l',.edttte revizuitd

Traducere din Iimba francezdSorinel MOCANU

Editura PROFEXT'irrri,Soara - 2003

Aceastl lucrare este traducerea vcrsiunii orginale apdrute in 2000 laEditions et Apptications psycholigique,' pARIS

Copyright penh.u cdif ia ?n limba romdna 2003Editura pROFEX

_ Timisoara

Desenele reproduse pe copertd Si pe contra_coperto aparlincopiilor Julia (tt anisi ll luni) Si Mdlocty (7 ani Si 3 tuni).

Descrierea CII'a Bibliotecii Nrtionale a li.onrinieiJOURI]AN-I ONESCU, COLETTEDesenul fanriliei / flolette Jourdan-lonescu, Joan Lachancc.Timipoara : Profex, 2003

p. ; cn].13 ibliogr.ISBN 973-85958-1,9

i. i-acliance. Joanl-59,9

INTRODUCERE

Testul clesenului farniliqi este utilizat in rna.joritatea tdrilor dinlLrme. I)e fapt, se retnarcd utilizarea sa at6t in Europa, c6t gi in Americade Nord qi de Sud, in Africa gi in Asia, Degi publica{iile disponibileutilizeaz.d diferite tipuri de cotajii elaborate, p6nd acum, dupdcunogtin{ele noastre, nici o lucrare nu le-a comparat gi grupat, in ciudaelementelor pe care le au in comun.

In cursul supervizdrilor pe care le realizdm pentru psihologiiclinicieni sau pentru studen{ii la psihologie gi in cadrLrl cursuriLrprcdate la sfdrgitul primului ciclu sau in tirnpui masteratLrlui, am fostncvoili sd reflectdnr la instrumentele de evaluare ;i Ia calitdtile acestora.Mai precis, referitor la desenul familiei, ni s_a pirut irnportant sdelaborim o metodologie permi{and a anariT-ddetaliatd a datelor ob{inute.lbtugi, aceasta n-a fost posibila dec6t cu ocazia strangerii de datc i.cursul cercetdrilor. Prezentul rnanual gi grila anexatd vor putea - sperdrn- sd ajute studenlii sr descopere aportul desenului famiriei. Acestmanual se adrese az6 deasemenea, clinicienilor care doresc sdaprofundeze rezultatele oblinute la acest test gi cercetdtorilor (1) carevor dispune astfel dc o grild pennilAnd o aplicarc mai uniformd a cotirii.Grila propusd se vrea riguroasd gi oferd elemente de interpretarefavorizdnd integrarea aspectelor dezvoltarii in cadrul conceDtelorpsiiranalitice. Interprelarca ia in considcrare diferitii indici culegi. acegtiafiind interpretali intr-o abordare clinicd intuitivd, care intesreazd datelecomportamentale gi verbale constatate in timpul aplicdrii.

utilizarea datelor provenind clin desenul farniriei trebuieanrplasatd ir.r cadrul examenului psihologic. pentru a elabora unpsihodiagnostic, psihologul trebuie sd recurgd la diferite instrumente,in afara anamnezei. chiar dacd grila de cotare propusi este riguroasli,ru este nicidecum recomandabilr utilizarea unui singur desen. Ar fi onesdbuin{5 si stabilirn un diagnostic de organicitate bazAndu-ne perezultatele unui si'gur desen. Este util intr-o primd fazd, sd ne gdndimsd eliniin6m problenrele vizuale sau grafomotorii, gi, apoi, s6 confinndrnipoteza en.risd in urrna analizei desenului lamiriei prin conlruntarea curezultatele altor teste - cum ar fi Rorschach. Bendcr, un test deinteligentd, etc. - alese in func!ie de ipoteza fornrLrlatir. Mai mult.

I . Dat frind ci1 nc adresf,m unui public dive rs (stucle nf i, clinicie ni, cerce tdtori),Lrtilizint pe rdnd. ca sinonime, terme n ji de .,cxaminatoi,' si ..clinician".

9.;

ordinea aplicdrii testelor in cadrul unei baterii de evaluare esteimportantd. Trebuie {inut c.nt de oboseala subiectului (daci ii cerems2i facd trei desene, al heilea va fi de o caritate mai slabi) gi de influenlatestului precedent desen'lui familiei (de exemplu, WISC-R ya avea caefect reprimarea proces,iui prirnar, in timp ce patte Noire sauRorschach va avea un efect contrar). in cazul in care motivulconsultaliei este o problernd familiald (sau cdnd pdrinfii copilului suntdespdrli{i), este preferabil, dupd pdrerea noastra, s6 arnAnf,'r aplicareadesenului familiei care este in legdturd directd cu problematica, pentrusfdrgitul bateriei de evaluare psihologicd, atu'ci cand s,a siabilitlegdtura de incredere cu examinatorul gi copilul este mai putin defensiv.

Prezentdm concep{ia noastr6 asupra interpretdrii datelordesenului familiei, concep{ie ce se sprijind pe numeroase citate.Adesea, datele provenind din pubricafiile disponibire se referd ladesene realizate de adulli. cdnd lucrdnr cu copiii, este important sd neamintim acest lucru gi s6 fim mai pufin categorici in aplicarca anumitorcriterii, ?n aspecial cele sugerdnd prezenla unei patologii. Acolo uncleam considerat necesal am fbcut addugiri. practica noastrd fiind axat[ inspecial pe tulburdrile copildriei, aceste addugiri vizeaz6. mai alescopildria.

De altfel, noi inglobdm diferitele consemne gi accepfiuni aletestului: desenul unei familii, al farniliei subiectului, al familiei inac{iune, al u'ei familii imaginare, al familiei sale de origine, etc (2). ChiaLdacd ne afirmdm in aceastd lucrare preferinla pentru consemnul,,Desenul unei familii", grila eraboratd gi i'terpretarea sa pot fi utirizate,cu adaptdri rninirne, ?n cazul celorlalte moduri de administrare a testului.Numeroase publicalii citate provin din Statere Unite gi se referi ladesenul familiei in ac{iune. Consemnul propus, foarte rdspAndit inAmerica de Nord, este mai structurat dec6t consemnul pentru,,Desenul u'ei familii". in fine, prezentdm in aceastd lucrare doar cadrulde administrare individuald, intrucdt administrarea colectivd sdr6cestedatele culese

Prima parte a acestei lucrdri conline un istoric al testuluidesenului familiei precum gi o prezenta'e a aporturui crinic ar testerorde desen qi, mai precis, al testului desenului familiei. O discutie acalit6!ilor psihometrice ale acestui test, urmatd de o prezentare adiferitelor sale utiliz6ri constituie partea a doua. consemnele dc

administrare gi cotare formeazApartea'a treia. in sfbrgit, a paha parte, $icea mai importantd, este constituitd de cdtre un ghid de interpretare adatelor ob{inute cu ajutorul acestui test. in anexd este furnizatd erilade cotare completatd cu ajutorul unui exemplu

Lucrarea de faJd nu include noile norme referitoare la testuldesenului familiei, chiar dacS ulterior, acestea ar fi interesant deprezentat. Suntem congtienfi cd grila propusd, ca qi ghidul s6u deinterpretare pot fi imbunltdfite. Din aceastb perspectivd, ne-ar place sdprimim comentariile persoanelor care le-au utilizat (3). Acestora lenul{umim anticipat!

Dorim sd subliniem sprijinul important pe care ni l-a datGenevidve Martineau, masterand in psihologie la Universitd duQudbec d Trois-Rividres. Mul;umitd comentariilor sale, grila noastrd aputut fi imbundtlfitd considerabil in cursul celor nouf, luni ale sale dedezvoltare ,,uqutdrian6" (4)... Jinem, de asemenea, s6 ne exprim[m viilemul{umiri pentru lldldne Gaudette, documentarist; gra{ie acesteia,numeroase cercetdri bibliografice au putut fi terminate, in ciudadimensiunilor acestora. Mulfumim, in final, copiilor care au acceptat s6ilustreze aceastd cafie.

Trois-Riviires, 5 decembrie I 996.

3. Departamentul de Psihologie, Universitd du Qu6bec d Trois Rividres.C.P. 500 Trois-Rividres (Qu6bec) c9A 5fI7 CANADA.Fax: 001 (819) 376 5195. E-mail: Coletre_Jourdan@UQ fR.UQuebec.ca4. Adjectiv provenind de la acronimul Universitdlii din eudbec d TroisRividres, UQTR.

2. Putern cita 9i desenul sistcmclor farnilalc, al lui Wilner gi Rau ( I 976)

ISTORICUL SI CONTRIBUTIA TESTULUI

1. Istoric

Se pare cd Traube (1938) a fost cel care, pornind de la lucrul sducLr copii dificili, a vtilizat pentru prima oard desenul in scop diagnostic.Urnrare a experien{ei sale, ea a sugerat realizarea unei analizesisternatice cu scopul de-a scoate in eviden!6 anumite caracteristici aledesenului, pentru o populalie dat6. Aceste trdsdturi trebuiau, dupd ea,sd fie similare in privinfa confinutului, stilului qi a tehnicii. Ea adeclangat, astfel, o cercetare referitoare la analiza desenr-rlui.

intr-un istoric al utilizdrii psihologice a desenului persoanei,Debienne (1968) este citatd de Karen Machover (1949) ca fiind primacare a subliniat valoarea proiectivd a acestei probe grafice. Abraham(1911) reamintegte cd Machover a descoperit, utilizdnd testul luiGoodenor"rgh (1957) pentru evaluarea inteligenfei, c6 diferifi copii deacelaqi nivel intelectual puteau sdrealizeze desene difelite. Din acestfapt, ea a concluzionat cd producfiile lor exprimau ceva dinpersonalitatea lor. Abraham aratA cA aceastA observa{ie nu era chiar odescoperire, intrucdt psihanaliza explorase deja aceastd dimensiune adesenelor. Totugi, Machover a sistematizat analiza diferitelor aspectecare le compuneau, in special in cadrul desenului persoanei.

Acrrm aproape cincizeci de ani, Buck (1984, 1964) - care a pus lapunct proba desenului Casd-Copac-Persoand - a enunlat trei principiide interpretare care au rdmas esen{iale:

6 interpretarea trebuie sd se refere simultan la elementeledesenului qi la asocia{iile fdcute de subiect. Acestea suntnecesare pentru inlelegerea desenului;

t fiecare element trebuie studiat in relatie cu structura slobalh adesenulu i;

c rezultatele analizei trebuie raportate la datele istorice sauanamnestice ale subiectului.

Unii autori au subliniat aportul specific al desenului familiei inraport cu alte teste de desen. Citdm, in primul r6nd, pentru cd sunt cele

6 relatiile interpersonale din cadrul familiei.Este vorba aici de un prim nivel de analizlglobald. Drepturmare, autorul a sfudiat desenele familiei dintr-

anal izand p r anuri re a Japtati v, pro iect iu e i .*p.lr1;"?::il1 #l;[T,?face trimitere la maniera in caie subiectul se lOupt.aza ia realitate gi,mai precis, cum reac{ion eazd, la solicit.rile testului. planul proiectivevocd expresia trdirilor copilului, in fhncfie de imaginea corporalb. infine, planul expresiv este iegat de grafismul ,uU,..rutui...-

Borelli-Vjncent (1965) s_a interesat, in cadrul desenului familiei,;lii:l[i,n:::g::'.f ,:i:,;...#::.3;J';n!*;lr#ilffi jtrl0

mai vechi, lucrdrile lui Cain gi.Gomila (1953), care au identificat patruelemente de analizd specifice dese_lrl'nrnlf1.i'

' num6rul personajelor desenului in cornpara{ie cu numirul clepersona1e al familiei reale. Ei au acordat importanld gipersonajelor uitate sau respinse;o structura internd a desenului, dupd ordrnea de realizare gi

legdturile dintre personaje;o raportul figurd-fond;

aspectul dinamic al fiecirui personaj.

anahza specificd a personajeloq cu particularitdrile acestora;

Grila de cotare stabilitd de Borelli_Vincent, iri lg65,invederea:,yT:lti'lTanierei particurare a familiei ;;;;," esre prezenratd desuDlect, este relativ asemintrtoare. Ea include in fapt:

o analiza globald a compoziliei grupului familial (evaluareastrucrurii fanrilials a u p re zenra o J;TXTffi :,'ffi1ffi :J.H:# :i"; f,i;:i -

o organizarea genera16 a producfiei (structurarea desenurui):

daci aceste conflicte se inscriu in cadrul normal al dezvoltarii sau au oconotalie patologici. Ea reaminteqte c6 Borelli-Vincent insista asupraverbalizdlilor subiectului, precum gi asupra anumitor aspecte aledesenului, precum ordinea, dispunerea personajelor in pagin6, forma gidimen-siunea acestora, precum gi gtersdturile.

Debienne mentioneazi, de altfel, gi cercetbrile lui Stora (1963).Aceasta arealizat un studiu nomativ pe 4832 de desene ale bdiefilor gifetelor cu vdrste cuprinse intre 4 gi l5 ani. Acest studiLr i-a per-rnis sdconceapd un tip de desen reprezentativ pentru fiecare nivel de vArstd,tin6nd cont de variabila sex. Stora a incercat sdreaTizeze in acelagi timpun studiu statistic gi dinaniic al desenului, bazatpe aproximativ 126 deconstelalii psihologice desprinse din administrdrile sale. in cadrulstudiului desenului, Stora vizeazd scoaterea in evidenf6 a dinamismuluipropriu individului, a trdirilor acestuia gi a relatiilor sale cu mediulinconjurdtor.

Si notdm, de asemenea, contribulia lui porot (1965) care aelaborat testul familiei, avdnd ca predecesor.i pe Minkovska (1952) giMorgenstern (1931). Porot indici faptul cd acestor ar"rtori le apar{ineideea de-a utiiiza desenul pentru inlelegerea problemelor nevr-otice alecopilului gi pentru interven{ia asupra acestor copii. El amintegte cdMinkovska cerea subieclilor pe care ii evalua sd se deseneze pe eiingigi gi s6-gi deseneze casa gi familia. porot a studiat valoareaproiectivi a desenului farniliei. El considerd, de fapt, cA aceastArnetodr constituie un test proiectiv in accep{iunea deplini a termenului,favorizdnd proiecfia pdrfilor congtiente gi incongtiente alepersonalitdlii. Este vorba de o probd semi-structuratl, care lasd c6mpliber exprimdrii, pennitand totodatd qi analiza statisticd. porot a reluataproape aceleagi criterii ca gi Borelli-Vincent; el s-a interesat, in cepriveqte nivelul global, de compozilia familiei prezentate in desen, deprezenla fiecdrui personaj, ca gi de personajele adbugate sau omise. Ela tratat apoi aspectele de valorizare qi de devalorizare ale personajelorprin intermediul ordinii apaliliei, pozitiei, atributelor, culorilor utilizate,prccunt gi in func{ie de negiijenfa sau perfec{iunea desenului qi deornisir,ini. Porot analizeazd in final pozilia pe care subiectul gi-o atribuiein raport cu ceilal{i, gi distanla intre el 5i fiecare dintre celelaltepersonaje. Royer (1995) subliniazd contribulia imporlantd a lui porot lastar.rdaldizarea testului gi la crcAterca interesului cercetdtorilor si aclinicienilor pcntflr accasta proba.

U

Din punctul sdu de vedere, Widltnivele de infelegere a desenului: icher (l 965) distinge patru

l. el trateazd mai intdi nivelul rinte.,,.Jut desenutui o int...r.lo]ol1l'u: t'31:t'terea p'nnerinistiror sare, a gusrurir", $i

^,;,|i;il:::::iH:opirurui, a

2. Widiocher evoel ci ,,h h;,,^r ^..a.ur,o.a j.lluo;i:1;1,ff ::J::.,:,Ji,,T::J,.l.f :J:fl::,,x,i,;;ilil;ff*ilurui. in aceasti oriulntr, .r .i,..r, jr#.u.ir,,,n..u

.n.otlJiXTJuJ':ffi::] iu" uu comparat stirur granc ai3' er infbtigeazd in continuare un prim nivel proiectiv referitor raviziunea pe

:?re copilul o u.. d.rpr. lume. Este vorba dereferirea la stilul desenului, aOlca itectut pe care_l provoacd.acesta in rnod global, Din aceasti perspcctivE, el facctrimitere la tipurile p..r.ntui. Je Minkowska, respectivtrpurile senzorial gi ra[ional;4. al doilea nivel proiectiv distins rtrimitere ra conrinutur.ire refurate :rjt.^:::"1trient gi face

'conerienr ei desp.Le ..;. ;';;;.;,:.J1;:..:l*: T.ffl:

;11:::T:T:.c o b i e c tu I * u n. u.. I o,.,,r e fens ive ;.;.;l;;;.p o v e s t i r i i'

::: Ti i ::: : i'J J |l ;,1i ;' ll, -,,,".

: fh * ;i;;iffi:,,;.:a fi determinantb pentru a sesiza

''ouit,,.ir.

.,-., Jo'Jl'Jl",I'i,*:* -ti:

oYi: s t' d i at s pali u I ntili zat, c Lr r ori r e,a,,. n,, r u i, I i; ili :,ffi1 1 j iH:l ff ,l : I i:,':.-,:Tff Til,,:*;? :l*;:; :';(:'.'

.';l o'

" t' r' i) ; ; ;;;n""'"'

" ";,,.r,o are, r a m i e ciri r e

raporfLr ri r e s ar e c u ;, ; ;jin ::: fl:ff ,.-,1 tfu: 11 ;: " .,.; ;;;;1;;;;;

in scopul eiabordrii unei metode de analzda desenelor care sdnu fie in principar intuirivd, ort...i.;;;iio*,.. (r96g)au acrunat oInare cantitate de clesene ale copiilor. L'' r,, i.....0t sd deosebeascdvariabilele semnificarive dupd viirsri, ;;;'r;; ciiversele g.ipdri alecomportamenteror' Ei cioreau si fundarnenteze consteralii caracteristicevdrstelor, sexclor, etapelor a.,f .ruo iiu,f,' r,*r*,r,,".. de person a I itatesau compoftar'ente ror' Aceste consteratii ,-o,r ri putrt crovedi mait2

eficace dec6t cotdrile simplificatoare sau intuitive. Ei au retinut, astfel,80 de rubrici pe care le-au grupat in 12 modalitati diferite, qi au studiatdesenele a mai mult de 2100 de copii. Au reuqit sd izoleze constelalii aleiirdiciior care reprezentau categorii de personalitate, dar rdmAne ornuncd de aprofundare pentru completarea a ceea ce s-a inceput incadrul aceslei cercetdri.

Un an mai tArziu, Burns gi Kaufman (1970) au publicat carteaKinetic Family Dravings (sau desenul familiei i' actiu'e) in caretratau conceptLri de miqcare, pe care l-au introdus in consemnulversiunii lor a desenului familiei ,,in ac{iune',. Studiul lor, care vizaac{iunea gi stilul desenului, prevestea o noud extindere a interpretdriidesenului farniliei.

SI mentiondm, de asemenea, metoda analiticd a lui Corman(1965, 1970), respectiv analiza grafismulLri, a structurilor formale gi deconfinut. Prin grafism, corman intelege maniera in care cleseneazd unsubiect, cu referire la postulatul conl'orm cdruia calitatea gi caracteruigrafisrnului corespund nivelului s6u psihomotor, gi, in consecintd,organizdrii afectelor acestuia. Atenlia este indreptati asupra forfei sauslabiciLrnii liniei, grosimii, anrplitudinii acesteia, ritmului de trasare, sauspatiului utilizat.

Structura forntald - pentru Corman, scheletul unui desen,lcgiturile interne, vii sau rigide, bogate sau sirace - va fi pusd inlegirturi, mai intAi, cu schenta corporald a subiectuiui (maniera in carei$itriiieite corpul), in al doilea r6nd cu semnificatia afectivd a aceste itriiri, gi, in fine, in al treilca rdnd, cu sistemul apdr.drilor acestriia.Astfel, se va acorda atenlie aspectului corpului qi al diferitelor salepdrti, diverselor ploporlii gi configuraliei accesoriilor (vestimentare saude altd naturb). Corrnan forrnuleazd cdteva date de diagnosticdilerenlial, intre elenrentele care se referd fle la nivelul intelectual, fie lacel afectiv (de exernplu, in cazul ,nei puternice inhibitii afective), fie lao anurnitd dificultate, cunt ar fi dislexia.

Pentru conlinut, Corman vtilizeazd impdrlirea formulatd deMinkor.vska despre celor dor-rd tipuri de produclii: una numiti,,senzor-iald"

_

sau ,,epileptoidd", gi cealalt6 nunritj ,,ra{ional.'r',,,,schizoiclir". In privin!a valorii proiective a desenulr.ri familiei, el serntercseazi de elementele specifice pe care aceasti proiectie ne pernritcsi le descoperim: aspectele valorizare-devalorizarc, identificarca.cleplasiirile 9i relaiiile la distanti.

1al-)

Fs1FI

mngfliiri:,

rltl

Morvar (1913) a utilizat pentru anahza a 4 i g protocoare aredesenelor copiilor cu v^rste intre i gi t t uni, ,t*.tura de evaruare a luicorman bazatd'pe caracteristicile gene.ale, pe structurire formare si peconfinutul desenelor. Ea s_a referi lu no.r.l. ;. ;;;;;,^;;;;, :.mediu. Din analjza sa reiese cd variabilele de sex gi de vdrstd au t_rimportanfd considerabild, in timp ce variabila ,,mediu,, are o influent'mai.redusd. srv v rrrlru'tl

..1. d. alrd parte, Cendre, Chetrit gi Dupont (197|)au stabilitpropriile criterii de analizdplecdnd de la doud scale, una intelectuala(calitatea desenului) qi orcala afectivd (organizare ini._a,; ;;;il;Ei voiau sd estimeze influenfa uno. ..ir.ii cum ar fi vdrsta, sexul giinteligenfa asupra celor doui rcale. Ei au aj,ns la concluzia ci sexul nuare influenfd asupra scalei afective, in timf ce v.rsta este legatd descala intelectual,. Ei au ardtat, de asemenea, ca, in general, calitateaproducliei estc legard de inteligen[d. ln fine, Royer (19g4) a studiat desenul sub dor"rd aspecte.Nivelul global corespunde amplasdrii, dimensiunilor gi proporliilorpersonajulLri, liniei, pozifiei gi simetriei, posturii qi miicarii, ;"i;;,personalizdrii (v6rstd,,.sex. gi identitat.j p..ronu.;ului gi expresieiacestuia, precum qi mediului sdu inconjur.Ator. Ea trateaza

.p"i f,., ,r"janalitic Ai examineazd p6r{ile corpului _ capul, trunchiul, membrele - gicelelalte elemente importante cum ar fi, de exemptu, hainele.

Testul familiei, a] lyi Kos gi Bierma nn (1977),aparfine unei lungiliste de metode numite indirecte "u."

p..mi, .*pro.u..a inco'gtientLrluicopilului sau a persoanei in general. prin incongtient, ;i ;;;j;;confinuturile refulate, gdndurire linute secrete, af'ectele qi fantasmerenerndrturisite' care au o importan!d afectiva prrmordialS in relatiilefamiliale' I(os gi Biermann arcdtuiesc un birant al testelor ce exproreazdpercepfia pe care o are subiectul despre familia ,.. Ei ;;;;;;';;Rambert (1969) care a creat, pentru diagnostic gi terapie, o tehnicd clejoc proiectiv utirizdnd marionete. Arfi autori au utirizat cresenul riber. inscop diagnostic sau terapeutic: intre aliii, por.or ; i ;;;._*;;;;;.'il, ;,Riermann menfioneazi gi pe Corman,

.u.., i,-r f SOf , a creat testul patteloire.lL3butd Neagr'), care ilustreaza diferitete falete ale i,ieJii ,neifamilii de porci. corman s-a inspirat din testul tslacky pictures ar I,iBlum, care ilustra c6ini in.diverse sitLratii. fo, qi ni.rmann (1977) se:ti:li $i la alte tehnici privind istorii de ,""rpi"",, intre alrele, fabulelelui Driss (1971)' Mai recent, un art test referitor la fanririe a fost crc:at de

14

Bene qiAnthony (1985): Family Relation Test. Autorii au dorit sdrlspundd unei nevoi actuale, clinice gi de cercetare, respectiv de aavea un insfrument obiectiv gi fiabil care sd permitd indicarea rapidd aorienttrrii fi intensitAfi sentimentelor copilului fatd de membrii familieisale, precum gi perceplia acestuia asupra aprecierilor familiei la adresasa,

Urmeazd apoi tehnicile grafice referitoare la familie. Le puternclasifica dupd diferite consemne care sunt date la executareadesenului:

c ,,Deseneazd familia ta", dr.rpi indicaliile lui Hulse (1951), Cain giGomila (1953), Remikoffgi Remikoff(1956) 9i Porot (1965);

' ,,Deseneazd o familie", consemn sugerat de Corman;

c ,,Deseneazd to{i membrii familiei tale, inclusiv pe tine, {hcAndceva" sau consemnul desenLtlui familiei in acfir.rne (Burns giKauftnan, 1970);

,,Deseneazd o familie transformatd", consemn vizdnd animaleleqi utilizat de Brem-Gr;iser, in 1957 (a se vedea Kos gi Biermann,1977). Testele familiei vrdjite fac parte din aceastd categor.ie;

,,Desenali familia dumneavoastrd de origine" (pentru adulti,Barker, 1991) sau ,,Desena{i familia dumneavoastr6 actuald"(pentru adulli avdnd un copil care prezintd tulburdri decomportament sau pentru familiile re-constituite, Jourdan-Ionescu qi Palacio-Quintin, 1 995);

,,Deseneazi o familie" (cu creioane colorate puse la dispozitie).La terminarea desenului se cere subiectului sd aleagd (ardtAndcreioanele colorate) culoarea sa preferatd gi cuioarea care iiplace cel mai pulin (Magi, 1970);

,,Deseneazd o vizitd a bunicilor sau la bunicii tdi" (Nanpon,1986).

15

C6nd se utilizeazd, tehnica h.ri Kos gi Biermann a clesenuluifanriliei vrdjite, Royer(1995) remarci faptul cd, neincrezdtor, copilul nueste pdcdlit de obicei de consemn, gtiind prea bine ci uu A*r.nni.opriusa farnilie. Ea sugereazd, in consecinfd, sd integrarr clesenul familieivrijrte intr-un a'samblu de probe, in continuarea desenurui familieisubiectului' Royer precizeaza ca ea prefera conserrrnrrr mli precis ai

'uiPorot' care cere subiecturui sd deseneze propria sa farnilie, celui rnaivag, al lui Corman, care isci sA sporeascl neincrederea anumitorsubiec{i gi travesti-ur desenului acestora. consei,nur desenuruifamiliei in acfiune oferd, din punctur siru de vedere, nrai pufind titr.riui.subiectului, solicitdnd desenarea tuturor membriior famiriei 1ic6ndceva (fErd a uita vreunul).

Testul desenului familiei a suscitat un interes deosebit dinpaftea cerceteitorilor gi crinicieniror. El a fdcut obiectul stucriiror rearizatedin diferite perspective, nu i'totdeau'a complementare. cercetitorii giclinicienii i'sist6 asupra necesit,lii de a realiza o sintez6 a datelorexistente asupra desenurui familiei gi a dimensrunii diag'ostice aacestu ia.

2. Contribu{ie

Nurnerogi autori au menlionat ch studiul desenelor efectuate deun subiect permife cunoa$terea acestuia. pentru Kinr Chi (l9g9), foaiade hartie in sine constituie un stinur de bazd i'cadrur desenului.Acest stimul are o proprietatc anLlnte de pasivitate, pentru cirexaminato.ur nu il rnenlioneaz2i cdnd formureaza conse'nur gi pe'h.uci foaia de h^rtre este de uz curcnt gi, ca atare, banalh. Aceastir,,pasivitate" este esenliai5 pentru ci ea incitd la exprimarca de sine

.

Pentru a exprica recurgerea la cresen in cdutarea unei *ai bunecu'oagteri $i inlelegeri a lLrmii copirului, BoLrlanger (rgg0) reamintegtecd, pentru copil, desenur este un mijioc natural de a sc exprnra. ta r.eiaconstatarea istoric6 asupra relaliei clint.e subiect gi cresc'rrr siLr,acesta din urm6 fiind rcarizat in corespo'crerri c. scnrnficarrliisubiectului. in fapt, aceasta exteriorizeazd pr;n..f i,r,,f .

^:;,,.;i;;';;specificitatea dezvoltirii sale, tentativei. sale cie adaptare gi derezolvare a conflictclor.sale, qi, in firc, orgilnrzarca propneipersonalitrli. El face cu nrurt mai niurt crccdt sii reprodr-rcd fidel Lin moclel

I6

atunci cdnd deseneazi un obiect sau un personaj anume, el ilntodeleazd, in funcfie de propriile sale caracteristici psihice. Aceastaeste cu atat mai valabil atunci cdncr deseneazd un personaj sau unobiect imaginat. Aubin (1910) afirmd, gi el, cd p.in a.s.n copilulexteriorizeazd ceva din viala lui interioard. Aceastd exprimare serelizeaz\' prin intermediul simboruriror, imaginilor care rdmdn foartepcrsonale, qi carc au o semnificatie specifici. Desenul poate fi definitca puftdtor al unei reprezentdri a procesurui psihic relatand avatarurireunei rela{ii de obiect (Decobert gi Sacco, 1995).

in acealagi sens, Corman (1970) intelege desenul copilului - inspecial desenul liber, liri model _ ca prezentare a perceptiei sale desprelumea care-l inconjoar[ gi ca expresie a universurui s6u interior.Desenul permite, astfel, accesul la personalitatea integrard a copilului.cornran anrintegte cd J'riette Boutonnnier (1959) scria cb desenulcopilului arati maniera personald a copilului de a se sirnti gi de a_gisinrli mediul inconjr.rr6tor. Astfel, anariza productiilor grafice oferdacces ra dificultalile carejaloneazf, dezvoltarea afeciiva alubiectului gila impactul acestora asupra vielii sale actuale gi asupra manierei salede-a infelege realitatea. corman afirrnd cr desenul libeq fie executat decitre un copil, fie de cdtre un adurt, oferd acces la viata congtientd giincongtient6. El considerd., deci, total indrepthtrta examinarea cerordoud nivele gi posibilitatea distincliei acestora pe baza analizeideser.rului.

Dupi Debienne (196s), tehnicire proiective pennit manifestareatrdi'ilor interioare are persoanei, a modalitdfii sale unice gi pcrso'are crea percepe lumea gi de a o interpreta. cei ce utihzeazit tehnicileproiective incearcd sd-gi croiascd clrum cdtre ceea ce este mai intim giunic in cadrui persoanei (Muller, 195g).

intr-o compara{ie intre situafia analitic6 gi testele proiectivc,Anzieu (1973) noteazd cr acel consemn care lasd subiectului o ribertateconsiderabi16 il antreneazd, fig c6 acesta doreqte sau nu, fie cd gtie saLrnu, si se auto-dezvdluie..Aieast6 liberlate impusii il plaseazd in falaclorinlei sale, gi a angoasei referitoare la exprimarea acesteia, date fiindconstrAngerile mediului gi ale Supra_Eului. Anzier-r vorbegte desprcaccastI situafie ,,vidd", ,,pe care subiectul o are de infi.untat apelindnu atat la aptitudinire gi la inteligenra sa, cat la resursere profunde arepcrsonaliti{ii. Aceastf, situalie vicrd are ca efect asupra subiectuluitcstat insuflelirea confl icteior psi,ologice subiacente, declansarea

I7

1,.liangoaser gr a regresiei" (Anzieu, 1973, p. 1g). El definegte trei i.eluri deproieclii: proieclia speculard, in care subiectul reprezintd in desen otrasdturd sau un afect care de fapt ii apar{ine, sau o calitate, sau ceva

ceea ce doregte; proiectia cathartici, in care subiectur reprezintd intr-un persona.i, altur dec6t cel cu care se identificd, trSsdturi care iiapar{in, dar pe care le respinge; in fine, proiec{ia cornplementard incare subiectul atribuie 'nui alt personaj inten{iile .ur. ii pr.,rrJ rr_fijustifice sau sd-qi scuze propriile sale afecte.

Widlocher (1965) distinge, conform Iui Muchielli (1963),proiec{ia in se's freudian (5) de ter.rnenul ,,proiec1re,, pe care il regasirnin tehnicile grafice gi in celelalte metode pro;ectlve. El pune u..Jnrf.

valoarea proiectiv6 a clesenurui, in pianul con!inuturui ma'if'est(respectiv ceea ce este indus mai muit sau mai pu{in congtient decopil) gi in conlinutul latent corespunzdtor (respectiv materiarulincongtient). in aceastd privin!d, meioda interpretativi a desenelorprezintd o asemdnare cu cea a viseror. in arnbele cazuri,nu trebuie s6separam desenul sau visul de restur eraborariror sau manifestdrilorpsihice ale subiectului. widr.cher scrie in continuare c.l desenerecopiilor au nu at6t o varoare infornrativh, cat se'rnifica{ia uneicomunicdri personale.. Aceasta vizeaz|, exp.marea personaritdfii,tendinia stdrilor de spirit gi atitudinile uf...nte acestora.

Continudndu-l pe Sami Ali (tgl4),Kirn Ch j ( t989) spune cd, inreprezentdrile grafice, se manifest6 un aspect al incongtient,itul E*;rrao legdturd intre desen, in confinutul gi fornta sa, ;;i t;difea corporali,reprezentAnd dorin{a incongtienta a desenatorLrlui. Astiei, degiproducfia graficd pune in evidenld ull aspect vizibil, ea conqine gi unnivel ascuns. Kim Chi adaugd, pornind de la aceasta, cd zone le albe alepaginii sunt la fel de semnificative ca qi zonere desenate. Mai nrurt,cunt desenul - la fel ca gi visul _ poat fi analizat pe doud "i;.i;;nanifest gi latent, acesta este supus Iegilor procesului printar:deplasare gi co'densare. Desenul ievine ]nrctamorlbza propriurui

corp". Kim chi concruzio'eazd ch desenur, ca gi testul rumii sau ca alteprobe proiective, servegte drept proiec{ie acorpLrlui fiz_ic Ei acelui traitca purtator al dimensiuniror afective, interectuare si fizice.

5 ,.operafie prin care subiectul cxpurzeaz:i i, rumea cxre'oard gdnclurilc,afectcle, dorinfele pe care_ie contosid sau pe carc le retuzi in el gi pc care leatribuie altor persoane sau lucruri din mctliJl sdu inconlLrriitor,'(rorrcscu, Lhotcfi Jrcqurl. I 9()7).

t8

Reluand punctul de vedere al rui Machover asupra utilitafiidiagnostic'lui pri'desen, Abraham scrie cd, prin desen, subiectul ,,igirelevd problemele, sentimentul pe care il are despre el insugi, anxietateasa gi maniera de-a reacfiona, mecanismele sale defensive,' (Abraham.1977, p. 43). Ea men{ioneazd c6, in desen, existi o proieclie in pagind ainraginii corpului ,,saturat de experienlele emo{ionale gi ideatice trditede cdtre individ" (p 52) Pentru Abraham gi Machover, imagineacorpului este eminamente o reprezentare subiectivh a persoanei.Multiple, con!inuturile latente subiacente sau simbolizate inconfinuturile nanif'este, sunt legate de imaginea corpului, de imago_urile parentale gi de manipularea afectelor (Bourg6s, l9g4).

Anderson gi Anderson (1965) revin asupra postulatului care stdla originea dezvolt6rii acestui instlument diagnostic care este testuldesenului fiinfelor umane. Acesta se enun{d in ferul urmdtor:personalitatea nu progreseazd fdr6. suport, ci prin intermediul unuiansamblu de experien{e corporale, cum ar fi proprioceptivitatea gisenzatiile interne, migcarea, precum gi sentimentele gi gdndurile. Maimult, corpul este un loc al conflictelor intre diversele trebuinfe. Dincauza acestor tensiuni interne, corpul relevS ceva din personalitate.Pentru cei doi autori, ,,desenul unui personaj reprezintd expresia clesine gi a corpului, in mediu" (Anderson gi Anderson, 1965, p.371).Autorii indicd faptul cd este vorba de imaginea corpului, aclicd,,reflexiacomplex6, conceplia imaginii de sine,' (p. 3g0). Conform lui Schilder(1968), care a dezvoltat o intreagd teorie asupra imaginii corporale,autorii cred cd aceasta este consfruiti pornind cle la trdirea corporalidin mica copilSrie, de la fixaliile orale, anale gi genitale, 9i de laanxietatea referitoare la funciionarea corpului. Anderson gi Andersonrnenfioneazd gi faptul cd medicina psihosomaticd a descoperit cddiversele pdrli ale corpului tind sd aibd o semnificatie afectivd. Eiadaugd cd imaginea corpului este plasticd gi influenfatd de arbitrariuldezvoltdrii: traumatisrnele, bolile, suferinfele qi regresiile induse deanumite evenimente.

Anderson gi Anderson scot in evidentd cd subiectul careprimegte consemnul de a desena un personaj apeleaziin mod necesar,in execulia desenului sdu, la toate imaginile pe care Ie posedd despre elinsLrgi gi despre ceilalti. Desenul prezintl, deci, o figurd complexd incare Eul deline o mare pafie. Ei scriu: .,lmaginile provenind din proprianoastrd experienld intimd, care este unicd gi personal6, se combind cuimaginile sociale" (p. 381).

19

Ei disting desenele figurii umane de alte tipuri de desen,referitor Ia ratura Ior expresivS. ,,Aspectur expresiv, adic' distributia

energiei grafice relevatd in omisiuni, perturbarile r."rriJrl, .fi";;;l.perspectivd, intdriturile, gtersdturile sau umbrele, treb,ie int".p,=tut inJr.llu semnificaliil.or ata$are diferitelor pdrti ale corpului. Desenullocalizeaz| conflictul" (p 3gl) Desenul pou,...p..r.nta aspira{iile gidorinfele cele mai profunde ale subiectului, manif.estarea unei iipse,mascarea acesteia, sau.dorinta de o compensa. Cdnd stdp6nirea a. ,in.este sldbitd, se intamp16 ca desenul sd permita exteriorizarea afecterorde instrbinare, prin distorsiuni, dispropor{ii, lacune ut. o.gonira,i,construc{iei. C6nd desenul prezint6 irn persona-j care, ii planulasemdnbrilor, este

.foarte indepdrtat de subiect, u.*rto ,foui.

semnifica dificurtalile in pranui identificdrilor sau referitoare laacceptarea rolului sdu.Dolto (r979) qiwi'nicort (1969, rg7l)stabilesc o legdtur.d intre

relaJia subectului cu mediul sdu al.ectiv primar gi imaginea ,u".orporuiA,In fapt, copilul introiecteazd relalia pe carc a stabilit_o inilial cupersoanere semnificatve pentru el. DacS 0biectul gi re lalia interiorizatesunt percepute ca fiind,b.une, repr^ezentarea pe care o va avea despresine va avea calitdfi echivalente. in acest mod cei doi autori l;f;i;;nofiunea de identificare de baz6 cu obiectur introiectat. precdnd de rasenzoriaritatea gi afectivitatea sa, Ia copir se formeazi o irnagine d,ebaz6a obiectulLri, figurd care, in cele mai bune cazuri, este traita cagratificanti gi coplegitoare, gi pe aceasti imagrne se va spi4inireprezentarea celuilalt gi despre sine a copilului. Imaginea .o.poroia ucopilului se constituie progresiv; ea este tributard primei relalii gi, caurmare, vicisitudinilor reraliiror care vor jalona dezvolrarea sa atectiva.copilul care va fi introiectat relaiii pozitive cu mediul, va dezvolta oreprezentare satisfbchtoare a acestuia. Datoritd acestui fapt va fi maipu{in ang,oasat in relatiire sale cu persoanere nou i'tanite. Aceasta vaavea o influen{d asupra reprezentdrii sale asupra lurnii exterioa.., .u..va fi mai conformd cu realitatea. Boulangei (1990) aderd la aceastdperspectivd gi afirmd cb desenul se dovedegte a fi o proiec{ie aimaginilor copilului pe care acesta o edificd asupra mediurui gi asr-rpralui insugi.

"Persoanele sau lucrurire desenate sunt deci reprezentdrircsimbolice ale trdirilor copilului, ale lu*ii sale psihologlce,, lnoutanger,1990, p. 83).

.

Abraharn (1992) se intreabd despre ceea ce se intdmpld c6ndproieclia se efecfueazd prin desen, adicd prin reprezentarea corpului in

20

f!,

il'

I

,

grafism. Ea formuleazd ipoteza c6, intotdeauna, corpul, mai precisintaginea corporald, este rdspunzdtor de sexualizare, feminind saunrasculind' Asupra acestui corp qi asupra acestui sex se grefeaza gi luiii sr:nt atribuite aspectele structurale ale personalit6lii,

,,concep1ii,dorin!e, conduite qi pulsiuni proprii sexului copilului,,. Ea adaugl cdexistir un fel de sentiment de a fi normal, care secunzeaza.

Ea constati c6 motricitatea, ca gi sistemul neurovegetativ, suntdirect implicate in realizarea desenului. Grafismul se situeazd, deci, lanivelul infla-verbal gi pre-verbal, cel mai aproape de corpul tr6it. Eleste rdspunzdtor de tulburdrile structuririi imaginii corporale. El pune indiscu!ie corpul trdit in relafile cele mai arhaice ale acestuia cu obiectulnlatern, cu angoasele gi cu fantasmele generate de calitatea acestorrelatii.

Pentru Abraham, constructia identificirii este intim legatd deiniaginea corporali, gi aici regdsim urmele din compozitia grafich adesenului personajului. Ea a cercetat legtrturile dintre ide'tificareasexuald gi imaginea corporald gi proiecfia acesteia in grafism. Eadistinge alegerea sexuald sau comportamentul sexual, de identificareasexuald, care pune injoc o refea complicath de relalii cu sine insugi Eicu celdlalt sex. Aceastd identificare se construiegte, evolueazd qi sestmctureazd de o manierd adesea ireversibild, gi aceasta intr-un corpcare nu este echivalenhrl organismului. '

in plus, ea cliferenliazd imitalia, care vizeazd schimblirilemanifeste in comportarnent, de identificare, ca integrare a obiectului-model, printr-un tra'aliu psihic. Ea recunoagte cd identificarea implicd,,emo{iile, rela{iile qi functiile congtiente sau incongtiente, legate deirnaginile interiorizate ale celuilalt,' (Abraham, 1992, p. 22). procestrlidentilicatoq referitor la figurile pateme gi mateme, demareazb ?ncd dinprima perioadd de viafd. ,,Corpul nu poate deveni corp sexual, gi si fiereprezentat ca atare, dacd el n-a fost investit cu o relatie cu celdlalt.dacr nu a fost atins de stimulentul narcisic al obiectului, de celdlaltinteriorizat, gi aceasta irrcir de la p.imele experien{e trdite de nou-niscut" (Abraham, 1992, p. 22). Nu este vorba, deci, numai deidentificarea ca rezultat al rezolvdrii ocdipiene, ci cle un proces care sedeclangeazb foarle devreme in viala copilului. Integrarea progresivd aidentificd'ilor, apoi detagarea fafii de acestea perntit, respectiv suntsingura concii!ie, pentru realizarea identitdtii sexuale a subiectului.

21

Abraham scoate in rerief doud feluri de identificdri: prima,pozitivd, este identificarea anaclitic6, contrastdnd cu identificaiile dedefens6. in al doilea caz estevorba pentru copil de-a c6uta o protec{iegi de a nu fi coplegit de sentimentele de neputinld. Ideniificareapozitivd urmaregte pregdtirea sa in fafa absenlei recurente a obiectuluiqi a confribuliei securizante gi gratifiante a acestuia, gi evitarea rdnirirorde ordin narcisic. Ea antreneazd o mai mare acceptare de sine, qi ostdp6nire a tendinfelor agresive. c6t privegte identirrcarea defensivd, ocitdm pe cea mai important[, identificarea cu agresorul. Aceastasurvine in urma unei intruziuni, agresiuni sau frustrdri intense dinpartea obiectului, contra cdrora copilul mic nu are alt sistem deproteclie decdt s6 preia in interiorur siu caracteristicire agresorurui, dea gi le insugi. Aceast?i introiec!ie, continud Abraham, iondu." ia oidentificare ambivalentd, gi la afecte sadice gi mazocr.riste, in reratia cusine insugi gi cu celdralt. pe de alta parte, alte icrentificdri sunt foarteprimitive gi igi au sLrrsa in conflictele orale.

in planul topicii psihice, ea precizeazd.cd regdsim la nivelulEului identificdri pozitive cu caritdlile obiecturui, qi de asemenea,identificdri reac{ionale cu obiectul. supra-Eul va fi sediul introiectieiinterdicfiilor care fin mai pufin de inducerile rcale are pirinliror decdt areSupra-Eului acestora, adesea deosebit de represir,, care va subjuga Eul.Ea mai diferen!iaz6, in spiritul rui Melanie Klein, identincarite cuobiectul total, 9i cele viz6ncl obiecte parfiale.

Acest proces iclentificator se deruleazd in corp, in planulimaginii corporale, care va fi modificatd de acesta, colorati, inunelecazuri alteratd, atunci cAnd relaliile copirului cu pirintii, gi in consecintaevolulia identificdrilor, sunt tulburate de intruziuni parentale. ciemicrotraumatisme rela!ionale.

Identificdrile perfurbate vor fi marcate de o serie de trdsdturi, casentimentele intense de curpabiritate, fantasmere sadice gi mazochiste,influenfate de cdh'e un Supra-Eu rigid gi sever; remarcbm de asemeneaangoase de castrare, confuzii in diferenlierea sexuali.

Stima de sine gi indoiala, devjn irnportante, irnaginca de sineeste cldtinatd, ceea ce antreneaz6 o valorizare a ceea ce posedi celilalt,intre altele sexul acestuia. Anxietatea este astfel mar marcatr. mai ales inlegdrurile cu sine insugi gi cu ceilalli. intreaga crezvoltare a arrtononriei.maturizarea Eului sunt ll'anate, gi uneori oprite. in favoarea uneidependenle de cel6lalt.

22

ir:

H*

rIrI

l,+:

i

Identificlrile defensive, mai precis identificarea cu agresorul,selereazd o mai mare distmctivitate a subiectLrlui, care se va imprima

i"n irnaginea corporali. Regisim aici repercusiunile in ilustrarea grafrc'a.

Pentru Wallon, Cambier gi Engelharl (1990), desenul exprimdceva ce !ine de strbiect gi ceva ce {ine de obiect. Referitor la subiect,,,desenul poveste$te ceea ce sunt eu pentru cd gesturile mele imiaparlin gi pentru cd liniile produse astfel sunt expresia gi traducerca demoment a existenfei mele, a gdndirii mele, a interioritdfii mele" (Wallon&Co., 1990; p. l6). Este vorba despre o comunicare sirnbolicd; esteexpresia unei stdri psihice, a unei stdri care este prezentd, dar in care seregdsesc indici ai istoriei subiectului. Desenul se referb la obiect pentrucd este vorba de a comunica ceva celuilalt, gi pentru cI elementeleutilizate pentru a desena, amintirile, percep{ia, imaginile, suntintpruurutate de la obiect. Adesea, desenul incearcd sh reproducdrealitatea, deci sd preia unul sau tnai multc aspecte ale obiectului gi siile redea realitdlii in mod mai mult sau ntai pu{in conform.

Porot (1965) considerd cd testul desenului farniiiei subiectului,de o utilizare sirnplS gi la indemdnd, oferd acces la adevdratelesentimente pe care subiectul le are fali de familia sa gi la locul pe careel clcde cd il ocupd in cadrul acesteia. De fapt, puteni ?nfclege cuur igilcprezintd copilul familia, sall cu alli termeni, realitatea psihicd aacesteia la copil. Putem descoperi, deci, gratie desenului familieirealitatea subiectivi a subiecttrlui gi intaginea familiei sale aga cum aremodelat-o in fantasmele sale.

Cea mai mare partc clinlre copii vor desena o familie dupd criteriisubiectivc, o familie colespunzdrid unei dorin{e. Compararea acesteifamilii subiective cu familia rcalii va fi re ve latoare pcntrLr motivatiileinterne ale copilului, pentru ,,tendinlcie afccrive", clupi expresia luiCorman. El distinge doLr6 feluri de tendinle afective: tendinlele pozitivecare semniflci investirea gi valorizarea de cdtre copil a obiectuiui vizatqi tendinfele negative care duc la dezinvestire, gi la devalorizare.

Morval (1974) s-a inspirat din aceastd structurd de analizd intr-o gril,1 de cotare care cupinde li5 criterii. Ea a studiat, intre altele, insectiunea,,conlinut", r,alorizarea gi devalorizarca i.rnui personaj,lrcrsonajele cle identificalc. ca 5i illezenta 5i tipul de acliune. Ea puneacceirt pe valoarea proicctivir a testului dcsenului r"rnei familiiirraginare. care pcrnritc subiectLilui o mai tnlre llfa*.to ;. ..^.;'--.. "ipro i eclia catl.rarticir a fantasrne lor incon$tiente.

23

De altfel, Boula.nger (1990) crede, ca gi Morval (1975), ca:.'r'.'rXli,lif,i'i;. o"n''l* inlele gerea r. i, r u i in . u." r, f ,..,"1',, iDesenur

". ';l:?:""H1:;;l iJ"il' ilff"::ffi

i;i t*k:caracteristici ale familiei subiectLrlui. Anr,lrit. cercefdri au permisconfirmarea acestei .contr.ibugii u t.rtuiui. O,

".",n'fr, iilir,intreprins de Morval .in 1973, pe a""rr.rl de copii de sex mascuhnprovenind jumltate,din famil ii *onopu..nrule gi jumdtate din fam iliitradifionale (cu cei doi pdrinli) u.uta .i .*rrta o regdturS intre faptur c5personajul cel mai valorizat este mama qi provenienla copilului dintr_ofam i I ie monoparentald.

*,." . #L il :?,?;; I I i :',y,"J;,'J, ; i:];:,fi :tT,';,? ru ;, ::::,,,:,iEa a comparat qaizeci de .opii ain airii;;;;.r. cu qaizeci de copii di'familii intacte' Rezurtatere acestui ,rrJirlll. o rera{ie inrre niverul deanxierate al copilulap rop i er i i fa 1a d e,,

"-i, ?iJ :,J :,1,,H11Tffi:;T Hffi "

ffi ' : : :l ;parte' Autoarea reriefeaz6 gi arte .onrtata.i ale studiurui desenuluifamitiei: fetele din familii 'r.p"*;;;;lrugin. de sine mai slabvalorizatd,; absenfa tatdlui apare ,.i n.fu*ipentru imaginea de sine abiiefilor decat pentru cea a fetelor intruc6i lcegtia au mai t ".u.nt Jidentificare regresivd, in scopul ..uuto.rr"rrrinlrcisice. Din contrd, fetere

:i p'jiifi separali au idenrificdri p.og..rlu., aur par mai dependente clemamS' In ansambrur nopulatiei *pii"lo. din ianiilii separate, figura deidentificare rerevatd in cadrur desenului ";;;; r-rn personaj de o v^rstdechivalenrd cu a subiectului 9i figura;;;.;;; rreze;re senrimenre deagresivitate.

Burns (1990) afirmE cd orice persoand poate imbrdca diversemdgti, gi poate avea di.p r o ru n d, c a n d to ai e #i; : iJfJJi ffi l,:Ti#l il,i !, ; i,li:::' ;,:.;ll]a$a cum s-a constituit acesta in primii ani cre via{h impreund cu familiasa. Autorul formuleazi ipoteza cd desenul A,niti.i in acfiune este uninstrument care relevd sinere interior. gr

...i. cd desenul persoane ireflectd ntai degrabd un strat al personalitdtii care mascheazdadeviiatul sine. Desenul faniliei f" ,.ii",,* p, ezir.ttd.,dupd autor, oirnagine a sinelui aga cunt a fost construit acesta incd din primaperioadd de viald i' familie. El evocb ,, p.*A.* srnele copilului. Cuproba sa de desen al fan-riliei in ac{iune i"[*tl ...., Bunrs (1gg0) relevdaspecte dinamice i' interacfiunile clin cadrul larniliei. Ca urmare, el a24

lucrat cu nofiunile de ,,pdrin1i interiori". El crede c[ desenele plrin{ilor,singuri sau impreun6, gi desenul subiectului singur, ne permit sdin{elegem mai clar rela{iile din sdnul familiei.

in prezenta lucrare, infhtigdm demersul analizei desenului familieidin trei perspective: cea a dezvoltirii, cea socio-culturali gi ceaproiectivd. Ni se pare.necesar sd distingem, in primul r6nd, in cadruldesenului ce anume line de nivelul de dezvoltare atins de subiect gicorespunzdtor vArstei sale, plecAnd de la scalele elaborate de divergiautori. Ni se pare important sd nu confunddm ceea ce constituie ocaracteristicd a unei etape de dezvoltare date - de exemplu mdrimeadisproporfionatd a capului - cu o trAsdturd patologicd la acelagi nivelde vdrstd. La fel gi pentru deser.rul transparent, care este executat inmod normal pAnd la 8-10 ani.

in continuare, trebuie sd evidenliem tr.lsdturile cele ntaispecifice din punct de vedere social sau cultural, de exemplu anumiteindicalii sexuale secundare de ordin mai mult cultural. care oot firegasite in accesorii qi haine. in plus. tipul detaliilor, fornrele hainelor,elementele de mediu yariazd in fi.rncfie de mediu qi de perioada in caretrdiegte subiectul. Un alt aspect al impactului social este tendin{ageneralS, mai mult sau mai pulin marcatd la subiect, de a se conformala ceea ce crede cd sunt agteptdrile mediului, gi in particular, in situaliade evaluare psihologicd, agteptdrilor clinicianului. Aceastd tendinld maimult sau mai pufin accentuatd influenteazd investirea sarcinii giaspectul final al desenului.

in fine, putem evalua aspectul proiectiv, care r6m6ne pentru noiobiectul principal de lucru, gi cel asupra clruia ne-am indreptat atenlia.Nu trebuie sA uitAm cd trebuie s6 delimitdm aspectele proiectiveidcntificand in prcalabil pe celclalte doud. in u."uria privinta. alegcrn,cel pulin pentru moment, s[ elimin6m din cdmpul nostru de cercetaresubieclii care suf'erd de deficien{e motrice sau vizuale.

Reflecfiile care s-au strAns in urna experienlei noastre clinice,cum ar fl cele din lecturile asupra tehnicilor grafice gi noliunilor deproiectie, n.rai ales cele ce vizeazd desenul familiei, ne-au ldcut s6 neconturdm pozilia noastrd teoreticd. Ele ne-au perrnis sd formuldrnipotcze asupra edificdrii materialulu

I

25

P

Producfiile grafice, mai ales dacE acestea nu vizeazd sfi,reproducd un model, fac aper ra o libertate care re face cu deosebirerevelatoare pentru rumea i.terioar' a subiecturui, pentru maniera sapersonali gi originala de_a concepe realitatea exterioari, gi pentrupoziria sa fa16 de aceasta. consemnur desenului liber edifrca'o'"ii""jr.vid6", pentru a relua expresia lui Anzieu (r973), care favorizeaza,atenuarea refuldrii gi o a'umitd regresie. Din aceiaqi motiu,

"a of.raacces la confinuturile refulate, la conflictele gi Ia dorinlele ir.;;$;;Cu c6t Eul este rnai slab, cu at6t situa{iile vlO. d..laugeazd migcdriregresive gi perderi ale controlului, care se manifestd inire attere'f.indistorsiuni in desen'

.un Eu puternic gi srructurat are mai murtacoeziune; este mult mai pu{in permeabil gi regresiile sunt mai nuun1u,..Credem de asemenea ctr atunci cAnd subiectul deseneazd opersoand, sau chiar un obiect, el este puternic tributar imaginii p, .u..gi-o face despre acesta, aceasta fiind legatd de imaginea ; .;;il;.Fiecare aspect ai reprezent.rii unuia sau altuia dintre personaje poartimarca imagi'ii incongtiente a corpului. Angoasele, conflictele interne,fantasmele, sunt triite, in prirnuirdna, in"pian corporar. Sd citdm ca

.*:lp]u angoasele primitive de devorare, de intruziune, ,.1. ;;_;;golit de confinut, care sunt corolarul celor de devorare, de a seintroduce in corpul mamei pentl.u a_gi insugi con{inutul acestuia.Aceste fantasme iqi au. ricidcinile in primele experienfe obiectale gievolueazd in raport cu dezvortarea ribidoului, travers'nd diferite stadii,oral, anal gi falic-oedipian. Ori, aceste fantasme vizeaz| corpulcopilului, cel al mamei, cel al tatdlui. Mai tdrziu angoasele pr.i*itive vorfi urmate de angoasele de castrare, ,ur. inlA ,. ref.erd la o parte dincorpul copilului, dar intotcleauna inserat in reialia cu cele d;"t fi;iparentale.._Formuldm ipotez,a cd angoasele 9i fantasnrele, introiec!iileidentificatoare, imago-urile Supra--Eurui, obiectete interne bune sau rerecare iau na$tere, sunt ancorate in corp gi fac parte din imagineacorpului trditd in parte congtient gi in parte incongtient de cdtre ,rEi..ivor fi reprezentate intr-o anumitd manieri cand subiecturui i se va ceresi deseneze un personaj uman. in desenul farniliei, c'm subiecturui i secere sd deseneze mai mult de un personaj, putenr sb ne gAndim cdfiecare personaj desenat poate reprez.nto ,n aspecf al lumii saleinte're, mai ales dacd subiectul a atins un anun.,rt niver de aiferenfiere.La subieciii care se confruntd cu dificurtitilc diii:renlierii intre i'tcrior qiexterior, care tr6iesc confuzii intre Eu qi non-ru, sau carc au fixatii

26

Frs::

ftJff:&:

trF

r

severe, personajele vor fi prea pu{in sau deloc diferenliate 9iansamblul personajelor, mai precis aspectul lor, perseverarea 9i factoriiregresivi pe care ii regdsim aici, vor ilusha masivitatea conflicfului 9i a,,arhaicit61ii" lor'

Astfel, imaginea corporald, in pade congtientd, dar in aceeagirnisurtr gi inconqtientd, se constituie plec6nd de la experienlelecorporale ale copilului, precum qi in cadrul rela{iei pe care a stabilit-ocu mediul gi cu obiectele iubite. Copilul 9i-a insugit 9i a trdit aceastdrelafie cu zonele corpului stru care sunt de fapt locuri de schimb cumama, cu tatdl gi cu mediul: gura, pielea, urechile, m6inile, anusul 9iorganele genitale. Tranzacliile care au avut loc prin intennediul acestorzone corporale au un impact asupra manierei in care copilul i;i trdieqtecorpul gi se trdiegte pe el insugi. in mica copildrie trlirea corporalI qitrdirea afectivl sunt strAns intrepdtrunse. Copilul i9i construiegteastfel o reprezentare a lurnii relaliilor. Senzaliile corporale qi schimburilecu mediul sunt trdite de cdtre copil ca experien{e emandnd din propriulsiu corp. Aceste experienfe se elaboreazd progresiv in reprezentdripropriu-zise.

Ca gi Winnicott (1969), credem c6 prin ingrijiri 9i comunicare, uncontact mamd - nou-ndscut 9i tatd - nou-niscut, contact care estepldcut, tandru, vioi, va suscita la copil o frdire de secu{itate, satisfaclie'confort, de continuitate. Conflictele recurente intre pdrinli, sau un,,holding" inadecvat (o ,,Jinere in braie" neadaptattr) din partea unuipdrinte anxios, agresiv, febril, nesatisfdcut, pot da nagtere la trdiri defurie, insatisfac!ie, in func{ie de caracteristicile proprii copilului, intrealtele de ffagilitatea sa mai mare sau mai redus6. Trebuie notat cd nou-ndscutul evolueazf, intr-un univers nediferenliat, Eul sdLr nefiindconstituit qi pdrin{ii neflind incd percepu!i ca obiecte exteriolrc,independente, gi avdnd o existen{d proprie.

Astfel, nou-ndscutul nll este mdsurd sd distingl dacE afectelepe care le conline sunt provocate din exterior sau daci ele provin din elinsugi, respectiv din propriul sitt corp. in plus, aceast6 nediferenlieretroneazd gi ?n privinla interiorului sdu, ceea ce nu-i perrnite sd separetr6irile corporale de cele eniolionale 9i afective, 9i sd le identificeseparat. E,l este prizonierul stimulilor, excitaliilor care, in func{ie deintensitatea gi calitatea lor, sunt agreabili sau durerogi, fErd sd gtie careeste provenienta acestora. in acest fel, el va avea sentimentul de-a sesimli, satislicut gi binevoitor, sau de-a fi dur, nesatisfEcut, respectiv

21

rau, in funcfie de senzafiile care igi aucorporal, fie in relalia care se innoadd curdddcinile, fie in arbitrariulmediul uman. srrnt procese

primare. Analiza pe nivele ne permite, pornind de la indicicvidenli care reies dintr-o primd Iecturb sistematicd a desenului, sdexplorbm confinuturile afective incongtiente. in Figura I arn diferenfiatpatru etape ale muncii interpretative. Selectarea elementelor observatein desen - grupate in primele cinci pdrli ale grilei pe care o prezentbm -constituie prima din aceste etape. Oblinem o primd schi{d organizatd aindicilor semnificativi. intr-o a doua etapa, care corespunde pdrlilorgase gi qapte ale grilei, proceddrn la un prim palier interpretativ gi,collcolxitent, la elaborarea convelgenlelor interne pLrnAnd in leg6turdipotezele presupuse, qi retindnd pe cele care reapar sau se repeti.lpotezele izolate nu sunt eliminate intcdiat, ci sunt conservate pentru afi cAntdrite gi comparate cu ipotezele de la nivelurile urntdtoare.

Figura l: Etapclc de intcrpretare a datclor desenului tamiliei

in a treia etapd, proccddm la o incercare de confruntare aipotezelor elaborate in timpul analizei desenului farniliei, cu celeprovenind din alte instrumente diagnostice: tcste de dezvoltare,intelectuale, proiective, etc. Acest procedeu genereazd noi ipoteze, sauvine sd sancfioneze pe celc clc.jl furntrrlatc. in fine, o a patra etapbvtzeazd punerea in legdturd a datclor diagnostice culese, cu istoria

".rr"f;;:t.tii::,lit care. sunt ancorare in mica copirarie, se

xgf ffi Tj#i?i":;iil;rff :,:: ,#i,t:ffi*?J."f::i*:rx i!.iiH : :i #:ff x,i: i,i ",:".ii*,o in .xi e.i.n

su ; J"I#rr,il:1]|.1f!:::l:. u* r' uu oL r i"., "r,

ii. * rI)ate fiind r

sdu, de exempru ,ni?.1,1'^ti:cdnd persoan a va utiliza o parte crin corpur

personaje - 6.

"*"jl1llt' pctltrY. a--gi reprezentu ,u, p.niru

"

o*.". ,,,.imaginire pe care

,plu menrbrii fbmiliei sale - int.eaga r" tr"oiri,.,. ,t

trdirilor rot. att.tiJlle-a 1)urit asupra corpului rrr, ;;;;;;;, ,."r.,.

'm ryitt:'.# **l;: r ffi ft: f fi*i;*;ji,?ffi: 11ffi;l:i:r4j;l;; ;;;;: il;;xT:ffj:,T JT:i:J,T,5t'"gi:ffir$#*lf*ffiffiprrn personaje desclcelelalte. lse, tleancorate pe sol, cu pdrti detagate ,,r.1;";"

," .r..fii,3"i'xlti.i::':'::l'-"i fo,mursm ipote'a c?i, de regurs, cu c.1r;ru

jf t,i:,:*?j*Tflilijiq#il':.r:ffi i,:trxrt:**manifesrar o. o.nonllfa drn stilul insugi al d.r.;;;l;,";;;";:;attfbl se p.t .. Iu..u.i',t^ti.l:9i':,ttlfiatd in fiecare personaj. cr-r totult ar zi u in rt e z-ioi;;;; : :^:: ]':

irl I e' in spe c i a I con fl icie'' ;;;

"

.,;" ;;ia.r.op".i t.1n;;;.:lttttvd' duph ce obiectele-senrnifi cari ve au fosrm ai d i re re n 1;; ;i ;;:l Ji.;; #fi l'l l:* l.' il.:::i ::ji, :ii ff;$::::Xl"il,l'l'"1,iili'"i' ai"Li.'i; .onni.,.re sunr aruncidepirttrriror acestora.

distinc{iiior intre persoira.;c, al apropieriror qi.

Arn ales ca pi cadru de analizi mocielul psihanaiitic clernterpretare a visului, resp,ecfiv un proces a.int.i.g... care mer.ge deta confinurul manifest o::l ,l ",".",1r,i""i,. ,llrn.., conlinurut larenr,rnascat prin procedeele de deplaso.., aunO.,r*re gr de figurare care

28

29

subiectului, de unde poaJe proveni o altd retea interpretativd. in acestil:T::tj,jl|j at matizei' ipotezeie rdntase izoiate pot fi abandonatc, prin

Ipotezele se elaboreazd, cleci, plec,nd de la datele de bazd, aledesenurui familiei in etape succesive. Nici un moment nu afirmdm c6subiectul ,,este,'aqa, ci mai degrabd., n.^upnr" ca posedAnd o

:,ffifl;::ide organizare interni,u, c. ..ruliJnare sau atta, pebazaAcest nrodel propus, cu cele patru etape ale sale, poate fiasociat cu modelul ecosisternic ugu .ur^.rn definit de Bronfenbrennerin scrierile sale (di'^care 197g, 1996). i" f"pr, rpotezele formulate cuajutorul desenului fiTili:i rr", p."g..riri conlruntate cu sisremeIeimplicdnd alte modalitdli ae runcqiona?. ut. ,rul.rtului, cu istoria sa qicu contextele vielii sale (familiale, qcolare sau profbsionale, sociale).

..

",. 3

^x',1;, i: { i :i1l::, i; ;: ffii:, :T:: : I J,l, :j;l ;1, j,l ?: llpermite obtinerea d: lnd.i-ci

urup.u .on.,po.runr.ntelor individuale sirelafiilor familiale, ctar gijudecaoo lnurrriralii capacitililo r vizuali,

ffll:i:ifi:tfl.;.1..', test ar desenurui ramiriei ooui" ru..io.*penrru evarua..u n.,,1 [':;;l{,iTil;:r1:ffS:::iffi:}*ft*9i Loureiro (1990) au subliniat a..;u utiritui.u a-.r.nutui fanriliei in cadrulconsilieri i psihopedagogice.. I)esenul farniliei poarc fi urilizar intr-ucom Lrli

1n 1 r o s+ j I un e i. evidenld sprij i nu r JJ::lT::Hli'iJ,il,i J;poate sd-r constituie pentru o familie i,i .tu.in.ir*o relatiilor familiare gia exprimdrii acestora. De exemplu,

.l p.;i;; membrilor unei familiiseparate sau re_compuse si ilustreze perceptla lor asupra situalieiactuale (pe cine reprezintd ei? cine nu ,rt. in.i,rs,l etc.) gi si demarezeo disculie prec6ncr de ra repreze"rt.ii. i"r'g.afrce. sourkes (199r)propLlne utirizarea des.eni,rrui schimbdrilor ii ti.niti. in cadrur uneiterapii pentru copiii bolnavi de cancer qip.niru fiatii acestora.printre tehnicile permifAnd inserarea desenului familiei in cadr.ulrerape*trc, citam tehnica cre evaruare utilizdnd arra ranririara care co'stdin reunirea informafiilor,intr-o inrdlni.. a. l'f,oterapie Adleriand(DeOrneilas, Kotman q,i Millican, f Sqij ir,: vorba in acest caz deactivitdlidc ciesen, far'iria lucrdnd in

".1,ip;;; fbide hdrtie separate

3t)

apoi lucrdnd toli impreund pe aceeaqi foaie. De notat cd terapeutulooate astfel obline infomralii rnai rapid at6t despre indivizi cAt gi despreintreaga familie. Acest aspect al rapiditdtii oblinerii infonna{iilor estesubliniat gide Cook (1991)'

Putem cita gi pe Spotts gi Brooks (1993) care, in cadrul uneiterapii analitice, utilizeazd desenul familiei pentru a construicontinuitatea la un copil cle gapte ani care a trdit pierderea pdrinlilor sdigi este exfret.tt de sdrac. Faptul de-a determina desenarea in mocl repetata desenului faniliei ar constitt-ti un demers terapeutic pentru anumitepersoane care desenAnd conqtientizeazd ceea ce sunt pe cale sd-gireprezirrte. Worden (1985) trtilizeazd, desenul familie i in cadrul terapieiunui copil de unsprezece ani care se reface dupd o encefalit[ viral6. Iarpleuridas ( I988), mdsoard graf ie desenului familiei in actiune, efectelelegate de timpul de intervenfie in cadrul terapiilor familiale scurte.

3l

CALTTATI PSIHOMETRICE $T UTTLIZARIin virtutea calitdgilor sale proiective, testul desenului familieieste utilizar de numerogi

.tiniri."l;; ;;;;.;;,;Dacd majoriratea studiiror ",

i;;;;";;;i,"Jlo" diferire popurafii.gcolard, existd qi cateva stu.r,li,;;:::X:: asuqra copiilor de vdrstduaot.r..n1iio;;ffiij:Tii asupra copiilor tui ti.i ei ut;.i.""'.;,*Tematicile abord

asemenea diverse. i"'iiilttl intermediul desemrlui famiJiei sunt, cteprrncrpalele baze de ou,.'uo''

o recenzie a oublicafiilo. ?.r;;; ;;Disserration Absrracts ,i-^o]l:9i:u",: dupb originea l"t renrc, p'rili,prncipale: nternational) permite dega3area a patru teme

descrierea diferen{elor legate de vdrsti sau sex gi stucliulcalitdtilor psihometrice ale festului a.r."r,r, fanriliei(validitare, fi delitare);evaluarea relaf iiior intraparinfi separafi, r"casitor,?:il'ilt' in special' alc copiilor cupdrinte; :tp sau ale copiilor care alr pierdut un

3. evaluarea populafiilor prezentdnd diferite tulburdri;4. descrierea diferenlelor legate de culturd.

s-F

#s,'

Fi

&t:.

6i

F

F

tiI

Morval (1913) a fdcut o cercetare pe un egantion de 418 gcolaridin Montrdal (b6ie(i gi fete cu vArste cuprinse intre 5 9i t 1 ani).Rezultatele cercetdrii sale aratd, de asemenea, sensibilitatea geneticd adesenului familiei, relalia sa cu evolu{ia grafismului la copil. intr-unarficol publicatin 1914, Morval prezintd grafic evolu{ia localizdrilordesenelor duptr vArsta copiilor (de la 5 ia 1 I ani). in plus, ea a ariltat(1973) cd, de reguld, copiii mici (sub 8 ani) reprezintd propria familie, intimp ce copiii mai mari deseneazd de obicei o ,,familie-tip" cu trei saupaffu membri. Utilizand desemrl familiei in ac{ir-rne, Brerver (1980) aratlc6, adesea, copiii mici (6-8 ani) se deseneazi tr interactiune cu membriifaniiliei, spre deosebire de copiii mai mari (9-12 ani).

Frecven!a anumitor indici - recunoscufi ca indic6nd prezentaunei patologii - variaz6, cu vdrsta. De exemplu, compartimentarea,incercuirea, faptul de-a trasa borduri sau linii in pafiea de sus 9i dejos,evidenliate de Reynolds (1978) ca qi tr6s6turi semnificative, au fostnotate de Thomson (1915) ca fiind foarte frecvente la adolescen{i.Putem explica in n.rod special aceastb frecvenlE prin nevoia normald deautonomie, de separare-individuare a adolescentului in raport cufamilia sa. De altfel, Standard (1994) a aratat cb dimensiunea relativd apersonajelor reflectS in adolescenlA acest proces de separare-individuare. Un alt exernplu de indice variind cu vArsta il constituieomisiunea pd4ilor corpului denionstratd de Jacobson (1973) ca relativfrecventd la copiii de 6 la 9 ani - in special la bdieli (20la25%).

Cambier gi Pham l-Ioang Quoc Vu (1985) au ardtat, de asenrenea,cd desenul familiei este sensibil fatd de evolu{ia afectivd a copilului dela stadiul pre-oedipian la cel post-oedipian. Copilul se angajeazf, intr-omanierd mai puternicd in problematica rela{ionald a familiei. Astfel,de-a lungul anilor, desenul farailiei reflectd din ce in ce mai multperturbdriie afectdnd famiiia.

Diferen(ele legote de sexPe baza a 647 de desene ale familiei in actiune obtinute de la

copiide 5 pdn6la i3 ani, Abate (1994) pune in evidentei diferentelelegate de sex. Fetele aratf, o superioritate cantitativi in frecven{adetaliilor iar bbiefii o excelen{d calitativd in special in utilizarea umbrelorgi a profilurilor. Dupd Morval (1973), bdielii deseneazAtatitt in prim plangi mai mare, ardtdnd astfel cd il valorizeazd. Dimnotrivd. fetele

1. Studiul calitd{ilor psihomctrice

Sen s i b il ilate g en etic ri

,," o..i::,':'::iilf::Ii114) au ardtat ci procesur cre crealie dinrr-::*ru;,*,f ;JHf

.l:ifr .'#Tll^_l;,?,fi ':.,"".|,iJT

studiat aceasta ,.nr,b:"1::l'u' ort.e8a gi Pereira aot sontoJii;;;;";

;:*: : :ij,lffiiq$:,T: TI;ffi '.T.ff :il l* ;::* i ;rconlr'uru l. Gendre, c:11:-::tt'ttii gen erale' structuri le f";;i;';;asenrenea, influenfa ,lttt'l 9i Dupont (1977) au -evidenliat, deconcepuri de ei pentru ;:;j::,}Hi?.,fo"'" pe scala intetectuaia

J .1,

-l -)

deseneazd in prim plan mama iar distanfa ce separi mama de fttd cre$tecu vdrsta, relevAnd cd proximitatea devine mai pufin necesard odatS cucre$terea vdrstei.

Comparafia inh.e datele obfinute cle O, Brien gi pafton (1974) Srcele ale lLri Holtz, Moran gi Brannigan (19g6) scoate in evidentadiferen{ele regare de sex intre copii 9i adirli tineri rt,ra."irl"'ir..i,.o'Brien qipatton au notat citceiTg de copiistudiali(de r0 pand la r4ani) se dcseneazd rnai aproape de figuia maternd clecAt cle figurapaterna gi se reprezintd ca fiind mai mici. Dimpotrivd, uottz urot"a catinerii de sex masculin se reprezintd ra fer de frecvent aproape de nguranraternd ca gi de cea paternd, in timp ce fciele se deieneazi inti_urrnumdr niai mare ldngd figura matern.l. Aceste diferenle reflcctdprobabil schirnbdrile legate de v6rstd gi de sex in p,lo..rut- J"identificare gi de separare-incrivicruare la copii, adorescenli gi oouigitineri.

Acceptarea socialS de cStre co-vdrstnici cste o variabila careinflue'feazi diferit fetele gi bdie{ii in rcalizarea desenurui familiei. infapt, dimensiunea figurilor parentare are fetelor acceptate social estemai mare decAt cea a bdie{ilor accepta{i de co_vdrstnici,'i", di;;;;.;;;figurii

'raterne este superioard la fetele acceptate in raport cu cererespinse (Rabinorvitz, I 992).

ValidiNate

validitatea desenr-rrui farniriei a fost pusb in eviden{6 utiliz6ncldiferite tehnici. in rezumatur unei pubrica{ii, riin ncfericire in lirnbadanezd, Soes (1984) aratd cd a dovecrit varicritatea deseneror lamiriei inactiune la unsprezece copii intre l1 gi l3 ani, prin evaluarileinvdldtoarelor. I)eren (r97 5) aratd validitaiea intcrprctdriror desenerorrealizate de 239 nrernbrii din 91 cle famiiii.

l.a rdndul siu, Conant (19S9) demonstreazd validitatea deconstruct a desenurui farniliei in acti'ne utiriz6nd doud sisterrre decotare, unul obiectiv gi celilalt subiectiv. cn a sc'/ci sentonlicdcl iJb r e n ! i a / d a fa tn i r i e i (s e m a n t i c D ffi r e nt i a r F ci nt i ry scale), Sharv(l990) aratd vaiiditatea desenului farniliei in acfiune, qi o..uuto'p.nt'ucopiii de culoare amcricani din centrul Statelor Unite.

Liebenrian gi Baer (1992) au sludiat perceptiile a cinciz:eci clestibiec!i cu vdrsfe ?rrlre 9;;i l7'ni, co*parf,nd rJesenclc ftimiriei i'1A

ac{iune cu doud rnisuri obiective: o scald a mediului familial, Family[,nvironment Scale Si un instrument viz6nd ingrijirile gi atagamentulparental, Parental Bonding Instrttment. Scorurile astfel ob{inute sunt

. corelate cu scorurile cantificate ale desenului familiei in acfiune.Caracteristicile desenului se dovedesc a fi in relalie cu calitdlilerelaliilor parentale, ceea ce concordd cu teoria psihodinamicd adezvoltdrii.

Printre studiile ce aduc dovezi asupra validitdtii desenuluifamiliei citdm pe cel al lui O'Brien gi Pptron (19j4).Acegti doi autori aucomparat desenele familiei in acliune cu scorurile la school Behaviorchecklisl (un instrument completat de invh{dtoare destinat descrieriicomportamentului gcolar al copilului), la Children's Manifest AnxietyScale (o scal6 de anxietate a copilului) gila Coopersmith Self EsteemInventory (un inventar al stimei de sine). Rezultatele lor arat6 cd pentrucopiii care reprezintd figura parentald foarte activr qi puternic6, nivelulde anxietate manifestd este ridicat gi scorul pe scala stimei de sine estescdzut. Dimpotrivd, cdnd figLrra parentald este personajul cu care seidentificd copilul, stima de sine a copilului este ridicatd. cercetarea ruiTharinger gi Stark (1990) aratd cd abordarea calitativd a desenuluifamiliei in ac{iune este corelatd in mod semnificativ cu auto-evaluareagi stirna de sine, ca qi cu aspectele funcfionale ale familie i.

in scopul evalulrii pregltirii pentru gcoall a copiilor mici (5 qi 6ani), Longmaid (1994) a strdns 200 de desene ale familiei. Cotareautilizatd este clasificarea desenelor a lui Kaplan gi Main (19g6) bazatFtpe teoria atagamentului. Aprecierea invd{6toarei, referitoare lacomportamentul elevilor s[i, este in relalie cu aceastd clasificare adesenelor, la fel ca gi motricitatea find, aptitudinile cognitive gi statutulsocio-economic. Datele pun in evidentd o bund valiclitate a acesteiclasificdri pentru populalia studiatd.

Majoritatea studiilor relizate cu desenul familiei sau cu desenulfarniliei in ac{iune aratd, deci, cd datele oblinute sturt valide atuncicAnd se ia in considerare ansamblul datelor ob{inute.

Anaiiza indicilor izolali, dimpotrivd, este descurajantd. Deexemplu, Acosta (1990) pune i' legdtur6 doud variabile ale desenuluifamiliei in ac{iune, indicand proximitatea interpersonald (bariere intrepersonaje Ei distanla intre membrii fanilici) cu o mdsurd de auto-evaluale a relafiilor familiale gi cu un chestionar completat deiri'iiliitoare gi de ciitre pxrin{i. cele doui variabile indici alese in

35

-

desenul familiei in. acf iune pentru a reprezenta proxirnitateainterpersonald nu se do,vedesc u'n in i.gatu,.h cu celelalte mdsuri alerelafiilor farniliale, Un alt exempi, il ."#iil; studiul realizat cle Lloltz,Bran'igan 9i Schofierd (r980) urup.nia'J, erevi qi44 de ereve creliceu. Holtz gi colaboratorii au adrnini.t.oii, .desenului familiei in acfiune. Ei au aratai;#:TffT:nffi:semnificativd intre distan{a ce separd subiectul de ceilalli rnembri aif'amiliei in desen gi cele doLrd t."r.

"tiri-trlentru evaluarea distanteiinterpersonale. ---*-- r'cere dou' exernpre de cercetare a incriciror univoci aratd cat deinutil ar fi sd incerc,m s6 facern o anarizdsimplificatd a in,icirorprovenind din desenul familiei. Accst test igil_eteva intreaga bogd{iedoar atunci c6nd se ia in consicreru.. i,rtreguiansanrrtu de indici graficiqi c^nd ne construim treptat intepretarea:"indicii ti-ebuie articLrra{i intreei de cdtre crinician pentru ca acesta sa enritd ipoteze la u'prim niver;apoi, in conjuncfie cu indicii-de niu.l ,rf..i- le precizeazA ipotezele;gi' tot aga, diferiteie niveruri incastrdn.urs. ,n.r. in artere, pentru ca inflnal sd se ajung6 la o inrerprerr.. gi"b.lri" se vedea Figura l).Sublin iem cd diferentere de iunctioni.. Jnt..' n t u.r,rri re congtient q iincongtient sunt reflectate de complexita"" i"i.?.geles cd .r..u.1. ,ul*ite de cercetb,;;;;; ;;;;ffill.t"lti;j,l.l,liin parte legate de dificurtatire in stabilirea un.i ai.tin.lii intre nivelurilernanifeste gi latente gi de trasarea reg.turiror de ra cauzd,la efect intreaceste nivele.

Fidelitate.

Utiliz6nd, in teza sa de doctorat, doud srsteme de cotare (unulobiectiv 9i celdrart subiectiv), conant risggi;r"n-.,"" srreazdcii dese'ulfamiliei in actiunc poate fi cotat fider ., ..t.'aoua slsteme. Din pu'ctursdu de vedele, Morval (1914) a cerut de la tr.ei3uoecdtori si corectezepatruzeci de desene ale familiei. Judecitorii nu dispuneau dec6t deinfonnalii debazd: sexyl qi vdrsta copilufui,^niu.f socio_cconomic 1iicompozitia fi'atriei. Judecdtorii au obtinut o concordanli ridicatd incazul in care copilul a desenat familia sa aOevarata (ciimpotrivd,concordan{a este mai redusd cand este vorba dc familia irna!;;.r;.Pentru a confirma acest rezultat, sd nienfiondm ci in lrecerea in revistda publicatiiior referitoare la desenrrl ftinilie i ?n actiune, Handler giI'abenicht (r994) tloteazd, cd, dupd stLrdiile reariz.ate,frcreritatca i'tre

36

judecdtori este foarte ridicatd (procentajele acordului variind intre g7 si95%).

Studiile de fidelitate test-retest sunt mai putin numeroase giajung la rezultatc mai variate. in lgl6,Morval gi Laroche au oblinutpatru desene ale familiei de la noudsprezece fete de 7 gi g ani, la intervalde patru siptdmdni. Rezultatele s-au dovedit stabile in planulcaractelisticilor generale, al structurilor formale gi at conlinutului.studiul lui Morval gi Lazarus (1983) realizatpe cincizeci de copii dinciclul primar de gcoal6, evaluali la interval de doud sirptdm6ni cudesenul farniliei i'acfiune, arat6 cf, fidelitatea variazdintre 46 si90%.Dar, sd nu uitdm ch desenul familiei ia in calcul sentimentele gipercep{iile copilului la un momert dat, cel al realizd.rii desenului.Dimpotrivd, fidelitatea in timp este mai mare penh'u celelalte variabile,fiind vorba, de exeniph:, de omisiuni ale p6tlilor corpului sau de desenerealizate pe dosul foii ( 1 0 la 90%o).

2. Evaluarea relatiilor intra-familiale

Ileprezentarea constela{iei familiale a copilului prin intermediuldesenului familiei este considerat6 ca unul din cele mai bune testeproiective. Este molivul pentru care mai multe studii efectuate cu acesttest se referii la rela{iilc famii:iale ahrnci c6ncl legdhrriie cuplului parentalsunt dizolvate. cobla qi Brazelton (1994) mentioneazd interesul utilizdriitestului desenului familiei pentru descoperirea perceptiilor copiilorasupra recdsdtoririi pdrinlilor lor. Belger (1994) noteazi cd desenelereflectd ambianla familiald, natura relaliilor, rolurile, alian{ele 9i factoriide sfres gi descrie cum se sirnte copilul fata de ceilalti rnembri ai farniliei.'festele desenului lamiliei pcnnit copiiior sd-gi exprirne intr-o manierdacceptabild perceplia lor asupra fhmiliei. oblinerea acestei informaliipermite gi planificarea interven{iilor pcntru diminuarea conflictelor,cre$terea sentimentului de apartenenlii la noua familie, precum giameliorarea calitAtii viefii acestor copii.

Cornparalia a douirzeci 9i doi de copii de 6 pAni la g ani cupirinli divo4ali gi a doLiiizeci gi cloi de copii de aceeagi vdrstd din familiiintacte, le-a pennis lui Cargo gi Pcstalozzi (1990) sh arale cd,, in funclie

'*;-;ElF!t6qFEqE@iFi@*#___ - ii*-

37

ffii

oe apartenen{a Ia o familie intactd sau divorlatd, conceptur de famirieesre percepur o'*j:, ^o_:.:T"Tllu,

baielii din familii separate au maifrecvenl tendinla oe_a utta tatdl in desenele lor.Cu aj utorul desenllui familiei, Morval (1 97 5) a realizathei studi iasupra copiiror fdr6 tat?i. prima conciuzie reiegind din aceste studii esteca acegti copii asociazd timpul in ,u.. ..i ,

unei perioaie.uir..i.it. in viafa ror. cei .1"]I1i'"! trriau impreunddovedesc o i.;;;. de sine mai perturbarr.t:t"1t:l"T*{i s-au separatrnurtr ambivar.,ila a1a de tatd. i,; n"r, i.r?rHr'#,Tf fi:'fi:f:i,ffimai mulrl ambivalenld fala de mamdii i"i, o. ei inpiqi., nnr, ,ll,..i;a de doctorat reatizatd,de Sindou, 9i publicard in t 99l_

d e e p 6 n d, ",

t ; ; i lT ;:l ff ,T j',ll i..?#,'X * iiff :jfl ;al desenului famili .Rezulratele acestei (er,

pe copii cu plrinti dly.ortafi sau ".ai"".i"tiexprimd"..o.",;;;::Tni"TiXlnffiH::J,:i*"ll#1*:

numai dacd au un e$ec Ia qcoal6.Spigelman, Sgtget1a1 qi Engelson (19g2)au studiar desenele

,?:'l'.'i_lo a. .onii_1in,1uririi ai"iri." e) tot ataria copii din familirrntacte' Bdiefii cu pirinti divoriali omit llatrite mai fiecvent dec6t fetere::rr-blieliicu pdrin!i nedivorrati. p."*^i"i,i copiii, tatir are urr rorrmportant' Exprimarea probremelor familiare are copiiror care au trditexperienfa divo4ului se realizeazd,p.in o.iri*.a de membri ai familieilprin separarea unuia sau mai Inulto. rnenrbri cle restul familiei, prindisimularea sau absenta de rndini ,u, pi.;ou...

La o sutd treizs a s e a e i a o p ra a r",t ;: Jr'"H.",l. fi:l I ro.J i:: [ ; j#:, .1,i,,..11?; ]sentimenttrlui de singurrtate (doud chestionare qi trei desene alefrmiliei). Copiii cu rrn senlimenr redus de solitau obfinut scoruri n'ui ,rai.ot. r" ,r"r."il. ,1H.,fir"rilfilii::reprezentiri in desenur familiei dec6t cei cu scoruri ridicate de::::111. pla de pdrinfit ro. Graivo.r."l',onul. Acesre rezulrareconrrrmtr cd desenur famiriei in ac{iune se dovedegte o mdsurd utildpentru evaluarea proximirdlii figuriior p";;";;. fard de reprezentareade sirre (Holtz,Moran 9iBranniian, i;ffi""'"'

O cercetare condusd_la Universitatea Tulane, de Koenig in 1979,aratd cE, in corlparafie cu bdrba{ii t.t..or.*ruti, cei homosexuali au

38

desenat o figurd maternd mai mare dec6t cea a tatilLri in cadruldesen'lui familiei. Acest rezultat arat6. cd in anumite cazuri dehomosexualitate, identificarea cu mama, structura familiall gisocializarea pot fi imporlante.

Deja evocate in partea precedentd, anumite studii apa(in unuinolr curent de cercetare centrat pe atagamentul evaluat prin desenulfanriliei, curent ce pare a se concretiza in cursul ultimilor ani.cercetarea realizatd de Pianta, Longmaid gi Ferguso' (1999) pe 200 clecopii americani de 5 pdn[ la 7 ani cu diverse origini rasiale gi socio-economice, permite punerea in relalie a sistemului de clasificare bazatpe teoria atagamentului pentru interpretarea desenului familiei giclasamentul reahzat de invd{dtoare referitor la funcfionarea socio-afectivd gi comportamentald a copilului. Kaplan gi Main (19g6)sugereaza c6 organizarea atagamentulLri se reflectd in reprezentdrilerelafiilor farniliale in desenul familiei prin intemiediul a opt dimensiunisau constrllcte: gradul de migca|e prezent in personaje, inclividuareapersonajelor, plenitudinea forrnei umane, calitatea su16sului,dimensiunea personajelor, centrarea i' cadrul foii, impresia globalr devLrlnerabilitate sau de invulncrabilitate. inrpresia globald a desenelorfa'riliei realizate de copii clasifica{i ca av6nd un ata$ament cedovcdegte securitate este ci farniiia reprezentatr (sau copilul) este i'mod esenlial fericitri. Aceste clesene confin elemente realiste gi descriuadesea persoane in interacliune unele cu celelalte. in rnod contrar,desenele copiilor clasificali ca avand un atafalnent ce doveclegte oIipsd de securitate gi evirant, lasd o irnprcsie generali de fericireirealistir cu perso'aje nedifcrerrliate (aceeagi diniensiune, aceeagiaparen{h, acela;i surAs exager-at) gi fdrd o legdturd. Dimpotrivi,desenele copiilor dovedi'd lipsi de securitate gi arnbivalenld dau oinrpresie generalir de vulnerabilitate, copilul putdntl apirea ca izolat degrupul lamilal sau speriat, ne iinigtit. Desenele neinterpretabile sausinistre, cu elemente cle presiune cum ar fi nori sau s6nge, sau in carecopilul cste absei'rt, rele vi t.eprczent6ri dezorganizate.

Rezultatcle lui Piante qi colaboratorii arat6 cd apreciereareprezentdrilor grafice ale faniliei este in legdturd cu cea a invdtitoarei.realizati cu Teocher-Child IlutitLg scale 5i ci fidelitatea acesteiclasific?iri poate fi clemonsti'ati. l ,erc, Garcia gi Acevedo ( 1 995) au ardtatc;l descncle familiei rs:alizate un ll an dLrpd prima evaluare confirmd inl1"k rl'. cazuri categoria de ata;anrcnt in care copilul fusese clasificatdatoritir primelor descne ale familiei.

t!*

i-l

Un alt studiu a fost fdcut pe copii urri..i.oli de diverse originirasiale, de g-9 ani, curisc inutt. fr.i Curlr"" ,, Sroufe (1997) auinrbun'tdrit indicii clasificarii lui Kaplan ,i;;;, de exemplu, utiliz6nddrept indici de ataqament anrios eviiand

" fipr, O. individuare, aspecteprecum distan{area copilului de mamd, inririun"u mamei (sau acopilului), brale cobor6t..tt:pi,:..d:

.",p, ;G;;;rea capetetor, Iipsa deculori si faptul cd membrii fanriliei ,r";;;il:;;;i. Fury 9i colaboratoriiau aratat' ca gi alti cercettrtori citali anteriir; .l inu.rtigurea indicilorindividuali nu poate permite ,tir..;minu..u jJr.n.to. dupd tipul deata$ament ar copirurui' Dimpotrivd, rururuia. ,.rnne este fbarte util.,.,_^,^ii^r_T::it,,Kigd si Kidd (t 995) au srudiar atagamentut faf6 deanrmale reprezentat in desene (reprezentarea propriei persoane, a unuianimal si a unuimembru a amiiiei) ii;;;;;. acei copii ce poseddun animal il deseneazd mai aproape d. .i a..j, p" membrii familiei.

3. Evaluarea diferitelor popula{ii

_

in descrierea lor asupra testului famiiieProut ( I 985) .i*r, .i,,.i popuralii pe care ." J;:Jttuff ,rfr:::t;familiei in acliune:o copii gi adolescenli

,,normali,,;

o copii Si adolescenfi av6nd tulburiri afective saucomportamentale;

popula{ii cu nevoi educationale speciale (dcficienli mintali,copii cu tulburiri de infelegere sau cu retard perceptivo_motor):

copii diabetici;

copii maltratali.

Trecerea in revistd a acestei probleme p care am realizat-oreferitor la desenul famiriei permite rerevarea ae it.aii efectuate despre:

3 ataqamentul copiilor fatA de animale (Kidd 9i Kidd, 1995);o copii bilingvi (Hamilton, l9g4);

o copii cu tulburdri afective (Mcphee gi Wegner, 1976; Myers,1978; Feuer, 1989);

e copii astmatici (peganha, 1997);

@ copiicu dificult6lide inlelegere (pellettieri, 1971;Raskin giPitcher-Baker, 1997; Raskin 9i Bloom, 1979);

e identificarea copiilor dintr-un rnediu familial stresant printr-unprofil de desen (Brakarsh, l9g9);

o identificarea copiilor abuzafi sexual (lJackbarth, Murphy 9iMcQaray, l99l); Kaplan, l99|;Rodgers, 1992; Bristow, 1994)sau a impactului asupra adultilor care au fost abuzali sexual incopildrie (Glaister, 1 994);

6 copii in situa{ia de doliu (For.rest gi Thomas, l99l);6 impactul canceruiui asupra copilului gi asupra fiatriei (Sourkes,

1991) sau asupra familiei (Cornrnan, 1993);@ adolescenli cu tulburdri con.rportamentale (rdspunsuri ale

mamelor Ia desenelor familiei in acfiune realizate de copii,Goldschmidt, 199 1), adolescen{i psihotici (Carneiro, 19gg),

e f-emei alcoolice (Soulestrorvska, Bienicka qiArendarska, 19g7),copii proveni{i din familii alcoolice (Matejcek;;i Strohbachova,1981; Gardano, 1988);

40

41

o pacien{i depresivi (Wright gi Mclntyre, 19g2).Pentru a detalia un exemplu din aceastd lung6 list5 a utilizdrilor

desenului familiei, vom prezenta rezurtatele a patru studii privindabuzul sexual al copiilor. Aceste studii arattr cd desenul familiei iutilizatde clinicieni experimenta{i) constituie un bun mijroc de detectare aabuzului (6). Mai mult, se pare c6 mai degrabd ambian{a familiald demaltratare este cea care afecteazd dezvoltarea copilului decat actul deabuz insugi (Bristow, 1994). Hackbarth gi coraboratorii (r991) au araratcd nu numai desenele familiei in acfiune are copiiror abuza{i sexuar iidiferen{iaz[ de copiii care nu au suferit un abuz, ci, ca gi desenelemamelor copiilor abuzali reprezintd situalii familiale semnificative maipu{in dezirabile decdt cele ale celorlalte mame. La randul sdu. Rodsers(1992) a ara'*t pentru copii qi aclolescenli implicafi in abuzul sexuarl cavictime sau ca agresori - ci o analizd a regresiei multiple pune ineviden{d diferenlele in raport cu grupul de contror. in fapt, viciimele -ca qi agresorii - deseneazd paturi, personaje irnbrdcate iu lenjerie decorp sau dezbrdcate, omit bustul, deseneazd vag mdinile gi reprezintdobiecte in gura personajelor mult mai fiecvent dec6t copiii din grupurde control. subiecfii abuzali sau abuzatori fac desene care includ multedetalii, cu conotafie sexuald, sau fac desene rudimentare flrd detalii.Aceasta confirmd rezultatele lui Kaplan (1991) care a aratat cd atuncicand copiii deseneazd o familie in care se vede o activitate intimd sausexual6, existd bdnuiala prezentei unui abuz sexual.

Grila de analizh pe care am elaborat-o (1997) pentru analizadesenului familiei a fost utilizatd in cadrul mai multor cercetdri pe carele vom prezenta pe scufi. cea mai mare parte'efiind terminate, vomprezenta mai ales contextul acestora gi specificitatea contribufie i lor ladesenul familiei.

o femei cu tulburdrialimentare (Lindquist, 1992);

pacienfi cu schizofrenie paranoidd (Grzywa gi Kucharska_Pietura, 1998);

Mai intdi, intr-o cercetare in curs, Oullefte, Charbonneau,Jourdan-Ionescu gi colaboratorii (1999) exploreazd traiectoriile copiilorplasali in familii de plasament din cauza maltratarii. in acest caclru, unadin modalitalile de-a studia legdturile familiale gi atagamentul copiilorf-afd de familia lor de plasament constd in clasificarea productiilor lorgrafice. In fapt, desenul familiei ni se pare perfect indicat pentru studiulimpactului situa{iilor de separare asupra copiilor. Astfel, am cerutfiecbrui copil intdlnit pentru acest proiect (n=15) sE deseneze familiasa. Identificarea personajelor reprezentate in acest desen ne permiteasd gtim care din familiile copilului a fost reprezentati mai intdi (familiade origine sau cea de plasament). CAnd a terminat, i s-a cerut s6deseneze cealaltd familie. Datele, in curs de analiz6, arat6 c6 mareamajoritate a acestor copii plasafi deseneazd in primui rdnd familia deorigine. In anumite cazuri, impactul dezorganiz6rii situaliei familialeasupra copilului este foarte vizibil in desenele sale, in timp cecompoftamentul sdu (mai ales cel de retragere) nu apare ca fiind atAtde deranjant pentru lucrdtorii sociali. Desenul famitiei permite in acestcaz punerea accentului pe perceptia pe care o are copilul asuprasitua{iei pe care o tr6iegte actualmente, pe impactul problemelor demaltratare pe care le-a trdit gi pe dificult[]ile de atagament care au fostdeterminate de cdtre plasamentele in legdtur6 cu maltratarea.

in scopul cunoagterii percep{iei lor asupra familiei in care uncopil prezinti tulburlri, desenul familiei a fost realizat de citre mame alecopiilor mici care riscd sf, frecventeze un serviciu de interven{iepreventivi (Jourdan-Ionescu, Palacio-Quintin, Desaulnier gi Couture,1998). in acest caz este vorba de a cere pdrinlilor (in marea lormajoritate mame) copiilor de vArstd pregcolard care au tulburdri decomportament sd facd un desen al familiei lor actuale. Datele cliniceprovenind din desenele realizate au permis formularea recomanddrilorde interven{ie. Mai mult, utilizat in cadrul atelierelor de intervenliepreventivd, desenul familiei poate servi pentru a determinacongtientizarea pdrinlilor care participau la atelier.

Penffu a infelege mai bine impactul maltratdrii, Brul6 compardindicii de intemalizare gi de externalizare in testul desenului familiei a 30de copiii intre 6 gi 11 ani cu simptome indicate de invdldtoare (cuTeocher report forme) 9i de cdtre pdrinfii lor (cu Achenbach) 9i ctrscorrrrile afteizeci de copii de control.

Desl6qurat in cadrul ServiciLrlui pentru studen{i din Universitddu Quebec d Trois-Rividres in toamna anului 1998 de cdtre Labelle,

6. Reamintim cd, dup?r piircrea noastri, inclicii dc abuz nrovenind clin de se nulfamiliei trebuie coroborafi cu indicii simirari prove nind din arte probc.

424-)

Lachance gi Ldveilrde, s.-a rearizat Lrn studiu pe studenfii care soricitau:.:"^':

il d., ."rx i I iere ps i h o I ogicd. O b i". ;;; i-;.este i cercetdri, care seoorea exploratorie, era de a stabili mai aegraUa profilul studentilorconsiliali dec6t probrematica acesto.a, .r-..r.rii. r" ;ir;;.#;efectuate in alte medii universirare. sirJ."ii

lu'ti: ip: t i s-uu apri.ai,""i ,, rl,. p.";;;il";:' r: ffi .iilli jlDat fiind nurnlrul impresronant de teste adminiacestea a fost corectatd.ei analiza,, ou", n,'Jiili;l"i,l:,:ffi.illacestei edirii a lucrdrii {e fafa, .rl. .af.uo piobe cotate au permisconstatarea in primur rdnd a reg.hrriror crintre erementere de diagnosticrelevafe in cadrul desenu.lui gi i.t. ..i.ginJ 0,"'.,,. probe, printre careei proba atributriei .uurl:

" 11,::b;l iiorjj,'o"*n"ch, scrD r ei rr5i::,::: ,ylllams si Gibbon, r ee0), p,.r,* qi'J.r,ionu.. ale srimei desrnc $r suportului social.

rudir.nentale decat bdietii. Dimcnsiunea pdrinliror ar avea o semnificalieaf'ectivb in timp ce ordin^ea in care sunt reprezentafi pdrintii ar avea olegrturd cu autoritatea. In fapt, tatal este reprezentat primul de cdtr-e500h dintre copii (44o/. dintre fete Si 56% dintr.e biic{i), mama de cirreI9Yo dintre copii (22%" dintre fete qi 16% dinrre bdiefi). Dimporrivd,biielii i9i deseneazd tatdl nrai mare decit mama in 5l% din cazuri (3Io/odintre fete) gi mama mai mare in33o/o din cazuri (45% dintre fete). Denotat cd Didillon gi vanderwiele remarcd faptul cd, in general, tatbl estecu adevdrat ntai mare dec6t mama. in fine, datele oblinute de acegtiautori aratd ci evolu{ia geneticd este mai lentd dec6t la copiiioccidentali, probabil deoarece copiii allicani nu dispun de material dedesen in timp ce copiii occidentali sunt supra-stim,lati, incd de lavArsta pre-gcolard, in planul grafiei.

intr-o cercetare publicat.l in 1998, Nuttall, Chieh giNuttall (19gg)au comparat desenele faniiliei in ac!iune ale copiilor de gcoaldelementard provcnind din china cu cele ale copiilor din statele unite.copiii americani exprimd i' desenele lor mai mult individualisrn giindepende'1d in rapoft cu familia lor dec6t copiii chinezi care includ maifrecvent cei doi pdrinti gi bunicii. De asenenea,intezasa de doctorat,chuah (1993) a comparat desenele flar,iliei in actiune a r46 de cooiichino-americani cu cele ale 7l de americani-caucazieni. Ansambiulsubiec{ilor erau copii fbrd tulburiri clinice din clasa intai p6nd intr-agasea. copiii chino-americani se disting prin desenele lor reprezentandcultura chinezi. Nivelul total de comunicare este scdzut si mamaconstituie principala figurd educativd. pdrintii se joacb rar cu copiii, celnrai adesea tatdl citegte ziarul gi mama gdte$te. Bdietii se cleseneazijucAndu-se cu rninsea, fetele fic6nclLr-gi tenrele. Dimpotrivd, copiiiamericani-caucazieni reprezinth familii care comunich mai mult qi suntmai interactivi. Cu toate accstea, biielii se joac6 adesea cu mingea, iarfctelc citcsc sau minincd. CIiuah a ardtat, de asen'lenea, cd locul dena$tere, numdrul de ani petrecu{i in Statele Unite gi preferinlalingvisticd sunt legate de procesul de aculturatie a acestor copii.clrualr concltvioneazd cd desenul familie i in acliune reflectd valorilecopiiior, cultura acestora gi poate fi util pentru comparatiile inter-cultulale.

Studiul desenelorfamiliei a 5i2 copii cu virste intre 7 gi l1 anidin Barbados, efcctuat de Payne (1996) a ardtat c[ valorile cultr-rralevizl..tcl structlrra unitilii familiale gi rolurile parentalc se rcflcctd inrcprezenldrile pe care copiii le au dcspre pdrintii lor in cadrul descnuluifamiliei.

4. Descrierea cliferen{clor leg