4. Sfantul Ioan Gura de Aur, Comentariu La Epistola Catre Galateni

download 4. Sfantul Ioan Gura de Aur, Comentariu La Epistola Catre Galateni

of 65

description

religie

Transcript of 4. Sfantul Ioan Gura de Aur, Comentariu La Epistola Catre Galateni

  • SAO

    plicaroa EDistololcatra Galat~nI A celli, intru .santT parinteluT nostru

    lOAN 'CHRISOSTOM Archiebiscopul ConstanlinorlOlel

    lducere din li~ba elina, editia de Oxonia, 1852. de

    ;trchim{ '~he6dosieJtthanasiu E~Ulmenlll Bis. Sf. Spil'idon

    I A .~i IJGRAFIA EDITOAHE"DACIA" P.ILIESCU & D. GROS,SU

    19.01 .

  • SAU

    EXPLIGAR,EA EPISTOLEI CATRA. GALATE~J A eelni iutrl1: sl\u~1 piiriuteJ111 nostrn

    IOANCHmSOSTOM Arohleplscopul Con.tantinopolef

    , "Pa vel. Apostol, ' nl! de la omenl, nie! prin )menI, ci prin Iisus Christos ~i Dumne

  • inda aseqa temelia biseri~'e( ; 1?e2 'd1~turisi~ea fa~utf\ de ' l3l .. }ludupa mull timp dela, a~este cuvmteQ.lce : 0;> ~(tpg; iiu dosul m.eu, Satatia.'cn:,j~l< e~U .:scand_al". In "~,aIrloc e:;trasl: ' Inca ~ivol ,stwtetT:. neprICeputl (Mat.

    15,16). ~i in fine bagase , in it ,~tata leama, in ca~ v~qendu~l vorbind ell femeia SiHriar~teanca "nu au cuteza:ta.l Intrcba, ce ca'utl; i saOce vorbtf.scr. eu densa?(( (Ioan4, 27),ciOi-tlll .mi~litdespL'e man-care Acestea sciindule Pavel si .calcandpe urmele Inva'taloruluI, t,?l ,:,aria cuv~ntprdlJPa trebuinta disd- . pulilor; acum , decl taie!?i ' ard,e, ',eara alt~ ,data ~u multa abilitate apliea medicamellt~le cuvemle. Conn-tenilor buna-ora Ii dicea:. "Den'a. ce voitl? ell to

    ' iag s~ yin la VOI; /S.ao. Cil~uchul blandetel !?i a1 iubirel?" (1 Corinth. 4. 21), ear:i, Galatenilor; o Galatenf f

  • GupmJil5J a'e () i;le';n:ud:t~ll1ir;e~t .0 mfrni .;gr~aptll. , Acea-sfgii :ti) ~ ~e;d'el!'ea'zii el":'(tieiiHfd:i: ,." "A~r , #01 sa fi u ; a-

    . , " ',l- ' ,' '''''' . " !. \$i . . c. __ ' : _ .. '. __ ~' ':'.:~:' "" ~ "" , , ~ ... ' ,$, ; \.' , ' " .. ' .,' " ,, ' , 0 1 mtillJ: ta: ~G!J :at.:tl1'I:sCwtm1i:) llo.c:,~;k . .rnea (CaplL ~~ ~}).. S!i;.!tA WI~;d:e ri~emiilte..ll),iF~ ' (:fecr, el seria a ... mt:aiS\t~e;vl~tQ~'({fJustificand" .. ~~' 'p~q.rJf9:'tote.De Ia in-e:a:p.;tl! , fl..e~l! ,el . $e. adr~sa~a .d'lr.e:ct:l~J~ptul care-I s~pa;

    0,o:u'Sl~ltittl'a ,lUI, adeca la. a~fllll, d'espl'ecare vor~lau 4il~nta:till 'lul, :c:;t , 1~el~laltl JP,etru;, Iacob si loan) a fost.

    dlis~ip;un ':al\lt~l . Christo,s,' eara ;~t,Jfa v'~I~ 'a fost discipJu1I ~l , ~PJ;!~tolilor. ,De ac,e.ia, ~i~:in.cepe e.plstol.a . ~stfe.h~i; ",J-'aMe:1A.pos,tQl, J;1udela0rr\enI,UlelprmomenI ' . IJ\)~~I~!tQri~.&ce,ia, : cumarnspus deja,Qk!3ai1 ca el (P?-. yen e,~te ", celmafde'peurma dintre .'. totl " apostohr~ $ica de acestiaa fust invatat Petru insi:!, Iacob t iQ(l~- a~fost~chematl , i 111al a~t~iu ~ic~rifel v sun~ ~i' . ap()stohIQl'; pe Jangaaceasta, ~l credlll\a 0 au prlllllt. dela ,Christos, si decl1ot' mal cusama trebue a crede' decal lulPavei ;aceianu impedeca circUmCISlUJ1ea,. i nier de a nu pazi legea. Acestea ded i allele ea acestea ,spun~nduli, spre a injosi pePav~1 pe de 0 -parte, eara pe de alta spre a ina1taslava . celor.l-al~l .. nu dora spre a-I -Jauda, Cl spre a amagi pe Galaten'f. I~aconvins de a fi alentl 1a prescriFltiunile , legeJ,_ faranicI un 'folos. eu drept cuvent decl ineepe in a~a .mod, epistola. Fiind ell il il baljocureal1 invaV~tura lut diClmd ca a lllat-o 9,e laomenl, pe cand invaV~.tura 'lulPetru era de la Cbristos, chial' de la , ince- :- ~MtuLepistolel se ridic~( contra acestel acusa\iunJ, 9i-":itAn(;] ,qa el este "Apostol nu de lei omenI, mel, p:nil;H ri1enl ll-. ;S:f~ . ;Jj61e;lat~u ,adevemt Anania, dara nu ell-a sca-ga:t abl41~ta51ir,i nid ca el l-~ atms l~ credin~a, ~i' ~ns,u6itilu;lst9$, :de sus I-a vorblt cu aeea voca, prm

    6~D.e"'.e~ ' 3; " fORt , at~as. Pe Petru i pe fralele luI, pe (titan Sine itl\t\t.e:Je,>lut l:"a chemat Mantuitorul, pe cand

    -7 ---:

    ,umbla ,pe langll , !1l~rea Galileil, eelrll pePavel 1-~ ri-:'dicat la ceriUl~,~ ~i dupa r.um aceiauu all fost chema\i ,de , a doua ora, c.i imediat para.,sindu~~t mrejele i ,cele.

    l~alte, I-au urmat, tota~a -~i el,. de la antt!ia chemare a. fost ridicat la cea mal mare inal\ime, ~i odata eu botezul ~i r~sboil1 ne 'mpaeat contra ludeilora ince

    :.put, ~i acover~it pe cel.I-aitl Apostolf. "Am mUll-cit mal mult de cat den~iIII (I Corinth. 15, 10). In

    !aceasta epistola inst! nu Qice a~a, ci-l place de a se pune pe aceia~l linie. Ceia ce} preoeupa era, nu de a se ara:ta pe sine mal, pre sus de cel-l-alV, .ci de a nimici scopul in~elaciuneT. Ceiace gice mal antHu,

    d' , l" " "nu e a 6menI, era comun tutHrOl' Apostolilor, "cac! predica '1?I are inceputuI ' ~i rlldaeina de sus; eara

    ~and Qice: "nieI prin 6menl", aceasta este parti-cular al Apostolilor, cael nu prin omenJ I-a chemat, d insu!?I Mantuitorul prin sine. Dara de ce nn a a-mintit el despre chern area sa ~i sa tJica : "Pa velehe-mat nu de ' la_ 6menl ll , ci a amintit de apostolie ?

    . Fiind ca despre aceasta el'a yorba .. Du~maniI lUI q.i-' ceau~ - d\ i s'a incredin\at iuva\etura de omell11 de a-postoll, . !?i decI lor trebui[J. sllurme.ze. Dara cu:m ca

    'uo de eatra omen] i s'a incredin\at inva~t!tUl'a ~i a-postolatul, ' 0 declara 'Lucagiceud: . "Implinind iI servieiul Domnulul ~i postind; , a

  • -:- 8

    hi alUl .epistQla ?iC8 :" Pc carif I-clpUS Dum,ne-de;\\l',ltt?(serica, . antelpe~~~st()ll"a,~ dOllea ,

    i!i>~ 1P!tl.0t.etJ:,appl .pe PastorI~~J .. Dascall ,(1 Co-1,,~Ei 1!lJt" 1 ~). 2!6J~~$tfe1iudecIeLc,u},n~8feren\a mtr~bll: ~1\1'~~Z,aCu.~eJltul, 9i , c~te odaM ac\mmle luI Dumneq.eu , ~,g lll'1)JrneS'C8 'aiesaIitulul . puch, eanl -altii data ac~le :afe :,;ga.ntu'lUfOtldlle 'ia ea ale tul DurilOeq.eu. De alt-felitt ,:sf ,'gudle 8t',eHciior Ie astu'pa . candq.iee: . " Prin . lisus 'Christossi bumne

  • .- 1U -

    &iml~nrf)btCi[ft1,esc 0' da aten\iuneI1'lCUvintelor cad nep}1e.S1llta mare\ia 1u1 Dumnf:l ~al1 sa~ ~al~te eu . ace..a. iubil~e obicinllita Iul ci ~A 'a

    , ,~es~z. U UI'Ol' blseneIlol'; ~i nid IllaCar ~u adall e Ibls~l'l?/lorluJ DUl11n~

  • - 12 -

    lic it icaloan de aceia gice'in, ex~rd~l ~vargheliel: (~i,DurnlT~~ett.era cuv~nl~l:. ('l.Cl.t fho~~a;c0rdat'leiea ,aceasta~nrudire? ?e ceo ,dar,a para: g!~:rxd jpea(iel ,ce va adus ~n aeeast~ mrudll e, alerga\, e'ailiA:~f'Spt'epl:ldagog? Dara n~lnumal nUll!ele ~e_ tRta, 'el $1 n!111~elefiulul este sufie180t d~ a arata blOefa~e. l"e:ajna.ttllislis.deaeeia!5e vanuml: cael va man-r'tl!J' pe P9POl'Ul seu de 'pacat~le lor" (Math. 1, 21)-ieata denumirea de Chrlstos lOseamna ungerea S1

    f)tIt~. " ' (elUlce s'a dat pe sine pentru pacatel( rto~trel((vers. 4). Veg( a~a dara, .ca. ~u a pt!rtat,vre uJ)serviciude sclav sall forsat, ~I ~lCl ca sa pre?H d,e ,Cineva ei singur s'~_ dal pe SlOe? a~a ca, can ~~l i:l:1.1dlP~ Toan gieend, ca pe fiul sell cel. unul naE dib 1.a:dattaUn penh'~ noI, ,sa I1U impu\lllezi. pelJ tr!t:i'a.cea.sta demuitatea tiulul, $i, niel, sa'\l tnchlpues~ (:eva omenesc. Cael de~i se gice ca tatal la dat, 11

    13

    se spune a.ce~sta pentm ca tu sa inteleg~ VI'url se1'-' viciu de scla v, ci m sa afti ca aceasta a fost ~;i pa-rerea tatalul, ceea .~e de alt.feHu si Pavel a aratat (licend: "dupa vointa 1m Dumne

  • - 14 ~ , Cb' i Sl Pavel 0 ~ . de alatea recompense. tar nsu. '

    ~eUtl(t''f~1e~~{~~:an~ eu drept cuvent: .gasl,Sl Dol en CI), f t rNi cu a tal .. ' :~ , ti .a a omori pe altll este.un . ap .. ' .. t< }~~i

  • - 16 -,"

    ~afunul facend fapta buna; intru uimic nu se va va--lama chestiuriea. Ce spur, nenorocitule ~i nemel'l1icu-le,?estevideana: viata prflsenta, in care am Clmos~ culpe DumriegeO, ,in c~re .filosofa~, asupra ,:,ieteI ,:ii-tore, in care a III devemt dm6mem mgt-:rJ, ~I dantmll1 eu puterile cele de RUS? Cal'e alta dovada~om mal Cal1ta, spre a ne fncredinta , despre parerea V?str3; cea vicleanaf?i corupta? Pentru ce Pavd a. nl!nnt corupt secolul present? A usat ~i el de (lblceml comun i cae'( si nol obiclnuim a dice: asta-dr am &Vl1t 0 ~h rea , criticand prin aceasta nu timpuJ, ,ci fapta ~i Im-prejurarea~ Tot asemeneal?i Pavel! c~iticand intentiu-nile celevic1ene se contorma OblCelU1111; arata tot-odata inse, ~a Christos ne-a mantuit de pacatele ,cele " d'inainte ~i rie-a asjgurat de viitorit1.CacI cand e1 \lice: "celce , ~'a dat pe sinf' pentru p ecatele n6stte" aCelct a: aratat ;eara cand adaoge: "pentru , casa rtesc6ta ' dintr'acest seeol viclean ", invedereaza siguranta pentru viitol'iO. Pe cand legeaa fost neru -linciosa chiar cah'a ' mia din acestea,charul a fost pl1terniccatra' amandoue. "Dupa vointa lUI ~umnedeu si,' tatal nostru", Fiindca densil ,(Galatenil) 'credeali ca nti ascuHa de Dumne\leO, datatorul leger, ,' dadl. pal'3"sind vechidl , testament VOl' i~tra in nou~ testament, si pentru aceasta se temau, VIne Pavel ~l ]i ' indl'epteaza aceasta. banuial~ ~ lor, cea mal grabnlca abatere. ~i cu tote acesteatalJl13] eon-

  • -=- '1S -trariulera demn rle:aeusal~e, adeM ,da~a dupa un tilnp mal indelungat soar fi abatuL Cel, ce eade, de la ant6iul atae, da, proba d~ eea ,mal mare sl~baelUne: Pentru aeeia iI ~1 acusa qICend: dara ce? mel llU all nevoe de timp insaletoriI vo~tri,. ei de Jaant6iul f tae, 'sunl in slare de a v6 nimid?, ~i car~ scuzao, 'Jett putea avea ?; e~cl dac~ in afacerl amtcale astfehilkde ' fapte sunt 0 cl'lm~(, ~~ demn ,d~ ?onqamnat este, c~l ce parasesee pe unul dmtrepnehl1l1 selcel mal prmcl-pall i?i mal folositorl, inte1egl de cata,pedeapsan~u pote fi vinovat eel ce se departeaza de Dumne~eu, care i1 ehiama la densuJ. Cand dec! apostolul(hce:

    me mil''' nu 0 spuneaceasta numaI ea sa-l ru~i~eze, ,ca du'pa atata dar, dupa iertarea pacatelol' ,~i dupa acea filantropie iperbolica ail dezer:tat spl:eJu-gul sdavieI, ci in acela91 limp ,ar~ta i?l ce fehil ,de idee avea despre den~iI,--mare~l blL1e. forf!1at~; cad daca i'ar fi credut pe dEm~il atat de slmpll ~l, lesne 'deamilsit, niet' ea s'ar fi mal mi~at. de f~ptul intall~

    ,plat. Dara fiindea v-am cl'equt dmh'e eel eura\{, q~-ce el si dintre cel castigaU eu multa truda, de aCela 'me ~ir' ceia ce deaitfeliil era de- ajuns de a-I re-ca9tiga ~ia.l ~'eaduceJa .~tarea di~ainte". Aceast

  • 20 - ' are censura pentru eel ce se ami\gese U~OI. Cei I . Nu. alaU!,ht cum . Oza, pe C'and sprijinea ('hivo-~: s,~g,er,. ce , urma a c:1dea, a mUl~it imediat, pentru '. ,,? ' ,atms de el, fapt ce nu apartinea servie.iuluY h~' Apol daett ca.iearea Sambeter si aUngerea de ~ " l~ot~ll c~ c~deala pi\ment. a adus" peDumnedeu r~l;a lata md~gnare, . c.a nieL m:1car de eea mal mi~& ~rtare nu a InVred~lelt.pecutez:1rol'iu, ore eel ce va~ ~~a do~~ele , celev l~fl'l~o:;;ate ~i nespuse, se va bu~ i~la de leI tare sau JustJficare? De sigur cif nu "'i ,aa::a ,tutUl'or 1'e1elor estc ehiar aceasta, ea nor ~u ;;'e

    ~, " bl::Jnam pentru fapteJe cele mid. De . aeeia ~'auin~ ro us e~)p. mal marl pecate, penh'u ca nu se ' aa cu. '

  • -. 22-

    ... ,... .... . . . eercetarea celor mal mic1.Cae'f v~llita~teu\lu.ne spre ' and cel ee desprp\uitse. Ta .. intocmal ea ~1 la eorp",e 1'1 putredire si in fine morte,. nele Jasaa .se, nasce ~ I~U 'iritele cind trffi:end ell tot a~a se llUta~glala:~ ~u s~p introduce cele mall!larl vedcre,ace e mlcl,. resesce ea postesee, de ~l nu. pecate. Cutare, \lIee,. g .~ ecat de. a nu posH ;;; U1) este vr'un lucru male ~au P . lta. inse laun a1tul ~ sanat~os eu c~edm.ta I C~\r~~:t~o ; , nicl . aceasta moment; facend pe IP?C:lt~ 'altul maniat aamenin\at nu e vr 0 gre~ala ma~e, u cea drea tadara nicl ace a se departa d~ c.re~~\apedeapsa ~Cl', Q.ice, a gre!?it,. sta nu este vr~ lll~ . ' .. dA 'ecate de. asemenea dill suparare ~l ~allle. MIl -c;r~ di introduse in .bi-natura a1' gasl cmeva pef~~eut .de ris inaintea' gin\ilo1"

    . ~ De aceea ne-am ac . . . . ~ serlC!. '. . ~ d 'J de schisme in bl senca. 1?i a Eb1'ellor~, f~c~n ~-~e tInn e departa de af?eq.amin-' Daea cel ee s au mc~reaa. s.din ele ceva cat de tele dumneq.eescl, sa~. a Im~C~re tate, nn s'ar fi n~~ .. mic, a1' .fitost p~,deps~tl dUP

    rfi &dut asupra biserlCl-cut mohma de fa\a ~lJ nu a Pavel' numesce cireumci-lor atata fu~tuna. Ve\h cUt; reI Acum insesunt mul~'t siunea desfiln\aye a evang . e ~ '1 di eu ludeil, si Sam-printre ::01. c~rIl post:sc ~ef'~:~i\?ii, eat'a nol i'abdam betele Ie \l.n Impre~m . a~ bine disintr'un mod mi~e-' en gonero'.ntate, sau m. A d 'muUe obiceiurl si de-lesc9i .ce q.ic de [udelil J:ncatraal nOf?tL'i; .ghidrl .1?i-ale gl?\Il.?1' se pa~ re~z paserilor, simbole f?i semn;:le preghlcm dupa s oru. '. acele hartiutl phne q.ilelor, ~aru.rile de la nascereia !ii1na::;cerea cop'iilor Ie, de tota ll!lpld~~~ea~~ pe ~:~f capulul lor, inva\andu~f compun Ime 1a d~pre rima ostenelele si duren-de la incepu.t e. a .. sup '. S1 unendu~f' ast-feliu' Ie spre ca~bgare~ vIrtute}, '1"p Dara .Iaca eelor-sublirania r~taClta a .n~rri~ U{i vafolosi. celor ('e-drcumci~l Chl'lstos, cu mml\va folosi spre mantuire-'1 atrag atatea re, .. e, eu ee- ..'

    - 23 -

    credinta lor? De i cireumclsmnea a fost data de DumnegeO, totuI fiind-ca prin evanghelie a fost. desfiin-tata ea nesevar~ita la timp, tote migloeele Ie intrebuinta Pavel spre a od;::sradaeina. Dara apol Pavelpune~ abUa interes in desfi,intarea . obieeiurilor Iudaiee, c..e se pazall fara vl"un folos, ~i nOl sa. nu desradaCimlrn obiceiuf'f de ale ginti]or ?, ~i care justificare 0 yom avea? De aceia asta,gI ,. interese]e nostre. chre~tinescl

    le faeem eu vuet ~i tulburare; invateceiI no~tl'i pliol de trufie au resturnat ordinea' ~i tOte au devenit pe dos. Cat de putin de j-ar adm,onesta cineva, il necin~ stesc pe mal mad! ]01', .fiindca nOl iI educam ret'l. 01'1 cat de nesuferitJ ar fi mal m~ril lor, ~i chiar de ar fi incarcatI de mil de rele, totu~I nid atunc~nu-r este perm is discipululul a fi insubordonat. Daea,Man-tuitorui vorbind de invatatoril Iudeilor . \lice, ca de vreme ce shul pe scaunul ]uI Moisi, e drept de a fi ascultatf de Invatecel, . de i avea-u faple viclene, pe care ordona de a nu Ie imitainvateceif, de ce iertare pot fi vrednieI cei c'e necinstesc ~i dispre\uiese pe' maL mari]' bisericeJ" cari1yietuiesc cublandete!?i dupa chaml!uI Dumnegeu? DecI daca nu e permis de a ne judeca. uniI pe aWl, cu atat mal mult pe invate-toriI no~tl'i.

    "Dara daca chiar ell;' saD inger din ceriD, v'ar predica alta evanghelie afara de ceea ce atJ priroit-o,1 anathema sa fie" (vel's 8).

    Privsee intelepciunea apostoluluJ. Ca sa nu ~lica cineva. ea pentrus!ava de!?iu'ta '~I sprijine propl'iiLe salecredintJ, seda anathemel ~ipe. sine tnsuI. ~i fiind ea iI SE;) refugiau dese-orI la demnitatea!?i au-toritatea ]uY Iacob ~i loan, deaceia a mencionat i 'pe Ingerl. Sa nu-mI sp'uI, gice" de Iacob~i de loan;

    ~hiar 'unul dintre capiteniile. Ingerilor din ceriu de ar eorupe pl'edica, anathema sa fie. El nuQ.ice shnpl u "din ceriu", fiind ca de alt-feUci ~i preotil se humiau

  • - 24 , -

    i'ngerI-: "Buzele 'preotului sa pazasca cunosdriJa :$igura Im, legea sa 0 caute,_ ~acf;el _~ste In-gerul' luI Dumne

  • '- 26

    cestea, ca~i cum ' ~r spime: nu cumva ore yorba 'mY . este cMrii, vol? nu eumva omeniI au a me judeca ? Cuventul meu este catra Dumnegeu ~i pentru res-po~sabilitatHe cele de acolo fac lotul; nu am ajuns ' la ataia ticalosie a falsifica dogmele,pe cand urmeda a ne 'justifica inaintea sHipanuluI a tote pentru ' to'te cele te predidlm. Ast,-feliu ca. in acela~I Wnp jus-tificandu-se ~i tot in acda~l timp i?l ridicandu-!'e con-tr::! lor, a seris acestea; Nu se euvine lnvateceilor de a judeea pe das('aJil lor; dar fiind ea s'a. restumat ()rdinea lucrurilor. gice, lj>i slap ca judecatorI al meI~ aflatI ea multa ,yorba catl'a YOI in justificarea m~ nu yuiu face; tohil nOl facelll pentru Dumnegeu, ~l lUI ne yom justifica asupra aeestor dogme. Cel ce voe-.sce' a ca~tiga favorea omeniJor, face multe fapte ba-

    nuite~i perverse, face us de In~alaciune ~i minciuna ca sa ca~tige favorea ~i Sa'!?l atraga buna voin\a a auditol'ilor; pe cand cel ce cauta favorea lUI Dum-

    ' negeu ' ~i ~e silesce a-I placea, are nevoe de 0 jude-tata ~impJa ~i curata, pentru ea Dumne~leu nu pote fi inf?elat. De uude decl reesa in 11l0dcert, ea lj>i nol; giee, nu din causa " ea iubim ' antaietatea, vescri-:-em acestea, cu dodnta de a avea slava dinpartea vostra, sau de a avea discipulI, caeI:' nu ne-am oeu" pat de a plaeea omenilor, ci lU1 'Dumtiegeu. Daea

    a~l . fi voit a placea omenilor, a~I ti fost inca printl'e ludel, a~.fi persecutat inca ' biserica lUI ' DumneQeu. Cel ce despretuesce natiunea , 'intrega, pe familial'I, a-'mid , ~i rude, ~i 'se lipsesce de atata slava, schim-bandu-Ie tole pentru persecutiun), du~manil, resb6e

    ~i atacurl gilnice, este invedel:at ea ~i aeestea pe ea re lediee acum,. nu le< dice eu dorinta de a avell slavCi ' 6menilor. Aceasla, 0 a spusel, fiind , ea urmc

    :. a ' po-vesti viata lul de mal 'nainte, cum ~i transfor marea -far-a de veste, ~i a ' arala ' eu probe evidente ,'ea cn ,adeverat. el s-aschimbat, pentruca sa:' nuere

    - 27 --,-

    d~,~a face aeeasta justificandu-se lor. De aceiaa s~

    la i ' 't Cl ctb a ad~~vel'at~IapostoIJ, caril eran compartasl' " a'~ e ,ace ea, VOID sa ~hc Ia primejdiI, de aceia din aui-10: e .m~epe vorba. Cand se adreseaza apostolilor ~e]a . ~,~neIllo~Jb' el pune pe fata ,eomparatiuneaaduce' m~J?C !a darea lUI, in priInejdiJ~i in fin~ dice ~ "Sel vlton aT lUI ChI'lstos sunt? (ca un 'b b ' )' " . . , ne ' un ;ror esc mal mult eu; in ostenele mal mult, 10 bat~H peste mesura, InYnchisor! mal mult In---m&Fff-de multe orI'( (II C'IHfr.-4--h-1 " ' ins:1" el- vorbesce de traiul lui deo~~laI "na(nt~d\~-a: -, V e fae i". ' . e, S1 lee. d' ' cun?scut, 1ratrIbr, ca evanghelia pre-

    ' . lcat~ ,d~ m1O~ ~u .este dupa OllI, Cae! nid nu a~ ~nmlt-o ~l n,lC} num-am Invatat de la om i I prm d~scopenrea lUI Iisu.5 Christos." '(Vel's' 1~ 12), Prrv:esce cum a~ea~ta 0 sustine cut6t:1 ti~ ~:~,ea"c:1 adJ,ca a . fost _ dlSClpul aJ lur Christos, ne ~D" vemnd vr un om, CI el prin sine lnsusr invredni-emdu-l a-1 descoperi intreagacunoscintA.' Si care do-Jad:1 a-~_ pute~ da, necredincio-,}i}or, c:1 .Dumnedeu 'ti-a .' e~_eopellt prm, sHl,e insu-'}J,-,?i nu prin , intermed"iul ~Ul , va, ac~le mlsterII negl~aite? , Viata me ,de mal

    , dna!nte, QlCe; c:1el nu m-a91 'fi schimbal iar:1veste, . aca nu a1' fi fost Dumnegeu care S:1-ml descopere.

  • -- 28 - ',

    el ce se inva\~ de Omenl, cand sunt violentl . ~i 'in: foea\l in chestiunile contrare;: au nevoe de tunp: ~l de multa arti'l, spre a se convlllge; dara a~esta , schl~l1-,bat fat'll de've,ste ~i toemaI pe cand f,una luI a~l~sese punctul ,culminant, invederaLcll sa iuvredOl,clt unel vedenil si invlitetmJ dumnedeescl" pentl'u Fa .astfe1ifl 'fara de ,veste 'sa Sb intol'c{ la mintea saI111~ tosi'l. Pentru aceia se vede forsat de a povest~ d,es:

    ' pre via\a sa de mal , 'nainte, ~al:a , de 1ll:a~tlll'i lllVOC .... iaptele , petree.ute , Cum fcll m amvred~,clt . unu~ " nils,. cut .fiul luI Dllmnedeu' a me chema prIll sme msu!?l ,din ceriorl, vol nu :sci\'l : ~i cum sll sc~\l,dacan'~\I fost fatll? daritcum ell am fost un persecutor apt'lg,

    "' .aeeasl.i 0 sci\I.Vestea ,;despre .asprimea me s~a,pro: pagat pan&:la voL de ~i di~~an\a dint1'e Pales,tma~l -Galatia este ma1'e;aiica de SIgUt' nu 8-ar fi ,unprll-sciat intr'atafa ' vestea "daca nu era din parte-mI un exces de nesuferit la t~tI. Deaceia ~i giee: "A-tl a-u

  • 30

    usa o\'e.care , nesciuta ~i necupL'insa de lllint~a ome~ " nea~ca, a aminat pfl.na allmclcherilarea. , ~l'care ar putea fi ore a~ea causa? Pote caHf?ceptat1 cu nerap-,dare de ,aau9-i in~eputu1 istorieI,~i de c.e nu a f()st -ehemaloaata eU celdoi-spre-Qece; de cfl.t ca sa nu me departez 'de ceea ce e mal urgent, JUDgiDd prea ~u)t

    YOl'ba~ rog dl'agost~a vo~stra de a n~ a1cepl~ ~a ~aa~ ,tlaV tollil de 1a mIne, Cl a cer,ceta!?l prm VOl l~~\-ve. ~i pe OUll1ne9-eu a1 ruga ca sa ve descopere. ~l noue n1-a 9-is~ineya, pe cfl.nd vorbeam ,cab'a,vOI despre transfoemarea luI, eel . (lin ce causa-' ore dm Saul, cum se ('hema loa numit Pavel? Dar,a dadi pote a.tt uitat, .-apoI cetldd in acea earte , yetI sci ~ote.ne .acuAm BO( vom contiilua in sirul cllviLlluluI, 81. avem de gand sl1 .aratam, .cum eara'~I Dimic ome-ae-si-nn a fast din cel~ ,pelrecute cu dEmsul, .ci loleau fost de I~ numn~Qeu, carelecu multa pronie a iconoqlisit tote cele ahnga-tore de deti~ml. ' ,,~i mea chematprin Chal'ul seo."; Dumnedeu, insa, 9-iceeapentl'u virtutea lUll-a chemat: "Vas ~l alegerer 'mT este mie" (Fapt. 915,),ea1'(\ .calra Anania 9-icea : , "Ca sa p6rte numele - meo. Inaintea gintilol' ~i " a )mparatilor, "adica, ca este .{JestoiLllC de a SEll'vi si a face hicrUl'l mal'I. ' . Aceasta sepune ca. causa a chemareI lUI. EI, il~S~, .peste tot loeul 9- ice c~ totul -datore!?ee charulul ~lfi,. lantropiei luI celet negraite, cum buna.ol'~ i~ "urma-toriul Joc unde dice: "Oanl am fost mllUlt, nil ca ,dora anl fost de~foinc, saii apt, ci "ca sa arate in . mine t6ta . indelunga rabdare, ca exemplu ce-lorce VOl' crede intrensul, "pre viata veclnica" ;(1 Timotheiu 1, 16), Al v~Q.ut ':lm.ilin\ii ipe1'bolica~ Pen-tru aceia dice ell am fost mllult, penh'u ca lllmenl ;sa nu se'desnidajduiasea, cacl e~ ~el mal reu ~in.tt'e .totI ,omeniI . si inca mam invredmclt de filantropla lUl.

    , ' .

    31-.-

    f\.ceasta 0 ~i decJara cand 9-ice: "ca In mine. sa a;. f'(lte t6ta IndeIun"ga rabdare;" ca exemplu celor pe vor crede tntrensul."

    "Ca sa descopere pefilll sea. in mine.u ~ Aiu~ rea, inse,Chl'islos .9-ice: ,,~im,enI ' m.: cun6scepe ,flu], fara I}umaI tatal, ~l mmenlnu cunosce pe tatal fara' numal fi'u] , ~icaruia va voi fiul sa-I ;des~Qpete Ii (Luca 10, ,22). Af vedulca si ' tata) des-c?pere- pe fiul" ~i fiul descopere pe tatal ? 'Tot ast-felIU

    ~.1 eu ' slava : , ~l fiul slavesce pe tataJ, ~i tatal slelvesce ;pe fiul: "Sl,avesce~m~ ' , pe rpine;precum ' ~i en

    -te~amslavlt pe tme (loan 17, 1.4.)."Casade~~ .copere . pe fiul sea. tn mine. '/ ' Dara de ce Ol'e nu .a Qis: sa deseopere pe fiuJ StlU mie, c( "in mine"?

    ,~entm ca s;) ,a1'a te, eel DU uumal prin cuvinte a audit .cele ale ,cl'edlOteY, ci eel s-a i. umplut de Duchulsfl.nt descope1'lrea I-a luminat spiritul, eara pe Christos 'i avea,in el,;orbind. "Pentru a-lpredica pe el prine tregmt'f..- '. Nu numal faptul cel a crezut, ci si acela Ca a fost d~semnat de, ap~stol al g~ntilor, a provenil de la Dumne~eu. Astfebu mIs-a desc$perit, dice pentru c~ nu DumaI ~a-l vM, ci !?i aHora sa-l arat: El nu ~ICe, ~ltol'aJ i~ m,?d sim~lu, c~"ca s~-l predic pe el p~Intre &,Intl D~ ~lcl ,deJa" el incepeexordul a-pologleI lul,lH fata dlselpuhlor. Nu em necesar de a l'redica ~i .Judeilor ~i gintilorin aceJa~l feliu. "Nu m-am hplt de carne !?i sange./t Aicl face alusi~ une la :'lpostoll, numindu-l dupel natura lucl'Urilor. DarA ;dacfl. pote se 9ice ~i despre totl 6meniI, nid nol nu :contl'ariem. ~,NicI ca m-am suit la Ierusalim, ca-,tr;l apost

  • - ' 32 '-

    fiprafata,s-ar pare a ca sunt pline de 0 mare emfasA, ,; ~j departate eu totul de inteh~pejunea apostolica, A vota cine-.va. pentru sine insu~I l?i a ou Ina nieI lin ~ompanion Ia pai'erea lUI, ' pare a fi !ipsa de .. minte: "Am veQut gice om ce se crede pe sine de

    ' lnte1ept, InsemaI , mult~ speranta are de cat .el eel nebtin," (proverbe 26, 12), l?i aiurea: "Val!' de eel tntel~pt[ In ochil lor~i Inv~tatl jn p~rerea lor," (Isaia .5, . 21), ~i eara~r: "Nu ve facetI Inte-leptl lnai-ntea v6stra,U Deer nu cine-va, ('are aau-git atatea de Ia altH, ~i pe care insul?I Ie-a recoman-dat altora, ar fi putut sa cada in asemenea gre~all1; aeeasta nll "numar Pavel, dara ' niel eel mal de pe urma

    I ofn nu at' fi putut'o face, Dara, dupa cum am spus, aeeas-ta Q-.icere IuaM ~iexaminatijla~a pe deasupl'a,.ar putea , cine-va dinlre augitorl sa se revo'lteze, eu drept cu-

    . vent; daea il1io'tl vom adaoga ~i causa pentru care e1 a prommtat'o, de sigur ca tot! VOl' aplauda l?i.,ad-mira pe apostol. Aceasta 0 yom tace deel acurn, Nu trebuie a examina cuvintele numal la supra-fata, . fiind-eA atune! VOl' l'esltlta muUe inconveni-ente; . dara nicl de a Ie tortura nu e bine, ci iucrul eel mal prudent ,este de a fi cu atentiune Ia cugetul scriitorulul, Chiar in conversatiunile nostre daea nu vomavea in vedere aceasta norma, ~i de nu yom examina intentiunea V'orbitoruIul, yom suferi muUe ne-mulhJmirI, si tote se VOl' resturna, Si de ce sa VOl'-bim'de euvinte, cand chiar In fapte 'daea nu paie~ce eineva aceasta regula, tote so VOl' intorce pe dos? A,l?a buna-ora doctorul taie I?i despade unul din 08e, dara ar.easta 0 fac de ~ulte-orl~i talhariI. ApoI cala .prostie nu ar fi, daca nu am pulea distinge talhariul de doctor? 9i eara~I: ueiga!?il !?i martmil patimese ~ce-'leal?l dUl'erl, fiind schingiuitJ in ' limpul cat se cel'--ceteaza erima; dara este mare distanta lntre nnil ~i

    -:- 33 -a1til. Daca, decl, I1U ,;om a'.. . p~teaprieepe asemenea ,.1', ~I ~ee~sta l'egula" nuvom lhe; pe Samuil si Fenees Jl'urJ:.;1 }om eonSldem pe deomol'itol'iu de ;~o ir daea' e, ~eJoa~J, ear~ 'pe Abl'aam la supraIata si p, " ' ~hc.: vom exalDloa lucrurile luitorilor, A~a' d~~'~ :~ne:,ve~ In ve?e~e ~i scopul tap~ Pavel, eu ca'l'e a scris ace~~~o,a~'l ~l dlt'llentiunea lUI lur, si care eFa In ' , .

  • - 34

    ~ 'ir luTca apostolil au , fost fiilld-ca, spuneau, du~~an 't de'nsul la apostolat: dara chematl m~I 'namte ~,ea, densif, ' negre~it ea ' ce! daca trebUla a, eOll~UnlC~. c~ 'J-ar' fi oL'donat a f-.tce 9

    1 ce 'j-a deseopel'lt lUI pre Ie 't. el ore la Iel'U'lalim? . 0 ,x e? N u sa SUI "I'd . ,

    . aceasta. a1 0, C " _ in zallar, el Sl fo OSIIl 11-::;.e Ba da, s'a sUlt, ,!?l ~~ea '~d anutne? AtuneI eand In . CU eeva de 1a den~Il, Ca I 'nat'ote ar'alase mull zeJ, A t ' h' care rna, , Ol'asul n lOe lea, 'd' d'nC'I'osI tocrnaI

  • 36 -

    sa provina de .aiel vr'o valdal11are pr~dic~:1-~~t~~~'

    . ' " .. ' lepa atul'a Sl . '- . mea dese-orI pe sme 'd . a dintre apostoli dintre pacatosl,cel e pe urrn, . " . si nevrednic 'de asemenea. nun:,lre ; at ~~~I~std~ tOte cine Ie dicea? EI cal'P, a 111

    11l?Clt ~l' c

    nta eel ce-. ., ' denota marea Ul uml I ,

    eat lotI,. ,:ela, ~~ bUll in sine, insa vorbesce, nl ~u- . n~ .cm10see m; ,un 'tenumi in~elept. mcI 111- nnhn\a. de~pre sm~: ~e po and eel ce vorhesce ast-tr'un cas msa mmltt, p~ c 1 " -t 'u adev~rat ca-fell'u, dupa atatea cunum, age a eiS e t . re scie a se modera. , - . D ' se"

    . -- 1 tors dIce In ama ,. . Si earasr m-am n . ". ' .. , 1 ~?' racl

    " ~ . "u I plaoUlle a

  • 38 -

    marl-!. "Pe a1t apostol On _am v e

  • -' 40 -, "

    .. . S' 1a ia6. pe Dumne

  • - 42 -

    ee voiesce sa spuna el pl'incuvinlele: "In deosebi" r -de ~i de all-feliu eel ce se oCllpa a corecta Cl'e'-din V comunp, nu 0 tace acea:5ta in deosebi, ci in pu-blie? Pavel jnse nu face a~a; el nu avea nevoe de ~ invata ceva satl a corecta, ci voia a resturna pre-tf'xtul celol' ee se incer('atia amagLDecl fiind-ca toti s'ar fi scandalizat in Ierusalim, dara ai' fieon-tnivenil cineva legel, sau ar fi impedicat circumci-siunea, ceia ce i;?i qice Iacobcatra Pavel: " Vezl frate eate miriade sunt dintre ludenit earil au ere-

  • - 44-

    f6t'te lnsemnata de alt-feliU. A doua deosebit'e este. ca apostolii faceall aceasta in Iudeea, un de ~i Jegea ,mosaidl stapanea, pe cand fl'a~i1 eel mincino~l peste tot 10eul, de Vl'eme (~e iril'iurise asupea tutueor Gala-tenilor. De aic'i se vede Cll certitlJdine, ea ceia ce 11 fAeeau nu era spre edificarea, ci pentru distl'uge.-rea lor mo)'ala. Alt-feliu se pet'milea de apostol~, ~i ,in aU mod lncratl fl'a\i1 eei mineino!?!. "CariI soan

    .furi~at spre a spiona libertatea nostre, 'pe ca-rea 0 avem in Christos lisus" (Ver3 4,), Vezl >cum prin denumil'ea de spionl a d:ll pe fa\a lupta aceloI'a? Cad spionil nu intl'a pentru all-ceva, de ~at ea informandu-~e de tele a Ie eontral'ilor Sa'Sl prepare u~Ul'in\a in a-I. jefui,!?i a-i nimici, intocm~l ,{lupa cum faeeau atune} fra\ilee1 mineino~l, ee voiatl a-I baga sub jugu\ robieL A~a ea ~i de aiel se inve-.dereaza ea alta era inten~iunea apostolilo r !?i alta a .aceIol'tl'a\1 mincino~l, eu totul eontl'al'u eelel dintel. -Aceia de sigut' permiteau, ca ast-feliu eate putin sa'l seola de sub robie, pe eand eel din Ut'lna pre-parau ast-feJill luct'mile ea mal mull sa-l supuna ro-hieI. PentL'u aceia ~i spionau eu exadilale ~i se in-tel'eslltl cadI anume SUllt cet necil'culTIci:,?l, dupa cum i Pavel invederand aceasta, (licea; lIs-au furi:;;at ca sa iscodeasca libertatea nostre" J aratand cu .a.ceasta nn Dumal Dumele lor, ci si modulintrarel lor pe ful'i. cum :,?i viclenia/lor.'

    "Carora nu ne-am plecat cu supllnere nid un moment" (vers. 5). pl'ivesee noble\a :,?i emfasa vorbel. El nu(lice "cucuventul" ei "cusupunere" dlcl i11selatoriI Dn faeeau aceasta ea sa lnvete' eeVil fo}ositol'iu, ei ea sa supuna ~i sa robeasea, De aeei!J :~i (lice, Apostoliloe ne-amplecat, eara acestora. ('atu~ -de pU\iD. "Pentru ca adeverul evangheliel s;

    - 45 -

    remana Intre vol ll (ve:' eeia ce anticipat arn d' b. 5), pentru ca ast-feliu dl

    /].' Cele " h( _ ,~s, sa u adevel'im prin fapte

    _ '-' . " vee 1 autre t' , nou"" (II C ' . ell,;31 tote s au facut (l ol'lOth 5 17) 'D ,.' ChristoC' i"" t . " ,~l" ,e este cmeva in,

    .::J, lap ura nouaeste" 'P , C'.i$I Chl'istos nU~1 i" I .. ' ~l ,",e eel elreUll1~ A

    ~ va 10 OSI cu mnllc" (G I t 5 eeSl adever sciindu-lnol d'" a a. ,2)~

    moment. Darf\. mnd ca f. 'l~e, n? ne,-aI~l pl~eat nieI un in fata ,atitudinea celor-l~:it~ eel .TlrCI~Of?! 'r vpuneau, apostoltI poruncese a _ ,apo:, 0 I l (llc~au: cum (.:ita .intelepciune desle:ev paZI teeasta? pl'lvesce eu t~lesee adevtll'ata ca~F':l( g: ~ees ~?ntr~st.,_ EI nu nu--faCei1l1 aceasta din icodom~ adecaapo:stolll conced:1nd. cas S'HI' fi faeut un re v e" p,~ntru ea in asemenea eeSal" ea eeI eeurma vU audl}O~ ll~r. E!'(~ absolut ne-no"ca causa ieonomielu a se 0 OSl de aIel, sa nu cu--rat aceasta, totul s~ar' l~~tr~.~ta $aca s'ar ~ invede-eel ce realisa aeeasta " lml~l,. en~1'U aee13 Dumai deverata causa flU ~ i ~cOl~ol.me trebma sa cunosea a--(je, aiel. ~i r ent.ru ean~l1ar ,~eI e~ f Ul'ma~l a se, folosi VOitl folosi de un pxem i e al' sa. ,ac c~la ee ~lIC, me ne preoeupa InsllsI' f ,P Y luat dnar dm materia ee d:cumcisiun~a, tlrinal~~le~t~~r~;el'd carele a de~fiin~at Tlmolheiu mal 'nte',v 1 . , mI e. a~cal IlldeIlol' pe ~l:im!s. A 'tacut flce;~la .a

    c clrCll~tls,:,?1 dUl?a ,aceia I,-a

    dltorY, ~i ast-feliu a in a .sa e ?111~ prlm,lt de au-une, pentru ea sa desfi~r~t lOtr.e deD~,II, eu clrl'umcisi-deverata causa num ~ lli\eze elrcumcIslUne~L Danl a-' pe cand discipulilo/~l~ t cunosc,ea .i, cu Timolheiu,. daea ar fi CUDoscut i~ a Ida spu,s mmIc; pentm ca sa desfiinteze cireum~i~lln e a~e~a I-a circumeis, ea l:-ar fi putut sufen ca sea, ehlar de la inceput nn intregul folos s'a.l' fi ,a, V,orbeasdi de aeeasta, si decI 1' . mmlclt pe "d " or Ii-a folosit forte muU C' ,can acum l~nOl:anta

    legeI mosaice, si deer " . regendul de pazltol'lu al cela ee el facea era inarmo ' . me,

  • 46

    , 'cu legea, l'(I"il primit eu multa buna vointa , ab'i.t pe 'e], cat ~i invaV~tura lul, Dupa aceia apot cate P'ltin iiind jnvatatf, it s'ail depa ' tat de obieeiul'ik vechf, 'fapt cenu soar fi p\'ltnl reaIisa daea a1' fi sciut de Ia 'ineeput. Daea if de hi. inceput at: fi seiu\' de aceasta, 1-ar fi respins, respingendu-l nu ar fi augitInva\ell1l'a lUI, ~i neau(lindu-I ar fi remas in retacit'ea ,cea dina-,inte;

  • -48 -

    eadea in eeia-l-alta extr.emitate.-'-Daca deer aceia au, laudat pl"edka tl'l, ~i totll~l if permiteall Cil'cllmcisiu:' neaapOi atunc! if se lllptau Intl"e . den~if. A~a dariL car~ p6le fi deslegarea acestel chestillnl? Ar fi riti-' tut (lice, ea taceau aceasta din cont'esie catra IudeI ; lnsespunend a~a ceva s'ar fi clatinat intreagd. leme-lie a iconomieI. ~i tocmalpentru aceia nl1 spune ni-' mic, ci lasa lllCI'ul in nedumeril'e ~i indoiala, adao-' gend: "Ear~ des pre eel p~rt,1tI ca mal marL.. nu me intel'esaz~", ca ~i cum ar fi 9:is : nu aeus pe nimenl !'}i nid ca hulesc pe acel san\I; sciu il bi-ne ce au tacut, cad VOl' dasamil luI Dumnede"ll. Lu-erul eel illteresant pentrumine esb), ca predica me ncall combalut'o, nieI n'an corejat'o ~i nicI ca all a-daogat ceva, ci au ~i Ii:\udat'o ~i au consimtit, pen-tru eal"eam martmI pe Tit ~i Bamaba. Apol adauge : "Dec! ve

  • - 50 -

    pune alaturea cuventul circumcifiiune, ca in pas3g;ul. Ul'matoriu: "Circumcisiunea folosescc, daca In-deplinescl legea; eara daca at fost c~lcatoriu de lege, circumcisiunea ta s'a facut necit'cum-. . ... ". . . . .. .' ClslUne (Romani 2, 25), ~i eara~l: "mel clrcumCl'

    siunea pote ceva. nic] necircumcisiunea" (Galal. 5, 6). Cand lnse prin aeest eu vent numesce pe .ludeI ~i nu faptnl in sine, atune} pune in fa~a nu cirelllu-d~iunea, ci gin\ile, eaantithesa. Gintile se disting de ludel, pl'ecum ~i circumcisiunea de necit'cumcisiune, dupa eum \lice~i mal sus: "Cel ce alucrat in Pe tru spre apostolatul circumcisiunel, a lucrat ;;i in mine la gipt1" , ~i air,} eara~l, ca: "nol la gintl, eara ilia circumcisiune"; a~a caprin aeest cu-vent nu Sfl in~elege faptulln sine, d popol'ul ludeu, spre deosebire de gint!. "Numal ca sa ne aducem aminte de cel saracI, ceia ce neam ;;i sHit a face" (vel's, 10), Ce este lOSe ceia ce qiee el aiel?

    . In lucru1 predicel, glee, am impar\it lumea; eu 1a gin\l, eara aceia la. ludel, dupa pal'el'ea luiDum~ ne\leu; jnse pentru ingL'ijil'ea saraeilor celor dintre ' ~lldeJ\ eli prin mine am strins de pre la al\i1 rentrll deosil. Dar cine sunt ace) saracl? Mult\ dintre Iudeil din 'Palestina, caril cre~use, el'au persecuta\l ~i alun ga\l;rapindu-li-se tote averile 101', dupa cum 0 iove-ilereaza prin epistola catra Ebrel, ~kend: "C() cl je fuirecl. averilor vostre at! primito cu bucurie" (Ebr. 10, 34); de asemcnea serie 5i Thesalonicenilor, proclamand barba\ia 101': "Cac} ~i vol ati imitat bisericele lUI Dumne(.'ea mal crud& dintre tote . t~a .~atlUnea . Ebr~ICa e ;; Icend, ea parend u-li se . ]61' de a da - ~'\. ,~! .

  • 52 -'

    't'redinlfi. Carid bona-6ra au ,fosl intl'eba\l aposlolil de "catrathL'~Sto8, el apucand inainle pe ceilalli res-:punde,.? ""Tn ,,'eSC1 Christos, fiul lUI DLm~eQ.eu :celul vi?" (Math, 16-, :10. 22), cand is-au incredin-tal !?icbeilejmpara\it'l cermitor. De asemenea :,?1 in m\lQte se, vedesingur vorbind, ~i cand conversa Mao-tuiloriul 4~spre crucel?i despi'e mC)l'tea luI, pecand

    ,to\I cei-l~al~l .taceafi, el 5, perl11lteaulll ,Iel'us,a-t

    ~ " lin -ea nu e b' ,~ sa.-l jndepal'tpze de Ia Ie V ra, me .ca fa:aves-tlOchla nu mal obse1'va ~ ,ge., e~llnd~ mse, III A"n-. .,\ ' ,u aceasta CI tl' ~ . d ~' 'H~ 1111,1 oeul credinciosilo1' d' ',' , ..

  • - 54-" , ia cu multa asprime, tra-

    Unil dinlre ]udel.~ ,P~n\1 ~ ace , -~l Cll cala eX3chlate 1) tt u 51 llll'hlpuesce" ' t 1 t " c 'a:. teaza pe . e ', " d ' lntelege celor in ,f' ep\J,

  • - 56 -, " ,' , ' s una? Voesee de sigur ea

    , Dat'a ce ' voesce el sa dP, : I - C'~"I d'lCa . ar' fi fi ba . til. oJana Ul. " Iv t , sa faca, a nu 1 nUl t I ar fi mllslrat cel dm-

    9is I'M fact d~ pazescI ,le8:::;~~il' contra dascalul.ul ~or, tre Illdel;pe!lt,ll ~a'l a 10 .:a -tocmal din causa dISClPU-dara acumcand e. ac? d' cu clceasta face a fi lilor s~l., ~celol' ,dIntr~ ~l.O\Ii n~c'numaI cu aceas~a, ; ci bine prlmlt cuveo~u u, ~ dresaza tuturot', Cl ou-si , cu aceia ea dOJana nu 0 ad' ludeu~ fiind ' tra-, . D ea tu Ice ' mal apostoluluI. " . ~ , , I ' d' '1" .lec" ca nu . ', h "\ nu ea u el ,au C\, leseI ea et mel, ~l . '\ "t tl pe dascalul vos-

    . '. ' . d d eptu . Iml a ' mal cat n~ Qlcee-a ~ fiind lraiesce ca ~i gi~tile. tr'll, cac! laU\, el, Iude,: 'tru ca n'ar fi pritlllt sfa-IDal'a nu 0 (l.iee aceas a,. pen I drt pe fata parel'ea !-ul lUI, ci sub fort'I!a do~~ne~, ~l d~ca ar fi' dis: pen luI Petru pentru gWY'd9\eal f~dei ca sa lraiasca ca tL'u ce forsezl pe cel 10 r~e torte' violent; acum ins~ Iudeil) ? ... cuve?,tnl ar.~ .. fo~lhor dintre IudeI, ci inpo-el nu sta m~ob lVa .d~~Cl;\UCU cbipul acesta corecteaz~, triva ' eelor dmt.re gm" ' . d " ' unt prea , aspre 81 pe cel dint~I. Do)a?ele can :-u~~ ~ine primite, Dara gl'ele, atuncI mal .eu sama ,. fi ' utut nimen{ sA acuse , apoI oieI dintre gm\l .nu ar tl'~ IudeI. In fine, intre-pe Pavel, carele vorbl Ice,

    .. - ~ - ce s'at parea. Romam 01, '

    - 51. -,-

    "Aeum inse plee la Ierusalim, spre asen!i pe; santI" (Rom. 15, 25-26); de cat ' nu voiesce elpl'iri: aceasta sa Ii spuna pentru ce anume seducea l:a Ie-rusaHm, ciavea inlentiuneaca sa Ii descepte ze)ul 11.:)(', penh'u eleimosina. Pentl'U ca ' daca ar fi voit s:1 Ii spuna causa, . el'a de ajllnssa 9id1: m~ duc Ia Iel'U-salim, ca sa !3ervesc pe santI, luse el, pl'ivesce, ce a:.]aoge: "Catf Macedonia ~i Aehaia au bine-voit a face contributiune peni.ru saraciI santilor din lerusalim. Ao bine-voit if)}i Ii surit datorI"~ ~i eal'a~f: "Cael daea gi0tile s'au Imparta~it de eele spiritualeale lor, sunt datore . a liservi lor ~i In eele eorporale". flrivesce, cum ~i aiel lini~t(lsce gandi.lrile ludeilol', conslruind frasa inte'un inod af.at de intelept. '" No I, gice, din fire ludel, eara nu peeat01?l", Privesce, , Cll ('ata autodtate vorbesee, Dara cine sunt Me" Iudeil .. din fire"? Nu pl'oselitil, ei cel c\'esl~utI in lege din ft'ageda - co-pil

  • - 58 ~ 1 6re Christos a fost serv

    neam aflat pecato~, . t 1n el dice ou are pu-al pecatulul 7" Da~a credID "~sar e~ritsl . ~ oe oeupa tere de a indrp.pta, C1 esle nee pa-il:sit'legea pentnl de lege, atunel no~ ce.1 ce amci s~ntem condemna\l, Christo~ !?i nu ne Justlfic:~i in el, pentru eare para-vom gasi causa c~n~ge~~\ll ecredinta. Ai vequt ;a\ ?e sind \egea, a~ a et . r .. i c.u ('ata putere s a up-departe a iu\1~b el vo~ bel .. 2 - ara:~i legea, ?m par!,--tat? Dadl, .q.lce,.nu tI~bUee dJ care vom fi ludeca\I. sit-o peutru Chns\os tm~ 'Jul Petru si-l mangiH, pe Dara de ee ~pul aces e~ t ca toli eel-lallI? Nu dmd el Ie cunosee mal exac ea nu 'trebuie a judeca 0, re lUI ]a aratat. DumoeQE:-1tl" . vOl'bind eatra lude) . . s? Nu e 01 e, ., a pe eel nenrcume1 _ ~ 'a irnpolrivit cn curaJ 111. -asupra acestor luerurl,::' t " ., din lerusalim ord1l1e

    t ? Nil el a Inms d' a ceasta ehes lOne. . . \a? Dara Pavel nu , Ice -deslusile in aceasl a pnvm P 'trn' se parea flumal dt cestea ca sa corectt'Z~ ~~ r:;lil;te inse el cl'itica p~ vOl"ba era adresala IUl, d'. I nu catra Ga'alenf, c~ dl' ;;clpll.lf Si aceslea Ie ,tt e. e _ bo'I" "a si den5if. Cact

    . '. f' ~ de aCeH\Sl (I. '-'

  • - . ,60 -

    sa just,ifidirel:nostI'e,-pe. acesta '1 declar .. l de eau.sa peealuluI',dupa eum (Jice !'}iPilvel: "Deel Chl'istos este sel'vitdl'pecatuluI"? ApoI fiiod-ca a inlills yorba pi'tna la absl1I'dilale, ' nie} di a mal fo;;;t hevoe pe urma de eontl'agie8re, d s a mul~emit Duma} I'U ne garea: "Sa nufie". Fa~a de ideile ililperlinente

    ~inel'U~iria~e oid di e nevoe macal' d '~ a respunde co vorbe, ci ajunge nurnalde a tagaduL Cael da~ ea zidese 'eara;:;I ceia ee aIl1 daramat, !::ingul' me al'at deea1catoriu al lege!" (Ver:5. 18). Pri-vesce in~elepciuhea luT Pavel! Aceia voi:\u a arata eil cel ee nu pl:\z\~see legea, este ei't!catoriu; el inse a ihtol'scuventtil ell totu1 din eontl'a, pl'oband ca eel ce pazesce Jegea esle calcatoriu, ~i nu numClI al credintel cichiat' ~i al legel. 1/ Daea zidese eara;;l ceia ee am da.ra.mat", arleca hlgea. Ceia 'ce giee,

    a .~a ,~i este; , Legea a contenit; eara aceasta am mar-turisil'q pl'in faptul ca am parasit'u, ~i neaml'efu'-giat , la mantuirea pl'in eredinta. Dara decl ne eertam aCUnl spre a slabili Jegea, cbiarel '(lege!) nefacern c:\l-cillol'!; pentru ea ne cet'Li'tm de a Fnea aceia ce Dum-negetladesfiintat. Apol arata ~i nlodul cum s'a des-fiintaL ,;CaeI eu ' prin l~ge am mUl'it legel", '(vel'~. 19). Acest pasaj al'e un indoit aspect. Sau ca vOJ'besce aiel de , legea CharuluI, pentt'u ca obicinu-esce ~i aceasta a 0 numi lege, eum buna-ora: "Cael legeC\ spirituluI vietiim-adiberat. .. etc. t< (Rom. 8" 2), s~u ca ' vot'besce de legea veche; aratand ea prin Inse~l aceasla Jegea 'mlirit lege!, adicaca chiaro aceasla lege ma POVi\tuit de a nu-Y mal da nid 0 aten\inne, ~i dara I-a~I da . atentiune, a~Ica1ca:-o Cum!?i in ee lilOQ? Moisi \lice: "Pro[et va ridiea voepomn111 ' Dumneeu' dintre fratiI vO$tri, 'ea

    ~i mine; 'pe acel'a S" J J" b' .1 Q' ascu tat! (0 VOl' tnu de Chl'isto~' . . ' eut. ,J8 15) d ' I , ::; , as:! eft eel ce '.

    , ensu, conlravin lege,: Mal . t ,nu ase~l~a de mod , vOl'bele ; prin 1 , pu em lOt:h.>ge ~I In alt deve' I " fge ammunt 'J /I

    " I, egea porlJncesce . d . . ' eget . In ~I-in ea, earn pe eel c~ JHla lll, epll~1 t6te cele sel'ise cum ~}melll nu a impJinit ~!tUl.ta 1 pedepses

  • 60) -- . '-l .

    M.am rcstigr..it impreunl1 eu Chri~tosll 'n~ac:u:" 'a cand dice: "vlez , . " lllsiune 1a botez.' eald< a b tez ' prio care Olse mOI-Da a in\elege vJa\a . up 0 , lifidl tote madula~'ele, Ch ., tos': adeca nirnic nu fac

    Viaza in mme ,rIS \' e voescP, Dupa Cllm " I ' 'are Chnslos nu a din ace ba pe c, linte1egq mortea eomun "

    P. l'in ('uYentul mOl'te e nluf l'u" si viat", 0 intelege ca t d P"' ate as - e I -.' d' 'luI d mOL' ea e eve " 'b'l 'n alt 1110 a VH\ seapal'e de peta~e. Nu,: ~~~I\ I:n 1 e'eatu1. Precum DumoegeU, de cat nU~l~al ,'or or

  • - 64 --

    ~ ~ '_ dat e densul" nu ,numal p~~1-ul se. u fiu, cda, tPI" (R 8 32) si eal'a~l 10

    - ' entru to , om., " h'u line, CI "p . l' 'g .... teasea lui popor a-

    d- ca 'sa-s prc ~ , . ? ',It loc Id:" ' "e e1 dil:e aiel. 4) 0 ." ce f'ste cela c, -:1es 41 (Tit. 2. 1 . ,e:1 nature{ omenesl:l, cum ~l In.-Pl'il:epeod descur~Jal:3 lUi Cbristos, fIe te anume 1-,\ grijirea nepov~slJta .' . ' fiind aprins de dOl'll1 d~ scapat ~i ce 11-a d~~'Ul~, .;1 cede alt-feliu facea tl ~1 e\,vorbesce a~l,~e'~~' _ce~l' ~ , . de multe 01'1 pe Oum-profe~il, cad!?l 11 ~l, "llb~!?~au , Dumne

  • - 66 -

    de la omenI, ... i nieT pdo omen], ~i nie} ell a avut Devoe de invaVHura apostolilor; aiel lOSe dandu-se pe si~w de daseal demn de credinta , vorbesee cu mal multa indrasnealai face comparatiune intre credin~ til ~i lege. La inceputul epistolel el 9i ('e: "Me mir ca a~a de curand ve abatep", eara aiel (,lice : ,,0 Galatenl fara de minte". lJe sigur ca ~ral11ult indignat contra lor, fEnd-ta dupa ce s'a ju'sLifieat a, supra atitudinel sale, indignarea lu1 aisbuenit eu to ta puterea i cu dovada eeruta. Daea '[ nu mese( lipsi\i de . minte, sa uu le mir), cael nu fae~ a.ceasta .. ca c~\lcatoriu al legeI i al lui Chr:stos, care ordon~ de a nu gice fralelul "nebune", ci mal ales inea : ea apl'ig pazitoriu al aee;;tel ordinatiun}' Nu se Qiee -numa!: eel ee numesce pe fmtele seCt nebun, ci eel ce "fara causa" '1 numesce a~a. Daraore, care din il ar fi merHat mal dupa dreptat.e aeeasla denumil'e, de cat eel ee in urma alator irnprejurarl, ea i cum ui-mie nu s'ar fi petrecut, s-au dedalfaptE'lor de mal 'oainle? Daca, ded, numesd pe Pavel din aceasta causa insultatol'iU. apoI i pe Petru '1 vel numiomo~ ritoriul lUI Anania i al Sapfh'el. Dect daea a giee asemenea vOl'be esle 0 nebunie, eu atat mal mult.in casul de fata , Tu iosa judeea, ca el DU useaza de la ineeput de aeeasta asprime, ei dupa dojaneJe ce Ie-a datI a~a ca iiprimiaj'l acum eerta['ea nu de 1a den~ sul direct, ci de 1a il1se1 probele culpabilita\el lor. Cae} numaI dupa ee a aratat cum il indepalteaz~ credinta. eara mortea . lUI Cht'islos 0 con:;ideraii d( priso~,' a(lauge ~i cerlarea lor. i inca nu dupa ca mel'itau. cact erall vl'ednicl de cuvinte. inca ~i ma aspre. Privesce acum cum din capu1 loculul e1 Sl damo1esce, de i atacasH. N u gice : cine v-a amugit sau cine a abusat de vol? sall cine v-a inaucit e;: "cine v-a [ermecat?" ceia ce inseamml 0 ac

    - 67-

    'lnonestare Qemna de laud A .

    ,c,e iT faceaCt nJa-1 'n"I'nt e. ceadst? .probeaza ca ceh\ . n e era vl'e OJ d ' 'd' 'I'.a ea faptul .;;"v- t ' c e mVl lat, da-~Cl erSI aCUlI~a era b - t' d' .c~ mugf-'a infl'icosat pf:'ntr~ ~ .. . " ,an ~ll'~a !avoluJul: aIei de invidie, cum ~i' erICH ~\ 01. Can~, aUg.l -clean, ceia ce illsamna' ae~n evang e Ie de OChlU vi-ca ;'azele oplice ale 'h'lla~l lucru, sa nu creg.I cum pe eel ce privesc Nu oc ,lor su.nt a?ele ce vatama jeI Christos ast-fe'J" pote fi r.eu . o~hlUl in sine, ci a-lor este de a ved III ]numes,cle l.nvldla. Actiunea ochi-

    . . ea lH'.rurI e asa CHID st vedea eeva cu invidie .' " , . . un ;. mse a untl'ica corupta. Fiind: ~l ov~ne dmtr ,0 1O.tentlUl1e la-rilul n.os tI'U forma luc~U1.S~:,n v~d~l~ ~Hfi.t ~nt.ra 1.0 spi-1e mal multe casurI inv'd' >.,' m c.a ]n ce-hogatieI, ~i fiind ea bo~atfaS~e Z~~d!le~ce dl~" eaus~ trupescJ, deasemenea s1 ',t .... eu?c II ce~tI ('~usa a nurnit ochit1 vi~le~ ap~n~lle!d~p~oI dlD aC!'lasta ~~.~' dci 1>le ac~la ('e prives~e ~~~n~~v~~it: n~ . ~~~;~~l: .ll:ell e: "cwe v-a fermecat?(( . t' . fac ' , t ., ara a ea il 0 _ acea~ a, nu ca cum s'ar inD' .. .

    ze lip~udle (defectele) ee] orl]l c~ s~ c~mpl~cte- . autoritalea fiinteI s . e p aveau, Cl elUnhod InCa diei e nu de a . uP' ~me. en~rl1 ca actiunea invi-sustrage ceva din c~~~ :~ta defecte.1e. ci chial' de a .gul. Ace~tea Ie dice nu c~p~~~e,. ~I'd~ valama inb'e-putere prin sine' ins~-sI ,'. mVI Ia ar avea vre-o vineau si invataCt in ac~s~I ca ,sa ~robe~e, ca eel ce . .. . I '. . sens, 0 13ceau aeeasta din ~nvldl~' " n OChif carora IisllS Christos a fost v~~;ns, a~a, ~a cum ar fi fost restignit print;e

    . ~I c? tot~ acestca el a fust restignit nu in t -ra Galatemlor, CI in Ierusalim, Cum de I rI'. . a tre _ volll? A " . C 'flee. "pnn-I~e pote s~ va~a1asr~~ ~ce~stta puoterea er~~int~r, ca-.. . epar e, e alt-fehu mel ca Qlce: sa restignit, ci "a fost descr~s a~a, ca cum

  • - 68 -

    ar fi fost restignit", araland ea c~ O( ~il credintey au v~elut m"al exact chiar, de eat ?ma qm c:I. ce aU . rivit 'faptul flind presen\L MultI dmacela prl~;nel, ~u ~ 0 folosit cu nimic' acestia, inse, nu au v~iJut w ~-:~l trupesc1, dara prin c'l'edinta all ve~u~ maJ~~ac;~ Acestea leelice si ('ertandu-! in acela~] .taDp, ~] I, ... uda' nelu-I' lalldanrlu-[ pentru ea au prim. It faptul c~, , , dO' y, entru ca pe cer . tala convingere; certan U-l 1.~S"', P ". . ~e I-au vedut gol pent!'u den~l1, resb?nlt, 0 1~1sultat,. bafocorit, 'adapat eu o\et, acusat. de talhar!, It?.puns eu .Jsulita in costa,-cae] aceasta mvedereaz~ plln c.u-

    . . '. st descris ca cum soar fi restlg-vmtele. "a 0 J 1 i nit" ,-.pe acela parasindu-), au al~l'l~.at e~r~~1 a e-

    e nerusinandu-se macar de patllTIlle 1?1. ru, lnse, gft~desi~e'-te S1 la aceasta, cum el pretuh~denea, l~: g, d )a 0 pa'rte S1 ceriul 5i pamenlul, ~1 mare.a, ~] san ..' , 1 0 C h ,to ~ tote cele-l-alte predica numal putel'ea Ul ns ;:".:

    tend peste tot locul crucea luI. Aceasta 0 era mal, .~~r sama prin~ipal\ll Ingrij~rel luI pentrn no]. . Aceasta numa1 vOlesc sa aflu ?e la. v.o1 .

    P ?' (apte de a Ie legel a-p primlt splntul, nn "") F" d 0 saD prin audirea credintel r (Vel's. 2 .. I!? -c~

    u rice ell c'uvintele lungl, Q~ce,. ~i nict.n.u V~I\1 SiR ~bsrrvaS eu scumpatate mare\~a Iconon~lel,. eu v~.~ esc a v~ eonvinge pl'in 0 yorba .scmta ~l prm 0 ~~1 ba imediata, de vreme ee ved d~ll parte-ve cea

    a con-

    mare nerecunoscinVt. Mal sus, dm cele spuse,. r vins pe Petru, aicl Inse se ndica asupr~ lor ~l ~ p~~ " l'n fata nu imprejurarl petrecute amrea, Cl 't lie . . ' t d' ,'". prob:1 0 scoe acelea petrecute chlar prm r~ en,?lI, ,',' d' ._ nu numal din cele dale lor lt1 ~omun, Cl ~l " m. ce. Ie char3.zite lor in par.ticular. Pentru care ~l (~ltcel:

    Aceasta numal VOlesc sa ~fl~ d~ .la vo : prin fapte de a Ie legeI a-tl pnmlt splntul sat

    - 69-

    'PnnaU

  • - 70 -

    suferit in zadar? daea si iIi zadar". Aceasta e eu mult mal atingatorin ca' cele dinainte. Amintirea minunilor nu ar fi putut avea atMa inrlurit'e asupra. lor, ca aratarea lupte\or ~i r~bdarea in patimi\e. ce i1 Ie-au suferit rentru Christos. De tote aceste, gl~e, ce Ie a-tl suferit, aceia voiesca ve pagubi, ~i a ve fapi cununa. Apol ca nu cumva sa Ii sguduie spiri-tul, ~i sa Ii se slalJeasca corda sim\itore, nua mal asceptat hotarirea, ci adauge: "daca ~i in zadar". Dea-tl fi voit. giee, s~ v~ tre?i\) ::;i sa v~ reculege\l aceasta nu ar fi fost in zadar. Unde sunt acum eel ee contragic f?i resping pocain~a? lata ea aee~tia ~i' spirit au primit, i?i minunl an faeut, i?i m.al'lurisitorl al credinle! soan faeul, mil de primf'jdii ~I de perse- .. cutiunl suferind pentl'u f:hl'istos, ~i eu tote aeestea" dupa atatea suecese it au c[\~ut din char. Dara, g.iee e1, do voi~l pute\! sa v(j reculegetl ~i sa recapata\l ceia ce ati perdut. "Decl eel ee ve aeorda spi ritul, $i luereaza minunl pl'intre vol, din fap-tele legeI ore, saO. din auQ.ul eredinte1 luel'ea-za "'? Daea decl v-an invredoicit de atatadar, si-~a-\l s(iverf?it atatea ~inunl, ore vi s'a acordat acea~ ta pentru ca a\l paZlt legea, san pentl'U ca a\I p~Zlt credin\a'? E eert ca pentru ca atI pazit credin\a1f.Fi-ind-ca aceia tote Ie resturnau pe dos ~i trimbitau ,?U Ia legea. D~r;\ nIel acum nu mal este le-f.e, II eeum. nu era mel atuncl. De aceia el eomba-a,noec~sJl~tea le~e" pentrll ca sa nu primeasca.

    y1 et.~ Ob,leetlllne, mh'oduee la mijloe pe Ab r'aanl JUs 1 ,?at ~aI 'nai~~e .de lege, Precum atuneT legec:. nu JI ~ d~~a!, ast-felm :;;1 acuOl, fiind data, a conlenit cu e:o\~vel~1I e, a fost suspendat~. Apol de VI'eme ce ~~~et~u ItJcr~t'I mal'.f despre. dm~iJ, fiiod ea el'au nas-I ,1. dm Abl ~am,.:;;1 se temeau ca 'nn cumva parasind egea sa se mstrameze de jnrudirea eu el si aeeas-

    ta tea rna . . P , . , . , " 0 ~JmlCeSCe ave], arata:nd ca mal ales ib

    1 U.d~ll :a,eu densu1 0 lucreaza cI'edinta. Aeeasla idee mal dar 0 .desfa~ul'a in epistola catl'a RomanI; inse ntl ,mal putm 0 ,.:Jal'ifiea ~i aiel, . ~licend : "Sa scitI dal a ca eel dm eredinta, a, teia sunt fiiI lUI A' '-bl'aam" (V" . '

    . . el."', 7), ea,ra aceasta 0 Cel'tific3 eu mal'-tune dIn vechllne' Cacf pl'evedend d" .

    . " ,~ ,Ice, SCl'IP"

  • - 72

    . a DurnneAeu pl'in credinta va lnd:ept~ . tura (' Y Ab a prm tl- e .. intl, aprevestit lUI . . raarn. : .t" .. . . ~e ~e vor bine-cuventa t6te natlUDlle. (Vets.: .. DeeI daea fil a1 luI Abraam nu sun~ ~cer ce au ~}. d'" turahl eu densul. d aeel ce lm.ltea~a ere-IOru 11 e na . . . nn tme se d ta luI -cad aceasta mvedereaza. "p 1 n , . . '1" ,t a e 1 vo~ bine-cuventa t6te natl~Dl e ,-e cel c '1 introduce in aceasta . nemUl'lre. . It f t . Dat'a prin aceste cuvinte e.l mal ~l'ata ~1 at stdi-destul de insemnat. Fiiod-ca 11 faceau m?lt vu~ . '._ ;, - . ca Ie eae mal vecbe de cat e['edm~a, .~l en. c[ e ~~~fa a ve~it in urma legel, el li res~6ma ~I ~ceas.~ nascocire proband ca cl'edinta e mal vee e e c . ea eela ce ecert prin faptu1 r,u Abraam, , ca~e s-~ ~~~r'ept3lil mal 'nainte de aralarea legerl. t l.ata to~ o-dala e~ si r,ele petrecute aeum S-~t'l acu lOOrm_

    f t "l . Prevedend dice, scnptura ca urn pro e 11 or. ". ' . ". . d' ta" nede'O va ind:-eptati gintlle. prmcre l~. ,, '

    ' . .. . 1 a prevestlt luI A braam . eara nu prm ege, " - a rlice ca Dace este aceasta? Aeeasta !nsam.n '. \' 'd c;i~r e1 care a dat legea, mal .'na~nte m.ca . ,de . a . )~ legea a botaril ea gintiJe sa se Jusbfke pl'l~ ~[edm\~ . "'i nu dice' a descoperit. ci "a prevestlt , p~n ru ~ a fIi ~a si Patriarchul S3. bUCUl'ut de mod.lll :;t-~~s~a ~e justit~caI'e, ~i d?rea

    t n~u~~l ea. ~ae s~ ~{t~ht~~~~:

    Dara. fiind-ca II male!'?u s ApanJ" ~l . 1 . caci s-a fost seJ'is: "Blestemat este tot ce ce nu ~a irnplini t6te cele scrise" in cartea leg:! ac(>stia, ~i nicT nu Ie va face . ~De~ter: . 27 21~1: d .. ~. II' imprascie si aeeasta fnca, ll1tOI cend t e ac Ia .' , d mal nu sun tionamentul invers ~l proban , ca ~u ~ll. ven-blestematI eel ce pal'olSeSC legea, Cl chlar btne-~~

    cand eel ce reman in lege, nu numal c ~u ~~~t b~ne-cuventaV, ci r,hia!.' sunt blestema\I. Aceta

    - 73

    'QiceaCle[t eel ce nu pazesce legea est.e blestemat, el . \nse probGaza eol cel ce 0 pazesee este bJestemat, eara cd ce ou 0 pazesee bioe-ellventat. Aeeia eara~l Qiceafl, ea eel ee daatentiune numar credinteI, este blestemat, 1'e cand e1 al'ata ea cel ee da atentiulle tTedinteI este bine-Cllventat. Dal'a cum prohe~z~ eJ t6tf; acestea? Nu am avansal dora ceva :ntampla-torio prin eele de mal sus; de aceia trebuiA a da atentiune incordata celor Ul'matoal'e. E1 a lll'atat a~ ceasta mal 'nainte dicend, ea scriptUl'a a dis Patrial'-hulul: "ea prin ti;e se vor bine-cllv~nta t6te

    , natiunile". Dtira atune! 'nu era lege, ci numa! ue-dinta. De aceia pdn silogism el adaoge: "Pentru a-ceia eer din credinta se bine-c-uvint'aza -im----preuna cu credinci~sul Abraam" (Vel's. 9.) Oar:1 -ca nu cum-va il sa iee aceasta ca 0 objectiune ~i sa 1ica: eu dl'ept cuvent s-aju.'5tificatel pl'in cl'edinta, Ci:lcI pe atunel legea nu exi:sta; tu inse arata-ni cl'e-dinta justifieand dupa dal'ea legeh>,-toemaI asupl'a a-eesto)'a vine, ::;i Ii probeaza m;iI mult chiar de cat if cel'; Ii probeaza, adeca, nu numal ca cl'edinta jus-tifiea , ci inca ea legea -blestema pe eel ce 0 intl'e bllintaz3, ~i ca sa afli aeeasta, asculta cuvintele aposlolice :-" Can sunt din fapte de a legeY! s unt sub blestem U (Vers.l0). Dara acea,;;t.a, \lieJ, e numaf 0 hotaril'e, care nu al'e nit! 0 Vt'oba. A~a darcl cal'e e pl'oba? Iat-o. ea se gase~ce chia. in lege: "Blestemat este tot celce nu va lmplini t6te cele scrise In .cartea lege! ace~tia, $i nie] nu Ie va face ll (Deuter. '1,7, 20). "Cum ca nimenT nu se indrepteaza prin If'ge. este in totul inve-derat'l (Vel's. 11). A~a dara lotI au pecalllit, ~i pdn unnar'e sunt sub bleslem. Dal'a aceasta el n-o giee inca, ea sa nu se creada en. el decide, ci aleal'ga ea-

  • - 74 --

    rast la marturil, seurte de alt-f~liu, ~a ~a dovedea~ca. d\.' oimenl n-a implinit legea., ~l c~ d~Cl toV .sunt ,~ ub bleslem, si ca singura credll1\a Justlfica. ~l cal e. e marturia 'ce 0 invoca ? De la. Profet~l Abacum, ~ _e~-rele dice: "Eara dreptul dll1 cre~ll1t~ va fi VlU

    Acea~ta, inse,~u pro~eaza uumH! ca Jushfil~area. e ,u~~ mal prin credmVl, el .~nca c~ prm !eg~ nu e eu. p _ tiota a se justifica. Fllnd~ca mmem, glce, n-a pazlt Ie .. . ci toll au fast sub blestem pentru calcarea el, ~:a~ceia s.a gasit 0 cale mal lesniciosa, aceea, ~dec~

    rio . credinta (eia ce este 0 mare proba, ca ~lmeJH ~u se pote 'i~dt'epta prin lege. Cac~ _ dor.c:i n-a Shs Pr~: felul, ell dreptuJ prin lege va fi VlU, el "pnn cr d t " m~a - . d' . 1

    "Eara legea nu este .dm cre l~ta, Cl ce ce va face acestea, va tr~n intr~ ~le. ~V6I's. 12). Leo-ea dice nu cere numa! credm\a,. Cl !?l ~apte, pe cand Charul' mantue~ce ~i ju.:.:tifica yn~ cr~dlOta. 0- AI vedut cnm a probat. ell cel ce da~ ai~n~lUne leo el, din causa imposibilita\eI de a a Imphm, sunt sub

    blestem ? ~i cum eredin\a are a~easta putere. de, a 'ustifica? De cat aceasta chestwne a a des~~~Ul~t ~aI su~; si a presentat'o cu muJta putere . . FI.llldifia legea era' neputineiosa de a aduc~ pe om .In . Just ,-care, ~-a dl:'scopel'it. un leac nu TDlc,-~redIn.ta?- cal e a faeut prin sine posibil, ceia ce era ]m~OS]bll le.geT. Oa 'a decI 5i suiptura dice ca dl'eptul .prm . credlL1~a v~ lfi viu ~e-accepland manluirea prin lege, ~I Abra~m prin ,'redin\a s-a justificat, e cel't tii puterea credtn-tel e 'm'al'e Cum ea eel ce IJU impline~ce legea e blestemat, eara eel ce da aten\iulle credinte1 e dl'ept.~ faptuJ e invederat; dara ca acel blestem nu mal exisUL acum, de uode pO~l, giee, a ni prob~ aceasta: Abr'aam atost mal 'llainte de lege, no~ l!1S~ .o-dat~ intratl sub jugul sclaviel, ne-am eonsbtmt vIDova\l

    .

    - 75 -

    blestemulul. Dec! cine e acel ce a deslegat bleste-mul? La acestea iala cat de repede respunde. Emu suficiente cele gise mal sus; elkI eel o~data jllstificat. ~i mort legef, ~i aeatat de 0 via\a noua, cum at'mal putea fi vinovat blestemulul? Daru el nil ::;e multe-me~ee numaI eu acestea, ci diseula chesliunea !?idin aIt puncf de vedere, ("licend: "Christos ne-a res-eumparat din blestemullegel~ faeendu-se pentru nol blestem, eael scris este: blestemat e tot eel span

  • - 76 -

    , . se vor bine-cuventa tote natiunil:" ta, QIl:e, 0 e('a in Iisus Chrislos, Dad\. ace::;te (Gemsa, ~2, 18),. ad . t. I del ' ce ratiune ai' fl fost cuvinlel sar fi Q.~s pe~f 1 ~l l~e~ulul p~)lltru calcar'ea ea tocmaI cel ,;lll,?v;. , aesmotiv de bine-cuvental'e? lege!, toemal ~I sa eVln . ole impartasi pe Cacl nime~'( dlO~eI bl,esttma~~ nu chiar e1 este iipsit. a ltu} de bme-cuvental ea, de l:arCe1 ,'t _., u i1is tote , d < "t ell pen1ru illS os S a ~ . De aIel, eeJ, e eel, n a luI Abraam, prin el ~lce5tea, d\cl el , a bf"ost S~~1~a ~ si ast-feliu la . densul naliunile se VOl' Illecuve~," " si Pavel &e 'rapo!'U( promisiunea SPll'll"lul, eeJ3 ,ce, ,

    d ' . , Pentru ca prin credmta sa pn-araian Qlce,,, . ," fl' d a Cba ' easca promisiunea spintuIul . Dara tn ,c -m , " ' , . 'a asupra celol' nel'eCUUOS-rul spll,~tulul !lu se ,pogO! .' al 'ntaiu sehine-eat~rI !?I respu~gatO[~; ,de acel~e:ul

  • - ', 78 -

    'ca sadesfiir.teze fagaduinta. CaeI moscenirea daca este din lege. nll mal este din fagadu-inta; eara lUI Abraam Dumne~eu a fost cha-razit'o pl'in fagaduinta." (Vers 16-18). lata, ded, "cum jnsu-~f Dllmne~eO a dispus luI Abraam, ~i pl'in seman\a luI a regulat ea ~a ajunga bine .. Cllv8ntarile luI ~agintl; dec!, daril, cum e CIl pulintil ca legea sa Ie re~t6r'lle tote acestea? Dara fiiod-cil exemp)ul a-cesta: on avea putere in totul de, a atrage auditol'iul .eatl'il subjectul ce'1 preocupa, de aceia a ~i (lis mal to'? A " . ... . u 1111.1 OCI onu torin intI'' DUl~~ed ~l ~al:\ e cer't ca a fost mijloci~ si 1 1 eu i?l omenT? VedI cum al'llta ca . egea e a dat'o? Dara daca el a'dat'o t t J' stapan de . . , . , 0, e era

    a 0 ~,J desfimta, "Deer ore Iegea este c?ntra fagadumteJor lUI Dumnedeu "? " i~I daca bin_e-Cllvent.al'iIe s-au fost 'dat ~e:r~ltii 2/)i

    raam, eara Iegea lIItJ 'oduce blest I " . u :of~:t e~o~~I:a {~gadu~utelol'. JUl. DUI;~~~ii.ap~ltII~e~:~ sa fi ~:c.tunea. Mar ' nt~lu tagaduiesce dieend:

    1I nu e, apoi continuand gice: "cacT dac'a s.ar

  • - 80

    fi dat legea care sa pota viii, fate (vivifica), de sigul' ca Indreptarea ar fi fost din lege 1/. Ceia ce g.ke, aa ~i este. Dara in lege. cJire, aveam spe-ran\a vietel, l?i Jegea ar fi avut puterea mantuireI nostre,'p'ote ea bine aT fi vorbit; dara daea te man tuiescI prin eredin~a, ehiat' daca era! sub blestem, cu nimie nu a1 fost vaiam3t venind eredinta, care tote Ie spalil. Daea . fagaduinta e data prin Jege, dupa dreptate te temI eanu cag.end de Ia lege sa C3cJI din jl1stificare; dara dara pentm aeeasta a fost data, ca sa ingradeasca pe totI, adeea sa mustre ~i sa arate propriile lor gre~ale, nu numaT ca nu te impedeca de a te folosi de fagaduin\a, ei cbiar conlucreaza spre a reu~i. Aceasta invederand'o, cJkea: "Dara '3('rip-turaa lnchis t6te sub pecat, ca ast-feliu f

  • - 82-

    rulul 8i a-I prIml . eara legea ne ingradesee. atuneI de sigur ca este vittamala . maotuirea noslra. P:ecum l~minarea lumineaza in limpul nopte!, ea~'a daea.s~ luml-neaza de 9iua ne face a nu vedea sorele, ?1 .In ase-menea eas nu numal ca nu ni folosese~, Cl mea ne 8i v ati;lm a, tot ast-felit'l ~i legea, care III opune lllal marl obstacule. Dect tocmai eel ce 0 p~z,:,se a~um, aeeia sunt carll 0 clevetesc, Oat'a a pol !?l ,peda,gogul se fac'e ridicol in oehi:lellt:lrulul, l':al~d so~md lllll~\ll de a sedeparta de el nu In\elege, ~l se lOcearca m-ea de a-I stapani. De aeeia !?i 9ice Pavel: "Dar~ venind credinta, nu mal suntem sub p.edagog asa ca acum nu mal suntern catu!?l de pu~lO sub p~-

    p~gog; "CacI totlfil a~ lUI I?u~ne~e~ suntep . Val! edta pulere are eredlO\a, !?1 cal de b,me, 0 des-(:opel'e,. eu cal inaint3aza malmult! M~I namte e1 a aratat ca i1 et'3t'l fiil luI Avraam: ,,$Clp, ?ara, ca eel ee sunt din eredinta, aceia sunt fill lUI A-vraarh 1/, acum, inst:l, el arata ea !?i al luI Dumne~et'l.

    Cael totl fiI aT lUI Dumne

  • - 84 ~

    Domnul ~i stc:lpanula tote '1 pune in randul serviltw. "Cand, lnSe" a venit plinirea timpuluI, a trio mis Dumneeu pe fiul seu eel nascut din fe-mee, nascut sub lege, ca pe eel de sub lege: sa{ reseut1!pere, pentru ea sa primim' In fiel'ea " (Vel's. 4.5). Aiel el pune doue cause, cum ~i doue suecese re8ultate din intrupa/e: isbavirea de r~le~i. acol'darea bunurilol'; ceiace nu era posibil pimanul a realisa, de cat numal luI. E?i care au fost acele bu-, nurl? A ne seOle de sub blestemul lege!, ~i a [Ie a duce Jainfiere. "Pentru ea pe C~I de sub lege' sa-J reseumpere ll , 1 I-a. ad~s la blme sperunte. Nu a

  • - 86 -

    cac1 si eli stint ca VOl" (Vel's. 12). AI'eflsta e} () giee c'tttl'a eel dintl'e ludel, ~i de aceia se pune pe; densul la mijlp~, ca astfe} sa-I pota convinge a se . departa de la cele vechl. Cbiardaea nu a\1 fi mar Rvut alt exemplu, giee, ajunge totu~i a v(j uita }a mine In urma unel ast-feliU de transformarl, ~ i a v(j ineu-raja. Ia ' privitl, giee, la mine; ~i eu dora -am pati-mit de acestea mal de mult, cand 3Tdeam de zelub eel mare pentl'u 11' ge, ~i eu tote 1,lcestea nu m-arn lemut mal in urmrt de a pal':isi legea ~i via\a Iuda-iea de pe atuner. ~i vol eunoseetI acestea claro cuce exageratie cbiar m(j \illeam pirQnitde Ill~aism, ~i . cum dupa aceia }-am parasit en mal multa ardore . Dec} bine a faeut el, de a spus vorbele de ml:iI SUS ;" cit.cl mul\l dintre OUlli.Dl, chial' de li soar arata m'~ . de resone ~i iuste ehial', totu~I mal curand sunt al),3~1: de un conational al lor; ~i ('and vM pe un altul fa-cend acelea!?! lucrul'J, fac ~i . i1 a!?a. "Frati1or rogu-ve, .1,ntru nimic nu m -ap nedreptatit ((. Privesce: cum earasl 'i salula cu numele de onore ; acelasllu-eru '1 face 5i Cll . amintirea charulul. Decl t!ind-ca ia mush'at eu multa . aspl':me i peste tot locul li-a con .. fruntat faptele, ~i i-aaratat ca dllralorf d~ lege. ~~. in Dlulte .locurI i-a ranit ~u cuvintele, earasl se da-molesce ~r-i enrtenesee, usand de euvinte 'mult mal,. blande. Cad precum a eudeni pe dneva jntr'una esle a-I mole~i cu tolul, tot a~a ~i a vOl'biintr'una batos este a-l indaratnici. De aeeia tocmal acest bun'l inlrtbuintazael peste tot locul eu maSU1'3. 1a pl'lvesce aeum. tum Ii se justifira de eele vOI'bile, al'aland ea el nu a spus acelea, ' ra cum l-ar uri fal'a reSOD, ci a faeut'o mi~cat de gl'ija cea mare, ee 0 are pen tru den~i1. ~i fiind ca eJ Ii-a dal 0 lovilura puterniC2 care a pricinllit 0 rana adanca, vine acum prin a

    .. ceasl:1 mangaere .a Ii aslupa rana, ca eu njsce unt

    - 87-

    ?e-ler:nn. ~I'al ~ nd el ca vorbele pronuntate nu erau Jsvorlle mel dm ura~i nitT din dllsmanie r . le,scede iI~agos t- a ]0[' catra densu'l, si ~st./eli~m~~: ne aiJOlogla ~a. la un Joc cu laudele adresate lor.

    "Rogu-.v~ fratJl.or, Jntru lIimic nu matJ ne-drep~atlt . "SClti ca fiind slab eu coroul v am predlcat e~anghelia, ~i pentru ispita ~e era In t~~pul meu nu moat} de~pretuitii (Vel's. 13. 14).

    ala nu e ~ucru mare de a nu pedreptati pe un al-t~lL cael ehJal' eel mal ordinal' omnu ~l' primi ea s~ v~tam8 ~e unul, cal'e eu nimic nu 1'a nf'drepla-tit, ~l nll~a~ s~ c~ut.e al supara in zadar. VoT, inse ~u. numal ca eu llIr,nIC nu m-atJ nedreplatiL ci inca 1m-a\( aratat 0 favore nespusa. DecT sa nu-ll lnchi-

    puT c~ eJ care s-a bucural. de atata ioO"rijil'e di parte-h, Ie splIne ;u~este~ din du~manie. DecT daea ' dic n ~u ~e vo~bese aeeslea dill du~manie, urnieaza c'a'de , lUbJre catra vOl,. di~gl..jja ce 0 port penll'u vo/>~

    ,,~ogu-v~ , cu umlC nu m-at! nedreptatit " . N'i-mlC nu. pote fi mal bland. nicI mal pIa cut si maT a-

    fecto~. ?a aeel suflevt sanl !A~a dar;) .nid vorbele de (na\ nal~t_e nu emu re~ultate dill VI"O rnilllienerati-ona ~ , ~leJ . (.~ eraO isvol'He din vro patima a sUfIe-

    t~)u~_IUl,. CI dJ!1 . pl"ea marea ingrijire ee 0 avea pen-tI ,~ II . . ~J ("e ~Je: nu ,matI nedreplatit? ('aeI vOl an, aI alat I'el mal !llare wteres l?i pl'eocupatiune pent):u nol. "C~CI, SCIP, gice, ca fiind slab cu corpu 1 v,-am predlcat ev~nghelia, ~i pentru ispita ce era In corpul . meu, nll m-atldespretuit" . D a ee voe;ee .el sa spuoa prin aceste c.uvinle? Am f~~t alu~~:lt, \he.e, am fost biciuit, am sufel'it mil de pd-meJdl.I predlcandu-ve ~Oll(j. ~i totu~l vol nu . m-a~I des-pretmt. Aceasta e c~Ja ce Q.ice: "pentru ispita ce era 1~ corpul meu, nu m-atl despretuit" .AI veQ.ut mtdepclUne? Continuand apol cu ol'dinea apo-

  • - 88

    logiel lUI eal'a~l Sf) lnlorce catnl dtlnsil, si arala eate a patimit penti'u il. Dara. gke, nimic din tote aces-h'a nu v-a scandalisat, ~i nkI nu moat! despl'e\uit pentl'u patiml i?i persecu\iunI ;-tole acestea ,el Ie numesce: sHibaciune ~iispita, - "ci moat! primit ca pe angerul lUI Dumne

  • --- 90 -

    afec\iune parintasca? AI vegut tristeta demna de' apo

  • 92 -..

    lege "? (Vel's. 2l); Bine

  • - 94.--

    , "l'esulta de aiel? Ca nu nu~al acee:,l. 'se almge,~l ce, ' si nascut dara ~1 acesta, a fost sclava, :;;1 sclavl a. ~,,'t" fost , servi-

    ,adeea Vechiu,l Te$tan~ent, a~ .ea~~:sc~P m~O'ies eu mun 'torea, Cael ~1 lel'us,lillTIul s g, 'a' in ~cest lUunle tete acel~ omonim. \UlsCl~~a~c~~ c unde este ~i tipul s-a dal SI a~ezaman U" \' 1 de sus esie

    , . Eara lerusa Imu " ' Sal'el? Asculta: " , , ' d' el nu I 'ber" ; (VflfS, 20)' usa dal'a ~l \',e1 ~ascu~If lUt 'A 1 " , : I ' " Hmulul de Josa os gal, :sU!1l sclav1. ~}p~ll '1 erus~n~1e munle1ul; eara tipu[ Ie " ,cela ce e eel tea nu bisei'ica Si eu ' tote acestea rusalimulul de sus este ' t' > '\e ci pune de -el nu se mllitamesce numal Cll lpun , Ve-

    . I' 1 da aceeasl parere,,, ' f ' t- si p~ Profet, care e ~ . ' 6t a,a " , ~ carea nu nascl, sc e selesce-te cea stearp , - multi ' voc~si striga, ceea ce nual dUlr~rl, careillbaa\bat", '! '

    " '1 d cat al ace el ce a , . sunt fill pustlU uI, e t 1\' 'are e pll~tiul? G\7) 0 a , 'ne ore ecea s earpa, ~l to , (Vel's,.. '. ard t~ t 'aesle bisel'lt:a eel or dintre glU\I, Ore nll e ,lOve e13 , C "t lu- DumpedeO? el-

    f t I, . 'tn de cunOSt:1I1 a 1 , care a os Ill"} ct , ' arbat? 'Nu e t:ert ca era s}-ne e aceea, care ,avea ? ~l' . a bil'uit'o cea stearpa,

    ? SI cu tole ace::; ea ',-n3~oga, ' " ' ,fil uill. Aceea avea 0 S~~gUla na-PrlD naseel ea de ill: d fl" bl'S"I'l"'el au umplut 1 d ' a pe can 11 ' , " v ,

    : tiune, cea u alt: , n ' ntul marea si intreaga E' \ d , terile barbare, pctme " I,t' S 'a ~ a , . ' ' " 0 prpSCl'lS eele Vll ore, al luroe. Al vezut emu m-a " b ') Judet:a: Isaia

    , ' f' " Profetul pnn VOl' e. , . ,I pl'1n apte, earct , ttl a aratal'o C3 nascenu ,0 a numit steal'pa, ~l. o. e lat eu Sara in mod li-: mul~l fit. Ac~asta sa /n~al~f~arpa totusl a devenit pic, cad de~l ea a os U':' ' I de' nepoil. LuI Pavel, muma , ~ unel mad _mu)11I a 'uns ei inca insis~a a

    ' jnse, nlel aceasta nu-) ,e de ~uma pentru ea Sl de ,eel'ceta ~~ eum a deve,nll~, ea si s~ pota apropia ti-

    , I

  • - 96

    vit6reT, pentru C:l nu va clironomisi . CUfilll celel libere". AI v~gut resplata tin1ni~~ le~pol'ale') si a indn1snereI necuviinei05e? Cade ('.opllul dID blh nurile parinlesd. !?i deville fugariU ratacind impl:euna' eu muma luI. Tu ins~ gandesee-te la inte1epelUnea

    celor~pnse. Nu giee. ea fiind .ea per?e,cuta~ a fo;t : Dumal isgonit ci incaca nu va chronomlSI. Nua cautaL. numaI sa-l l;euepsasca pen~nl persecu~ar~ea _lUI tem:

    . porala,-cad aeeasta e pu~m lucru:-ci ll~('anu !~a lasat a se jmparta!?i de c.ele pregaltt~ copJlulUl, al~tand ell si t'a.l'a perse.cutare, aceasta I-a fost prescn- . sa de sus; ca desmoseenirea nu '~i-a avut ince_put~~ din persecu~iune, ci din botararea luI Dumne\l~u, :;;1 ; nu a dis: nu va clironomisi fiul lUI Abeaam, CI "fiul

    ~ervit6reI" nUl11indu-l asa,din I;nusa nascet'eI luI ' injosi! e. Sar'a a fost stearpa; dara ~i bi.sel'i~a eelOL~ dintre ginty a fost stearpa. Vezl cum pl'll1 t.ote a~estea se pastreaza tipul? Ca~1 peecum aceea I? tO~1 ~nil tlinainte n-a nascut, ~l toemaI la batt'ane\e

  • 98

    ticipand el gice: "lata eu, Pavel, ve c;iic voue'l, ceia ee arata pce omul tOllvins de eele ce spune; Dara nOI yom mal adaogaincil pe laoga cele gi:n. C~lIn nu va folosi 6re Chl'istos, pe cel ce se circumcide ? In adevel', faptul e cert, ca cel ce se circumcide 0 face aeeasta fiind-ca se teme de lege; eel ce se teme de lege, inse; nu cl'ede in puterea eha,'uluT,eara cel ce nu crede, nu va ca~tiga nirnie de la cel in care n-a cI'egnt. 9i

    ea,'a~l: eel ee se circmncide, face legea stapana; daca inse 0 eonsidera

  • - tOO-

    eel ce ~i legea 0 ealea, eael mi pole sa S~ mantuias,": ea de aeolo, ~i eude l?i din Char '? Ce alt va eulege

    . de cal 0 pedeapsa indispensapila, eea dinleiu nepu lend a-I ajula, eara eel de al doilea (charul) neputen-dul suferi?

    Marind, deel, friea lor, l?i sguduindu-li cugete]e, ~i aralandu-li eomplectul naufl'agiu pe eare-l vor suferi.'l desehide in apropierea lor lima nul eel manluitoriu al charulul; ceia ee fae e peste tot Jocul. declarand man tuirea prin char mal u~ol'a ~i maT sigura. "Cae! nol prin eredinta aseeptam speranta justifieareI in spirie' (Vel's. 5). Nu avem nevoe de nimie din acele ' legiuite, gice; cael ajunge numal eredinta a ni pro..;' cura spjritul, eara prin spirit juslificarea, eum ~i alte r lr.ulte bunataV>?,. "Cae! , in Iisus Christos niel ciri: eumcisiunea p6te eeva, niel ne-eireumeisiunea; ' ci eredinta earea se luereaQ.a prin iubire" ,' (Vers. , 6), VegT cum la urma el se asvirlH in lupt:1 cu mal mult curaj? Cel ce sa imbr'aeat tn Christos; gice, sa nu se mal preocupe de aeestea. Mal sus el dieea, eil cireumcisiunea eete valamatore; dara cum aiee el 0 pune eaindef'erenla? Indeferenta este peli-tru eel ee au avut'o mal 'nainte de credinta, ntl im;e !iii pentru eel ee au primit'o dupa eredinta. Privesee; cum a SI~OS'O el, !?i a pus'o In un 10e eu neeireumci-siunea; eara credinta este aeeea, carea faf',e diferen-ta intre dfmsele. Preeum eel ee aduna lupt:1torl pen-tru eire, nu se uita daca sunt ga.rbovI, sau (~arnl, ne-, gri .sau albI, eael tote aeestea nu-I intereseaza eu ni-mic la ineercarile lUI, ci cauta nUmal ca sa fie Yin' jo!?I, puternicl ~i eunoscalorI de aceasta art.a, tot a~a si eel cevoiesce a se inscrie in testamentul nou; iipsnrile eorporale nu-l vatama eu Dimic, ~i nic] nu.I folosesc,daea nn Ie ar avea. Dara ee inseamna giee-rea: "eare se luereaza prin iubire"? 'Aiel 'i-a

    -101-

    {'anit ell 0 rana adanca, pl'obandu-)i ca daca iubil'ea, 101' in Chl'istos nu este inrad:lcinata bine,apol aceasta iubire s-a transformal in 0 pOl'tita ascunsa, pe unde se pol fUl'i~a in sufletele lor lote patimile. Ceia ce se cere, nu este numal a cl'ede, ei a si sta in ere-din~a iubind. ea ~i cum pa['e'ca }iar fi ~lis: daca iu-beatl pe Cbrislos dllpt'e cum trebuia, nu atI fi deser tat din libertate la s-clavie, nu att fi pal'aSit pe eel ee v'a eliberat, ~l n'atI fi insultat pe eliberatorul '110-stru , Mal face alusiune aiel ,?i In eel ce'l invidiall pe densiI, ar;Hand ca si aceia n-ar fi cutezat. a face a eeasta, daea at' fiavut iubire catr3 densil. Mal 170' esee inca prin aceste cuvinle, a 'Ii cOl'ecta via\a 101'. "AlergatJ bine; . eine va oprit ea sa nu as eultatl de adevel'li? (Vet's. 7). Cuvinlele aceste nu sunt a Ie unLlI om care intreaba, ci a Ie unut om

    (~al'e nn mai scie ce sa diea, si e'at'e se bocesce in-. h"una. Cum, gice, vi s-a intl'erupt un drum atat de lung? Cine a putut sa faea aceasta ? Vol cariI eraty supe-riOI'! lulu.I'Ot, ~i ve gaseatI in randul dasL:alilol', nu a tI rell! cis aeu III \lie! In )'andul dil,ei pn liIor macar .. Ce sa pe,trecut? Cine a faeut aceasta? Tole aeestea sllnt vodiele unuT acusatol'ifI ~l a unuia ear'e jalesee mal ales, dupa cum Q.ieea' !?i ma( 'nainte: "Cine va [ermeeat"?

    "Aeeasta induplecare nu este de Ia eel ee v-a ehemat U (Vel's. 8). Nu pentrll aeeasta va che-mat pe vol Ch!'isto5, ea sa ve c1:\tina~T in ai?a mod; uu a legifeeat el aeestea en vol sa It'uitl ea"Iu-deil. Dar[l ea sa nu gid! eineva pote: de ce rna-resd lucl'ul intt"atala !?i -I ingl'ellie~ll ell vOl'ba? 0 singur[l porUlll:a din lege am pa\lit ~i noT, 1?i ne'n-spaiman\.I (:u atatea ? AS(~llltc'l, tum el illf,.ico~eaza nu ell cele presente, ci cu cele vii tore, die end astfeliu: "Putin aluat dospesee t6ta framantatura" (vels.

  • -102 -

    9/. Tol astfelill ei ell vol,

  • - 104-

    fiind-eaam introdus in temp\u pe lIn nedJ.'eumcis. ~ (Tit), DecJ, are a~a de prost sunt,

  • ~ 106-

    ee a dat foe, invinovateSe1 fiaearele, ea din . c~usa .. multor lemoe asvirlile 'pe foc, sau ridicat la inal~lme; . lose vina on esle a foculul, ci a celuI ~e. a ?at foc. Focul ni este dat peotru i]utninat, in('alz.l~l ~l hr~oa, cum . si penlru aHe servicil de ac~st fel.lU, nu lOSe peDttu (~a sa ard~ t:asele. lJeasen~llle~ ~I pofta sp~e viata coojugala !?l tacerea de coplI m s-a .dat ~u ~'ple : desfrinare S1 curvie; sa dat ca tu sa df~vl.I tata, f?l ou curvariu; c':;1 sa vie\ue~t'i Iegiti.m. eu femem t.a, eara nu sa 0 l'orupl in mod neleglUlt; pe~tru ('::I sa I~~l dupa tine :o:eman\a ta, eara I1U sa vat amI pe a altU1~: A curvi nu este re~uJtatul vre-uoeI pofte r.atura]e, Cl e 0 insulUl contra nature!; pentru c~ p~otta cauta nu-mal promiseuHate, inse nu de acest ~eI1U. Acestea ~? Ie-am spus aeum tara Vl'e-un scap, Cl spl'e a ]e av ~a ca exord In luptele ce Ie yom des!a~uJ'a dupa ~lee~sta; tet-odata spre a ne apara de ]a ~neepu~ co~tI.a ee]ot. ce gic ca creati~mea I,u] Dumnege~ este l.ea ~l ~ICI~a ~1~: ... contra ee]oI' carll lasalld la a pal te trand.c1Vla :'pIrl . tulul se infuriaQc1 con~l'a corpulu} nostril ~I-I defHu:na, fapt, despre rare vorbesee ~i Apostolul Pavel, aeusand llU trupul, ci cugete]e ('e]e dI'ace~t1. ~ . . ,

    "Vol, insa, fratilor, ap fo~t cl~er:1atI pentl U libertate numal sa nu Intrebumtap hbertatea de pretext 'pentru corp" (Vel's. 13). De aiel !n ~ol~ se pare ea intra eu cllventui !n part~~ mura]~, 1I).s~ face 0 inovatiune, efJ n-a facut.o In mel una dl~ ep~s. tolele sale. In ad ever, tote epIslole!e lUI sunt Impal-tite in doue par\f, din care partea antlji tratea7.a c~ps: tiunl dogmatice, flar::l a dOU3. tra~eaza despre tral? ~l chestiunl morale; mel jnse aJunge.nd la partea mOlal? eara~l amesteca chestiun'i dogmabee; ~al'a~[ saaca~a de acea parte inlupta luI conh:a Ml'lnI

  • -108 -

    euwpatare !?i in\elepeiune. Cel ce iubesce, ~um ~e e~vine, pe apl'opele, nu inceteaza de a-I S~~Vl. mal uml ~ lit ,~a fie ce l'erv. Cael pl'ecum focul .mole. cea:a, ,tot ast.-feliu si caldm3 dragostel irnprascle 01'1 ce lI1ga~fare si uSUI'atate mal iute chiar ca focul. Penlru acela niel nu d'ice el in mod simplu: iubi\i -vtl unul pe altul, ci ,,?er~itl unul altuia", al'atand prin a~easta pr~etenie mal intinsA. Dupa ce a desfimt~l J.ugul lege!, penlru ca sa nu sara in sus de bu~ul'le !?I se apu~~ peste campT, Ii pune in gat ~n all JU~ n~aI p~termc de cal acela, inst\ mal u!?or 111 acela~1 bmp .!?l n~ult mal placut. Apol al'atand !?i sucl',esele . acestUla) q.~ce: "Pentru ca intreaga lege in lJn slDg~r cuvent se 1mplinesce, adeca I~tr-aceast:: sa lUbescl .. pe apr6pele teo. ca pe tIDe in~ut1 (Ve~s. 14). Flln~ Cll a invertit legea in lote partIle, ilwhele la urm~, ef bine, daca voiescI. \lice, a implini legea: nn te ~I~'cumcide cacl nu in cit'cumcisiutle se indephne"ce, Cl In iubit'e. 'Privesce cum i;;\ ascunde durerea luY, care"l misca necontenit! Dupa aceasta intra in pat'tea 1110-ralA. "lara daca ve mu~cati intre vol ~i ve mancap, vedetl sa nu vi!':. nimicitl unulpe altul" (Vers, 15), Nu ~firm;i faplul ca sa 'nu-l ingl'eueze,iuse-I t:Un~sce petrecendu-se, se vede, ~i de aceLt vorbesce . eu. ore-care ' rndoiala. El nu giee: fEnd-ea ve mu!?catI !?l ve man.::atl lntre vol, ci "eara daca ve.~U$catI". ~i

    cele~l-alte; si nicI nu afirm~, ca se nnnlCe3e um} pe ' altif- ci vedetI sa nu vi!':. nimicip un:ul pe altul", . ' " , . '" ceia. ee este sfatuiunul om, care se teme ~I se aSlgUl'a,

    eara nu a , unuia ce aellsa, Inca ~i de cuvinle el a faeut us iiltr'un mod semnifieativ, eael nu a gis nurnal "ve.

    mu~catI", eeia ce denota pe om'II inful'iat de manie, ci 5i "ve mancap", adeea pel'sista\I in reulale. eel ce 'mu!?ea '!?l-a implinit patima maniel luI, earEl cel te

    - ~09 -;"

    ~i manama, da proba de cea mal grozava sAlbatacie. Prin vOl'ba de mu~catllr1 f?i mandll'I el nu intelege pe eele cOl'pOl'ale, ei pe cele spil'ituale, care sunt cu tllult mal grozave. Nu a vatamat nieI-odata aUt de mult cel ee a man cat trup omenese, pe eat a vatamat eel ee a infipt mu~eaturile lUI in sufietul altuia; cacI pe cat sufletul e mal respectat de cat corpul, pe atat ~i

    mu~eatUl'a luI e mal grozava, "VedetI sa nu ve ni micitl unul pe altul". Aeestea Ie giee, pentl'l1 ca diseordia !?i Iupta sunt fapte destructive ~i nimicitore atat pentru eel ce Ie introduc, ('at~i pentm eel ce Ie primese; acesle fapte sfa!?ie tot.ul, mal reu chiar de cum sfasie m0lia hainele.

    ;,Dec! vi!':. (lie: umblatI dupre SpIrit ~i pofta corpuluI nu 0 yetI implini" (Vel's. 16). lata ea arata ~i 0 alta eale, care face u~ora tmplinit'ea vir-tutel, !?i reu!?esce in tolul la eele ~lise, eale, care nasce illbirea. In adever, nimie in lume nu pote face pe om de a fi iubitoriu, ca aceia de a trai spiritualminte, !?i nimic nu pote convinge spiritul nostru de a persista :n virtute, ea puterea cea mare a iubirel. Pentru a-ceia ~i giee: "umblatl du~re spirit, ~i pofta cor puluJ nu 0 Yeti Implini". Dupa ce elaspusfleeia ce provoca bola, aeum spune ~i docloria care da,l'u-iesce sanatatea. Care este aceasta doctorie si care e desJegarea de 'relele mencionate,de cat numaI de a vietui dupre spirit? De aceia a !?i gis el: "umbbn du-pre spirit, ~i pofta corpuluI nu 0 yep Implinill . "CaCI corpul poftesce ImpotrivCl spirituluI ~i spi~itul Impotriva corpuluI ;~i ace~tia Sf' Impotrivesc llnul aHuia, ca sa nu facetl ceia ce a~r voi" (ver~. J7). Aiel unia se arunctl aSllpra apostolullli ~i gic. ell el a impartit omul In doue party, ca !?i cum omul ar fi facut din doue subslante contrare, si eu modul acesta

  • --- 110 --

    inlroduee lupta cOrpUll.ll ('11 spirilul. [n:,:;e nu este, a~a cMu,;,;I de putin. Aiel pl'in cuvenlul ~&.pY.a. ((Y1. p~-'X.o

  • - 112 --

    lupte until , contra ce1uI-I-~lt. ? ~(~, i~se, Ie ;e~ ~u nu'~ : mal r:a nu sunt contt'al'e, C1 U1ca ll1lL' un male aeord ,9\ concedaild unut altllhl.A~a darfl apostolul un v~r-: besce despl'e aeestea, ca arleea se opun ~nul altma,

    I~i desp,'elupta dintre g~ndurile ee~e bUlle 9,1 ~ele rele; did a voi sall a nu VOl, este actlllnea spmtuluf. De.

    , I< .

    aceia ~lice: ~,aeestea se Impotnvesc , adeca_sa nn permitl spirituluf de a purcede. spre poftele , 1m ce]~ re1e si vic1ene, Aeestea Je-a ~IS apostollll, wtocm,al cllm 'face pedagogul sall dascalul, care se teme de progresuldiseipulilor. . ..

    , Dara ide suntep condusI de splnt, nu sun' tet; sub lege" (vel's, 18). Care pote fi, aiel conti-nuita:tea ordine! de ide!? Forte ,mare ~l clara, Cel ce 'al'e ' ;;pil'it, dupa cum trebnie, stinge prin e1 urI-ee pona rea~i vicleana; eara eel ce, a scapat de t~ofte, nu are nevoe de ajutorul legeI, filDd-c~ a devemt ell m'Ult mal supel'ior ordinatiunilor legeJ. In ad eveI', eel ce ' nuse manie, de ce are nevoe sa auda: "sa nu ucidlC(? eel ee nu se uita eu oehI deslranat1, ee ne-

    . . 1" ? voe are sll ' i se spuna: "sa nu precurvesc . ('ine ore vOl'besee despt'e fructul pecatuluI, eelul ce a S?OS (iin el paoa si l;adacina reulul '2 Mania est.e radaclpa Qrporulul, : ea;a privirea

  • -114 -

    tulDuhulul este: dragostea, bucuria ~i pacea", El nu gice, Iucrul DuchuluJ, ci "fructul Ii. A!?a dara spiritul nostru este de prisos? D.a~a e yorba numal de duch ~i de corp, unde este spmtul nostru? A~a dara vorbesce pentru fiintele ne'nsufletite? Cand fap lelecele rele sunt numal a Ie lrupulul ~, cele, bune ' a Ie duchulul sanl, e ore sufIelul omulul de prisos? eMus} de putin; cacl abstinen\a de patimI depinde de d~nsul. Chiar iii mijlocul r~uIul sau al binelu! de segasesce, dad\ face us de corpdupa cum se cu"

    vin'~, I'a facuLpe aeesla sl?iritual; dara daca se de: parteazll de Duchul ' Sant .!?I se ?eda l?~ftelor ~ele :;;1 viclene, Sea transformat smgur III spmt pamentesc. Privesce, cum el peste tot Jocul nu vorbesce despre esen\acorpuluJ; ci de intenVunerea, sau vice-versa.

    ~i pentru ce'l numesee fructul. spirituIuI? Pentru a: aceia, ca faptele cele rele provlll numal de la nol ~1 din reaua intentiune, pentru care Ie :;;i numesce Iu-erurl, pe cand faptele cele bune, pe care Ie numesce fruct,nu numal de sirguin\a nostt~ au nevoe, ci si de iubirea de omenl a lui Dumnegeu. ApoI urmand it Ie povesti pe acestea, pune mal ant~iu rl1dacina bunatatiIor,gicend: ,,{ubirea, bllcuria, pacea, tn- . delunga rabdare, bunatatea, facerea de. bine, credinta, blandeta, tnfranarea poftelor. Con-tra acestora nu este lege" (vel's. 22, 23). Ce ar pulea cineva ol'dona unuia, care are pe lang::\. sine

    tot~I, . cand are un daseal ata1 de desaver.!?il in tilo-sofie ca dragostea? P,'ecum vizitiil ('.el bunl nu au nevoe sa intrebuinteze biciul cand mana caiI, tot ast-feliu ~i spjritul reu~ind in virtu\l, nu are nevoe de indemnul Iegel. ~i aicl e1 cu 0 fOl'te mare iscusinta !li intr'un mod admirabil a scos legea, nu ea fiind rea, ci ca inferiora filosofieI santulul Duch. "eel ce

    ~ 115-

    sunt aI IUT Christos corpuf '~i-l'au re stign,it tm_ preuna cu patimile $i eu poftele" (Vel's. 24) Pentru ea sa nn. dica if : si cine este unulcaacesta ? arata pb .eel ce reu~~sc a se !'idiea pdt! fapt.eJa astfeliu de perfectiune morala. ~: aiel prin ,euventul . clIxpg . corp, el arata faptele cele rele ~i viclene. Unia' ea ace:;;tia nu ' ':?i-au . omorit cOl'pul, penlt'u ca iu asemenea ' cas cum ar fi putut trai? ,.ci . invedereaz~ pl'in asemenea

    (~uvinte ade,v~l'ata filosofie. In asemenea : cas . poftele chiar de ni-ar nelinisei intru cilt":va, Hi zadar InSt! tUl'beaza, cacI . nu au nicl 0 putere. ned fiind-ctt pu-terea Duchulul Sant e atal de mare, nol in el vietu-1m si eu el ne multemim: Ceia ee invederand &da-oge ~ "De traim, in Spirit, sa~l umblitmdupre $pirit" (Vel's. 25), adeca sa ne purtam dupl~e legile luI. Aceasta insamna "sa umblam ",adec~, sa ne multemim eu puterea DuchuluI, !?i 'sa m1 mal CRUtarn vr'un adaos ore-care de Ia lege. ApoT al':itand ca cel ce introduc circumcisiunea 0 fac aceasta numaI din ambitiune, gice: "Sa nu nefacem iubiton de 'slava d~~arta", ceia ceeste ca~sa tutUl'or relelol', "provocandu-ne unul pe altul la sfezl ~i certe, "pismuind unul pe altul li pentru ea pisma pro- " vine din iubirea de . sla va de~arta, ~i din pislIla isvo-r~sc tote relele. .

    /I Fratilor de va cadea vre-un om" (Cap. 6, 1). Fiindca sub forma de dojana 'raclisa pentru patimi-Ie lor, ~i voia aindepalta de la den~il spirilul. de filarchie (iubire de stapanire), (lice: "Fratilor de va cadea vre un om ~I. Privesce, cn el nu gice : de va face, ci /I de va c;:) dea" adeca, de se va illtampla

  • - 116 --

    menea si alcl, nu diee : pedepsit}-l sau condemnati-l/ ci corijati-l. ~i nu'se marginesee nicl aieJ. ei arata~d ea it trebue sa fie forte blan

  • - 118-

    !Jeasea. Preeum aqrul mal 'nainte de a fi pus into: pitore Re pare a fi straluci~, inse numaI dupa ce 1'31 seos . din foe ~i l-a1 exatninatcu exactitate se pro-heaza dara en adeverat e aur veritabilsau fals, ast'i feliu ; se petreee ~i cufapte]e nostle, Cand nOl Ie vOlIl 'e~amina cu seumpatate,numa'f atuncI se vor deseo peri ' in tota golaciunea lor, !?i. ne vom vedea respon~ Qabill de muUe fapte rele.,,~l atuneI va avea fau-da . tn sine insu~}, eara nu Inaltui li Aeestea Ie di-cenu ca cum lear .legifera, d concedand ore-cum sill" baciuneI omenescl. E cacum arfi dis: este absurd de sigur, de a te lauda ; dara daca 'voiescl sa 0 ' faeI fao, inse nu te lauda contra apropeluI, ea Faris~ul din Evanghelie. Cel invatat a nu face ai?a, iute se va departa dea se lauda singur. Cel obirinuit a se ]au-da singur pe sine, fara sa vatame pe al\i), iute se va . eorecta de acest defect.' Cel ee nu secrede pe sine mal bun ca a1ti1, -cacl aceasta insamml :"ea ra nu tn altul11-ci singUl' examinaudu-se, de S1 pote ,pentru moment se mandresce, va inceta . cli tin;' pul a IT. al face aeeasta. ~i c~ sa afli cll aceasta vo-iesce; el sa 0 dea la iveala, ' privesce, cum mal sus el umilesce pe auditoriu Qicend; "Fie'e,lresa.~I eereeteze fapta sa", aiel, inse, adauge: "cae} fie-

    , " eare-~I va pllrta sarema sa (Vers. 5), Aiel du-paeat se pare a pus acest ra\ionament, ea sa im-pedice de a se lauda cootra apropeluf, si in a'eelasl timp ' de a corija pe eel ce se lauda, ca' sa nu gao-deasea de densu} lucl'u['I marl, ~i ca sa) aduca a ~; e . gandi ]a propl'iile sale gre~ale, apasand ast-feliu a-supra consCiin\el luI ne'ncetat ~licerea : ,,'!?I va pur ta sarcina sa " . '

    "eel Invatat in euvent sa eomuniee celuI ee Invata t6te cele bune ll (vers. 6), Aiel e vorba de

    - U9-

    invaVHorl, ca adeca , trebue a .se bueura de n:ulta in-gl'i.i,ire din p~dea discipulilor. ~idin ce causa ore a leg]ferat Chr]stos a~a? Cl1el si in N. T. ast-feliu e

    hoUil'~~, ca eel, ~e pl'ediea evan'ghelia, din evanghelie sa tralasca ;,~l In, y. Testament se gasese. de aseme-nea multe d]spos]\mnI. dupa care Levitil sebueurau de Illulte veniturl din partea Ebreilor . . Din ee causa decl s'au ol'donat acestea ?Nimie alt, de cAt ea aiel e pusa mal dillainte temelia umilin\11 !?i a iribirel. Demnitatea . didactica de multe orI IngAnfil pecel ce o poseda; de aeeia el reprimand asl-feliu de apuca-turI, pune in posi\iune pe dascalde aavea nevoe de ajutoru] discipulilol', eara pe aeestia-{ motiveaza de a se f~ce mal sprint.enl spre binefacer.e, exer~itAndul

    a!"~-fel1u,?e a d~veni blanQT ('Mra a]\il. precum sunt b!anQI ~] mdatol'lt.orl eatra dascaJiJ lor. Pentru ca daca o'ar fi a~a, cum am Qis, de ee pe ludeil eel nereeu-1l0SCMol:r 'J hranesee cu mana in pustiu, earil pe A-post.olT I-a lasat ca eersitorl? Nu este invederat ca d~ aiel pl'e?,atind buna~aii.Ie eele 1l1arT,-umilin\a ~i iu b]rea,-a mva\:tt (.Ie dlSC]pullde a nu se rusina de das-calil lor, ce , e,:au batjocmi\{? A cere de la al\il pen~ tr,ll hl'~na QllDlca, ~e pare a fi ru~inos; inM nu se P?! ~ ~hce tot a~a ~l pentt'u dascalI, cand il eer de ]a dlselpu~il l~r, ,ell to,ta, sin~eritatea;tl~a ca ~i de aiel

    n~ pU\1ll ca~bga dlS(~lpuhf, jnva\andu-se de a despre-tm 01'1 ce siava, De aceia ~i Q.ice: "eel inv:1taf s:1 Imp:1rt:1!?ase:1 pe eel ce tnvat:11n t6te cele bune li adeca, sa~I aI'ale tota darnieia eatra e1. CAnd el dice "I,n t6te cde bune", la aeeasta face alusiune, 'Ni-mlC sa IlU fie propriu a diseipululul, d tOle sa fie cumune, penh'u ca mal mal'l va liJade catda si inca cu atat maT mal'I, cu catsunt mal bnne rele' cerescI de cat cele pamentesei. Aceasta .invederand-o si in alta parte, Qicea: I1Daca nol amsem:1nat you:

  • -120 -

    cele spirituale, au estemare lueru de vorn seeera de Ja vol cel.e corpora Ie ?" (I Corinth. 9" ! 1). Pent~uaeeasta ~l numesee faptu' meneional lmp~rt~~lre; al'ablnd ca ., aiel e un feli11 de sehimb reCIproe, ' cu care oeasie si iubirea devine eu mult mal .ferbinte ~i mal statoniiea. Daea dasea/ul ,eaut&

    so.brIet~te~, ,el remAne st~t.~rnie in aceIa!?! loc; pri. mllp.d ,a.lutore , dup~ demmtalea lu1. A st&rUl in euveilt, a se, afla in s&r&cle permanenta, . a: dispretui tote eele pamentesel, .::a la urm& sa aY nevoe de altil,inea esle o, ]auda mare. Daca, ipse, daseaI'ul int.rece 'mesura ee-ruta, ,apol sin~ur. 'I v~tam& . demnitatea, nu ' pentru ea prlmesee aJutore, Cl pentru c& primesee tara lile-SUl'a. Apol, pentru ca vielenia dasealulu! s& nu faca mal lenef? .pe discipul ,la implinit'ea unoI' ast-feli11 de fapteb~ne,. ~~i de muIte 01'1 ~a tl'acaeu vederea pe un eer~ltorlU, sub pretext c& el ajuta dejape dasealuI ]uI, (lice mal departe: "Infacerea de bine s~ nll ne ?bosim,". Aiel ~rata ~i mljloeul, prin care vow reu~l .in facerea de bme, cum ~i masura generosita-tel, Qieend astfelit1: "Nu ve am~gitl; Dumne.

  • -122-

    "Decr pana cand avem timp, sa facern bineIe" . . Dupre cum nu .suntem st~p~nT de a semana orr cand, deasemenea m.e! de ,a . mtlUl. Cand va sosi timpul sa ne d~ee?I de atel, ehIar de am voi nOI de mil de 01'1 sa- mIlulI~ pe cel .sarac, nimie nu vom folosi. Despre ace~sta pl_ martu~lsese cele einer feciore nebune, care -d~ i?1 dorlauca sa ~Iba unt-delemn in candelele Jor,totusI fim~ c~ nu aveau cu densele milostenie abon(rent~ ~u le~lt, ear:a u~a c~mel'er .de nuota s'a inchis; d~ as{'men~a m. martU!ISe~ee ~I bogattil nemilostiv, care n.u a ~agat I? sama. pe L~zar. Fj~nd ca ~i acela,ea ~I feelOrele,. I_emase~e .sh'em de :1Jutorul . milostenieJ, nu a fo~t mel el mllUIt, pe cand se afla In iad -nieT de, PatrJar:chul Abraam ~i nier de alt-cineva,' de si pJangea ~l se ruga mult,-ci a remas aeolo, in ace] f~e ?rozav, fara a se buelll'a de i


INTRODUCERE · 2020. 12. 9. · Epistola apostolului Pavel către Galateni este o pledoarie pentru libertate spirituală. Studiind-o, vei putea înțelege mai bine darul libertății

INTRODUCERE · 2020. 12. 9. · Epistola apostolului Pavel către Galateni este o pledoarie pentru libertate spirituală. Studiind-o, vei putea înțelege mai bine darul libertății

Zodia Cancerului - Comentariu

Zodia Cancerului - Comentariu

Sf. Ioan Gura de Aur - Comentariu La Epistola a Doua Catre Corinteni

Sf. Ioan Gura de Aur - Comentariu La Epistola a Doua Catre Corinteni

Sfântul Ioan Gură de Aur - Tâlcuiri la Epistola către Galateni a Sfântului apostol Pavel

Sfântul Ioan Gură de Aur - Tâlcuiri la Epistola către Galateni a Sfântului apostol Pavel

Talcuirea Ep Catre Galateni - Sf Teofilact

Talcuirea Ep Catre Galateni - Sf Teofilact

43966720 Studiu Biblic Galateni Si Romani

43966720 Studiu Biblic Galateni Si Romani

comentariu CPRM

comentariu CPRM

Comentariu Fapte

Comentariu Fapte

Romana comentariu

Romana comentariu

Epistola catre Galateni - Sola Scripturasolascriptura.eu/wp-content/uploads/G1.pdf · 4 Introducere Epistola c£tre Galateni trebuie s£ ocupe un rol principal în c£ut£rile aceluia

Epistola catre Galateni - Sola Scripturasolascriptura.eu/wp-content/uploads/G1.pdf · 4 Introducere Epistola c£tre Galateni trebuie s£ ocupe un rol principal în c£ut£rile aceluia

Comentariu Romani

Comentariu Romani

Comentariu La Iov

Comentariu La Iov

Epistola lui Pavel către romanibiserici creştine dintre neamuri (Romani, Corinteni, Galateni, Efeseni, Filipeni, Coloseni, Tesaloniceni) putem observa clar că nu sunt aranjate în

Epistola lui Pavel către romanibiserici creştine dintre neamuri (Romani, Corinteni, Galateni, Efeseni, Filipeni, Coloseni, Tesaloniceni) putem observa clar că nu sunt aranjate în

6. Sfantul Ioan Gura de Aur, Comentariu La Epistola Catre Filipeni

6. Sfantul Ioan Gura de Aur, Comentariu La Epistola Catre Filipeni

Sfântul Ioan Gură de Aur Comentariu la Epistola către Efeseni

Sfântul Ioan Gură de Aur Comentariu la Epistola către Efeseni

Epistola catre Galateni - Mesagerul-creştin · epistola către Galateni s-ar plasa în timp dup ă epistola către Romani. Epistola în sine nu trateaz ă un adev ăr deosebit, a

Epistola catre Galateni - Mesagerul-creştin · epistola către Galateni s-ar plasa în timp dup ă epistola către Romani. Epistola în sine nu trateaz ă un adev ăr deosebit, a

Epistola c ătre Evrei – comentariu: Introducere + cap. 1 ... · Epistola c ătre Evrei – comentariu: Introducere + cap. 1 – Voorhoeve Hermanus Cornelis 2 foarte bine s ă r

Epistola c ătre Evrei – comentariu: Introducere + cap. 1 ... · Epistola c ătre Evrei – comentariu: Introducere + cap. 1 – Voorhoeve Hermanus Cornelis 2 foarte bine s ă r

Sf. Ioan Gura de Aur - Comentariile La Epistola Catre Galateni

Sf. Ioan Gura de Aur - Comentariile La Epistola Catre Galateni

ioan gura de aur omilii galateni

ioan gura de aur omilii galateni

Galateni 4, 4

Galateni 4, 4