4,5 Paletiyarea Si Containerizarea

10
2. Formarea unităţilor de încărcătură pentru manipulare şi transport 4. Unităţi de încărcătură paletizate 4.1. Aspecte generale privind unităţile de încărcătură paletizate Paletizarea a apărut ca un procedeu destinat uşurării deplasării semifabricatelor în interiorul uzinelor, ca prime eforturi de raţionalizare a manipulărilor, prin utilizarea de platforme pentru gruparea unui lot de piese. Metoda a fost folosită după aceea şi în operaţiile de depozitare, cu scopul de a utiliza mai bine spaţ iul pe verticală , trec ându se la supra pune rea platf ormel or încă rcate . !n această fază au apăru t  platforme de înălţime redusă, cu două feţe legate între ele prin antretoaze, pentru a permite introducerea furcilor de suspendare în vederea deplasării pe verticală şi apoi a depozitării acestora. "ceste platforme au primit numele de palete. 4.2. Tipuri de palete de transport "vând în vedere avanta#ele deosebite oferite de formarea încărcăturilor paletizate, sau realizat diverse ca teg orii de palete, orientarea mo der nă în acest sen s fii nd de sta bil ire a unor tip uri  principale, ma#oritare şi a unui număr mai res trâns de tipuri secun dare. Principalele categorii de palete folosite la transportul mărfurilor generale sunt$ paletele plane,  paletele cu mon tanţi, paletele cu pe reţi demontabili, bo%pale tele &paletelelăzi' şi pale tele speciale.  Paletele plane &fig.(.)' sunt destinate lucrărilor de depozitare şi de transport pentru produsele ambalate în lăzi de lemn, cutii de carton, saci şi r ecipiente modulate sau în bucăţi gabaritice sunt corelate cu dimensiunile paletei standardizată . Paletele de uz general se produc cu o singură placă spri#inită pe suporturi &fig.(.), a' sau cu dou ă plă ci, des păr ţ it e înt re ele pri n suporturi &fig.(.), b'. *a paleta cu două pl ăci, denumit ă reversibilă, mărfurile pot fi aşezate pe oricare dintre suprafeţele paletei. Pentru manipulare, paletele plane se e%ecută cu două intrări, în cazul manipulării cu instalaţii de stivuire cu furcă numai din două părţi sau cu patru intrări, când poate fi prinsă în furcă din toate  părţile laterale. Materialele folosite pentru construcţia paletelor plane sunt lemnul, metalele feroase şi materialele plastice.  Paletele cu montanţi  &fig.(.2' se folosesc pentru transportul diferitelor produse care trebuie să fie spri#inite în timpul manipulării. "cestea se construiesc întro multitudine de forme, ca de e%emplu$ palete cu montanţi demontabili &fig. (.2, a', palete cu montanţi şi #ug demontabil &fig.(.2, b' etc. Pentru reducerea spaţiului ocupat la toate aceste palete montanţii se demontează în timpul transportului sau al depozitării paletelor goale. +e r egulă, acest fel de palete se e%ecută din lemn, cu montanţi metalici. ) Fig.(.).  Palete plane de uz gener al (800x1200 mm) Fig.(.2.  Palete de uz general cu mon tanţi

description

...

Transcript of 4,5 Paletiyarea Si Containerizarea

2

2. Formarea unitilor de ncrctur pentru manipulare i transport

4. Uniti de ncrctur paletizate

4.1. Aspecte generale privind unitile de ncrctur paletizatePaletizarea a aprut ca un procedeu destinat uurrii deplasrii semifabricatelor n interiorul uzinelor, ca prime eforturi de raionalizare a manipulrilor, prin utilizarea de platforme pentru gruparea unui lot de piese.Metoda a fost folosit dup aceea i n operaiile de depozitare, cu scopul de a utiliza mai bine spaiul pe vertical, trecndu-se la suprapunerea platformelor ncrcate. n aceast faz au aprut platforme de nlime redus, cu dou fee legate ntre ele prin antretoaze, pentru a permite introducerea furcilor de suspendare n vederea deplasrii pe vertical i apoi a depozitrii acestora. Aceste platforme au primit numele de palete. 4.2. Tipuri de palete de transport

Avnd n vedere avantajele deosebite oferite de formarea ncrcturilor paletizate, s-au realizat diverse categorii de palete, orientarea modern n acest sens fiind de stabilire a unor tipuri principale, majoritare i a unui numr mai restrns de tipuri secundare.

Principalele categorii de palete folosite la transportul mrfurilor generale sunt: paletele plane, paletele cu montani, paletele cu perei demontabili, box-paletele (paletele-lzi) i paletele speciale. Paletele plane (fig.4.1) sunt destinate lucrrilor de depozitare i de transport pentru produsele ambalate n lzi de lemn, cutii de carton, saci i recipiente modulate sau n buci gabaritice sunt

corelate cu dimensiunile paletei standardizat.

Paletele de uz general se produc cu o singur plac sprijinit pe suporturi (fig.4.1, a) sau cu dou plci, desprite ntre ele prin suporturi (fig.4.1, b). La paleta cu dou plci, denumit reversibil, mrfurile pot fi aezate pe oricare dintre suprafeele paletei.Pentru manipulare, paletele plane se execut cu dou intrri, n cazul manipulrii cu instalaii de stivuire cu furc numai din dou pri sau cu patru intrri, cnd poate fi prins n furc din toate prile laterale. Materialele folosite pentru construcia paletelor plane sunt lemnul, metalele feroase i materialele plastice. Paletele cu montani (fig.4.2) se folosesc pentru transportul diferitelor produse care trebuie s fie sprijinite n timpul manipulrii. Acestea se construiesc ntr-o multitudine de forme, ca de exemplu: palete cu montani demontabili (fig. 4.2, a), palete cu montani i jug demontabil (fig.4.2, b) etc. Pentru reducerea spaiului ocupat la toate aceste palete montanii se demonteaz n timpul transportului sau al depozitrii paletelor goale. De regul, acest fel de palete se execut din lemn, cu montani metalici.

Paletele-lzi sau box-paletele (fig. 4.3) de tip nchis sau deschis sunt construcii rigide, destinate pentru produse ambalate n ambalaje de desfacere sau produse n buci neambalate.Box-paletele deschise, cu perei demontabili sau pliabili, se folosesc la transportul mrfurilor n buci cu greutatea specific mic, pentru a cror sprijinire n timpul manipulrii nu sunt suficieni montanii (fig. 4.3, a). Box-paletele deschise nedemontabile (fig 4.3, b) se folosesc pentru transportul mrfurilor cu greutate specific ridicat i pentru a cror sprijinire sunt necesare construcii rigide.

n figura 4.3, c este prezentat o palet-lad pentru produse metalurgice, construit din metal, cu dimensiunile 800x1200x485 mm, iar figura 4.3, d o alt construcie din metal, cu pereii laterali din plas, cu dimensiunile de 800x1200x970 mm, de tip european, adoptat de U.I.C. i asimilat la noi n ar, la care semipanoul superior este rabatabil.

Tot mai multe palete-lzi ncep s se utilizeze pentru produse agricole (cartofi, fructe, legume), execuia lor fiind din lemn i deschise la partea superioar. Transportul anumitor mrfuri a impus execuia i utilizarea unor palete-lzi nchise (mrfuri cu valoare sau perisabilitate mare, la care capacul din partea superioar (fig. 4.4) se poate, la nevoie, zvor i sigila.

Pentru asemenea palete colurile superioare sunt prevzute cu ntrituri speciale, care s faciliteze stivuirea lor pe vertical i stabilitatea pe durata transportului. Paletele speciale sunt destinate pentru depozitarea i manipularea unui anumit fel de produs, ca de exemplu: butoaie metalice, tuburi cu gaze lichefiate, confecii etc.Pentru uurarea manevrrii n interiorul depozitelor cu desfacerea mrfurilor se utilizeaz palete sau box-palete pe role, ca de exemplu cea prezentat n figura 4.5, care are rafturi detaabile i dimensiunile de 800x600x1200 mm. n figura 4.6 sunt exemplificate dou palete pe role de 800x600 mm, combinate cu polie plane, introduse ntre rafturile unui magazin de desfacere.

Alte box-palete speciale pot fi de tip izoterme, cu una sau dou ui, destinate transportului produselor alimentare, articolelor cosmetice i produselor farmaceutice.

Tabelul 4.1Parametrii principali ai paletelor plane de uz general

Formatul paletei, mmLime, mmLungime,

mmDistana dintre suporturi, mmDistana maxim dintre plci, mmSarcinile de dimensionare, daNUtilizare

Pentru manipularePentru stivuire

800x1200800120014510010004000Uz general n trafic intern i internaional (POOL)

1200x16001200160014510020008000Uz special (pentru colete n trafic intern)

(1200x1800)1200180014510020008000Uz portuar

Fa de aceste cerine s-au standardizat pe plan internaional (ISO) urmtoarele dimensiuni de gabarit la box-paletele nchise: 835 x 1240 mm i 1040 x 1240 mm.

4.3. Fixarea i asigurarea ncrcturilor pe palete

n timpul transportului i manipulrilor, paletele plane ncrcate cu mrfuri sunt supuse unor solicitri mecanice care pot periclita stabilitatea ncrcturii. Din acest motiv aceste palete trebuie s fie consolidate, n sensul fixrii ncrcturii pe palet, pentru a se mpiedica deplasarea sau rsturnarea unitilor care compun ncrctura.

n multe cazuri ncrcturile pot fi transportate pe palete fr o fixare special (piese grele). n asemenea cazuri se recomand ca paletele s fie aezate pe vehiculele de transport cu latura mic n direcia de mers.

Stabilitatea ncrcturii pe paletele plane este mult ajutat dac unitile care o compun sunt aezate esut, adic sensul de aezare al acestora la dou straturi consecutive este diferit. Cele mai utilizate procedee de fixareasigurare a mrfurilor pe palete sunt: balotarea, utilizarea benzilor de balot i capace, fixarea cu dispozitive speciale i fixarea - nvelirea n folie termocontractabil.4.3.1. Fixarea ncrcturilor prin procedee de balotareBalotarea este un procedeu simplu de fixare a ncrcturilor paletizate, la care petrecerea benzilor se efectueaz pe sub placa superioar a paletei plane, prin locaurile afectate intrrii furcilor stivuitoarelor. Metoda este ieftin, dar cu o productivitate relativ sczut, de 820 palete/or.

Balotarea cu srm de oel. Se utilizeaz de regul numai n transportul intern, prin utilizarea srmei din oel dur de seciune rotund, oval sau dreptunghiular. Rezistena srmei rotunde trebuie s fie de 810 MPa, iar a celei ovale sau dreptunghiulare de 14 MPa.

Legtura firelor trebuie realizat prin tripl rsucire n dou sensuri. La contactul srmei cu coletele sau cu mrfurile paletizate trebuie utilizate colare din material metalic. Dispozitivele de balotare sunt acionate de motoare electrice. Ele sunt suspendate i plasate la un post fix i dispun de un lansator cu ajutorul cruia operatorul poate face ca firul s treac peste unitatea de ncrctur fr s se deplaseze. Balotarea cu centuri din fibre textile. Centurile din fibre textile trebuie s aib limea de minimum 20 mm i s reziste la o for de traciune de 1000 daN. Ele se fixeaz i se nchid prin sisteme clasice de mbinare cu deschidere, ca de exemplu cu catarame. Pentru paletele plane folosite numai la transportul intern este bine ca centura s fie prins definitiv la palet. Balotarea cu benzi metalice. n figura 4.7 este prezentat o palet plan pe care mrfurile sunt fixate cu benzi metalice, ale cror limi pot fi de: 9,5; 12,7; 16; 19; 32 mm.

Fora de traciune la care trebuie s reziste banda variaz de la 250 la 2100 daN, pentru balotarea standard i de la 6002100 daN la balotarea cu rezisten nalt. n figura 4.7 este prezentat o palet plan pe care mrfurile sunt fixate cu benzi metalice. benzile de oel, bine dimensionate, ofer o fixare sigur, ns prezint riscul accidentrii minilor la manipulare i deteriorarea mrfurilor nvecinate cu care vin n contact n timpul frecrilor din transport.

Aparatele de balotat cele mai utilizate n Romnia sunt cletele de strns i capsat universal, realizat de diverse uniti de profil n variantele manual i pneumatic i mainile de balotat speciale.

Balotarea cu benzi din material plastic. Cele mai eficiente benzi de acest tip sunt cele de propilen sau de nylon. Primele au rezisten la traciune de 24 MPa, iar cele din nylon de 4,05,0 MPa. Limea benzilor, n funcie de ncrctur este de 919 mm, iar grosimea de 0,30,6 mm. nchiderea benzilor se realizeaz cu agrafe sau prin sudare. La contactul cu muchia ambalajului sau produsului, banda trebuie petrecut peste pofilele corniere sau placa de protecie (din carton)cu borduri ndoite. Aceste benzi le nlocuiesc cu succes pe cele din oel avnd o bun elasticitate i rezisten, care le permit s se adapteze formei ncrcturii i rmn ntinse chiar i n cazul micilor deformri suferite de mrfuri n transport i manipulare. Indiferent de materialul folosit la fixarea prin balotare, asamblarea se face cu unul din urmtoarele mijloace: aparate manuale cu agrafe; aparate manuale cu sudare termic; aparate pneumatice; maini semiautomate sau automate de sudare termic.

4.3.2. Fixarea ncrcturilor cu benzi de balot i capace

O fixare mai sigur, n care benzile de balotat s nu striveasc marginile pachetelor din rndul superior, este aceea la care se utilizeaz capacele din material lemnos sau fibro-lemnos. Capacele trebuie s acopere toat suprafaa superioar a mrfurilor paletizate, astfel nct s le protejeze i s se poat fixa cu ajutorul benzilor de balot.

Utilizarea capacelor de fixare permite suprapunerea paletelor ncrcate, dar mrete costul paletizrii. n mod obinuit capacele se depoziteaz n parcul de palete goale i se livreaz la cerere.

4.3.3. Fixarea ncrcturilor cu dispozitive specialen cazul n care mrfurile paletizate sunt n cantiti mari, cu activiti permanente de manipulare-transport, se justific folosirea unor sisteme specializate de fixareasigurare a acestora. O astfel de legtur special este prezentat n figura 4.8.De ambele capete ale scndurii din mijloc a paletei 1 se prind inelele 2, care servesc pentru fixarea lanului 3. Dou perechi de curele 4, de care se fixeaz capetele cablului 6 prin intermediul unor curele de legtur 5, servesc pentru fixarea mrfurilor. Pe acestea se monteaz liber o za oval 7, de care se atrn o prghie de ntindere 8, care are un cercel i un ntinztor.

Fig.4.8. Dispozitiv special din lan i curele pentru fixarea mrfurilor pe palete

Fig.4.9. Asigurarea stabilitii prin lipirea coletelor

4.3.4. Asigurarea stabilitii ncrcturii prin lipire cu adeziv i cleiuri de paletizareMetodele de asigurare a stabilitii ncrcturilor paletizate prin lipire dau rezultate foarte bune pentru ncrcturi formate din cutii, lzi sau saci din hrtie. Adezivii utilizai mai frecvent sunt soluii care au la baz siliciul coloidal. Depunerea acestora se face prin pensulare sau stropire cu aparate speciale, astfel c dup lipire coletele i menin stabilitatea pentru nclinri ale paletei cu 300400.Cleiurile sunt produse pe baz de casein i colofoniu sau din subproduse ale unor rini sintetice. Lipirea se poate face manual sau automat cu aparate specializate, astfel c stabilitatea coletelor se poate asigura pn la unghiuri de nclinare ale paletei de 450. n ultima vreme se tinde spre nlocuirea caseinei cu cleiuri care folosesc florura de carbon i topitura cald acrilic, care se aplic n cteva puncte pe un perete lateral i pe fundul i capacul ambalajului(fig.4.9). Lipirea este perfect i sigur, iar dezlipirea se poate face uor, fr a se lsa urme pe ambalaj.

4.3.5.Tehnici de nvelire a unitilor de ncrctur n folie termo-contractabilMetoda de nfoliere constituie un sistem complex de asigurare a ncrcturilor pe paletele plane, att datorit efectului excelent de imobilizare, ct i de protecie la agenii atmosferici. Combinat cu sistemul cu capace de carton, nfolierea ofer, prin crearea efectului de compactibilitate, prioriti mult crescute la compresiune. Metoda are la baz sistemul de origine danez denumit paletitta.

Dintre materialele cele mai eficiente pentru nfoliere se remarc polietilena (cu grosimi de 50250 m), PVC-ul (cu grosimi de 2530m) i polipropilena (cu grosimi de 1530m).n momentul de fa polietilena ntrunete cele mai multe caliti tehnice pentru nfoliere, dintre care rezistena crescut la sfiere o face cea mai compatibil. Cnd sunt necesare rezistene la traciune i rigiditi crescute se recomand folosirea polipropilenei.

5. Uniti de ncrctur containerizate5.1. Aspecte generale privind unitile de ncrctur containerizateContainerizarea reprezint un stadiu superior al manipulrii i transportului diferitelor categorii de mrfuri i produse.

Containerul este utilajul modern i raional pentru transportul ncrcturilor unitare de mare volum i greutate, caracterizat prin:

rezisten pentru a asigura o folosire repetat;

transportul cu mai multe feluri de mijloace de transport;

umplere - golire i manipulare uoar etc.

Trebuie remarcat c un container nu este un ambalaj i de asemenea , el nu trebuie confundat cu un vehicul de transport.

5.2. Clasificarea i construcia containerelor

Principalele criterii de clasificare a containerelor sunt destinaia i capacitatea.

Dup destinaie containerele pot fi:

containere universale, destinate s transporte o gam ct mai variat de produse, cu sau fr ar de transport, i care nu las urme sau mirosuri persistente; containere speciale, destinate s transporte un singur produs sau un sortiment redus de produse cu caracteristici fizicochimice, condiii de transport i de manipulare apropiate (containere izoterme, containere pentru lichide, containere pentru minereuri, containere pentru crmizi, containere pentru sticl folosit n construcii etc.) Dup capacitate containerele se clasific n:

containere mici, cu masa total (tara + ncrctura) pn la 1,5t i un volum minim de 1m3 i maxim de 3m3. Aceste containere pot avea aparte de rulare proprii, soluie adoptat n majoritatea rilor, ceea ce uureaz deplasarea lor n depozit. De asemenea, containerele cu sisteme proprii de rulare sunt prevzute i cu dispozitive de calare pentru fixarea pe mijloacele de transport sau pe timpul depozitrii, n scopul evitrii deplasrilor accidentate (fig.5.1). containere mari, cu masa maxim de 7t. Aceste containere nu au aparate proprii de rulare; containere de mare capacitate (fig. 5.2, fig. 5.3), cu masa brut de 1030t. Containerele de mare capacitate se mai cunosc i sub denumirea de transcontainere.Introducerea i dezvoltarea transporturilor de mrfuri n traficul intern i mai ales n cel internaional au necesitat unificarea pieselor anexe pentru prinderea desprinderea la utilajele de ridicare i transport, pentru a se folosi aceleai procedee de manipulare, precum i unificarea mijloacelor de asigurare a containerelor pe materialul rulant de transport.Aceste cerine au fost reglementate prin Biroul Internaional Containere (BIC) i prin Uniunea Internaional a Cilor Ferate (UIC) aa cum rezult din tabelul5.1.

Tabelul 5.1Dimensiuni i mase brute pentru containere Simbol

containernlimea, mmLimea, mmLungimea, mmMasa brutkg

GabaritInterioar,

min.GabaritInterioar,

min.GabaritInterioar,

min.

max.min.max.min.

a. Recomandri UIC

A

B

C1800900

1300

142512001020800

950

110022501450

1650

19501450

1650

18031750

2150

2500

102

72

nchise 52

32

2225502300

5000

3500

2500

1500

10005200

101

71Deschise 51

31200023005000

3500

2500

15005200

b. Recomandri ISO

1A

1B

1C

1D

1E

1F2A2B2C

3195

1860

2430230012190

9125

6055

2990

1966

1460

2920 2900 145012179

9112

6048

2983

1961

1451

2900 2400 145011997

8930

5867

2801

1778

1272

30000

25000

20000

10000

7000

5000

7000 7000 7000

Din clasificarea prezentat n tabelul 5.1 s-au dezvoltat i alte variante (1AA,1AX,1BX, 1CC, 1CX, 1DX), la care una dintre dimensiunile de gabarit are uoare creteri fa de valoarea nominal.

Transcontainerele, indiferent de tip, pot avea diferite elemente executate la comand, ca buzunare pentru furci (care faciliteaz manipularea cu motostivuitoare de mare capacitate) sau tunel pentru aezarea pe semiremorc, de tip, gt de lebd.

Paralel cu extinderea containerelor universale standardizate pentru transportul n trafic internaional, au nceput s fie rspndite n traficul intern noi tipuri de containere, care se caracterizeaz, n special, prin preul lor sczut de achiziie.

Cele mai rspndite containere din aceast categorie sunt:

containerul pliabil Compac, destinat transportului materialelor pulverulente sau n granule, cu ncrctur pn la 1,5 t i care nlocuiete sacii i butoaiele. Este un container refolosibil, relativ ieftin, confecionat dintr-o estur textil rezistent, acoperit cu material plastic. Prin pliere, volumul su se reduce cu aproape 90%.Containerul Compac este prevzut la baz cu un manon de descrcare i cu frnghii de ancorare la fund i la partea superioar, pentru a putea fi suspendat i manipulat cu ajutorul crucioarelor elevatoare cu furci, sau pentru a putea fi ridicat cu ajutorul unei macarale obinuite;

containerele de carton ondulat (fig.5.4) se utilizeaz pentru transportul mrfurilor uoare. Sunt executate din carton ondulat cu trei straturi de onduleuri i patru straturi netede i ntrit la interior prin rame de aluminiu profilat, care poate fi ncrcat cu circa o ton de produse, avnd masa proprie de circa 50kg. Datorit caracteristicilor sale constructive i a faptului c este transportat i manipulat pe palet este socotit de unii autori ca fiind boxpalet nchis;

containerele sistem TOTE, sunt destinate exclusiv transportului produselor n vrac. Au form paralelipipedic i cilindric, din diferite materiale, ca: aluminiu, zinc, oel etc. Containerele TOTE se execut pentru capacitile de : 1,1; 2,1; 2,5 i 3,1m3, toate construite pe o baz de 1070 x 1224mm, considerat cea mai indicat pentru platformele vehiculelor i remorcilor. Cel mai rspndit container TOTE este cel de 2,1m3, fabricat din aluminiu de nalt rezisten, tratat termic.

Containerele sunt umplute printr-o deschidere superioar prevzut cu un capac, care asigur o etaneitate corespunztoare. Aceste containere pot constitui un utilaj industrial n diferite procese de fabricaie. Ele ofer un sistem semisau complet automatizat pentru descrcarea produselor, direct n procesul de fabricaie;

containerele speciale pentru produse pulverulente sunt destinate transportului mrfurilor n vrac, tasabile, sub form de pulbere sau granule, care n timpul

Fig. 5.5. Containere pentru produse pulverulente transportului cer condiii speciale de protecie contra precipitaiilor atmosferice, ca: ciment, ngrminte minerale, var, ipsos, magneziu, sod calcinat, carbonat i sulfat de bariu, cu un volum specific mediu de 0,81,20m3/t.Formele constructive ale acestora sunt exemplificate n figura 5.5. n varianta5.5,a, cu golirea prin scurgerea liber a coninutului, containerul este o construcie metalic rigid, sub form de cilindru vertical (1). Partea superioar 2 este bombat i prevzut cu o gur de ncrcare 3. Partea inferioar 4 este tronconic i terminat cu o gaur de golire 5. ntreg containerul este fixat pe un postament 6, care se termin cu o coroan circular 7, pentru sprijinirea pe sol. Pentru manipularea containerul este prevzut cu patru inele de agare 8. Umplerea i golirea containerului se realizeaz pe cele dou guri, care au asigurate nchideri etane, astfel c nu exist pericolul ptrunderii precipitaiilor atmosferice sau scurgerii coninutului n timpul transportului i depozitrii.

n varianta cu golire pneumatic (fig.5.5,b) containerul are aceeai construciei ca a celui din figura5.5,a, la care s-a adugat instalaia de fluidizare a coninutului i dispozitivul de evacuare, n locul gurii de golire. Astfel, aerul comprimat pn la 250 kPa, debitat de ctre o surs exterioar este adus prin semiracordul special 9, de unde, prin teul 10, este distribuit la robinetele 11 i 12. Robinetul 11 conduce aerul la placa 13, montat la partea inferioar a containerului, iar robinetul 12 conduce aerul la partea superioar a containerului prin conducta 14, fixat n interior. Prin introducerea aerului n container, prin robinetul 11, coninutul este fluidizat i eliminat n exterior prin gura de evacuare 15. Golirea complet i rapid a containerului este asigurat i de crearea unei suprapresiuni la partea superioar, aerul introdus prin conducta 14 apsnd n jos coninutul i obligndu-l s ias n exterior prin gura de evacuare;

containerele speciale pentru lichide vscoase, precum uleiurile vegetale i minerale, uleiurile uzate care urmeaz a fi regenerate i alte derivate ale petrolului, cu volume specifice medii de 0,91,10m3/t, au forme constructive diferite, cu recipiente aezate vertical sau orizontal. n figura 5.6 se prezint sub form de cilindru vertical, cu capetele bombate, prevzut cu o gur de umplere n partea de sus, iar n partea de jos cu un robinet pentru golire. ntregul container se sprijin pe un postament special, prevzut cu dou sigurane contra deplasrii, atunci cnd containerul este aezat pe autovehicule sau vagoane.

Deoarece n aceste containere se transport mrfuri vscoase, pentru a se asigura golirea rapid i complet, ele sunt prevzute cu instalaii proprii de nclzire. Instalaia de nclzire poate fi o serpentin cu abur, o construcie special a prii inferioare sub form de fund dublu pentru introducerea de aburi sau o instalaie electric format dintr-o serie de rezistene montate la partea inferioar a containerului. Serpentina pentru abur poate fi fixat n interior sau poate fi detaabil, adic o serpentin care se introduce n container prin gura de umplere n vederea fluidizrii coninutului, numai n perioada temperaturilor sczute.

Analiznd evoluia pe care au avut-o sistemele integrate de transport pe palete i n containere, se constat apariia a dou direcii de dezvoltare. n timp ce paletele sunt mai indicate pentru depozitare, transporturi pe distane relativ scurte i n final pentru distribuia de mrfuri, containerele se dovedesc mai eficiente n cazul transportului de mrfuri la distane mari.

Ideal ar fi ca sistemele de dimensiuni s fie astfel corelate, nct s permit ncadrarea ambalajelor modulate pe palete i a paletelor ncrcate cu mrfuri, n containere, fr a pierde nimic din capacitatea de transport a acestora.

Fig.4.1. Palete plane de uz general (800x1200 mm)

Fig.4.2. Palete de uz general cu montani

Fig. 4.3. Palete-lzi (box-palete) cu rame pliabile i fixe

Fig. 4.4. Box-palet nchis din metal, cu pereii din gril i semipanoul lateral pliabil

Fig. 4.5. Box-palet pe role, cu rafturi detaabile

Fig. 4.6 Box-palete pe role, combinate cu poliele unui magazin de desfacere

Fig.5.4. Container din carton ondulat

Fig.5.6. Container pentru lichide vscoase, cu serpentin pentru nclzire

Fig.4.7. Fixarea mrfurilor pe palete cu benzi metalice

Fig. 5.1. Container universal mic (1,5t)

Fig.5.2. Container universal de mare capacitate (10t)

Fig.5.3. Container cistern de mare capacitate (20t)

58

_1268471714.unknown

_1268471832.unknown

_1268471413.unknown

_1268471466.unknown

_1268471527.unknown

_1268471242.unknown