. 'rori de nre!istrare contabilă care se pot identifica cu aEutorul balanţei de

erificare a conturilor sintetice &prin lipsa unor egalităţi valorice'. /dentificarea şi înlăturareaacestor erori se realizează în ordinea inversă aceleia în care sau efectuat lucrările de întocmire a balanţei de verificare. 1rin lipsa egalităţilor valorice se pot determina următoarelecategorii de erori)


27/34

($" 3 erori de întocmire a balanţei de verificare pot fi) erori care se produc la calcularea totalurilor coloanelor balanţei de verificare. 2ceste

erori se identifică prin repetarea calculelor+ erori care se produc cu ocazia transcrierii sumelor totale, a rula5elor şi soldurilor conturilordin registrul ,,*artea mare. în formularul balanţei de verificare. 2ceste erori se identifică prinpunctare, adică prin confruntarea tuturor sumelor din balanţa de verificare cu cele din

registrul ,,*artea mare..( 3 erori de stabilire a elementelor valorice ale conturilor se datorează unor

calcule greşite efectuate cu ocazia determinării totalurilor sumelor debitoare şi creditoare, arula5elor şi soldurilor conturilor în evidenţa sistematică. 2ceste erori se identifică prinrepetarea calculelor pentru fiecare cont în parte.

$ 3 erori de înregistrare în evidenţa sistematică se datorează transcrierii greşite aunor sume din registrul 5urnal în registrul ,,*artea mare.. /dentificarea acestor erori serealizează prin punctare între cele două registre, sumă cu sumă.

" 3 erori de stabilire a sumelor în formulele contabile se datorează adunăriigreşite a sumelor în cazul formulelor contabile compuse conform evidenţei cronologice&registrul 5urnal'. 2ceste erori se identifică prin refacerea calculelor la formulele contabilecompuse şi prin punctarea acestor înregistrări cu documentele 5ustificative care au stat labaza lor.

Eoate categoriile de erori prezentate mai sus sunt determinate de nerespectarea cerinţelor principiului dublei înregistrări a operaţilor economice în conturi.

(. 'rori de nre!istrare contabilă care nu se pot descoperi cu aEutorul balanţelor deerificare a conturilor #prin lipsa unor corelaţii alorice). 2ceste erori sunt determinate de

înregistrarea unor sume eronate, egale ca valoare, atât în debitul cât şi în creditul conturilor.1rin lipsa corelaţiilor valorice se pot determina)( 3 omisiuni de înregistrare contabilă constau în aceea că anumite operaţii

economice, consemnate în documente, nu au fost înregistrate în contabilitatea curentă. 2semenea erori se pot identifica prin punctarea tuturor documentelor de evidenţă cu înregistrările efectuate în contabilitatea curentă sau ca urmare a reclamaţiilor primite de lapartenerii unităţii în legătură cu anumite operaţii economice.

Datorită acestor erori, apar anumite anomalii privind datele informaţionale din uneleconturi, cum ar fi) solduri debitoare la conturi de pasiv sau solduri creditoare la conturi deactiv+ drepturi de creanţă neîncasate sau obligaţii băneşti neplătite în cadrul termenuluistabilit.

( 3 erori de compensaţie se datorează transcrierii greşite a unor sume dindocumentele 5ustificative în registrul 5urnal sau din acesta în registrul cartea mare, în sensulcă sa trecut o sumă în plus întro parte a unui cont sau a mai multor conturi şi o altă sumă înminus, egală cu aceea trecută în plus, în aceeaşi parte a altui cont sau a altor conturi astfel încât, pe total, cele două categorii de erori se compensează reciproc. /dentificarea acestor erori este posibilă datorită faptului că în balanţele de verificare analitice apar unele soldurinefireşti la anumite conturi analitice &adică sold creditor la un cont de activ sau sold debitor laun cont de pasiv' precum şi în urma reclamaţiilor primite de la terţi.

( 3 erori de imputaţie se datorează transcrierii unor sume, exacte ca mărime, din

evidenţa cronologică în evidenţa sistematică, atât în debit cât şi în credit, însă nu în conturilela care trebuiau să fie trecute, ci în alte conturi care nu corespund conţinutului economic aloperaţiei respective. 2ceste erori se identifică la fel ca în cazul precedent, adică prin apariţiaunor solduri nefireşti în cadrul balanţelor de verificare analitice.


28/34

$ 3 erori de înregistrare în evidenţa cronologică se pot datora mai multor cauze,ca de exemplu) stabilirea greşită a unor conturi corespondente+ înregistrarea unei operaţiieconomice de două ori, atât în debit, cât şi în credit+ inversarea unor formule contabile+ întocmirea corectă a formulei contabile, dar cu altă sumă, mai mare sau mai mică, decât ceareală, atât în debit, cât şi în credit. 2ceste erori pot fi identificate cu a5utorul balanţei deverificare şa8, care, pe lângă unele egalităţi valorice, redă şi corespondenţa conturilor,oferind astfel posibilitatea identificării corespondenţelor eronate dintre anumite conturi,precum şi a erorilor de compensaţie şi a celor de imputaţie.

3.6 nentarierea patrimoniului

3.6.1 Noţiunea$ necesitatea$ rolul şi principiile inentarierii

*ontabilitatea, ca principal instrument al conducerii, trebuie să asigure informaţii realeasupra activităţii unităţii patrimoniale, în vederea adoptării de decizii fundamentate din punctde vedere ştiinţific. 1entru realizarea acestui obiectiv, o condiţie fundamentală o prezintăconcordanţa deplină care trebuie să existe între datele înregistrate în conturi şi realitateafaptică existentă în unitate. %odalitatea prin care se constată situaţia reală a patrimoniuluieste inventarierea+ datele obţinute pe această cale se compară cu datele furnizate decontabilitate.

nentarierea este un procedeu al metodei contabilităţii, comun şi altor ştiinţeeconomice, care reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa cantitativăşi valorică sau numai valorică, după caz, a elementelor de activ şi de pasiv aflate înpatrimoniul unităţii la un moment dat.

Necesitatea inentarierii patrimoniului unităţilor este determinată de următoareleaspecte)

( 3 inventarierea constituie baza de pornire pentru desc8iderea şi organizareaevidenţei operative şi contabile la unităţile patrimoniale nou înfiinţate+ în acest cazinventarierea are ca obiect principal stabilirea şi evaluarea elementelor patrimoniale careconstituie aporturile în natură şiLsau în bani ale asociaţilorLacţionarilor sau întreprinzătoruluiparticular.

( 3 pe parcursul exerciţiului, între datele contabilităţii şi realitatea de pe teren potsă apară anumite diferenţe, în plus sau în minus, c8iar şi în condiţiile unei bune organizări aevidenţei operative şi contabile, datorită unor cauze obiective sau subiective)

modificări intervenite în mărimea unor elemente patrimoniale fie ca urmare a unor factori naturali &uscarea, evaporarea, scăderea în greutate', sau datorită unor măsurări inexacte, furturi, delapidări, sustrageri de bunuri+

neîntocmirea sau întocmirea incorectă a unor documente+

neînregistrarea sau înregistrarea greşită în conturi a anumitor operaţii+ negli5enţa şi neatenţia gestionarilor în păstrarea bunurilor şi valorilor.

+olul inentarierii este reliefat prin următoarele aspecte)( 3 inventarierea este un mi5loc de realizare a concordanţei datelor contabilităţii şi

a celorlalte forme de evidenţă economică cu realitatea obiectivă pe care o reprezintă+$ 3 constituie un mi5loc de control şi verificare a integrităţii patrimoniului, asigură

buna gospodărire a bunurilor şi valorilor, contribuie la îmbunătăţirea gestiunii economice+ caurmare a inventarierii, se stabilesc răspunderile şi măsurile de recuperare a pagubelor produse+

" 3 inventarierea contribuie la mobilizarea resurselor interne prin identificarea

valorilor materiale fără mişcare, neutilizabile sau degradate, a produselor şi mărfurilor greuvandabile, făcânduse propuneri pentru valorificarea acestora+


29/34

4 3 constatarea deprecierilor provizorii &reversibile' a bunurilor şi valorilor economice, cu ocazia inventarierii, stă la baza constituirii şi înregistrării provizioanelor pentrudeprecieri+

3 prin inventariere se determină producţia neterminată ceea ce permite calcululcosturilor efective şi stabilirea rezultatelor finale+

3 inventarierea este o lucrare obligatorie, premergătoare întocmirii bilanţuluicontabil anual, contribuind la realizarea imaginii fidele a patrimoniului+

! 3 inventarierea contribuie la respectarea disciplinei financiare şi la desfăşurarea

normală a decontărilor, prin descoperirea creanţelor neîncasate, respectiv a datoriilor neplătite la timp+: 3 pe baza rezultatelor inventarierii se pot face propuneri pentru îmbunătăţirea

organizării contabilităţii curente, a evidenţei operative a stocurilor, a controlului gestionar etc.

În desfăşurarea inventarierii trebuie să se respecte anumite principii care contribuie lacreşterea eficienţei inventarierii)

Atabilirea cu anticipaţie a elementelor inventariate, respectiv a părţii din patrimoniusupusă inventarierii. 1rintrun plan de inventariere, întocmit de conducătorulcompartimentului financiar contabil şi aprobat de conducerea unităţii, se stabilesc în funcţiede specificul activităţii elementele patrimoniale care vor fi inventariate.

1entru a asigura buna desfăşurare a operaţiunilor de inventariere, se constituiecomisii de inventariere ai căror membrii trebuie să aibă o bună pregătire profesională&economică şi te8nică'+ gestionarul bunurilor nu face parte din comisia de inventariere, dar participă efectiv la realizarea inventarierii.

/nventarierea trebuie să se efectueze întrun timp cât mai scurt astfel încât să nu împiedice desfăşurarea normală a activităţii economice, de producţie sau comercializare.

/nventarierea valorilor materiale şi băneşti se face la locurile de depozitare şipăstrare, prin constatare directă a elemente inventariate.

1entru a evita încercările de acoperire a eventualelor lipsuri din gestiune sau desustragere a plusurilor, inventarierea trebuie să aibă un caracter inopinat &nu se comunicădata inventarierii şi gestiunile inventariate'.

3.6. Clasificarea inentarierii

/nventarierea se clasifică după mai multe criterii)

a. din punct de edere al perioadei la care se referă , inventarierea poate fi anualăşi periodică.nentarierea anuală se efectuează cu ocazia înc8eierii exerciţiului financiar, ţinând

seama de specificul activităţii unităţii economice.nentarierea periodică se face la intervale de timp mai mici sau mai mari decât anul

calendaristic. De exemplu) casa şi alte valori gestionate în casieria unităţii se inventariază celpuţin o dată pe lună de către contabilul şef sau altă persoană desemnată în acest scop+mărfurile şi ambala5ele la unităţile comerciale cu amănuntul se inventariază de două ori pean+ vagoanele de cale ferată se inventariază o dată la cinci ani.

b. după sfera de cuprindere, inventarierea poate fi generală şi parţială.nentarierea !enerală cuprinde toate elementele patrimoniale ale unităţii precum şi

toate bunurile deţinute, cu orice titlu, aparţinând altor persoane 5uridice sau fizice.1otrivit prevederilor -egii contabilităţii nr. :$L(;;( &articolul :, alineatul l' şi rdinului

%inistrului 0inanţelor nr. $"::L>//.(;;, pentru aprobarea 7ormelor privind organizarea şiefectuarea inventarierii, inventarierea generală se efectuează) la începutul activităţii, cuocazia înc8iderii exerciţiului financiar, pe parcursul anului în cazul încetării activităţii,

fuzionărilor sau divizărilor, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.nentarierea parţială cuprinde numai anumite elemente patrimoniale sau numaianumite gestiuni şi are, de regulă, caracter ocazional. 6a se efectuează în următoarelesituaţii)


30/34

în cazul modificării preţurilor+ la cererea instituţiilor de control financiar, poliţiei, instanţelor de 5udecată+ atunci când sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune, care nu pot fi stabilite

cert decât prin inventariere+ la predarea primirea gestiunilor+ cu prile5ul reorganizării gestiunilor+ ca urmare a calamităţilor naturale sau a unor cazuri de forţă ma5oră.c. &upă natura elementelor implicate, inventarierea poate fi)

nentarierea miEloacelor materiale şi băneşti se referă la imobilizări corporale,stocuri de materii prime, materiale consumabile, mărfuri, titluri de valoare, disponibilităţi, etc.9erificarea acestora se face prin constatare faptică pentru imobilizări, stocuri, numerar încasierie sau pe bază de documente în cazul disponibilităţilor din conturile bancare &extrasulde cont'.

nentarierea producţiei neterminate se efectuează prin constatare faptică lasfârşitul perioadei de gestiune.

nentarierea creanţelor şi datoriilor se face pe bază de documente şi puncta5e cupersoanele 5uridice sau fizice partenere. 1entru aceste elemente patrimoniale, se întocmescsituaţii în care se înscriu facturi sau alte documente de decontare identificate prin număr şidată calendaristică, valorile care urmează să se încaseze sau să se plătească, după caz,

precum şi termenele de decontare.

3.6.3 r!anizarea şi efectuarea inentarierii

rganizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului la regiile autonome, societăţilecomerciale, instituţiile publice, unităţile cooperatiste, asociaţiile şi celelalte persoane 5uridice,precum şi de către persoanele fizice care au calitatea de comerciant, este standardizată lanivel naţional şi este reglementată prin acte normative.

=ăspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere revineadministratorului &conducătorului unităţii', ordonatorului de credite sau altei persoane careare obligaţia gestionării patrimoniului.

Din punct de vedere metodologic, etapele inventarierii sunt aceleaşi, indiferent deobiectul activităţii unităţii şi de natura elementelor patrimoniale care se inventariază. 2vând în vedere ordinea şi succesiunea de realizare, precum şi natura lucrărilor ce seefectuează, inventarierea patrimoniului presupune următoarele etape)

a. pregătirea inventarierii+b. inventarierea propriuzisă+c. evaluarea şi stabilirea rezultatelor inventarierii+d. înregistrarea în contabilitate a rezultatelor definitive ale inventarierii.

a. ,re!ătirea inentarierii se asigură prin măsuri cu caracter organizatoric şi contabilcare să permită desfăşurarea în bune condiţii a inventarierii.

%ăsurile cu caracter organizatoric se referă la numirea şi instruirea comisiilor de inventariere,precum şi la crearea condiţiilor corespunzătoare pentru desfăşurarea inventarierii)

( 3 se constituie comisia de inventariere prin decizie scrisă, semnată deconducătorul unităţii patrimoniale şi de conducătorul compartimentului financiarcontabil. 1rindecizia de numire se precizează componenţa comisiei, bunurile care vor fi supuseinventarierii, data de începere şi de terminare a inventarierii. *omisia este formată din celpuţin două persoane cu pregătire corespunzătoare economică şi te8nică, care să asigureefectuarea corectă şi la timp a inventarierii patrimoniului, inclusiv evaluarea elementelorpatrimoniale. 7u pot face parte din comisiile de inventariere) gestionarii depozitelor şi

magazinelor, şeful compartimentului supus inventarierii şi contabilii care ţin evidenţagestiunilor respective. -a lucrările de inventariere trebuie să participe întreaga comisie deinventariere. %embrii comisiilor de inventariere nu pot fi înlocuiţi decât în cazuri bine 5ustificate şi numai prin decizie scrisă, emisă de persoanele care iau numit.


31/34

$ 3 se efectuează instructa5ul membrilor comisiei de inventariere asupra moduluide organizare şi desfăşurare a inventarierii, te8nicii de lucru sau procedeelor folosite, amodului de completare a listelor de inventariere. În unităţile mari, se constituie o comisiecentrală de inventariere şi mai multe subcomisii de inventariere.

" 3 se pregătesc bunurile pentru a fi inventariate, efectuânduse sortarea,gruparea obiectelor, codificarea acestora, întocmirea etic8etelor de raft, separarea bunurilordeteriorate de cele în stare bună.

4 3 se asigură mi5loacele te8nice necesare pentru efectuarea inventarierii) aparate

şi instrumente pentru măsurare şi cântărire, mi5loacele necesare pentru identificareabunurilor &cataloage, mostre', formulare şi rec8izite, mi5loace te8nice de calcul. 3 se asigură securitatea spaţiilor în care se găsesc bunurile inventariate prin

sigilarea şi folosirea a două rânduri de încuietori.

%ăsurile cu caracter contabil se referă la înregistrare la zi în evidenţa te8nicooperativă &fişele de magazie' organizată la gestiuni, precum şi în contabilitatea sintetică şianalitică, a tuturor documentelor până la data la care se face inventarierea, stabilindusesoldurile în fişele sintetice şi analitice ale conturilor respective.

b. nentarierea propriuzisă se realizează la locurile de păstrare sau depozitare şipresupune rezolvarea următoarelor probleme)

( 3 Înainte de începerea inventarierii, comisia solicită o declaraţie scrisă de lagestionar din care să rezulte următoarele aspecte)

dacă gestionează valori materiale şi în alte locuri de depozitare+ bunurile din gestiune aparţinând terţilor, primite cu sau fără documente+ plusurile sau lipsurile în gestiune despre a căror cantitate sau valoare are

cunoştinţă+ valori materiale nerecepţionate sau care trebuie livrate, pentru care sau

întocmit documentele aferente+ a primit sau eliberat valori materiale fără documente legale+ deţine numerar sau alte 8ârtii de valoare rezultate din vânzarea bunurilor aflate

în gestiunea sa+ documente de primireeliberare care nu au fost operate în evidenţa gestiunii sau

care nu au fost predate la contabilitate+ numărul şi data ultimului document de intrare şi de ieşire a bunurilor înLdin

gestiune.Declaraţia trebuie să conţină data când se întocmeşte, semnătura gestionarului,

precum şi semnăturile membrilor comisiei de inventariere care atestă că declaraţia a fostdată în prezenţa lor.

( 3 1entru desfăşurarea corespunzătoare a inventarierii este indicat, dacă esteposibil, să se sisteze operaţiunile de predareprimire a bunurilor supuse inventarierii. 1entrua nu se stân5eni procesul normal de primire sau livrare a bunurilor, operaţiunile respective se

pot efectua numai în prezenţa comisiei de inventariere, care va menţiona pe documentelerespective ,,primit sau eliberat în timpul inventarierii..$ 3 Atabilirea stocurilor faptice se face prin numărare, cântărire, măsurare sau

cubare, potrivit particularităţilor bunurilor. 0ac excepţie de la această regulă, bunurile aflate înambala5e originale intacte, care se desfac prin sonda5. Dacă se inventariază materiale saumărfuri voluminoase, a căror cântărire sau măsurare presupune un efort deosebit sau ar provoca pierderi, stocurile faptice ale acestora se stabilesc pe baza anumitor calcule te8nice&de exemplu) ciment, oţel beton, produse de carieră şi balastieră, materiale şi produseagricole'.

Funurile cu grad mare de perisabilitate se inventariază cu prioritate, fără a se stân5enidesfacerea imediată a acestora.

Funurile degradate, greu vandabile, inutilizabile, se consemnează separat.Funurile aparţinând altor unităţi &înc8iriate, primite în regim de leasing, în custodie, înconsignaţie, pentru prelucrare' se înscriu în liste separate, iar o copie a acestor liste, se


32/34

trimite în termen legal unităţilor patrimoniale cărora le aparţin bunurile respective, pentruconfruntare.


33/34

($ 3 Eoate bunurile inventariate se înscriu în liste de inventariere care se

întocmesc pe locuri de depozitare, pe gestionari şi pe categorii de bunuri."

-ista de inventariere &forma simplificată' se prezintă astfel)

nitateaNNN.. 7r. pagNNNKestiuneaNN..

-ista de inventariereData NNNNN..

7r

crt.

*od sau

denumire

/nventar

faptic

7r.

crt.

*od sau

denumire

/nventar

faptic

%odul de efectuare al inventarierii, precum şi datele te8nice care au stat la bazacalculelor se menţionează în listele de inventariere.

-istele de inventariere se semnează, pe fiecare filă, de către membrii comisiei de

inventariere şi de către gestionar. 1e ultima filă a listei de inventariere, gestionarul trebuie sămenţioneze dacă toate valorile materiale şi băneşti din gestiune au fost inventariate şiconsemnate în listele de inventariere în prezenţa sa. De asemenea, acesta menţioneazădacă are obiecţii cu privire la modul de efectuare a inventarierii.

( 3 Atabilirea lipsurilor şi plusurilor de valori materiale constatate cu ocaziain

4.Conturi sintetice +_ìi conturi analitice

Documents

Transcript of 4.Conturi sintetice +_ìi conturi analitice