8 9101112131403-09 Introducere 12/3/10 4:06 PM Page 3

Board editorial / Editorial Board: Bruno Andre[oiu, Adrian Cioc`zanu

Coordonator proiect editorial / Project coordinator: Viorica Buic`

Concept grafic / Graphic design concept: Corina Gabriela Duma

Interviuri realizate de / Interviews by: Viorica Buic`

Traducere / English version: Anca Rotar

Procesare imagine, DTP / Image Editing, DTP: {erban Bonciocat

Corectur` / Text editing: Andreea Amzoiu

Tip`rit la/ Printed by Masterprint SuperOffset

Bucure[ti, © igloomedia, 2010

Album finan]at de c`tre Ordinul Arhitec]ilor din România din fondul Taxei Timbru de Arhitectur`.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

14 birouri de arhitectur` / pref. [i interviuri de Viorica Buic`;

trad.: Anca Rotar; grafica: Corina Gabriela Duma.

Bucure[ti: Igloo, 2010

ISBN 978-606-8026-09-1

I. Buic`, Viorica (pref.)

II. Rotar, Anca (trad.)

III. Duma, Corina (graf.)

72.05(498)

728

Toate drepturile sunt rezervate. Ele sunt protejate de legile în vigoare privitoare la dreptul de autor. Orice reproducere total`sau în detaliu, prin orice fel de mijloace de copiere sau transmisie, este interzis` f`r` acordul editurii Igloo Media. All rights reserved. No part of this publication may be reproduced, stored in retrieval system, or transmitted, in any form orby any means, electronic, mechanical, photocopying, recording or otherwise, without written permission of Igloo Media.

Bucure[ti, © igloomedia, 2010

03-09 Introducere 12/3/10 4:06 PM Page 4

igloomedia

14 Birouri de Arhitectur`

03-09 Introducere 12/3/10 4:06 PM Page 5

PZP10

SYAA22

Square One34

Dinoiu&Pop46

AAStudio56

IglooArchitecture

68

CorvinCristian

82A

arhitecturi v`zute prin igloo

03-09 Introducere 12/3/10 4:06 PM Page 6

ExhibitArhitectura

94

ADN BA106

Point4Group

118

Republic ofArchitects

130

ParasiteStudio

142

Tecon154

Estudio166

14 Birouri de Arhitectur`

03-09 Introducere 12/7/10 1:31 PM Page 7

03-09 Introducere 12/3/10 4:06 PM Page 8

Prefa]`|n timp ce preg`team acest album, premiile ob]inute de tinerii arhitec]i

la concursurile locale din 2010 (Anuala de Arhitectur` Bucure[ti, Bienala

de Arhitectur` etc.) au venit s` sublinieze juste]ea demersului nostru.

|ntr-un context social [i economic \nc` tulbure, din care câ[tig`toare pare

a fi, \n continuare, mediocritatea, consider`m c` este necesar s` sus]inem

[i s` promov`m ini]iativele de calitate [i arhitectura de valoare, cu atât mai

mult atunci când acestea vin din partea arhitec]ilor tineri, cei care,

\mpreun`, pot produce o schimbare (cel pu]in, de atitudine).

Cele 14 birouri pe care vi le prezent`m \n aceast` carte, prin intermediul

interviurilor [i al fotografiilor de proiect, sunt unite nu numai de vârsta aso-

cia]ilor/fondatorilor (sub 40 de ani), ci [i de preocuparea pentru aspecte

problematice ale arhitecturii actuale, \n acord cu ceea ce se \ntâmpl` la

nivel interna]ional: rezolvarea rela]iei dintre vechi [i nou, adecvarea formei

la func]iune, cu aten]ie pentru costuri [i pentru sustenabilitate, recuperarea

unor situri [i arhitecturi valoroase, calitatea spa]iilor publice. Un num`r

semnificativ dintre arhitec]ii prezenta]i sunt de altfel implica]i \n proiectul

Transcentral Urban Bucure[ti (TUB), care propune o re]ea de spa]ii pub-

lice pentru centrul capitalei, unite de un traseu pietonal comun. Chiar dac`,

sub presiuni diverse, proiectele nu li se concretizeaz` adesea exact a[a

cum \[i doresc, acestea marcheaz` o schimbare \n abordarea arhitecturii

din care sper`m c` vor avea de câ[tigat, pe termen mediu [i lung, atât

clien]ii, cât [i ora[ele [i mediul cultural local.

PZP semneaz` cu curaj proiecte de mari dimensiuni ale Bucure[tiului – un

turn \ntr-o zon` de blocuri socialiste [i un imobil de birouri pe controversa-

ta Calea Victoriei; SYAA ne propune un alt fel de locuire de vacan]` [i

militeaz` pentru spa]ii pietonale \n capital`; Square One creeaz`, fie c`

este vorba de interioare sau de exterioare, spa]ii provocatoare [i puternice;

Dinoiu & Pop se remarc` prin interdisciplinaritate [i prin colabor`rile cu cei

din lumea artei; AA Studio aduce amenaj`rile de interior la acela[i nivel cu

ceea ce se \ntâmpl` \n afar`; igloo architecture are curajul de a recupera

forme valoroase ale trecutului \ntr-o imagine modern`; Corvin Cristian

„colec]ioneaz`” urme [i obiecte, combinându-le, cu naturale]e, cu designul

nou, de calitate; Exhibit Arhitectura abordeaz` cu acela[i profesionalism

arhitectura pe un sit periferic [i restaurarea \ntr-un ]esut istoric; ADN BA a

câ[tigat concursul pentru extinderea Universit`]ii de Arte din Bucure[ti [i

inoveaz` \n locuirea colectiv`; Point4 Group [i-a \ndreptat aten]ia c`tre

spa]iul public [i propune proiecte pentru blocurile socialiste; Republic of

Architects combin` experien]e [i abord`ri diferite \n spa]iul de lucru;

Parasite Studio crede \n puterea expresiv` a rela]iei, adesea conflictuale,

dintre vechi [i nou; Estudio valorific` ]esutul urban al Clujului pentru o

locuire modern`, autentic`; iar Tecon dovede[te o bun` \n]elegere a unor

situri dificile, complexe. Este o privire de moment – credem noi c` [i

reprezentativ` – asupra activit`]ii birourilor tinere locale [i sper`m ca anii

urm`tori s` aduc` \n aten]ia publicului proiecte noi, din ce \n ce mai bune.

Trebuie s` men]ion`m c` acest album nu [i-a propus s` realizeze o

prezentare exhaustiv` a arhitec]ilor tineri din România, iar criteriul de

selec]ie l-a constituit publicarea \n numerele revistei igloo din ultimii ani.

Vom \ncerca cu siguran]` s` cuprindem \n edi]iile viitoare ale albumului

acele birouri valoroase care nu [i-au g`sit locul \n aceste pagini.

VIORICA BUIC~

ForewordAs we were preparing to start working on this book, the awards obtained this

year by young architects at local competitions (such as the Bucharest

Architecture Annual and the Bucharest Architecture Biennale) came to

emphasize the fact that the time was right for our project. In the turbid social

and economical local context, where mediocrity still prevails, we believe it is

necessary to sustain and promote quality initiatives and valuable architecture,

especially when it comes to young architects who have the potential to unite

and generate a change (at least in attitude).

The 14 firms we profiled in this book through interviews and photographs

have in common not only the ages of the associates/founders (all of them

under 40), but also a concern for the delicate aspects of contemporary

Romanian architecture, keeping in touch with the international scene: the

problem of old vs. new, the balance between form and function, the emphasis

on cost efficiency and sustainability, the recovering of valuable sites and

buildings and the quality of public space. In fact, many of the architects we

profiled are involved in the Transcentral Urban Bucharest project (TUB),

which proposes a network of public spaces for the Romanian capital's central

area, all of them united by a pedestrian trajectory. Despite the fact that exter-

nal pressure often leads them to results that are different from their inten-

tions, they embody a change of approach in architecture that we hope will

benefit the clients, as well as the cities and the local cultural environment –

both on short and long term notice.

PZP are the authors of several bold large-scale projects in Bucharest – a

tower surrounded by Socialist housing buildings and an office building on the

notorious Calea Victoriei; SYAA proposes a different type of holiday living and

militate for pedestrian areas inside the Capital; Square One creates bold,

innovative spaces, be they interiors or entire buildings; Dinoiu & Pop value an

interdisciplinary approach and collaborate with contemporary artists; AA

Studio helps bring Romanian interior design to international standards; igloo

architecture shows courage in recovering valuable historical forms and re-

vamping them to suit contemporary demands; Corvin Cristian “collects” traces

and objects, skilfully placing them in a tasteful modern context; Exhibit

Arhitectura shows the same professional attitude when approaching a subur-

ban site and a historical area; AND BA won the contest for the expansion of

the Bucharest University of Fine Arts and proposes innovative concepts for

collective housing; Point4 Group focuses on public space and suggests ideas

for changing the face of Socialist housing buildings; Republic of Architects

makes use of different experiences and approaches inside their work space;

Parasite Studio believes in the power of expression contained in the often

conflicted relationship between old and new; Estudio makes the most of Cluj's

urban tissue to generate modern and authentic living conditions; last but not

least, Tecon proves a great understanding of challenging and complex sites.

All in all, the book presents a snapshot – and, we hope, a good illustration – of

the activity of young local architecture firms. We hope for the following years

to bring to the public eye more new projects of increasing quality.

A disclaimer is needed here: This album is not intended to be an exhaustive

presentation of young Romanian architects. The main criterion of selection

was the architects' presence in the pages of igloo magazine during the past

few years. As for all the producers of quality architecture that were not fea-

tured in this book, we will definitely try to include them in the upcoming

issues in the AVPI series.

03-09 Introducere 12/7/10 1:32 PM Page 9

Le plac Koolhaas [i pizza.Le plac excursiile [i tarifele low-cost [i le-au ar`tat trec`torilorbucure[teni cât de bine joac` ping-pong.{tiu [i s` proiecteze, s` comunice bine cu clien]ii, s` interpreteze contexte [i s` g`seasc` solu]ii la probleme dificile, \n special de arhitectur`, dar nu se dau deoparte nici de la alte provoc`ri.Au construit deja câteva cl`diri de mari dimensiuni \n zone sensibileale Bucure[tiului, iar proiectele le-au fost premiate \n cadrul concursurilor locale.

PZP

10-21_PZP 12/3/10 4:07 PM Page 10

11 I

Cred c` cel mai bine ar fi s` \ncepem prin a explicacine este PZP, cum s-a format [i cine face parte dinechip`.PZP: Patriciu, Z`gan [i Panaitescu, adic` PZP. A[a a fost s` fie

via]a. Ne-am gåndit noi la un moment dat c` solu]ia cea mai

bun` ar fi s` \nfiin]`m acest birou de arhitectur`. A fost o opor-

tunitate atunci, imediat dup` 2000. Am lucrat din timpul [colii

\mpreun`, pentru tot felul de chestii [i proiecte. Costin a fost

primul care ni s-a al`turat, cred c` pe vremea când PZP nici nu

exista… se chema SCAF [i nu era o societate comercial`, era

mai degrab` un brand.

Birourile tinere au tot schimbat arhitec]ii cu care aulucrat sau lucreaz`. La voi cum s-au desf`[uratlucrurile? PZP: Eliza Yokina, care acum lucreaz` cu Adrian Soare, a lucrat

cu noi. Alexandra Li]u a lucrat cu noi. Matei Georgescu, de

asemenea. Cu to]ii am \nv`]at foarte multe din colaborarea cu el.

Cristi Borcan a lucrat cu noi, cel care acum, \mpreun` cu Alex

Axinte, are Studio Basar. Dan B`l`neanu a lucrat cu noi [i acum

are o firm` de proiectare, M`d`lina Martin, care acum lucreaz`

la etajul de deasupra noastr`, \mpreun` cu prietenul ei [i au o

firm` care se cheam` Plan B. Pe de alt` parte, a[ vrea s` spun

c` lumea nu prea a plecat de la noi ca s` se duc` la alte birouri.

Eu zic c` e un semn bun. La un moment dat sigur c` fiecare

poate s` decid` c` e mai bine pentru el, la momentul respectiv,

s` porneasc` pe cont propriu. Noi, cei de aici, credem \n altce-

va. Credem \n faptul c`, dac` r`månem \n echip`, suntem mai

puternici, mai dinamici.

A]i avut la un moment dat biroul la parterul cl`diriiUniversul, de pe Brezoianu. Acest sediu a stabilit undialog foarte puternic cu ora[ul prin deschiderea safoarte mare c`tre strad`, multora dintre cei care tre-ceau pe lâng` [i citeau cuvintele lui Rem Koolhaas ler`mâneau \n minte. Apoi, v-a]i mutat \ntr-un spa]iuamplu, deschis. Mediul \n care lucra]i este importantpentru voi? PZP: Foarte important. Nou` ne-a pl`cut foarte mult spa]iul de

pe Brezoianu, dar era un spa]iu mai degrab` reprezentativ

decât de lucru, cam cum ar fi diferen]a dintre fabrica Ford [i

showroomul Ford.

Nu era o problem` c` era a[a expus. Aducea o culoare din

cånd \n cånd. Ap`reau tot felul de ciuda]i, ciud`]enii, situa]ii

neobi[nuite. Bine, mul]i erau nedumeri]i, c` nu [tiau ce e acolo.

Credeau c` e ziar, bibliotec`, sal` de internet, centru de

copiere…

Unii erau nedumeri]i c` noi, seara, mai jucam [i ping-pong,

aveam o mas` chiar spre geam, [i fussbal. Sunt importante pen-

tru noi [i sediul [i atmosfera [i pe ultima am \ncercat s` o

p`str`m relaxat`, omeneasc`. Nu ne-a pl`cut niciodat` [i cred

c` nim`nui nu-i place o atmosfer` de office space clasic, cu

parti]ii. Cred c` diferen]a, de fapt, e cea \ntre birou [i atelier.

Acolo era mai mult o atmosfer` de atelier decåt de birou. Aici,

poate, e mai mult \nspre birou decåt acolo.

|n orice caz, e acela[i spa]iu liber, e aceea[i finisare pu]in

nonconformist`. Dar, hai s` fim reali[ti. E o diferen]` \ntre arhi-

tectur` [i alte meserii, \ntre arhitec]i [i avoca]i, doctori [.a.m.d.

Fiecare are mediul lui [i fiecare \ncearc` s` apese pe butoanele

care \i plac. Nou` ne place libertatea. Când lucrezi \n echip`,

trebuie s` intri \n contact u[or cu cei din jur. Asta a fost o pro-

blem`. La noi, echipa este dinamic`, se schimb` foarte des.

Poate c` e un dezavantaj, dar eu cred c` este [i un avantaj.

|ncerc`m s` schimb`m informa]ii \ntr-un mod foarte rapid [i

liber. Nu e simplu, nu spun c` este neap`rat mai bine. Trebuie

s` [tii s` gestionezi lucrul `sta. Cånd e[ti \ntr-o echip` foarte

mare [i cu structur` dinamic`, la un moment dat, po]i s` te sim]i

pierdut.

Legând definirea arhitecturii de sediul vostru anterior,v-a[ \ntreba de ce v` place Koolhaas?PZP: Am ales citatul din Koolhaas pentru vitrina biroului

(„Architecture is a hazardous mixture of omnipotence and

impotence. It is by definition a chaotic adventure... In other

words, the utopian enterprise.”) pentru c` mi se pare c` a sur-

prins foarte bine atmosfera arhitecturii contemporane, ceva \ntre

poten]` [i impoten]`, care ]ine de hazard [i e greu de definit. |n

cazul citatului din vitrin`, ideea a fost la \nceput, dar a murit pe

drum, s`-l schimb`m periodic: la dou` s`pt`måni, la o lun`, s`

mai g`sim \nc` un citat, s`-l punem... Din diverse motive, am

r`mas doar la primul. {i a ajuns s` fie atåt de apreciat \ncåt nu

am mai vrut s` fie schimbat.

M` \ntorc pu]in \n timp pentru a aminti primul vostruproiect de succes, nominalizat [i la Anuala deArhitectur` Bucure[ti din 2005, [i anume CasaNeagoe. Care a fost povestea ei? A]i sim]it acestproiect ca un start pentru biroul vostru? Da, sigur. Categoric a fost un punct de start. Am maiavut un punct de start pe care nu-l [tie nimeni, ocabin` de poart`, pentru un spa]iu industrial.PZP: Casa Neagoe e pentru noi un punct de referin]`. A fost o

nebunie, ca de altfel majoritatea proiectelor. A fost un proiect

mult mai complicat decåt experien]a noastr` la vremea respec-

10-21_PZP 12/3/10 4:07 PM Page 11

I 14

10-21_PZP 12/3/10 4:07 PM Page 14

15 I

Olympia Tower

10-21_PZP 12/3/10 4:08 PM Page 15

Adrian Soare [i ElizaYokina au intrat \n linia\ntâi a arhitecturii localeprin câ[tigarea mai multor premii [i prinimplicarea constant` \n problemele ora[ului [i ale profesiei.

SYAA22-33_SYAA 12/3/10 4:09 PM Page 22

23 I

Fiecare dintre voi a lucrat pe cont propriu sau cu alteechipe \nainte de a lua na[tere SYAA. Cum a]i ajunss` lucra]i \mpreun` [i cum se prezint` acum, dup`câ]iva ani de activitate, biroul vostru? Adrian Soare: Dup` facultate, eu am lucrat cam un an cu arhi-

tectul Marcel Bor]un, c`ruia \i datorez \n mare parte apropierea

mea de arhitectur`.

Eliza Yokina: Eu am lucrat \n mai multe birouri. |n 2006, Adrian

avea propriul birou de arhitectur` de câ]iva ani, am colaborat o

scurt` perioad` [i apoi, destul de repede, am decis s` ne

\nfiin]`m un birou comun. A fost atunci o perioad` foarte

intens`, cu multe proiecte, multe vise [i aspira]ii, multe planuri

pentru viitor. |ntre timp, am realizat câteva proiecte importante

pentru noi [i, \ncet-\ncet, am ajuns s` form`m o echip` [i s` ne

d`m seama \n ce direc]ie vrem s` mergem.

La voi, unul dintre arhitec]ii principali, asociat, este desex feminin, lucru mai rar printre birourile române[tide arhitectur`. Privi]i acest fapt ca pe un atu? Cum v`completa]i \n munc`?A.S.: Cred c` nu e nici un atu, nici un dezavantaj. Depinde de

inteligen]a fiec`ruia s` transforme aceast` situa]ie \ntr-un avan-

taj sau dimpotriv`. Cum am spus, noi ne complet`m reciproc:

dac` eu sunt, s` zicem, mai pragmatic [i mai \nclinat spre

partea tehnic`, Eliza este mai imaginativ`, mai spontan` [i mai

creativ` \n ceea ce prive[te propunerile.

Noi am sim]it c` exist` un curent nou, o for]` care seface \ncet sim]it` \n arhitectura actual`. Ce apropieSYAA de aceast` genera]ie [i ce v` individualizeaz`\n raport cu ceilal]i colegi? E.Y.: Cred c` punctul comun – sper s` nu gre[esc [i s` fac o

generalizare gratuit` – st` \n atitudinea noastr` diferit`, nu cred

c` mai c`ut`m demersuri deja stabilite [i bine cunoscute, stiluri

sau curente de arhitectur`, ci \ncerc`m s` fim foarte coeren]i \n

r`spunsul specific pe care \l d`m. Cred c` cei tineri [i-au dat

seama c` arhitectura, ast`zi, nu mai poate fi un manifest sau un

lucru izolat, ci trebuie s` constituie un r`spuns foarte complet [i

complex la o anumit` problem`. {i atunci trebuie s` fii preg`tit

s` r`spunzi la toate nivelurile solicit`rii.

A.S.: Cred c` aceasta este o caracteristic` a „noului val”, faptul

c` treptat, se distan]eaz` de re]ete (sau m`car au unele noi...).

Din p`cate, cei care sunt de vârsta mea sau mai \n vârst` aplic`

\n continuare acelea[i tipare formale [i acelea[i „compozi]ii”,

t`ieturi, raport plin/gol, schem` func]ional`. Ca mod de abor-

dare, \ncearc` s` produc` obiecte autosuficiente, pe când tinerii

arhitec]i, mie mi se pare c` \ncearc` s` prelungeasc` studiul

dincolo de pere]ii casei sau de gardul terenului pe care constru-

iesc. Vin cu studii, cu idei, cu influen]e din social, \ncearc` s`

creeze un dialog la nivel urban, un dialog cu tradi]iiile, s`

inoveze, inclusiv formal, dar [i privitor la rela]iile spa]iale din

interiorul unei cl`diri. Ceea ce ne individualizeaz` pe noi fa]` de

cei din „noul val”, s`-i zicem a[a, este [i faptul c` \i [i apar]inem

prin faptul c` Eliza a fost coleg` de genera]ie cu tinerii arhitec]i

de acum [i, \n acela[i timp, datorit` mie, men]inem oarecum

leg`tura [i cu vechea genera]ie. Oricum, prin abordarea pe care

\ncerc`m s` o promov`m prin proiectele noastre eu m` simt mai

ata[at de tân`ra genera]ie decât de cea consacrat`.

E.Y.: A[ vrea s` mai adaug c` nu dorim s` d`m r`spunsuri uni-

versal valabile. Sau mai exact, \ncerc`m s` d`m un r`spuns pe

cât de valabil, pe atât de subiectiv [i de particular.

Prezenta]i pe siteul vostru un filmule] interesant \ncare, pornind de la o machet`, sugera]i/descrie]imodul vostru de lucru. Povesti]i-ne mai multe desprecum lucra]i. Utiliza]i frecvent machete? A.S.: Nu suntem atât de dependen]i de studiul pe machet`.

Facem machete de studiu atunci când sim]im nevoia, dar \n

practic` lucr`m mai mult cu simul`ri 3D, de[i au, clar, un deza-

vantaj. Colabor`m cu diverse echipe pentru machetele de

prezentare. Acel filmule] a fost \ntr-adev`r o \ncercare de

prezentare a biroului sau, mai degrab`, a atitudinii noastre fa]`

de arhitectur`. E o poveste scurt` pe care fiecare poate s-o

interpreteze dup` cum dore[te, este vorba despre mediul con-

struit \n care se desf`[oar` via]a noastr`, a noastr` ca arhitec]i

[i a noastr` ca locuitori ai acestui ora[. Apoi, povestea devine

mult mai abstract` [i se mut` la alt` scar`, la scara machetei [i

a proiectantului. E o \ncercare, un joc.

E.Y.: Filmule]ul este [i despre crea]ie [i cum ne afecteaz` ea pe

to]i, fiindc` dintr-o foaie alb` de hârtie de pe plan[et` se na[te

\ncet un ora[ care ne influen]eaz` foarte mult modul \n care

tr`im.

|n 2008 a]i luat marele premiu al Anualei deArhitectur` cu complexul Club Bosco, ceea ce a adusSYAA mai mult \n aten]ia presei de specialitate, dar [ia publicului larg. Ce a \nsemnat pentru voi acestproiect? Care a fost povestea lui? Cum a]i lucrat cubeneficiarii?A.S.: Acest proiect l-am f`cut pentru un beneficiar „constant”

pentru care am construit [i mai avem \n proiectare mai multe

imobile, cu care ne-am \n]eles bine [i am reu[it s` form`m o

echip`. Ne-am dorit s` proiect`m o cl`dire emblematic` pentru

antrepriza lui [i, fiindc` asta \[i dorea [i el, proiectul a fost

22-33_SYAA 12/3/10 4:09 PM Page 23

I 26

Club Bosco

22-33_SYAA 12/3/10 4:09 PM Page 26

27 I

22-33_SYAA 12/3/10 4:09 PM Page 27

AAStudio

Pu]ine amenaj`ri din ultimii ani s-au dovedit la felde spectaculoase precum cele semnate de tineriiarhitec]i Alex Adam [i Roger Pop [i colegii lorAndrei Bana[, Monika Koryczan, Mihai Gelele]u,Alexandra Ghiveci [i Alina Bogheanu. Inovative,provocatoare, cu finisaje de cea mai bun` calitate,lucr`rile lor au adus designul din România mult maiaproape de ceea ce se \ntâmpl` \n afar`.

56-67_AAStudio 12/7/10 1:35 PM Page 56

57 I

|n amenaj`rile voastre lucra]i cu multe materiale maideosebite, nu atåt de cunoscute pe pia]a din Romånia.Cum ajunge]i la ele [i, apoi, cum \i convinge]i pe be-neficiari s` le foloseasc`? Alex Adam: Informa]iile le lu`m \n general de pe internet, pentru

c` sunt \n timp real. De asemenea, pân` acum, am avut [i baft`

de clien]i care ne-au permis sau chiar \ncurajat s` facem experi-

mente, chiar dac`, de multe ori, nu [tiam prea bine cum s`

ajungem la ceea ce ne doream.

Au \nceput \ns` s` apar` de câ]iva ani [i la noi firme mici care

s-au specializat \n diferite tipuri de lucr`ri [i sunt dornice de a

face experimente. Exist` dou` sau trei firme care \nainte f`ceau

doar mobilier clasic [i care acum lucreaz` [i cu Corian [i cu

sticl` special`, [i cu alte genuri de materiale compozite sau

epoxidice, termo-formabile sau permisive \n ceea ce prive[te

forma, iar produsele arat` din ce \n ce mai bine.

Au cå[tigat [i ei experien]`: au umblat pe-afar`, au cump`rat

utilajele necesare pentru a[a ceva.

De exemplu, voiam s` cre`m un perete vegetal pentru interior [i

ne-am chinuit mult s` g`sim ceva.

Roger Pop: Partea bun` e c` deja se agit` [i se implic` [i la noi

oamenii – furnizori sau produc`tori. Adic`, nu mai e ruptura

aceea mare \ntre noi [i ei.

Care este povestea firmei AA Studio? Cum a]i ajunss` lucra]i \mpreun`, semnând proiecte premiate laconcursuri [i publicate la nivel interna]ional?A.A.: Am fost colegi de facultate. Pe urm`, eu am lucrat o

perioad` pe cont propriu... |nc` din [coal`, am lucrat \n multe

domenii. Am lucrat \n proiectare de mobilier, scenografie de

film, proiectare de arhitectur` [i, la un moment dat, cånd am

primit prima ofert` de a face o lucrare – un bar \n Petro[ani –

m-am desprins de a fi angajat [i am luat-o pe cont propriu. |n

2004, ne-am „\nh`itat” [i gata.

R.P.: Pån` atunci, am mai colaborat pe anumite proiecte, fiecare

de pe unde eram ori angaja]i ori colaboratori.

A.A.: Practic, din 2004, ne vedem \n fiecare zi. Avem un mod de

lucru destul de intensiv, lucr`m [i såmb`ta [i duminica, nu avem

un program fix. Amåndoi facem chestia asta, \n primul rånd, din

pasiune. Pentru c` nu a fost o chestie comercial`, nici nu ne-am

b`gat la proiectare de ansambluri reziden]iale sau de alte lucruri

mari. Din ce am f`cut, maximum a fost P+5. Blocuri, dar nu

foarte mari.

|n condi]iile \n care \n ultimii ani a existat un boomimobiliar, cu cl`diri de mare anvergur`, ce v-a deter-minat s` v` \ndrepta]i spre zona aceasta mai de detaliu, de amenajare?R.P.: Am avut cå]iva clien]i cu care am avut un dialog construc-

tiv [i ale c`ror lucr`ri – pe zona asta de detaliu – au fost ni[te

provoc`ri pentru noi, astfel am dat volumul pe calitate... Nu c`

nu am fi avut vreo tenta]ie pentru lucr`ri mari de arhitectur`, dar

Alex a fost mai inspirat [i ceva mai lucid...

A.A.: Am avut ni[te discu]ii, oferte [i solicit`ri. Dar nu se com-

par`... Cånd lucrezi la o amenajare, po]i s` lucrezi [i doi ani de

zile [i investe[ti \n obiectiv, indiferent cå]i bani iei. |n doi ani de

zile proiectezi un cartier. Dar am zis c`, pån` la o anumit`

vårst`, cåt ne putem permite, ca [i consum de timp [i de

energie, s` ne concentr`m pe povestea asta [i vom vedea mai

\ncolo ce se \ntåmpl`. Spre bafta noastr`, nu cred c` am dat

gre[ cu alegerea aceasta. Avem lucr`ri \n continuare, mai ales

pe segmentul acesta de amenaj`ri [i deja avem un portofoliu de

clien]i.

Pe lång` amenaj`rile de locuin]e individuale sauapartamente, a]i lucrat [i pe ansambluri sau pentru unbloc \ntreg? R.P.: Am f`cut concepte de amenajare pentru blocuri [i, mai

mult, o linie de amenajare pentru ni[te ansambluri. Dar f`r` a

intra foarte mult \n detaliu. Iar nou` ne place s` ie[im din cas`

atunci cånd se mut` beneficiarul. Facem lucrurile cap-coad`.

Numai a[a ai garan]ia c` lucrarea iese bine.

A.A.: Ne-am zb`tut totdeauna ca proiectele s` ias` a[a cum

ne-am dorit. Am avut clien]i pentru care am fost s` cump`r`m

inclusiv tacåmurile, pentru ca materialul s` fie la fel de satinat ca

[i corpul de iluminat sau ca piciorul de la mas`.

Toate detaliile astea se leag` \ntre ele [i noi vrem s` ne ocup`m

[i de cel mai mic. N-am f`cut nimic pån` acum constrån[i doar

de un contract sau doar de obliga]iile fa]` de anumite persoane.

Tot ce am f`cut am f`cut din pl`cere [i ne-am dat interesul cât

mai mult.

R.P.: Am fost [i \n situa]ia \n care clientul nu [i-a mai permis un

obiect [i i-am luat noi unul pentru a se potrivi [i a închega

\ntreaga amenajare a acelui spa]iu. Totodat`, pe [antier nu ne

ferim de a lucra cot la cot cu muncitorii, am montat [i corpuri de

iluminat sau accesorii atunci când ace[tia nu reu[eau. Dac` la[i

a[a, la alegerea altora, sau dac` doar predai ni[te hârtii, lucrurile

nu ajung unde vrei tu.

56-67_AAStudio 12/7/10 1:35 PM Page 57

I 62

Apartament Scenography

56-67_AAStudio 12/7/10 1:35 PM Page 62

63 I

56-67_AAStudio 12/7/10 1:35 PM Page 63

Adrian Soare [i Eliza Yokina [i-au confirmat recent pozi]ia \nlinia \ntâi a arhitecturii localeprin câ[tigarea marelui premiual Anualei de Arhitectur`Bucure[ti. XXXXXXX

iglooarchitectureProiectele pe care le realizeaz` Bruno Andre[oiu,Adrian Cioc`zanu, Dana Tigan [i Ana Diaconu staude ceva ani sub semnul albului, un alb ce \nseamn`adecvare la context, recuperare a valorilor trecu-tului, inova]ie \n design [i, de ce nu, culoare.

68-81_Igloo Architecture 12/3/10 4:21 PM Page 68

69 I

La \nceput, biroul igloodesign a ajuns \n aten]ia pu-blicului – specializat [i mai larg – prin amenajarea modern` a unor mansarde [i printr-o locuin]` alb`,atipic` \n zona Pipera, proiecte premiate la concursurilelocale de arhitectur`. |ntre timp, igloodesign a devenitiglooarchitecture. Dincolo de aceast` schimbare denume, care a fost evolu]ia biroului \n ultimii ani? |n cedirec]ie s-au \ndreptat c`ut`rile profesionale?Bruno Andre[oiu: Schimbarea de nume a \nsemnat [i o schim-

bare a structurii ac]ionariale a biroului de arhitectur`, prin

cooptarea a doi noi parteneri dintre membrii mai vechi [i cu

experien]` – Dana Tigan [i Ana Maria Diaconu. Evolu]ia biroului

nostru cred c` s-a \nscris \n linia general` a dezvolt`rii proiec-

t`rii de arhitectur` din România ultimilor ani, cu nuan]ele [i

particularit`]ile de rigoare. Am crescut, adic`, odat` cu ]ara,

fiind implica]i \n varii proiecte, de dimensiuni diferite, de la mici

pân` la destul de mari – ansambluri reziden]iale, cl`diri de

birouri – dintre care unele s-au [i construit, altele sunt \nc` \n

curs, iar altele au r`mas desene \n a[teptarea unor vremuri mai

bune. C`ut`rile noastre profesionale nu au luat-o \ntr-o singur`

direc]ie, \ntrucât modul de lucru al biroului nu se bazeaz` pe

direc]ii apriorice, convingeri ferme [i principii fixe, ci \ncearc` s`

r`spund`, adaptativ, creativ [i, implicit, divers, la provoc`rile pe

care fiecare proiect le aduce. E [i destul de complicat, cred, s`

practici un anumit tip de arhitectur` – [i aici m` refer nu numai

la aspectul cl`dirilor rezultate, ci la \ntreg procesul de crea]ie, de

la concept la forma final` – ca r`spuns la programele enorm de

diverse pe care ]i le propune pia]a. Uneori privilegiem contextul

[i ne extindem studiul ini]ial \n direc]ia asta, alteori particularit`-

]ile clientului, ale tipului de program, alteori ne intereseaz`

anumite materiale sau forme.

A]i putea defini anumite caracteristici specifice arhi-tecturii marca igloo?B.A.: Principiile noastre de lucru se modific` permanent, con-

stante r`mânând chestiunile mai pu]in caracteristice, valabile

adic` \n orice alt domeniu [i ]inând de calitatea concret` a

lucrului finit, de seriozitate etc. Sigur c` nici astea nu ne ies

\ntotdeauna cum ne-am dori, dar inten]iile exist`, fondator,

mereu… Despre caracteristicile arhitecturii noastre nu mi-e

foarte la \ndemân` s` vorbesc, pe de o parte pentru c` nu am

gândit niciodat` \n termenii `[tia [i pe de alta pentru c` e compli-

cat s` judeci din interior. Prin urmare, f`r` a [ti dac` lucrurile chiar

a[a sunt sau numai \mi doresc s` fie astfel, a[ zice c` igloo face

(vrea, \ncearc`, \[i dore[te…) o arhitectur` versatil`, zglobie, lipsit`

de prejudec`]ile [i poncifele care bântuie, \n general, breasla.

O preocupare constant` a biroului, \nt`rit` prin activi-tatea igloo media, a fost patrimoniul construit. Cuma]i reu[it s` integra]i dimensiunea cultural`, istoric`

\n proiectele biroului, pe o pia]` \nc` \n formare [i maidegrab` dezinteresat` de acest aspect? B.A.: Foarte adev`rat c`, de[i suntem un birou de oameni tineri,

preocuparea pentru patrimoniu, pentru formele [i modurile de a

fi ale arhitecturii istorice nu a lipsit niciodat`. E poate [i o

op]iune personal` a mea, pe care am \ncercat s` o strecor,

când a fost cazul, printre c`ut`rile foarte actuale ale biroului. Au

rezultat din acest proces câteva lucruri pe care le consider

interesante [i care cred c` nu au ajuns \nc` la vreun cap`t de

drum, deci pot fi continuate. M` gândesc la proiectele pe care

le-am f`cut \n continuarea albumului editat de igloomedia

despre casele tradi]ionale din Delta Dun`rii [i la casa de lâng`

Buz`u, ca s` numesc numai dou` proiecte mai cunoscute, c`ci

mai sunt [i altele care deocamdat` a[teapt`. Nu intru \n detalii

legate de proiecte, dar a[ dori s` punctez dimensiunea – dac`

vre]i – etic` a demersului de redescoperire a valorilor arhitecturii

tradi]ionale, lucru de a c`rui lips` suferim cel mai tare \n vremurile

din urm`. Proiectele care se \ncadreaz` \n aceast` linie au drept

particularitate asumarea unei atitudini reveren]ioase, a unei oare-

care smerenii \n raport cu formele tradi]ionale, l`sând exprimarea

„personalit`]ii demiurgice” a arhitectului undeva \n planul al

doilea. Este, cred, o direc]ie [i o atitudine ce ar putea salva multe

cl`diri, multe zone, multe obiecte de patrimoniu – ca s` m` \ntorc

la formularea din \ntrebare – deci mult din noi \n[ine.

|n cazul proiectului de la Buz`u, ce a presupus construirea unei astfel de locuin]e? Cum a decursconstruirea [i care a fost rela]ia cu clientul? B.A.: La Buz`u, totul a \nceput cu \ntrebarea, obligatorie cred

pentru orice \nceput onest de proiect, legat` de cum ar trebui

s` arate o cas` construit` \n contextul respectiv; contextul

\nsemnând un sat de lâng` Buz`u, cu o biseric` veche fru-

moas`, câteva case pl`cute, de asemenea vechi [i multe case

noi, \n general urâte, ca s` nu zic de-a dreptul \ngrozitoare.

Context \nsemnând \n egal` m`sur` [i clien]ii, un cuplu dr`gu],

educat, f`r` preocup`ri sistematice pentru arhitectura contem-

poran`, cu un buget decent, dar \n niciun caz uria[. Prin urmare,

a trebuit s` \mbin`m atmosfera u[or patriarhal` a locului (curte

larg`, perpectiv` c`tre dealuri), cu dorin]a proprietarilor de a

avea o cas` care s` nu le aminteasc` de blocul \n curs de

p`r`sire (recte cu [arpant`, acoperi[) [i cu inerentele cerin]e

tehnice ale confortului actual (spa]ii largi, deschise, vitraje mari,

garaj, tehnologie etc.). Ne-am convins destul de repede c`

melanjul poate fi letal dac` nu \l manevr`m cu grij` [i – hai s-o

zic – inteligen]`, [i astfel am optat pentru o salat` fusion care s`

combine [i totu[i s` p`streze clare aromele fiec`rui ingredient

din compozi]ie. A ie[it ceva neobi[nuit, dar care a convins

comanditarii de la prima \nf`]i[are. |ntr-un top al clien]ilor ideali,

cu siguran]` familia Atanasiu s-ar plasa pe podium, datorit` grijii

68-81_Igloo Architecture 12/3/10 4:21 PM Page 69

I 74

Imob

il de

biro

uriH

Q V

icto

riei

68-81_Igloo Architecture 12/7/10 1:36 PM Page 74

75 I

68-81_Igloo Architecture 12/3/10 4:21 PM Page 75

Proiectele semnate de Andrei {erbescu, AdrianUntaru [i Bogdan Br`d`]eanu ies \n eviden]` prinineditul abord`rii, dar nu \ntr-un sens al spectaculo-sului, ci mai degrab` \n cel al unei normalit`]i creative, rar` \n peisajul local. Au finalizat deja dou`cl`diri de locuin]e, remarcate de speciali[ti [i depres`, sunt preocupa]i de problemele spa]iului public [i particip` constant la competi]ii locale [iinterna]ionale, „colec]ionând” premii.

ADN BA

106-117_ADN BA 12/7/10 1:39 PM Page 106

107 II

Ultimii ani s-au dovedit unii buni pentru ADN BA –concursuri câ[tigate, premii, proiecte publicate. Carea fost drumul pân` aici? Cum s-a format echipa voastr`?Andrei {erbescu: Ne bucur` dac` a[a se vede din exterior, c`ci

din`untru nu se simte chiar la fel. Avem totu[i 7 ani, în curând

8, de vise, idei, obsesii [i mai ales de munc`, dar am construit

foarte pu]in, a[adar, zicem noi, c` nu am ajuns prea departe. Se

acumuleaz` mult` frustrare în ritmul acesta, iar proiectele

publicate sau premiile sunt importante tocmai pentru c` mai

domolesc din frustrarea aceasta. Este \ns`, din p`cate, o apreciere

într-un cerc foarte restrâns, format exclusiv din arhitec]i, [i doar

din cei interesa]i de a[a ceva, care nu sunt nici ei foarte mul]i.

Reu[itele acestea nu prea au relevan]` în exteriorul acestui cerc.

Echipa noastr` s-a format în primul rând pe baz` de afinit`]i

personale. Am avut [ansa s` întâlnim oameni de calitate în anii

ace[tia. La cât timp petrecem la birou, cu siguran]` altfel nu am

fi putut lucra împreun`, indiferent de calit`]ile profesionale ale

fiec`ruia. Ne r`mâne o mare p`rere de r`u c` nu am avut cum

s` control`m momentul de impact al crizei, erau atunci [i mai

mul]i oameni frumo[i în echipa noastr`. Cei care au lucrat cu noi

la proiectele prezentate în acest album sunt: Sebastian {erban

(MCN, PTR, Europan 10), Cristina Enu]` (UNArte,

Frattamaggiore), Irina B`ncescu (UNArte, Europan 10,

Frattamaggiore), Valentina }igâr` (PTR), Aurel Manea (PTR),

Hunor Forro (Europan 10), Mihaela R`descu (Europan 10),

Fabiola Boca (Frattamaggiore).

Ce crede]i c` v-a individualizat fa]` de alte birouri dearhitectur`?A.{.: Nu [tim. Poate ar fi fost mai u[or s` spunem ce ne-am dori

s` ne individualizeze fa]` de alte birouri sau s` ne apropie de

altele. Probabil c` fiecare e modelat [i de ceea ce i se întâmpl`

pe parcurs. Multe lucruri se întâmpl` pur [i simplu [i nu \]i dai

seama decât dup` mult timp (ani, chiar) încotro te-au purtat.

Cel pu]in a[a ni s-a întâmplat nou` pân` acum.

Câ[tigarea concursului pentru extinderea Universit`]iide Arte din Bucure[ti v-a deschis apetitul pentru ast-fel de competi]ii? ([tiu c` în 2009 a]i participat, curezultate bune, la mai multe) A.{.: Am participat la câteva concursuri [i înainte: în 2005, am

câ[tigat concursul na]ional Re-build, pentru refacerea satelor

din Banat distruse de inunda]ii, iar în 2007 am avut un proiect la

Parcurile Viitorului. Tot în 2007, am participat la Europan 9, pe

un sit din sudul Italiei, la Bisceglie, unde am ob]inut o men]iune

de onoare (adic` locul 3). Probabil c` acest loc 3 la Europan, pe

un sit unde s-au înscris peste 100 de echipe, a fost cel care

ne-a deschis mai mult apetitul pentru concursuri. De fapt,

vorbind de apetit, cred c` mai to]i arhitec]ii tineri î[i doresc s`

„concureze”, s` fie pu[i la încercare, s` arate ce pot. Iar con-

cursul asta face în primul rând, pune la încercare.

Dup` câ[tigarea concursului pentru extinderea Universit`]ii

Na]ionale de Arte în 2008, în 2009 am revenit în Italia, unde am

participat la un concurs tot în sud, la Frattamaggiore, lâng`

Napoli – un muzeu al copiilor pe amplasamentul unui sit indus-

trial dezafectat (în care se prelucra cânep`), la care am ob]inut

din nou, surprinz`tor, o men]iune de onoare. Surprinz`tor pen-

tru c`, dup` o jurizare întârziat` cu 6 luni [i atribuirea premiilor

c`tre profesori din conducerea Universit`]ii din Napoli, noi am

fost singura echip` din afara Italiei clasat` în primii 10. Tot în

2009, am f`cut Europanul 10, de data aceasta în Austria, la

Eisenstadt, unde am ob]inut locul 2 (runner-up) – un rezultat

foarte bun, de[i nu atât de bun cum ne-am fi dorit. {i apoi cel

pentru refunc]ionalizarea [i extinderea Hanului Gabroveni, unde

ne-am afundat pu]in cam mult în studiu [i nu prea am reu[it s`

termin`m proiectul. Anul acesta am participat, pân` acum, la un

concurs în Elve]ia, la Gland – o cl`dire de locuin]e al c`rei pro-

gram pornea de la un amestec de genera]ii ca dat` principal`

de tem`, concursul Arhetipuri (premiul 2 ex-aequo) [i unul în

Slovenia, la Ljubljana – birouri – sediul companiei na]ionale de

electricitate. Lucr`m acum la concursul pentru extinderea

Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj.

De ce crede]i c` este important s` existe astfel decompeti]ii la nivel local [i interna]ional? Ce beneficiile aduce arhitec]ilor munca pentru astfel de proiecte?A.{.: Exist` oare vreo modalitate mai bun` de gândi creativ

mediul în care tr`im? E suficient s` ne uit`m în jur, la cum

evolueaz` Bucure[tiul. F`r` concursuri ([i f`r` ducerea acestora

la bun sfâr[it), ora[ul va deveni din ce în ce mai infirm. Pentru

arhitec]i, ele reprezint` desigur o [ans`, dar de multe ori [i o

nevoie. Pentru noi, cel pu]in, concursurile sunt un mod pl`cut [i

provocator de a lucra contra-cronometru, care ne ajut` s`

neglij`m frustrarea de care vorbeam înainte. În concursuri nu

trebuie s` fii neap`rat serios, te po]i juca, po]i exagera, po]i visa.

106-117_ADN BA 12/7/10 1:39 PM Page 107

I 112

Imobil de apartamente PTR

106-117_ADN BA 12/7/10 1:39 PM Page 112

113 II

106-117_ADN BA 12/7/10 1:39 PM Page 113

Sub coordonarea lui Bogdan Babici, echipa de tineriarhitec]i de la Tecon este gata s` r`spund` promptoric`rei provoc`ri, con[tien]i fiind c` schimbareapoate veni doar prin implicare. Sunt autorii maimultor proiecte premiate la concursurile locale [i audovedit o bun` \n]elegere a unor situri dificile, cuproblematici complexe. De[i „ac]ioneaz`” prepon-derent \n mediul urban, nu se limiteaz` la acesta: ausemnat recent o serie de proiecte cu caractersportiv destinate localit`]ilor rurale.

TECON

154-165_Tecon 12/3/10 4:35 PM Page 154

155 I

Tecon s-a aflat \n ultimii ani \n aten]ia publicului spe-cializat prin câ[tigarea unor premii importante, \n special la Anualele de Arhitectur`. Cum a]i primitaceste premii [i cum v-au influen]at activitatea ulterioar`? Bogdan Babici: Echipa Tecon este una tân`r`, iar primirea unor

astfel de aprecieri din partea colegilor arhitec]i ne bucur` [i ne

ofer` o confirmare c` mergem \ntr-o direc]ie bun`. Fiecare pre-

miu ne-a \ncurajat, a dat elan echipei, motivând-o pentru

urm`toarele perioade de timp. Lucr`rile premiate au devenit

chiar [i pentru noi un reper [i am \ncercat ca \n toate proiectele

ulterioare s` exprim`m aceea[i sinceritate, simplitate, utilizând

un num`r cât mai restrâns de mijloace.

|n primul an a fost vorba de un sediu de birouri, iar \nal doilea de o locuin]` individual`. |n portofoliul firmei,se \nscriu \ns` [i complexe sportive, spa]ii publice,locuin]e colective etc. Cum face]i fa]` acestei diver-sit`]i de func]iuni?B.B.: |ntr-adev`r, proiectele Tecon sunt foarte variate, aceasta [i

datorit` specificului pie]ei de proiectare din România care, cel

pu]in nou`, nu ne-a dat posibilitatea de a ne specializa pe anu-

mite func]iuni. A trebuit s` proiect`m pentru to]i cei cu care am

reu[it s` semn`m contracte [i nu am refuzat lucr`ri doar pentru

c` nu mai f`cusem a[a ceva \nainte. A[ putea spune c` eu v`d

aceast` diversitate ca pe o provocare. Practic, cu fiecare tem`

nou`, \ntreaga echip` trebuie s` \nve]e, s` studieze, s` se

documenteze. Cred c` este un mod sigur de a te men]ine

informat, activ.

V-a[ ruga s` ne povesti]i mai multe despre imobilulde birouri din Eminescu [i conceptele care l-au gene-rat – este inserat [i \ntr-un ]esut urban complex, preten]ios.B.B.: Despre imobilul din Eminescu sunt multe de povestit.

Interesant este c`, \n ciuda premiului câ[tigat [i \n ciuda

prezen]ei \n jurul lui a unor cl`diri mult mai mari, exist` voci care

\l condamn`, este \nc` o cl`dire controversat`. Tot ce am \ncer-

cat s` facem acolo a fost s` armoniz`m cât mai mult contextul,

amplasamentul, cu toate caracteristicile sale, [i noua cl`dire,

care, prin func]iunea de birouri, ne d`dea [ansa ca, volumetric,

s` fim relaxa]i. Ne aflam \ntr-o rezerva]ie de arhitectur` – cel

pu]in acest tronson al str`zii Eminescu, dar la data la care

proiectam noi cl`direa, acesta era deja alterat. Analizând con-

textul cu aten]ie, am \ntocmit un PUD prin care am solicitat

construire pe ambele limite de proprietate, pe \ntreaga l`]ime a

lotului, l`sând servitute de acces c`tre partea din spate a sitului

prin zona de parter l`sat` liber`. Astfel am reu[it s` ob]inem o

fa]ad` la strada Eminescu lat` de 9 metri, ceea ce ne-a ajutat [i

\n configurarea structural` a construc]iei.

Ca expresie volumetric`, am optat pentru o imagine foarte

simpl` – un volum paralelipipedic cu 5 etaje, care plute[te peste

un parter liber. Cele dou` calcane laterale au fost exploatate [i

din punct de vedere estetic, fiind placate cu plase de inox. Am

reu[it s` convingem beneficiarii c`, [i \n eventualitatea \n care

unul dintre calcane sau chiar amândou` vor fi acoperite de noi

cl`diri, etic fa]` de ora[ ar fi s` nu accept`m apari]ia, din start, a

dou` noi calcane anoste de 5 etaje \n acea zon`. Preocuparea

Tecon pentru ecologie transpare [i aici: practic, o mare parte

din cl`dire este realizat` prin reciclarea unor materiale. Aceasta

se \ntâmpl` atât \n cazul structurilor de rezisten]`, a execu]iei

pl`cilor, cât [i \n cazul fa]adelor. Structura u[oar`, metalic`, a

r`mas aparent` prin modul de configurare [i joac` atât rolul de

sus]inere a cl`dirii, cât [i rolul de decorare a fa]adelor [i a

spa]iilor interioare. Alinierea la corni[a cl`dirii Salv`rii a vrut s`

dea o direc]ie de evolu]ie pe strada Eminescu, cu \n`l]imi care

s` nu se duc` dincolo de P+5, dar nu a func]ionat, chiar

vis-a-vis aflându-se acum o cl`dire de 10 etaje. Noi am \ncercat

s` intervenim cât mai discret [i am limitat la maximum licen]ele

personale. Consider c` imaginea propus`, cu materialele

respective, nu agreseaz` zona, se men]ine neutr` ca interven]ie,

favorizând dezvolt`rile viitoare din vecin`t`]i, \ntr-un spirit

contemporan.

Sunte]i \n general interesa]i de feed-back-ul celorcare v` folosesc arhitectura? A]i comunicat cu ceicare lucreaz` acolo sau cu cei care locuiesc \n caselepe care le proiecta]i?B.B.: Totdeauna ]inem leg`tura cu clien]ii no[tri, \n multe dintre

cazuri r`mânem chiar \n rela]ii de prietenie cu ei. Experien]a

ne-a ar`tat c` cele mai reu[ite proiecte sunt cele \n care conlu-

crarea \n trei – constructor-beneficiar-proiectant – a fost bun`:

beneficiarul a \n]eles c` proiectantul este de partea lui, c` \i

reprezint` interesele [i c` trebuie sus]inut \n toate demersurile.

Suntem foarte bucuro[i când suntem invita]i la evenimente ce

se desf`[oar` \n cl`diri proiectate de noi, trebuie s` recunosc

satisfac]ia pe care o \ncerc atunci când lucrurile proiectate [i

urm`rite de noi sunt apreciate [i au ajuns aproape de ceea ce

planificasem.

154-165_Tecon 12/3/10 4:35 PM Page 155

I 160

Casa

Vul

ture

ni

154-165_Tecon 12/3/10 4:35 PM Page 160

161 I

154-165_Tecon 12/3/10 4:35 PM Page 161