47167177-simbol-animalier-URSUL
-
Upload
costel-mihail -
Category
Documents
-
view
216 -
download
0
Transcript of 47167177-simbol-animalier-URSUL
-
8/3/2019 47167177-simbol-animalier-URSUL
1/4
SIMBOLURI ANIMALIERE - URSUL
O suit de legende i de ritualuri din cultura tradiional romn conine imaginea
ursului ca figur mitic. Dei nu exist un cult al ursului n tradiia autohton, epica
folcloric, practici magice i obiceiuri din ciclul calendaristic dovedesc existena acestui
cult.
El ar putea avea rdcini n comunitile de vntori sau n ipoteticul cult dacic al
ursului. Mai multe speculaii asupra numelor celor dou diviniti dacice, Zalmoxis i
Gebeleizis, ajung la concluzia c amndou au ca referent ursul, cu att mai mult cu ct
n ritualuri se folosea o masc alctuit dintr-un cap de urs. De unde ipoteza lui Romulus
Vulcnescu c Zalmoxis a fost un Mare Pontif al unei congregaii religioase, confreria
Ursinilor. Potrivit lui Romulus Vulcanescu, "numele lui Zalmoxis ar putea fi un apelativcu valoare de tabu al zeului cerului si al soarelui, in ipostaza lui umana, un purtator de
piele de urs, nu atat in sensul de nebrida, cat de masca-galee, alcatuita dintr-un cap de urs,
folosita in ritualurile si ceremoniile ce tineau la daci de cultul stravechi al ursului
carpatic.
Puternic, violent, imprevizibil si uneori chiar crud, ursul este un animal venerat
din cele mai vechi timpuri, cercetatorii confirmand existenta unui cult al acestuia, inca
din paleolitic. Mai mult, cercetarile antropologilor efectuate la Polul Nord, in Siberia, inScandinavia si in nordul al Americii, au dus la concluzia ca in sanul tuturor culturilor
existente aici, ursul reprezinta un animal sacru. Popoarele uralo-altaice ale Eurasiei
septentrionale pana in Alaska, il considerau drept spirit al padurii, suprem stapan al
energiilor cosmice, simbol al fecunditatii.
De asemenea, multe popoare indo-europene au, cu privire la urs, o serie de
derivate folclorice si mitologice ce ni s-au pastrat pana astazi. In limbile indo-europene,
pentru urs este utilizat in limba greaca cuvantul "arktos (de unde numele Arctic pentru a
desemna Polul Nord). In limba latina "ursus, in celta "art iar in sanscrita: "rksa.
Cultul ursului la geto-daci
Cultul ursului era prezent si la geto-daci, care il considerau un animal sacru. Chiar
numele Zalmoxis, confirma faptul ca ursul era un animal totemic al dacilor zalmo=piele
si olxis=urs.
1
-
8/3/2019 47167177-simbol-animalier-URSUL
2/4
La traci, ursul are rol cosmogonic: pe spinarea unui urs au fost sprijiniti stalpii
pamantului. Pentru ca e un animal pur si sincer, a fost inclus pe cer, in constelatia Ursa
Mare si Ursa Mica, care devin Carul Mare respectiv Carul Mic. Ursul este perceput ca
cel care regleaza anotimpurile, potrivit propriului sau ritm de hibernare, si, de
asemenea, potrivit constaletiei sale, Ursa Mare, a carei pozitie pe firmament este legata
de succesiunea anotimpurilor. Relatiile dintre urs si cele doua constelatii au dat loc la
numeroase produse mitice, care evoca tema transformarii dupa moarte, in astre, tema
intalnita mai ales in mitologia greaca.
In mitologia romaneasca ursul este investit cu multiple virtuti apotropaice
(protectoare), terapeutice si meteorologice. Mai demult, exista chiar credinta ca un nou
nascut, daca era dat cu grasime de urs pe corp, la prima spalare, castiga forta si norocul
ursului. Cei bolnavi sau speriati erau afumati cu parul jumulit din blana salbaticiunii,sau se mai obisnuia ca cei debili fizic sau bolnaviciosi sa fie "botezati, capatand
numele de Urs sau Ursul, pentru alungarea bolilor si mortii, ritualul fiind unul diferit de
cel crestin. Inca din Evul Mediu exista atestari ca ursii erau folositi pentru vindecarea
durerilor lombare: este vorba de calcatul ursului (erau ursi dresati special pentru a face
masaj cu picioarele).
La romani, calendarul popular i-a inchinat ursului mai multe zile, una dintre
acestea fiind cea din 1 august, zi cunoscuta ca Impuiatul ursilor, moment din care acestesalbaticiuni incepeau sa se imperecheze. Inainte, aceasta zi era tinuta in special de catre
crescatorii de animale, dat fiind faptul ca ursul incepea sa devina agitat, nervos si ataca
cirezile de vite sau alte animale domestice. Pentru bunul mers si ferirea animalelor de
furia ursilor, ziua de 1 august era petrecuta printr-o abtinere totala de la activitatile
lucrative, iar ursului i se ofereau ofrande imbelsugate. O alta sarbatoare arhaica dedicata
acestui animal este Sambata Ursului ( a 3-a sambata din Postul Mare ), cand in popor se
crede ca toate ursoaicele nasc pui. Simpatizat in zonele folclorice de munte ale
Romaniei, ursul e numit familiar Mos Martin.
Jocul Ursului
Jocurile cu masti din Moldova sunt obiceiuri arhaice, agrare si pastorale de
traditie multimilenara, ce au loc cu prilejul Anului Nou. Jocul Ursului este cel mai
spectaculos dintre toate jocurile cu masti intalnite in satele bucovinene, caci se pare ca
2
-
8/3/2019 47167177-simbol-animalier-URSUL
3/4
ursul era venerat in Bucovina mai mult decat in orice alta parte a Romaniei. Paradoxal,
jocul ursului este practicat mai mult in zonele colinare si de campie si mai putin in cele
montane. Cei mai spectaculosi ursi de Anul Nou ii intalnim in Bosanci, Udesti,
Chiliseni, Stirbat, Poieni, Boroaia si in zona Campulungului.
La origine, acestea erau ceremonii in legatura cu intoarcerea periodica a mortilor si
comportau tot felul de masti animale cal, capra, urs.
Pregatirea mastii-costum de urs pentru carnavalul de Anul Nou se bucura de o
mare atentie. Cea mai arhaica forma de reprezentare a ursului este cea din paie, dar, cu
timpul, acesta masca s-a realizat chiar din blana ursului veritabil. Pentru obtinerea
costumului din paie, se rasucesc franghii din paie de ovaz, lungi de aproximativ 40 m
care, in dimineata ajunului de An Nou, sunt cusute pe hainele purtatorului, acesta
ramanand astfel echipat pe toata durata purtarii costumatiei. Masca initiala din paie eraaruncata in foc pentru a arde, simbolizand astfel moartea si renasterea vegetatiei, odata cu
trecerea anotimpurilor.
In unele parti, forma capului de urs se obtine intinzand o piele de vitel sau de
miel peste o galeata metalica, in timp ce in alte sate pielea se intinde pe un suport
metalic, in asa fel incat reda fizionomia animalului. De la gat in jos, corpul celui care se
mascheaza este acoperit cu o blana de oaie sau cu un cojoc lung, intors pe dos.
Jocul cu masca de urs din ciclul Anului Nou ar avea legtur cu acest cult dacic.Oricum, lucrrile colii mitologice consemneaz legende despre metamorfozarea omului
n urs, explicndu-le prin similitudinile de inut i de fizionomie ntre om i acest
animal. O legenda relateaz ca ursul se ntrece cu dracul la secerat i-l ntrece, deci se
asociaz ursul i cultul grului. Romulus Vulcnescu semnaleaz un colind fr text
din Dobrogea, jocul ursului de paie, dup treieratul grului. Dac adugm jocurile cu
masca de urs din ciclul Anului Nou care-l asociaz cu ritmurile vegetale (masca de urs
simbolizeaz moartea i renvierea) i utilizarea ursului n practici apotropaice i de
fertilizare, atunci are o explicaie i asocierea ursului cu grul (ursul secertor, ursul
morar). Este vorba despre o analogie ntre hibernarea ursului i hibernarea seminelor.
De altfel, n multe mituri, ursul este asimilat cu luna (n Siberia) sau este asociat
cu divinitile lunare (o nsoete pe Artemis n ipostaza ei de divinitate lunar) i cu fora
3
-
8/3/2019 47167177-simbol-animalier-URSUL
4/4
instinctelor patronate de luna. Aa c ursul regleaz i determin ritmurile naturii i ale
cosmosului.
Ursul- in literatura romana
Cu siguran, moldoveanul Mihail Sadoveanu cunotea reprezentrile ursului n
ciclul obiceiurilor calendaristice, ca i alte ipostaze din literatura folcloric. i deoarece
ursul era deseori ntlnit nu numai n pdure, ci i n apropierea gospodriilor rneti,
animalul est invocat i descris n relatrile protagonitilor i ale martorilor unor astfel de
ntmplri.
n povestirea Ursul (volumul Valea frumoasei, 1938) protagonist este un copil,
pstor la numai zece ani, care a vzut, crat ntr-un brad, cum fiara i sfrtec o juninc.
Dei incidentul este dramatic, relatarea alunec spre umoristic, pentru c ursul a fugit cnd
copilul i-a strigat mama: S-a dus n rp, srind alternativ cu dinaintea i cu dinapoia, ifuge i acum. S-a temut de mama lui Petric. Se pare c-i aprig muiere. Copilul nu s-a
temut att de urs, ct de mama sa care-i va cere socoteal pentru paguba fcut de fiar.
ntmplarea, real, s-a petrecut ntr-un loc cu nume tainic, Cioaca Jinarilor, lng o
hrub de unde te cobori pe cellalt trm. i astfel, naratorul plaseaz aventura lui Petric
la grania dintre realitate i ficiunea cu aur de legend.
Adevrat c acest animal, puternic i necrutor cnd este provocat, are, de
obicei, o fizionomie de om blnd i trist. Este chipul unui personaj sadovenian dinpovestirea Ion Ursu (1901, reluat n volumul Dureri nbuite, 1904). Un ran srac a
plecat din sat i s-a proletarizat. Naratorul insinueaz n fizionomia personajului su
cteva trsturi ale animalului, de parc ar vrea s ascund ceea ce au comun omul i
ursul. Ion Ursu nu-i nici gros, nici urt, nici greoi din fire (cum i-l reprezint
necunosctorii pe urs), dar e mijlociu la trup, bine-legat i are ochii blnzi, cprii, sub
sprncene late. Umbl domol, vorbete rar i ndesat, cu glas ntunecat i ostenit de
suferin. Scos din sat ca un animal din pdure i obligat s se adapteze la un alt mediu,
va pierde valorile morale ale lumii sale i se va degrada.
Ecouri ale fabulosului mitic i ale credinelor totemice se aud n oimii, unde
Petrea Gnj mormia din cnd n cnd ca urii, Toader Urs era urs, drept urs, cu nite
musti de i le nnoda la ceaf i tocmai de aceea nu o s trag n bunic-su, adic n
urs, aa cum nici Alexa Totrnac zis Vulpe n-o s trag n cimotiile sale, adic n vulpi.
4