47

ATELIER DE LUCRU Scop Fundamentarea bugetului şi întregul proces de management financiar de la nivelul administraţiei publice locale se bazează pe prognoze realiste cu privire la venituri şi cheltuieli. Aceste prognoze sunt importante, nu numai pentru elaborarea bugetului din anul următor, dar şi pentru formularea bugetul de capital multianual şi orientarea eforturilor de planificare pe termen lung şi dezvoltare economică. Activitatea de prognoză începe cu colectarea datelor curente, din administraţia publică locală şi din alte surse, şi continuă cu analiza acestora, utilizând formule statistice standardizate şi programe de calculator. Totuşi, procesul se complică din mai multe motive, cum ar fi schimbările în cerinţele autorităţilor centrale, în economie, precum şi în nevoile şi în aşteptările comunităţii, schimbări cu un mare impact, atât asupra veniturilor, cât şi asupra cheltuielilor. Un lucru care complică, şi mai mult, procesul este incertitudinea, contându-se doar pe ipoteze asupra modului de colectare şi de prelucrare a datelor, privind tehnicile statistice utilizabile sau despre efectele locale ale evenimentelor, care fac obiectul prognozei, aici fiind inclus şi modul în care oamenii, întreprinderile şi economia vor reacţiona la ele. Cea mai dificilă dintre toate este alegerea politicilor referitoare la ipoteze. Provocarea pentru managerul public constă în a găsi echilibrul just între realităţile dezvăluite prin analiza datelor şi percepţia politicienilor că, de fapt, unele condiţii sunt mult mai bune decât sugerează datele. Acest atelier de lucru este menit să ofere directorilor economici o înţelegere practică a planificării financiare, punând accentul pe procesul de prognoză, ca bază a luării unor decizii financiare realiste şi responsabile, în condiţiile unui mediu extern nesigur. Conţinut În continuare prezentăm o scurtă descriere a fiecărei activităţi de instruire, cu durata sa aproximativă. Dacă doriţi, se pot omite unele activităţi sau schimba ordinea lor, iar adăugarea unor materiale de instruire proprii este binevenită! 4.1 Exerciţiu de încălzire: Inventarierea planificării financiare Participanţii completează un chestionar, care identifică gradul de implicare şi domeniile în care administraţia publică locală este, în mod curent, angajată în materie de planificare financiară şi oferă ocazia de a stabili priorităţi de acţiune (45 de minute). 4.2 Prezentarea instructorului Scurtă prezentare a conceptelor bazată pe eseul din Partea I, care familiarizeză participanţii cu politicile, practicile şi metodele de analiză ale planificării financiare. (30 de minute). 4.3 Exerciţiu: Estimarea venitului utilizând tehnica tendinţei Participanţii utilizează date într-un proces în 7 paşi, de proiecţie a tendinţei, pentru a obţine o estimare a venitului anual, dintr-un set de indicatori oferiţi de instructori (60 de minute). 4.4 Exerciţiu: Prognozarea incrementală a cheltuielilor Exerciţiul aplică abordarea incrementală la pregătirea unui program de cheltuieli pentru îmbunătăţirea serviciilor, cu respectarea constrângerilor impuse prin politici.

48

4.5. Studiu de caz: Dilema directorului economic Participanţii citesc un studiu de caz, care ilustrează complexitatea activităţii de prognozare a veniturilor într-o perioadă când comunitatea trece printr-o perioadă de schimbări şi incertitudini, şi decid ce ar face, fiecare dinte ei, dacă ar fi director economic în situaţia respectivă (90 de minute). 4.6. Exerciţiu de încheiere: Transfer de cunoştinţe Participanţii reflectează, în mod individual, la lucrurile învăţate şi se angajează să le pună în practică, odată întorşi acasă, după încheierea atelierului (30 – 45 de minute).

49

4.1 Exerciţiu de încălzire: UN INVENTAR AL PLANIFICĂRII FINANCIARE

Timp necesar: 45 de minute Scop: Chestionarele, cum ar fi acela folosit în cadrul acestui exerciţiu, sunt o legătură valoroasă între conceptele discutate aici şi practicile curente. Completarea unui chestionar poate ajuta la identificarea domeniilor de competenţă şi a domeniilor în care ar fi de folos o îmbunătăţire. Scopul acestui chestionar este de a-i ajuta pe participanţi să evalueze domeniile de management financiar legate de planificare şi prognoză, în care este angajată administraţia publică locală şi să stabilească priorităţi pentru realizarea de îmbunătăţiri. Desfăşurare: Distribuiţi exemplare ale Inventarului de evaluare a planificării financiare (vezi pagina următoare). Cereţi participanţilor să completeze inventarul, urmând instrucţiunile. După ce participanţii au completat inventarul (în aproximativ 15 minute), solicitaţi-le acestora să selecteze două sau trei domenii prioritare, în care administraţia publică locală ar trebui să aplice procese de planificare / prognoză. După ce participanţii au făcut selecţiile, cereţi-le să descrie un fapt care ar putea fi un obstacol în calea aplicării planificării (prognozei) în fiecare dintre acele domenii şi ce s-ar putea face pentru a reduce la minimum fiecare obstacol. Solicitaţi voluntari care să prezinte rapoartele la sfârşitul exerciţiului. Inventarul de evaluare a planificării / prognozei financiare Instrucţiuni Fiecare dintre afirmaţiile din coloana din stânga, a tabelului următor, constituie descrierea unei practici a administraţiei publice locale în materie de planificare şi prognoză financiară. Citiţi prima afirmaţie. Apoi, în coloana din dreapta afirmaţiei, bifaţi căsuţa situată sub titlul „Nivelul activităţii”, care descrie cel mai bine experienţa propriei dumneavoastră administraţii publice locale. În coloana următoare, „Nevoia de îmbunătăţire”, bifaţi căsuţa cu nivelul îmbunătăţirii pe care consideraţi că trebuie să-l aplice propria administraţie publică locală, în acest domeniu al planificării şi prognozei. Continuaţi şi cu celelalte afirmaţii, până când ajungeţi ca să bifaţi câte o căsuţă în cadrul fiecărei categorii, pentru toate afirmaţiile din acest chestionar.

50

51

Dovada existenţei planificării şi prognozei

Nivelul actual al activităţii Nevoia de îmbunătăţire

financiare Niciodată Puţin Ocazional Continuu Scăzută Moderată RidicatăPolitici şi obiective

Consiliul a adoptat o politică scrisă referitoare la planificarea şi prognoza financiară. Consiliul utilizează rezultatele planificării financiare în deliberărilor sale şi în luarea deciziilor.

µ

µ

µ

µ

µ

µ

µ

Planificare financiară Planificarea financiară este utilizată la elaborarea bugetului anual. Planificarea financiară este utilizată la executarea unei prognoze financiare anuale. Planificarea financiară este utilizată în stabilirea priorităţi-lor pentru proiectele de capital. Planificarea financiară este folosită în luarea deciziilor privind managementul datoriei (împrumuturilor). Planificarea financiară este folosită în monitorizarea tendindenţelor financiare. Planificarea financiară este folosită simultan cu pregătirea planurilor strategice. Planificarea financiară este folosită simultan cu pregătirea planurilor de dezvoltare economică.

µ µ µ µ µ µ µ

µ µ µ µ µ µ µ

µ µ µ µ µ µ µ

µ µ µ µ µ µ µ

µ µ µ µ µ µ µ

µ µ µ µ µ µ µ

µ µ µ µ µ µ µ

Prognoza O prognoză multi-anuală este realizată şi actualizată în fiecare an. Prognoza financiară este reali-zată numai pentru utilizarea ei de către conducerea executivă. Prognoza financiară este folosită atât de consiliul local, cât şi de conducerea executivă.

µ µ µ

µ µ µ

µ µ µ

µ µ µ

µ µ µ

µ µ µ

µ µ µ

Documentele de prognoză Un document explicit de prognoză este realizat. Prognoza include proiecţii financiare pentru o perioadă de 3 – 5 ani. Prognoza include toate sursele importante de venit. Prognoza include toate categoriile de cheltuieli. Prognoza include toate fondurile administraţiei locale.

µ µ µ µ µ

µ µ µ µ µ

µ µ µ µ µ

µ µ µ µ µ

µ µ µ µ µ

µ µ µ µ µ

µ µ µ µ µ

52

53

4.2 PREZENTAREA INSTRUCTORULUI Timp necesar: 30 minute Scop: Această prezentare este menită să ofere participanţilor informaţii şi perspective privitoare la folosirea planificării şi prognozei financiare pentru dirijarea activităţii de planificare generală curentă şi multianuală la toate nivelele organizaţionale. Desfăşurare: Pregătiţi-vă prezentarea bazându-vă pe informaţiile din eseul precedent (Partea 1 a acestui manual), cu privire la planificarea financiară. Concentraţi-vă expunerea pe sublinierea importanţei planificării financiare continue şi a aplicării acesteia în toate domeniile managementului financiar. Concentraţi prezentarea pe ceea ce trebuie să ştie managerii financiari, pentru a putea alege şi utiliza diferite metode de prognoză financiară, reliefând natura aproximativă a acestei practici şi dificultăţile care vor fi întâmpinate, atunci când această tehnică va fi aplicată în medii politizate. Ideile notate pe fişe vă pot ajuta să acoperiţi sistematic informaţiile şi să nu depăşiţi timpul alocat. Lansaţi, din când în când, întrebări pe parcursul prezentării, pentru a testa capacitatea de înţelegere a participanţilor şi a le capta atenţia. Îmbogăţiţi prezentarea cu mijloace vizuale, incluzând planşe (foi de flip-chart) gata scrise şi transparente la retroproiector, ca mijloc suplimentar de sprijinire a înţelegerii.

54

4.3 Exerciţiu: ESTIMAREA VENITULUI UTILIZÂND TEHNICA TENDINŢEI

Timp necesar: 60 de minute Scop: Exerciţiul este menit să dezvolte participanţilor deprinderi practice privind utilizarea tehnicii tendinţei, o metodă relevantă şi utilă de estimare a veniturilor administraţiei publice locale. Desfăşurare: Comunicaţi participanţilor că se vor familiariza cu o metodă de prognoză, des utilizată, a veniturilor administraţiei publice locale, denumită tehnica tendinţei. Explicaţi că tehnica tendinţei este potrivită pentru prognozarea acelor venituri (sau cheltuieli) independente de condiţiile economice. Cu alte cuvinte, tehnica dă rezultatele cele mai bune atunci când rata schimbării de la un an la altul nu este, neapărat, fixă, prezentând o schimbare procentuală aproape constantă, fără fluctuaţii anuale semnificative. De exemplu, tehnica ar fi potrivită pentru estimarea anuală a schimbărilor privind taxele şi impozitele, care sunt stabilite de către administraţia publică locală. Pe de altă parte, nu ar fi potrivită pentru estimarea veniturilor care sunt partajate cu administraţia centrală. Daţi fiecărui participant câte un exemplar din chestionarul de lucru, prezentat în pagina următoare. Solicitaţi-le să citească instrucţiunile ce preced exerciţiul, să urmeze instrucţiunile şi să fie pregătiţi să facă un raport cu privire la rezultatele exerciţiului, pe parcursul a 30 de minute de lucru. Instrucţiuni Acest exerciţiu este astfel proiectat, încât să producă o estimare a venitului, ca punct de plecare pentru anul curent, pe baza extrapolării liniare a tendinţei stabilite în anii precedenţi. Există şapte etape în acest exerciţiu. Parcurgeţi complet fiecare etapă, înainte de a o începe pe următoarea. Etapa 1: În conformitate cu informaţiile oferite de către instructor, la începutul acestui exerciţiu, care dintre veniturile utilizate de către propria administraţie publică locală consideraţi că ar putea fi estimate, în mod corect, utilizând tehnica tendinţei? Scrieţi aceste tipuri de venit pe liniile punctate de mai jos.

Etapa a 2-a. Adunaţi datele privitoare la evoluţia uneia dintre aceste surse de venit de-a lungul ultimilor 5 ani compleţi, pentru a stabili linia tendinţei. Din ce surse aţi putea obţine datele referitoare la evoluţia veniturilor prezentate mai jos? Scrieţi răspunsul aici:

55

Observaţie: Pentru acest exerciţiu, vă oferim o serie de date ipotetice, referitoare la impozitele şi taxele locale, presupuse a proveni din înregistrările contabile de sfârşit de an ale unei administraţii publice locale. Prognoza impozitelor şi taxelor locale ale unei administraţii publice locale pentru 2001

(în miliarde lei) utilizând 6 ani de referinţă, 1995-2000

Sursa de venit 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 realizat realizat realizat realizat realizat realizat proiectat

Impozite şi taxe locale 27,4 28,5 29,0 30,4 30,5 31,6 – Schimbare faţă de anul precedent (%) – – – – – – – Etapa a 3-a. Analizaţi datele ipotetice, furnizate în caseta de mai sus, pentru a vă asigura că există o schimbare procentuală constantă sau o schimbare în valoare absolută constantă în fiecare an, pe parcursul celor 5 ani. Etapa a 4-a. Utilizaţi formula următoare pentru a determina rata procentuală a schimbării sau rata de creştere a venitului ipotetic între două perioade de timp.

gt =Rt - Rt-1

Rt-1 x 100

Unde g reprezintă rata procentuală de creştere a venitului, R reprezintă venitul, iar t este perioada de timp. Etapa a 5-a. Pentru a utiliza formula pe mai mulţi ani, calculaţi rata de creştere pentru fiecare an, adunaţi ratele şi împărţiţi-le la numărul de ani, pentru a obţine rata de creştere medie anuală compusă. Scrieţi rezultatele în casetă. Etapa a 6-a. Pentru a aplica rata de creştere în scopul realizării proiecţiei pe anul următor, convertiţi rata anuală de creştere compusă, în fracţie zecimală, împărţind-o la 100, adunaţi 1 şi înmulţiţi această sumă rezultată cu ultima cantitate, din ultima perioadă, pentru a obţine venitul sau cheltuiala proiectate pe perioada următoare. Scrieţi rezultatele în casetă. Etapa a 7-a. Repetaţi procesul pentru fiecare dintre următorii ani, până când se obţine venitul proiectat pentru anul 2001. Scrieţi rezultatul în casetă.

56

4.4 Exerciţiu: PROGNOZAREA INCREMENTALĂ A CHELTUIELILOR

Timp necesar: 60 de minute Scop: Exerciţiul este menit să ofere participanţilor practica abordării incrementale în elaborarea unui plan de cheltuieli, abordare care generează îmbunătăţiri progresive ale serviciilor în limitele constrângerilor impuse prin politică. Desfăşurare: Comunicaţi participanţilor că se vor familiariza cu o metodă clasică de prognozare a cheltuielilor administraţiei publice locale, numită „prognozarea incrementală a cheltuielilor”. Treceţi metodele în revistă, pe scurt, explicând că sectorul financiar oferă şefilor, diferitelor departamente ale administraţiei publice locale, bugetele de referinţă corespunzătoare, le cere să calculeze costurile aferente oricăror servicii, adăugate sau eliminate, şi să includă descrieri detaliate ale acestor schimbări. Schimbările „incrementale”, în nivelul serviciilor sau în costuri, trebuie să ţină cont de schimbările aprobate prin politicile consiliului sau mandatate de un nivel administrativ superior. Înmânaţi fiecărui participant câte un exemplar al chestionarului din pagina următoare. Solicitaţi-le să citească situaţia din teren, inclusiv detaliile privitoare la tipul drumurilor, nevoile de restaurare a drumurilor, vechimea şi condiţia tehnică a echipamentului pentru drumuri. După ce au citit aceste detalii, cereţi participanţilor ca, lucrând individual, să elaboreze o prognoză de cheltuieli, care să proiecteze o îmbunătăţire progresivă în domeniul sistemului de drumuri, pe perioada următorilor 3 ani, în limitele liniilor directoare fiscale ale consiliului. Comunicaţi participanţilor să fie pregătiţi să-şi prezinte propunerile de cheltuieli în plen, la sfârşitul celor 30 de minute. Situaţia Ca director economic al primăriei, vi s-a cerut de către primar să prezentaţi o prognoză a cheltuielilor pentru următorii trei ani şi să includeţi un plan vizând îmbunătăţirea sistematică a anumitor servicii. Unul dintre serviciile specificate de către primar este exploatarea şi întreţinerea drumurilor. Primarul vă spune că prin hotărârea consiliului local se vor pune la dispoziţie, pentru proiectele de investiţii şi achiziţiile de echipamente, suma de 32,5 miliarde de lei pentru următorii trei ani. De asemenea, consiliul a hotărât să menţină la un nivel scăzut cheltuielile administrative şi să dea prioritate construcţiei şi întreţinerii drumurilor, inclusiv achiziţiei de echipamente conexe acestei activităţi. Reţeaua existentă de drumuri în localitatea dumneavoastră se prezintă astfel: Drumuri de centură = 10 km Străzi principale = 40 km Străzi secundare = 104 km (70 km pavaţi, 34 km pietruiţi)

57

Reţeaua de străzi din localitatea dumneavoastră este adecvată pentru volumele de trafic curente, cu excepţia unui drum important, care leagă centrul localităţii de aeroport. Totuşi, întreţinerea străzilor a devenit problematică datorită fondurilor insuficiente, distrugerii suprafeţelor pavate în zona deluroasă, din cauza izvoarelor subterane şi a deteriorării străzilor vechi din zona centrală a localităţii. De asemenea, unele străzi nepavate, de la periferia oraşului, au devenit impracticabile prin erodare. Costurile estimative ale întreţinerii de rutină a străzilor, în mii lei/km, sunt date mai jos:

mii lei Drumuri de

centură

Străzi principale

Străzi locale

Curăţarea scurgerilor, întreţinere ramblee etc. 39 000 19 500 9 750Iluminatul stradal 78 000 39 000 17 550Semne de circulaţie 19 500 19 500 5 850Nivelare (la străzile pietruite) ― ― 5 850 S-a stabilit, în principiu, că eforturile trebuie dirijate spre aducerea suprafeţei străzilor într-o stare de reparare rezonabilă, în următorii trei ani. Un studiu a dezvăluit următoarele nevoi: Drumuri de

centură (km) Străzi

principale (km) Străzi

secundare (km) Reparaţii terasamente 2 3 8Repararea suprafeţei (asfalt) 3 11 18Repararea suprafeţei (pietruire) ― 9 15Reconstrucţie 2 9 14Lucrări necesară 70% 56% 54% Repararea terasamentului şi a suprafeţei sunt efectuate, în mod normal, cu angajaţii şi echipamentele aflate în gestiunea administraţiei publice locale. Totuşi, o parte dintre activităţi au fost contractate cu firme private. Avantajele comparative, raportate la costurile în mii lei/km înregistrate anul trecut, au fost următoarele:

mii lei Refacere Refacere Reconstrucţie terasament suprafaţă Drumuri de centură Personal propriu 249 000 1 245 000 ― Cu contract 261 450 1 145 000 ― Străzi principale Personal propriu 186 750 933 750 ― Cu contract 173 470 868 180 ― Străzi secundare Personal propriu 124 500 622 500 62 250 Cu contract 130 725 747 000 80 925 Activitatea de reconstrucţie a străzilor este contractată, aproape, întotdeauna. Costurile medii estimate, în mii lei/km sunt: Drumuri de centură 3 112 500 Străzi principale 2 490 000 Străzi secundare 1 494 000

58

Parcul de vehicule şi echipamentele departamentului de străzi constau în:

Vehicule Costul unitar de înlocuire (mii lei) Anii de serviciu Durata medie de serviciu (ani)

2 basculante 622 500 1 5 1 maşină de pavat 6 225 000 3 10 2 compresoare 1 556 000 10 10 1 buldozer 1 245 000 9 10 1 greder 1 058 250 9 8 Costurile fixe departamentale şi de supervizare, legate de activitatea departamentului de străzi, urmează a fi limitate la 10% din costurile de exploatare şi întreţinere. În plus, faţă de întreţinerea şi reabilitarea sistemului existent, a fost identificat ca necesar, pentru următorii trei ani, un număr de noi proiecte de construcţie. Dintre acestea cităm: 1. Construcţii de străzi în noile zone comerciale şi rezidenţiale

― construcţia a 10 km de străzi principale ― construcţia a 35 km de străzi secundare

2. Îmbunătăţirea iluminatului stradal ― 15 km, la aproximativ 60 de milioane de lei per km

3. Noi instalaţii de semaforizare în câteva intersecţii importante ― 8 intersecţii, la aproximativ 300 de milioane de lei per intersecţie

59

4.5. Studiu de caz: DILEMA DIRECTORULUI ECONOMIC Timp necesar: 90 de minute Scop: Acest studiu de caz este menit să ofere participanţilor o viziune aprofundată privitoare la utilizarea prognozei, pentru a proiecta modul în care sunt afectate veniturile unei administraţii publice locale de schimbările în economia statului şi în economia locală. Desfăşurare: Distribuiţi exemplare ale materialului Veniturile în scădere ale oraşului Magnolia, şi solicitaţi participanţilor să citească studiul de caz. Dacă este posibil, furnizaţi participanţilor, din timp, copii ale descrierii situţiei, pe care aceştia să le poată citi înainte de atelierul de lucru. După ce participanţii au citit cazul, împărţiţi-i în grupuri mici, de câte 4 până la 7 persoane. Cereţi fiecărui grup să răspundă la întrebările de la sfârşitul studiului de caz. După 45 de minute, adunaţi toţi participanţii în plen şi solicitaţi rapoarte din partea fiecăruia dintre grupuri. Discutaţi diferitele interpretări ale cazului şi dezvoltaţi idei de îmbunătăţire.

60

Veniturile în scădere ale oraşului Magnolia

Oraşul Magnolia, cu o populaţie de 51500 de locuitori, este o localitate dependentă de industria siderurgică, aflându-se amplasată în regiunea cu cea mai mare producţie de oţel a ţării. Oraşul Magnolia se află în aproprierea unui mare municipiu, considerat un important centru economic, pentru regiunea respectivă, care a atras cea mai mare parte din activitatea de comerţ a regiunii. În oraşul Magnolia există o uzină siderurgică, în care lucrează 13125 de muncitori, adică majoritatea forţei de muncă din oraş. Uzina, un complex constând din cocserii, furnale şi laminoare, ocupă o zonă vastă, cu o suprafaţă de 1000 de hectare. În valea care separă uzina de centrul oraşului, se află şiruri de blocuri, aflate în posesia administraţiei locale, în care locuiesc cu chirie oţelarii şi familiile lor, şi care sunt o sursă majoră de venit pentru administraţia publică locală din oraşul Magnolia. Recesiunea la nivel naţional are un efect serios asupra economiei naţionale, dar, până acum, impactul ei cel mai puternic a fost asupra altor regiuni ale ţării. Oficialii locali, preocupaţi de nesiguranţa economică generală şi conştienţi de riscurile cu care se confruntă o localitate dependentă de o singură ramură a industriei, au trecut, deja, la implementarea unor măsuri de diversificare a bazei de venituri pentru oraş. Ca exemplu, pentru a fructifica avantajul dat de reputaţia oraşului Magnolia, ca fiind capitala oţelului în regiune, şi de amplasarea sa lângă o autostradă importantă, ce traversează ţara, primarul şi alţi oficiali au reuşit să obţină fonduri de la patronul uzinei pentru construirea unui muzeu, administrat de către administraţia locală, care să găzduiască şi colecţia sa valoroasă de artă impresionistă. Muzeul, amplasat convenabil lângă autostradă, a devenit o populară atracţie turistică, ceea ce a determinat dezvoltarea de mini-restaurante şi de facilităţi de cazare, situate de-a lungul autostrăzii. În ultimele luni, strategia de diversificare părea a fi eficientă. Existenţa unui puternic climat general de afaceri era încurajatoare pentru oficialii locali, iar uzina continua să funcţioneze la capacitatea maximă. Însă, pe neaşteptate, o mulţime de probleme economice au început să iasă la suprafaţă, luând prin surprindere pe primar şi pe consiliul local. Investiţia planificată în vederea extinderii uzinei, inclusiv construcţia unui furnal suplimentar, a fost amânată sine die. Acest fapt a fost urmat de o cerere din partea echipei manageriale a uzinei, prin care aceasta solicita stoparea reamenajării a două mari blocuri de locuinţe, aflate în posesia administraţiei publice locale, care erau pregătite pentru a fi ocupate de familiile oţelarilor. De asemenea, o firmă privată nu mai intenţionează construirea unui complex de blocuri de locuinţe, după ce se depusese o cerere pentru a obţine autorizaţia de construire. Aproximativ în acelaşi timp, câţiva mici întreprinzători din zonă au comunicat că vânzările lor trimestriale au scăzut semnificativ, în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului trecut. O scădere similară a încasărilor din vânzările de bilete a fost semnalată de către directorul muzeului, fapt datorat existenţei unui număr mult mai mic de vizitatori în comparaţie cu aşteptările. Ceva nu mergea bine, dar oficialii locali nu puteau stabili care anume era cauza problemei sau cât de serioasă putea fi aceasta. Oficialii administraţiei publice locale cunoşteau puţine lucruri despre problemele financiare ale întreprinderilor locale, în particular ale uzinei siderurgice. Anunţul că unul dintre laminoarele mari ale uzinei ar urma să fie închis în termen de 60 de zile, lăsând şomeri 1525 de angajaţi, a alarmat oficialii locali. Era clar că închiderea laminorului va avea un impact profund negativ asupra comunităţii, dar nu se cunoştea exact şi cu certitudine care ar fi fost efectul asupra bugetului oraşului Magnolia. Tabelul următor prezintă bugetul adoptat pentru anul fiscal curent.

47

Figura 1: Veniturile şi cheltuielile efective şi bugetate ale oraşului în mii lei (la valoarea leului din 2001 – lei constanţi) Anul 2001 Procent 2000 Procent 1999 Procent

VENITURI Venituri proprii 33126775 32,67% 32234382 32,38% 30654825 32,56% I, Venituri curente 25541475 25,19% 24783203 24,89% 23632505 25,10% A, Venituri fiscale 19240955 18,97% 18646358 18,73% 17648760 18,75% A1, Impozite directe 17389562 17,15% 16838551 16,91% 16012887 17,01% Impozit pe profit 565354 0,56% 554452 0,56% 535945 0,57% Impozite şi taxe de la populaţie 8009279 7,90% 7845325 7,88% 7395678 7,86% Taxă pentru folosirea terenurilor proprietate de stat 1480960 1,46% 1352875 1,36% 1236945 1,31% Impozitul pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice 6594130 6,50% 6400255 6,43% 6198452 6,58% Alte impozite directe 739839 0,73% 685644 0,69% 645867 0,69% A2, Impozite indirecte 1851393 1,83% 1807807 1,82% 1635873 1,74% Impozitul pe spectacole 34500 0,03% 31845 0,03% 29978 0,03% Alte impozite indirecte 1816893 1,79% 1775962 1,78% 1605895 1,71% B, Venituri nefiscale 6300520 6,21% 6136845 6,16% 5983745 6,36% Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome 85000 0,08% 81000 0,08% 78500 0,08% Vărsăminte de la instituţiile publice 630000 0,62% 630000 0,63% 605000 0,64% Diverse venituri 5585520 5,51% 5425845 5,45% 5300245 5,63% II, Venituri din capital 3351000 3,30% 3291749 3,31% 3135000 3,33% Venituri din valorificarea unor bunuri ale statutului 3351000 3,30% 3291749 3,31% 3135000 3,33% III, Venituri cu destinaţie specială 4234300 4,18% 4159430 4,18% 3887320 4,13% IV, Prelevări din bugetul de stat 66001040 65,09% 65065000 65,36% 61400000 65,22% Cota defalcată din impozitul pe venitul global 41001040 40,43% 40315000 40,50% 38230000 40,61% Sume defalcate din impozitul pe venitul global 25000000 24,65% 24750000 24,86% 23170000 24,61% V, Subvenţii primite de la bugetul de stat 2276455 2,24% 2253916 2,26% 2087000 2,22%

Total venituri 101404270 100% 99553298 100% 94141825 100%

CHELTUIELI Servicii publice generale 9359370 9,23% 9272183 9,37% 9030150 9,64% Invăţământ 47055779 46,40% 44702990 45,16% 41226874 44,03% Sănătate 439183 0,43% 429082 0,43% 405894 0,43% Cultură, religie, sport 2320872 2,29% 2296059 2,32% 2157895 2,30% Asistenţă socială 5537081 5,46% 5501710 5,56% 5187954 5,54% Servicii de dezvoltate publică 29228245 28,82% 29502245 29,80% 28875458 30,84% Agricultură şi silvicultură 89860 0,09% 88975 0,09% 85458 0,09% Transporturi şi comunicaţii 2176000 2,15% 2115000 2,14% 1891254 2,02% Alte acţiuni 213580 0,21% 203487 0,21% 194856 0,21% Fonduri de rezervă 750000 0,74% 715000 0,72% 689754 0,74% Cheltuieli cu destinaţie specială 4234300 4,18% 4159000 4,20% 3887000 4,15% Total cheltuieli 101404270 100% 98985731 100% 93632547 100%

Excedent/Deficit 0 0 567567 509278

47

Ca răspuns la problemele presante, directorul economic Tudose Banu a început o analiză a situaţiei financiare a oraşului. Raportul a dezvăluit că, probabil, oraşul a pierdut venituri din câteva surse. Guvernul şi-a suplimentat propriul buget, reducând mărimea impozitelor partajate vărsate către administraţia publică locală, scăzând atât cota alocată către autorităţile locale pentru impozitul pe venitul global, cât şi sumele de echilibrare şi granturile pentru drumuri. Potrivit raportului departamentului financiar, dacă nivelele de servicii ale administraţiei publice locale ar fi fost menţinute, atunci autorităţile locale s-ar fi confruntat cu un deficit substanţial în bugetul anului care vine. Raportul a sugerat că estimările mai vechi, privitoare la veniturile din impozitele pe proprietate plătite de întreprinderi, care ar fi fost colectate de la acestea şi aflate în legătură cu deschiderea muzeului, s-au dovedit a fi prea optimiste. De altfel, şi veniturile aşteptate din taxele de vizitare a muzeului şi din concesiunile legate de acesta au fost şi ele supraestimate. Coroborând informaţiile din raport cu propriile sale cunoştinţe despre economia locală, directorul Banu a ajuns la concluzia că a supraestimat câteva venituri, mai precis impozitele locale şi încasările din taxe pe anul curent. A devenit clar pentru Tudose Banu că oraşul Magnolia a fost afectat de recesiunea de la nivel naţional mult mai mult decât a crezut iniţial că ar fi posibil. Datorită scăderii veniturilor în cursul unei recesiuni, veniturile derivate din partea cuvenită administraţiei publice locale din impozitul pe venitul global au scăzut şi ele. Anularea construcţiilor înseamnă că vor fi mai puţine familii care se vor integra în cadrul comunităţii, lucru ce generează o reducere corespunzătoare a gradului de ocupare a locuinţelor cu chirie aflate în proprietatea administraţiei locale şi, în consecinţă, o reducere a venitului din chirii provenit din această sursă. Figura 2 prezintă trendul recent al veniturilor, pe surse, în oraşul Magnolia. Tudose Banu ştia că recesiunea la nivel naţional afecta deja veniturile administraţiei publice locale, în primul rând datorită reducerilor de transferuri din partea guvernului. Închiderea laminorului ar avea un impact negativ suplimentar, prin intermediul pierderii slujbelor, precum şi prin pierderea de venit rezultat din plata chiriilor de către familiile care ocupă locuinţele aflate în posesia administraţei locale. Venitul bugetar provenit din chirii a fost deja redus semnificativ, încă din anul precedent, datorită renovărilor majore care au fost efectuate la clădiri. Impactul asupra venitului provenit din impozitul pe proprietăţi va depinde de numărul lucrători care locuiesc efectiv în oraşul Magnolia. După ce a analizat veniturile, Tudose Banu şi-a orientat atenţia asupra cheltuielilor. Desigur, el ar recomanda reducerea cheltuielilor, acolo unde este posibil pe parcursul anului curent, însă banii din buget destinaţi renovărilor la clădirile de locuinţe fuseseră deja angajate prin obligaţii contractuale stabilite în ultima şedinţă a consiliului. Aceasta era cheltuiala de capital cea mai imporatantă din bugetul pe acest an. De asemenea, existau numeroase poziţii descoperite în bugetul administraţiei locale, lucru ce a făcut ca numai 40% din bani să fie cheltuiţi la timp. Figura 3 prezintă toate cheltuielile pe anul curent şi pe anul precedent. Directorul economic s-a văzut confruntat cu mult mai multe întrebări, decât răspunsuri. El credea că răspunsurile ar putea veni din rezultatele unei analize economice, necesare pentru a elabora bune proiecţii de venit. Oraşul Magnolia făcea proiecţii privitoare la venituri, pe baza estimărilor furnizate de guvern, cu ajustări provenite din cunoştinţele personalului financiar cu privire la tendinţele şi la activitatea de afaceri pe plan local. La un recent seminar, condus de o fundaţie pentru instruirea administraţiei publice, Banu a expus câteva abordări sofisticate în materie de proiecţii ale veniturilor. Una dintre acestea, analiza de regresie, a fost descrisă ca fiind utilă pentru revelarea relaţiei dintre două variabile, de-a lungul timpului, ea putând fi utilizată pentru a face predicţii pe termen scurt cu privire la viitor. O altă metodă, analiza intrări-ieşiri, ar fi o cale eficientă de analiză a impactului economic generat de schimbări.

47

Figura 2 – Comparaţie între veniturile bugetului operaţional şi de capital Anul 2001-12 luni 2001-6 luni Procent 2000-12 luni 2000-6 luni Procent 1999-12 luni 1999-6 luni Procent VENITURI Venituri proprii 33126775 16557275 49,98% 32234382 16181179 50,20% 30654825 15312500 49,95% I. Venituri curente 25541475 12829868 50,23% 24783203 12489826 50,40% 23632505 11804499 49,95% A. Venituri fiscale 19240955 9792441 50,89% 18646358 9347854 50,13% 17648760 8774923 49,72% A1. Impozite directe 17389562 8879853 51,06% 16838551 8437603 50,11% 16012887 7945349 49,62% Impozit pe profit 565354 295450 52,26% 554452 275489 49,69% 535945 265478 49,53% Impozite şi taxe de la populaţie 8009279 4204584 52,50% 7845325 3954685 50,41% 7395678 3700458 50,04% Taxă pentru folosirea terenurilor proprietate de stat 1480960 756894 51,11% 1352875 674589 49,86% 1236945 614589 49,69% Impozitul pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice 6594130 3256941 49,39% 6400255 3191252 49,86% 6198452 3045879 49,14% Alte impozite directe 739839 365984 49,47% 685644 341588 49,82% 645867 318945 49,38% A2. Impozite indirecte 1851393 912588 49,29% 1807807 910251 50,35% 1635873 829574 50,71% Impozitul pe spectacole 34500 17120 49,62% 31845 15689 49,27% 29978 14989 50,00% Alte impozite indirecte 1816893 895468 49,29% 1775962 894562 50,37% 1605895 814585 50,72% B. Venituri nefiscale 6300520 3037427 48,21% 6136845 3141972 51,20% 5983745 3029576 50,63% Varsaminte din profitul net al regiilor autonome 85000 41589 48,93% 81000 40525 50,03% 78500 39250 50,00% Varsaminte de la instituţiile publice 630000 301256 47,82% 630000 305985 48,57% 605000 300785 49,72% Diverse venituri 5585520 2694582 48,24% 5425845 2795462 51,52% 5300245 2689541 50,74% II. Venituri din capital 3351000 1648952 49,21% 3291749 1645489 49,99% 3135000 1602515 51,12% Venituri din valorificarea unor bunuri ale statutului 3351000 1648952 49,21% 3291749 1645489 49,99% 3135000 1602515 51,12% III. Venituri cu destinaţie specială 4234300 2098455 49,56% 4159430 2045864 49,19% 3887320 1905486 49,02% IV. Prelevări din bugetul de stat 66001040 31922964 48,37% 65065000 32094701 49,33% 61400000 29914005 48,72% Cota defalcată din impozitul pe venitul global 41001040 19875464 48,48% 40315000 19845201 49,23% 38230000 18458954 48,28% Sume defalcate din impozitul pe venitul global 25000000 12047500 48,19% 24750000 12249500 49,49% 23170000 11455051 49,44% V. Subvenţii primite de la bugetul de stat 2276455 1098950 48,27% 2253916 1094652 48,57% 2087000 1034589 49,57%

Total venituri 101404270 49599189 48,91% 99553298 49370532 49,59% 94141825 46261094 49,14%

48

Figura 3 : Comparaţie între cheltuielilor bugetului operaţional şi de capital Anul 2001-12 luni 2001-6 luni Procent 2000-12 luni 2000-6 luni Procent 1999-12 luni 1999-6 luni Procent CHELTUIELI Servicii publice generale 9359370 4514564 48,24% 9272183 4504521 48,58% 9030150 4456946 49,36% Invăţământ 47055779 22458954 47,73% 44702990 21054678 47,10% 41226874 19254568 46,70% Sănătate 439183 214586 48,86% 429082 209451 48,81% 405894 199451 49,14% Cultură, religie, sport 2320872 1154856 49,76% 2296059 1094513 47,67% 2157895 1004521 46,55% Asistenţă socială 5537081 3152045 56,93% 5501710 3015462 54,81% 5187954 2457895 47,38% Servicii de dezvoltate publică 29228245 12254650 41,93% 29502245 13045265 44,22% 28875458 12746214 44,14% Agricultură şi silvicultură 89860 44541 49,57% 88975 43546 48,94% 85458 41548 48,62% Transporturi şi comunicaţii 2176000 1051434 48,32% 2115000 1045954 49,45% 1891254 900456 47,61% Alte acţiuni 213580 102546 48,01% 203487 99546 48,92% 194856 94568 48,53% Fonduri de rezervă 750000 379845 50,65% 715000 349523 48,88% 689754 315456 45,73% Cheltuieli cu destinaţie specială 4234300 1998452 47,20% 4159000 1959561 47,12% 3887000 1869845 48,11% Total cheltuieli 101404270 47326473 46,67% 98985731 46422020 46,90% 93632547 43341468 46,29%

47

4.6 Exerciţiu de încheiere: TRANSFER DE CUNOŞTINŢE Timp necesar: 30 – 45 de minute Scop: Acest exerciţiu este conceput cu scopul de a ajuta participanţii să transfere experienţele de învăţare ale atelierului de lucru în activităţile de management financiar din lumea reală. Exerciţiul se axează pe satisfacerea aşteptărilor create, angrenarea în planificarea realistă şi pe luarea unor angajamente personale. Acum, cea mai mare parte a muncii se face pe baze individuale, desfăşurându-se însă şi o comunicare interpersonală. Desfăşurare: Alocaţi cel puţin o jumătate de oră la sfârşitul atelierului, pentru a canaliza atenţia participanţilor asupra principalelor învăţăminte. Încurajaţi-i să continue experimentarea lor în activităţile proprii. Începeţi prin a le acorda 15 minute de lucru independent la un chestionar simplu privind transferul cunoştinţelor. Atunci când participanţii au completat chestionarul, propuneţi-le, ca încheiere a atelierului de lucru, să împărtăşească rapid grupului două sau trei lucruri pe care intenţionează să le facă diferit în rolurile lor legate de planificarea financiară. Nota instructorului Toată lumea este de acord că scopul instruirii este de a îmbunătăţi modul în care oamenii muncesc, arătându-le unul mai bun, De fapt, succesul unei experienţe de instruire poate fi măsurat prin gradul de dezvoltare interioară şi de schimbare, aparute în timpul şi după încheierea instruirii, Angajamentele de învăţare şi de schimbare, luate de participanţi la încheierea atelierului, îi ajută să învingă rezistenţa la învăţare, atât în sine, cât şi în mediul profesional. Instructorul îi poate ajuta pe participanţi, prin câteva exerciţii simple de planificare, să reuşească tranziţia de la universul învăţării la universul aplicării.

48

Chestionar de transfer al cunoştinţelor Reflectaţi câteva minute la planificarea financiară, la ideile noi pe care le-aţi aflat în acest atelier de lucru şi la părerea dumneavoastră despre ele, Apoi scrieţi mai jos una sau două propoziţii prin care să descrieţi ceva interesant aflat despre dumneavoastră înşivă pe parcursul atelierului.

Pe baza a ceea ce aţi aflat despre dumneavoastră înşivă şi despre multiplele posibilităţi de schimbare prezentate în atelier, care ar fi două sau trei lucruri pe care intenţionaţi să le faceţi diferit în materie de planificare financiară? 1.

2.

3.

49

Chestionar de transfer al cunoştinţelor

În sfârşit, ce obstacole vă aşteptaţi să întâmpinaţi, în dumneavoastră înşivă sau în mediul profesional, pe parcursul eforturilor de a pune în practică aceste schimbări? Ce veţi face pentru a îndepărta obstacolele sau a le reduce la minim? Obstacol aşteptat Acţiune corectivă 1. 1. 2. 2. 3. 3.