306755643 Plante Medicinale Aromatice

download 306755643 Plante Medicinale Aromatice

of 104

Transcript of 306755643 Plante Medicinale Aromatice

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    1/104

    1

    UNIVERSITATEA AGRONOMICĂ ŞI DE MEDICINĂVETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

    Facultatea de AGRICULTUR Ă

    Prof. univ. Teodor ROBU

    PL NTE MEDICIN LE

    Ş I ROM TICE

    IA Ş I20013

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    2/104

    2

    CUPRINS

    CAPITOLUL I SCURT ISTORIC ................................................................. ................. 3 1.1. ISTORICUL PLANTELOR MEDICINALE SI AROMATICE ......................... ...... 3 1.2. ISTORICUL UTILIZĂRII PLANTELOR MEDICINALE şi AROMATICE Î NROMÂNIA ............................................................ ............................................................ 7 CAPITOLUL II CL ASIFICAREA PLANTELOR MEDICINALE şi AROMATICE ... 11

    2.1 DUPĂ CRITERII BOTANICE. ................................................................................ 11 2.2. CLASIFICAREA DUPĂ MEDIUL DE VIAŢĂ. ..................................................... 12 2.3. CLASIFICAREA DUPĂ UTILIZĂRILE TERAPEUTICE..................................... 15 CAPITOLUL III PRINCIPIILE BIOACTIVE DIN PLANTELE MEDICINALE ........ 20 3.1. ISTORIC .................................................................................................................. 20 3.2. APA. ........................................................................................................................ 23 3.4 . SUBSTANŢELE ORGANICE ................................................................. ............... 23 Clasificarea sumară a ozelor ................................................................. .......................... 24 Clasificarea sumară a ozidelor ............................................................... ......................... 25 CAPITOLUL IV. PROPRIETĂŢILE TERAPEUTICE ALE PRINCIPIILOR ACTIVE ........................................................................................................................................ 34 4.1. PRINCIPII CU INFLUENŢĂ ASUPRA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL. .... 34 4.2. PRINCIPII ACTIVE CU INFLUENŢĂ ASUPRA SISTEMULUI NERVOSVEGETATIV .................................................................................................................. 36 4.3. PRINCIPII ACTIVE CU FLUENŢĂ ASUPRA GANGLIONILOR VEGETATIVI. ............................................................ .............................................................. ............... 37 4.4. PRINCIPII ACTIVE CU ACŢIUNE CURARIZANTĂ .......................................... 38 4.5. PRINCIPII ACTIVE CU INFLUENŢĂ ASUPRA APARATULUICARDIOVASCULAR ..................................................... ............................................... 38 4.6 PRINCIPII ACTIVE CU INFLUENŢĂ ASUPRA APARATULUI RESPIRATOR 40 4.7. PRINCIPII ACTIVE CU INFLUENŢĂ ASUPRA APARATULUI DIGESTIV .... 41 4.8. PRINCIPII CU INFLUENŢĂ ASUPRA APRATULUI RENAL ............................ 43 4.9. PRINCIPII ACTIVE CU INFLUENŢĂ HORMONALĂ ........................................ 43 CAPITOLUL 5 PARTICULARITĂŢI DE CULTURĂ ALE PLANTELORMEDICINALE ŞI AROMATICE .................................................................................. 45 5.1. ROTAŢIA CULTURILOR ...................................................................................... 45 5.2 FERTILIZAREA ........................................................ ............................................... 46 5.3 LUCRĂRILE SOLULUI ................................................................. .......................... 47 5.4 ÎNMULŢIREA .......................................................................................................... 48 5.5. REC OLTAREA, ŞI PREGATIREA PMA DIN FLORA SPONTANAÎN VEDEREAVALORIFICĂRII ........................................................................................................... 53 5.6. TRANSPORTUL PLANTELOR MEDICINALE ŞI AROMATICE ...................... 58 5.7. CONDIŢIONAREA PLANTELOR MEDICINALE ŞI AROMATICE .................. 59 5.8. USCAREA PLANTELOR MEDICINALE ŞI AROMATICE ................................ 61 5.9. AMBALAREA ŞI PĂSTR AREA PLANTELOR MEDICINALE ŞI AROMATICE ............................................................ .............................................................. ............... 63 CAPITOLUL 6 MODUL DE UTILIZARE AL PLANTELOR MEDICINALE SIAROMATICE ................................................................................................................ 64 CAPITOLUL 7. PL ANTE MEDICINALE DIN FLORA SPONTANĂ ........................ 73 TERMENII BOTANICI ................................................................................................. 84 INDEX EXPLICATIV AL TERMENILOR MEDICALI .............................................. 91 BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................... 104

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    3/104

    3

    CAPITOLUL I SCURT ISTORIC

    1.1. ISTORICUL PLANTELOR MEDICINALE SIAROMATICE

    Odată cu luarea în cultură acum 10-15 ani a primelor plante agricole (porumbul în Mexi c, grâul în Orientul Mijlociu)omului i- au atras atenţia probabil şi unele plante care şi întâmplător s-au dovedit a avea efect vindecător. Omul primitivdin instinct din întâmplare sau din disperare a început să-şi aline

    unele suferinţe cu anumite plante. Aceste atitudini sunt atestatede manifestările instinctuale ale unor animale bolnave şi ale unortriburi actuale puţin evoluate, care utilizează plantele medicinaleîn scopuri tămăduitoare.

    Descoperirea unor seminţe de chimion arse, care dateazădin neol itic, atestă faptul că omul acelei epoci le utiliza în scopuri

    medicinale sau aromatice.Alte dovezi arheologice, demonstrează că primele

    comunităţi umane, utilizau specii cum ar fi: Cânepa, Macul,Măselariţa, Muştarul, Salvia etc. precum şi unele balsamuri saurăşini.

    Dovezi scrise despre utilizarea plantelor medicinale şi aromatice datează din jurul anului 6000 ş. e .n. de la sumerieni. în

    jurul anului 5000 î.e.n. babilonienii şi asirienii au întocmit undicţionar de plante medicinale şi aromatice (Biblioteca luiAsurbanipal cu 20 000 tăbliţe) şi au înfiinţat în oraşul NINIVE ogrădină botanică cu plante medicinale şi aromatice.

    În China şi Egiptul Antic s- au găsit dovezi ce trădeazăutilizarea plantelor medicinale şi aromatice încă din mileniile IV-III î.e.n. Manuscrisele chinezeşti descriu cca. 6000 plante,folosite pentru vindecare.

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    4/104

    4

    La BRITISH MUSEUM din Londra există conservatetăbliţe din lut de unde reiese că asirienii cultivau macul încă de

    pe la anul 2700 î.e.n., aceasta fiind o dovadă de netăgăduit despreintroducerea în cultură a plantelor medicinale şi aromatice.

    Pe papirusurile egiptene vechi de 5-6 milenii s-au descifrat

    mii de reţete complexe care fac referiri la peste 200 specii printrecare: coriandrul şi ricinul.

    În India veche între vestitele VEDE între care şi YADJUR-VEDA (ştiinţa vieţii lungi) recomandă utilizarea plantelormedicinale încă de acum 3000 ani.Medicul indian SASRUTA(sec. IV î.e.n) descrie cca. 700 plante , indicând ecologia, epocade recoltare etc.

    O vechime asemănătoare au şi dovezile care provin de launele triburi amerindiene, de unde rezultă că acestea foloseau în special amestecurile din plante sau extractele complexe.

    Unii cercetători (Dr. J. A. DUKE-1985) consideră că deşi

    aflându-se la mari distanţe şi neavând nici o legătură cucivilizaţia Chinei antice , totuşi amerindienii se bazau pe acelaşi

    principiu şi anume: "corpul omenesc este capabil de a selectadintr- un complex substanţele care-i sunt necesare ".

    De o importanţă deosebită se bucurau plantele medicinale şi aromatice în Grecia antică şi în Imperiu roman.

    Hipocrat (460-377 î.e.n.) supranumit părintele medicinii adescris 236 plante medicinale prescriindu-le în diferite boli. El a

    propagat ideea lui Asklepios din Tesalia :" întâi cuvântul , apoi planta şi la u rmă cuţitul" . Lui Hipocrat i-au urmat Teofrast, apoiDioscoride (sec. I î.e n.) care este considerat părintelefarmacognoziei, şi care în lucrarea " De materia medica "a

    inventariat 500 de droguri de natură minerală, vegetală şi

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    5/104

    5

    animală, până în Evul Mediu fiind cartea de căpătâi în cunoaşterea medicamentelor.

    Plinius cel Bătrân (24-79 e.n.) în 37 de volume" HISTORIA NATURALIS " descrie 250 de droguri numai de

    origine vegetală, provenite de la cca. 1000 specii. Tot cam în aceeaşi perioadă LUCIUS CALUMELLA, care

    era un faimos agronom a scris mai multe volume despre

    agricultură, descriind cultura speciilor Inula helenium, Canabis sativa, Crocus sativus .

    O parte din aceste cunoştinţe au fost transmise şi învăţătorilor Imperiului Roman, astfel CELSUS în opera sa " DE

    ARTE MEDICA " descrie tot 250 plante medicinale şi aromaticecu utilizările lor. De remarcat este, că multe din recomandările învăţătorilor acelor vremuri au valabilitate şi astăzi.

    Învăţaţii arabi asimilând cunoştinţele eleno-romane aleanticilor Orientului îndepărtat şi îmbinându-le cu cunoştinţele

    proprii, în operele lor au descris mii de plante medicinale şi droguri, pe care le- au transmis până în epoca Renaşterii. Astfel se

    pot aminti învăţaţi ca RHAZES, SERAPION, MESSUE şi vestitul AVICENA (IBN-SINA) care a sintetizat în lucrările sale"CANONUL STIINTEI MEDICALE " multe cunoştinţe în domeniul fitoterapiei

    În Evul Mediu plantele medicinale şi aromatice eraucultivate mai ales în mănăstiri, iar deţinătorii modului de utilizareerau călugării. Stareţa HILDEGRAD VON BINGEN (sec. XII) este autoareaunei cărţi intitulată " PHISIKA " unde pe lângă alte medicamente prezintă şi 270 specii de plante medicinale cu utilizările lor

    Dezvoltarea cunoştinţelor despre plantele medicinale şi aromatice s-a extins şi la p rimele Universităţi cum ar fi:

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    6/104

    6

    MONTPELLIER (sec. X ); PARIS, BOLOGNA, PADOVA,

    NEAPOLE, CAMBRIDGE, TOULOUSE (sec.XI-XIII). Marii

    botanişti ai Renaşterii caParacelsus, Lobel, Mattioli, Cesalpino etc. au descris pe larg şi proprietăţile medicinale ale speciilorcultivate, iar alţi ca JUAN FERNANDEZ, ALPINO CHARLESLECLUSSE au studiat şi plantele din "LUMEA NOUA"

    În 1545 sa înfiinţat prima grădină botanică de plantemedicinale şi aromatice la Padova. Mai târziu (sec. XVIII)descoperindu- se primele substanţe din plante, a fost necesarăcultivarea acestora pe suprafeţe întinse pentru asigurareacantităţii de drog necesară. Pe parcurs s-au elaborat tehnologii perfecţionate de cultivare a noi plante şi în paralel s- au obţinutvariate medicamente la scară industrială.

    Statisticile O.M.S. din ultimii 10 ani apreciază că în ţările în curs de dezvoltare plantele medicinale reprezintă cca. 80%dintre alternativele de tratament. în ţările avansate 1/3 din

    medicamente sunt de origine vegetală, cele mai multe pentruterap ia afecţiunilor cardio-vasculare, digestive, respiratorii etc.tendinţa în viitor este de a promova tot mai mult politicamedicamentelor de origine vegetală, pure nepoluate, şi integrabile în organism.

    În prezent sunt izolate peste 55 000 substanţe bioactive din

    plantele medicinale şi aromatice.

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    7/104

    7

    1.2. ISTORICUL UTILIZ ĂRII PLANTELOR MEDICINALE şi AROMATICE Î N ROMÂNIA

    În România arta vindecării bolilor prin plante are o veche şi bogată tradiţie, fapt confirmat şi de unele descopeririarheologice care au s cos la lumina zilei atât unele medicamente(colire, unguente), cât şi unele vase speciale în care se preparauacestea (infuzoare, pâlnii de lut ars etc.)

    Datorită poziţiei geografice şi condiţiilor pedo-climaticeteritoriul României a fost mereu leagănul unei vegetaţiiabundente şi variate. Au fost identificate peste 3600 de specii,cărora strămoşii noştri le-au dat peste 500 de nume.

    HERODOT considerat părintele istoriei-menţionează cu500 de ani î.e.n. că geto-dacii care erau " cei mai viteji şi cinstiţidintre traci ", aveau cunoştinţe despre întrebuinţarea plantelormedicinale şi aromatice

    DIOSCORIDE cu patru secole mai târziu, medic fiind în armata lui Nero semnalează în faimoasa sa lucrare " MATERIA

    MEDICA " că pe teritoriul Daciei se utilizau mult plantelemedicinale şi aromatice, fie pentru tămăduirea bolilor, fie în scopcosmetic sau ca aromatizant alimentar.

    Imediat după cu cucerirea Daciei de către romani arsenalul de plante medicinale şi aromatice s-a îmbogăţit cu specii noiindigene cunoscute mai înainte de greci şi romani.

    Numeroase alt e documente atestă şi întăresc ideea utilizării plantelor în medicina empirică a poporului român, Dintre acesteaamintim existenţa a numeroase documente datând din secolul XII

    şi până în secolul XVI. Prima carte de plante medicinale şi aromatice a fost tipărită la Cluj în anul 1578 şi s-a numit

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    8/104

    8

    " HERBARIUM ". Mai târziu în 1652 se tipăreşte la Târgovişte" PRAVILA LUI MATEI BASARAB " unde se precizează că"vraciului şi revine sarcina să cerceteze ierburile spre a

    descoper i pe cele cu proprietăţi de vindecare şi î mpotrivaotrăvurilor "În 1694 apare " LEXICONUL SLAVO- ROMÂN " în care se găsescnumeroase recomandări privind denumirea şi utilizarea unor

    plante medicinale şi aromatice cum ar fi: izma, muştarul,muşeţelul etc.

    În hrisovul domnitorului GRIGORE GHICA emis în 1725la înfiinţarea spitalului Pantelimon din Bucureşti printre alteleeste menţionat rolul farmacistului în cunoaşterea plantelor în general şi cunoaşterea plantelor medicinale în special, necesarespitalului nou creat pentru tratarea bolnavilor.

    În lucrarea manuscris " HOMINA VEGETABILIUM "alcătuită în 1783 de preotul calvin BENKO IOSIF sunt

    menţionate denumirile româneşti ale unor specii de plantemedicinale colectate în farmaciile din Transilvania şi Muntenia.

    Lui P. SIGERUS şi revine meritul în 1791 de a fi publicat"SIEBENBURGISHE QUARTALSCHRIFT " în mai multe limbi,

    printre care şi română, unde apare o listă aproape completă a plantelor medicinale din Transilvania

    La începutul secolului al XIX-lea, SAMUIL VULCAN,concepe o lucrare manuscris numită "TRACTATUL DESPREVINDECAREA MORBURILOR POPORULUI DE LA TIERA " de

    unde rezultă că plantele medicinale aveau o pondere importantă în vindecarea bolilor mai ales în mediul rural din Transilvania.

    Toate acestea documen te atestă că din cele mai îndepărtate

    timpuri, plantele medicinale şi aromatice au avut o largă

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    9/104

    9

    întrebuinţare pe teritoriul României şi au constituit mijlocul celmai important pentru a preveni şi combate multe boli

    Începând cu sfârşitul secolului al XVIII începutul secoluluiXIX-lea plantele medicinale şi aromatice utilizate până atuncimai mult pe bază de tradiţii, încep să formeze în unele ţări dinEuropa obiectul unor cercetări cu scopul de a stabili dacă seconfirmă activitatea terapeutică atribuită de medicina empirică, şi pentru a preciza care sunt substanţele care acţionează.

    În 1906 s-a izolat din capsulele de mac opiu din care seextrage morfina, care este răspunzătoare de acţiunea somniferă aacestui produs.

    Pe parcursul anilor până astăzi plantele medicinale şi aromatice utilizate empiric au fost supuse studiilor biochimice

    descoperindu-se noi şi noi substanţe bioactive. Concomitentcercetătorii au încercat copierea şi fabricarea sintetică a unorsubstanţe bioactive, însă produsele de sinteză, pot avea reacţii

    neprevăzute în organism fiind mai greu tolerate. Mai mult chiarunele din principiile bioactive elaborate de celulele vegetale nu

    pot fi înlocuite cu substanţe de sinteză. În prezent în medicina populară a ţării noastre sunt folosite

    cca. 870 de specii. Aproximativ 200 sunt studiate din punct de

    vedere chimico-farmacodinamic, iar cca. 100 de plante sunt

    utilizate curent în automedicaţiePe măsură ce ştiinţa cucereşte tot mai mult teren, tărâmul

    plantelor medicinale şi aromatice este mai profund explorat.Astfel s-au identificat şi continuă să se identifice nu numai plantele spontane cu virtuţi terapeutice, dar şi bazinele cele maiimportante şi mai bogate în asemenea specii, iar prin studii de

    laborator s- a precizat conţinutul lor în princi pii active funcţie demediul biologic în care trăiesc.

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    10/104

    10

    În urma unor cercetări chimice de laborator s-a stabilit că în flora ţării noastre spontane există numeroase specii care pot înlocui produsele vegetale din import. Dacă se acţionează energic

    pentru redresarea şi valorificarea plantelor medicinale şi aromatice din România cu un conţinut bogat în principii active, şi dacă se iau măsuri de introducere în cultură a noi specii de plantemedicinale şi aromatice autohtone sau străine, pot fi redusesubstanţial aceste importuri.La aceasta se adaugă protejarea speciilor din flora spontană cu orăspândire limitată şi creşterea productivităţii la speciile cultivate.

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    11/104

    11

    CAPITOLUL II CLASIFICAREA PLANTELORMEDICINALE şi AROMATICE

    2.1 DUP Ă CRITERII BOTANICE.

    În aceast ă clasificare Plantele medicinale aromatice s-auclasificat în principal pe baza criteriilor mor fologice, luându-seca referin ţă Flora R.S.R (cele 13 volume) ap ărută în intervalul1952-1976 (24ani).

    Determinarea Plantelor medicinale şi aromatice pe baza

    Florei R.S.R este greoaie deoarece aceast ă lucrare se adreseaz ă specialit ăţilor şi cuprinde toate speciile Pteridofitelor şi Spermatofitelor. De aceea s-a adoptat o clasificare mai simpl ă

    pentru recunoa şterea plantelor medicinale şi aromatice astfel:A plante f ăr ă flori;B plante cu flori B I - arbori, arbu şti;

    B II - plante erbacee.

    Grupa plantelor erbacee a fost îm păr ţită în 6 subgrupedup ă culoarea florilor astfel:

    plante f ăr ă înveli şuri florare colorate (verzi); plante cu flori albe ( Achillea, Capsella, Datura, Gypsophyla,

    Saponaria, Adonis, Arnica, Calendula );

    plante cu flori galbene ( Chelidonium, Geum, Hypericum,

    Althea, Arctium);

    plante cu flori ro şii sau roz ( Digitalis, Leunurus ); plante cu flori violacee ( Delphnium );

    plante cu flori albastre ( Borogo, Cycorium, Lavandulla,

    Hipssopus );

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    12/104

    12

    2.2. CLASIFICAREA DUP Ă MEDIUL DE VIA ŢĂ.

    I.-Stâncării, paji şti alpine:- Jenuperus communis (ienup ăr);- Vaccinium myrtillus (Afin);

    - Alchemilla vulgaris (cre ţişoar ă);- Arnica montana (arnică);- Primulla off . (ciubo ţica cucului).

    II.-Paji şti şi fâneţe umede de munte şi deal:- Corylus avellana (alun);

    - Betula verrucosa (mesteac ăn);- Achillea millefolium (coada şoricelului);- Cichorium intybus (cicoare);

    - Taraxacum officinalis (cicoare);

    III.P ăduri- Hedera helix (iederă;)- Prunus spinosa (porumbar);

    - Rhamnus frangula (cru şin);- Sambucus nigra (soc);

    - Convalaria majalis (lăcr ămioare);- Fragaria vesca (fragi);

    - Origanum vulgare (sovarf);

    - Viola tricolor (trei frati pătaţi);IV. T ăieturi de p ădure

    - Rubus fructicosus (mur);

    - Rubus idaeus (zmeur);

    - Salix capreea (salcie c ă preasc ă);- Agnimonia eupotoria (turiţa);

    - Atropa belladona (mătrăgună);- Tanacetum vulgare (vetricea);

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    13/104

    13

    - Urtica dioica (urzică);IV. Coaste rupturi de pant ă.

    - Hippophae rhamnoides (cătină albă);- Rubus fructicosus , idaeus (mur);

    - Melilotus officinalis (sulfin ă);- Tusilago farfara (potbal).

    VI.Paji şti uscate însorite.- Achilleia millefolium (coada şoricelului);- Eringium planum (scai vânăt);- Gypsophyla paniculata (ipcărige);- Marubium vulgare (unguraş);- Tymus sp . (cimbrişor).

    VII. Margini de drumuri, c ăi ferate, teren viran.- Rosa canina (măceş);- Sombucus nigra (soc);

    - Prunus spinosa (porumbar);

    - Agropiron repens (pir medicinal);

    - Artemisia absintium (pelin);

    - Artemisia vulgaris (pelin ăriţă);- Lamium album (urzic ă moart ă albă);- Linaria vulgaris (Linari ţă);

    VIII. Buruieni de cultur ă şi r ăzoare. (numai pentru speciile

    erbacee)

    - Agropyron repens (pir medicinal);

    - Capsella bursa pastoris (traista ciobanului);

    - Fumaria officinalis (fumari ţă);- Hibiscus triorum (zămoşică);- Xantim spinosum (holer ă).

    IX. Locuri b ătătorite.- Malva neglecta (caşul popii);

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    14/104

    14

    - Plantago sp . (patlagină);- Poligonatum aviculare (troscot);

    - Potentila anserina (coada racului);

    X. Locuri îngr ăşate. (gunoi, stâne) - Datura stramonium (ciumafaie);

    - Hyoscianus niger (măselari ţă);- Rumex alpinum (stevia stânelor );- Urtica dioica (urzică).

    XI. S ăr ături.- Althea officinalis (nalb ă mare);- Ononis hircina .(osul iepurelui);

    - Iris halophila . (stanjenei galbeni);

    XII. Lunci, z ăvoaie, lungul apelor.- Hippophae rhamnoides (cătină);- Ribes nigrum (coac ăz negru);- Salix sp . (salcie);

    - Viburnum opulus (călin);- Angelica archangelica (angelică);- Dryopteris felix -mas -(ferigă);- Equisetum arvense (coada calului);

    - Symphytum officinalis (tătăneasc ă);- Tusilago farfara (potbal).

    XIII. Locuri cu exces de umiditate

    - Rhamnus frangula (cru şin;)- Populus nigra . (plop);

    - Acorus calamus (obligeană);- Filipendula ulmaria (cre ţuşcă);- Lythrum salicania (r ăchitan);

    - Gra ţ iola officinalis (vinari ţă).

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    15/104

    15

    2.3. CLASIFICAREA DUP Ă UTILIZ ĂRILE TERAPEUTICE.

    Ac ţiunile farmacodinamice ale plantelor medicinale şi aromatice au fost testate în general întâi pe animale în laborator

    pentru a se observa efectele.

    În general principiile active au acelea şi ac ţiuni şi la om dar maiexist ă şi excep ţii. Exemplu: valeriana pentru pisic ă este excitant,iar pentru om este sedativ.

    Sparteina din Sarothamnus scoparius care în doze micieste stimulatoare a centrului respirator, iar în doze mari estedeprimant ă a centrului respirator, la iepure şi nu are acela şi efect.

    De cele mai multe ori plantele medicinale şi aromaticecon ţin mai multe principii active cu diferite propriet ăţi, a şa încât

    pot fi încadrate în mai multe grupe terapeutice. Clasificarea plantelor medicinale şi aromatice pe grupe terapeutice se bazeaz ă pe clasificarea general ă a medicamentelor dup ă O. M. S. astfel:

    I. Plante Medicinale şi Aromatice recomandate în bolileaparatului cardio-vascular.

    Aceast ă grup ă cuprinde plante utilizate în urm ătoarele afec ţiuni:- aec ţiuni cardiace cu substrat nervos. ( Leunurus,

    Lavandula, Crategus sp .);

    - afec ţiuni vasculare ( Melilotus, Salvia, Viscum );- angin ă pectoral ă (Crategus );- arterioscleroz ă (Viscum, Capsella, Taraxacum );- hipertensiune ( Hyssopus, Leunurus, Cynara ).

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    16/104

    16

    II.Plante Medicinale şi Aromatice recomandate în bolile aparatului digestiv.

    - pentru segmentul buco-faringian (stomatite, abcese,

    amigdalite, gingivite) se utilizeaz ă dezinfectante şi antiinflamatorii ( Matricaria, Salvia, Geum, Ocium, Rosa , etc.);

    - pentru segmentul gastro-intestinal (anorexie,

    antivomitive, calmante, hiper sau hipoaciditate, enterocolite,

    meteorism etc.), se recomand ă Gen ţ iana (ghin ţura), Mentha, Artemisia, Calendula, Foeniculum etc.;

    - pentru segmentul final al intestinelor (colici, constipa ţie,diaree, antihelmintice) se recomand ă: Anisum, Rhamnus ( cruşin )

    Inula, Achillea;

    - pentru disfunc ţiile hepato-biliare (calculoza hepato- biliar ă, colici hepato-biliare, dischinezia biliar ă) se folosescspecii ca: Arctium, Chelidonium, Hipericum, Achilea, Cichorium ,

    etc.;

    III. Plante Medicinale şi Aromatice recomandate în afec ţiuniale aparatului genital.

    - disminoree ( Capsella, Urtica, Pulsatil );

    - leucoree ( Lamium, Lytrum (R ăchitan);

    - prostatit ă ( Lamium, Pulsatila etc.

    IV. Plante Medicinale şi aromatice recomandate în afec ţiuniale aparatului respirator.

    - pentru tuse - faza incipient ă se utilizeaz ă specii emoliente(Verbascum, Althea, Malva, Tusilago, Tilia, Plantago)

    expectorante (Primula officinalis, Hyssopus, Eryngium, Inula etc.;

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    17/104

    17

    În bron şită se pot utiliza specii recomandate în tuse la carese adaug ă Foeniculum, Pimpinela anisum, Saponaria, Carum,Origanum, Marubium (ungura şul);

    - astm bron şic se utilizeaz ă specii antispasmodice ca:Timus vulgulgaris, Hyssopus, Leunurus, Valeriana,Tusilago etc.;

    - grip ă, guturai: Soncus, Tilia, Primula, Fraxinus, Salix, Rosa;

    - laringite , traheite : Althea, Verbascum, Papaver,

    Pulmonaria, Cetraria islandica (Lichen de piatr ă).

    VI.-Plante recomandate în afec ţiuni ale aparatuluiurinar

    cistite: Achilleia, Vaccinium, Phaseolus, Linum, Populus,

    Pinus, Zea;

    colica renal ă: Agropyron, Ienuperus, Populus etc.diuretice : Cerasus, Equisetum, Betulla, Ononis, Zea,

    Centaurea, Polygonum, Prunus spinosa, Taraxacum, Viola

    tricolor, Arctium, Gipsophila;

    - litiază renal ă: Vaccinum vitis-ideea(Meri şor) Betula,Urtica, Pulsatila, Rosa, Agrimonia.

    VI . Plante r ecomandate în afecţiuni dermatologice.

    - acnee :Viola, Arctium, Cycorium, Humulus, (toate

    utilizate intern);

    - eczeme : pentru comprese Matricaria, Achilleia,

    Calendula, Saponaria, Juglans;

    - furunculoz ă: -Viola, Cycorium, Arctium. -comprese:

    Linnum, Convolvulus.

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    18/104

    18

    - a rsuri : - Matricaria, Achilleia, Calendula, Soncus,

    Hipericum, Cnycus.

    - contuzii : Arnica, Equisetum, Leunurus, Melilotus,

    Synphitium.

    - antiseptice : Arnica, Matricharia, Lavandula, Hyssopus,

    Tymus.

    - cicatrizante : Arnica, Calendula, Mellisa, Pulmonaria,

    Chelidonium, Hyssopus, Syphitium, Hipericum.

    VII. Plante recomandate în boli de nutriţe şi metabolism.

    - diabetul zaharat: Cynara, Morus, Juglans, Salvia, Urtica,

    Arctium;

    - obezitate; Rhamnus (Cru şin) Taraxacum, Soncus,Convolvus etc.;

    - gut ă: Betula, Fraxinus, Urtica, Pulsatila, Agropiron, Hiphophae ;

    - hidroptizie: Betula, Jenuperus, Soncus, Hyssopus,

    Phaseolus, Zea ;

    - tonice generale: Tymus, Rosa, Hipophae, Juglans,

    Poligonum ;

    - remineralizante: Equisetum, Poligonum, Pulmonaria,

    Agropiron;

    -sudorifice şi depurative: Inula, Arctium, Soncus,Taraxacum, Viola, Cicorium.

    VIII. Plante recomandate în influ enţa funcţiilor

    glandulare.

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    19/104

    19

    antisudorifice; Juglans, Salvia, Hyssopus;

    galactogoge: Pimpinela, Feniculum, Carum, Coreandrum,

    Soncus, Majorana;

    antigalactogoge: Juglans, Salvia, Humulus, Salix,

    Querqus.

    IX. Plante recunoscute în afecţiuni ale sistemuluinervos

    - sedative nervoase: Humulus, TIllia, Lavandula,

    Melilotus, Valeriana, Inula, Leunurus, Melisa, etc.;

    - anafrodisiace: Humulus, Leunurus, Valeriana , etc.;

    - stimulente nervoase: Mentha, Gen ţ iana, Angelica, etc.- migrene: Lavandula, Matricaria, Synphitium, Mentha,

    Hypericum etc.

    X .Plante utilizate în cosmetică

    - tenuri uscate: Calendula, Matricharia, Hypericum,

    Malva ;

    - tenuri grase:Juglans, Tusilago, Mentha, Salvia, Thymus,

    Arctium ;

    - tenuri iritate: Taraxacum, Pinus ;

    - tenuri palide: Arnica ;

    - tenuri ridate: Matricaria, Tusilago, Althea officinalis ;

    - cosmetica mâinilor: Sinapis, Linum, Iris .- tonice capilare; Artium, Betula, Urtica .

    TEMA 1: Exemplificati câte 5 specii din fiecare zonă aRom âniei;

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    20/104

    20

    CAPITOLUL III PRINCIPIILE BIOACTIVE DINPLANTELE MEDICINALE

    3.1. ISTORIC

    Până la sfârşitul secolului XIX-lea începutul secolului XX,diverse organe din plante, cât şi produsele, obţinute din ele subformă de extracte, siropuri şi tincturi, au constituit cea mai mare parte din arsenalul terapeutic ştiinţific. de-a lungul veacurilor

    până în secolul XVIII medicii şi farmaciştii urmăreau în principaldescoperirea a noi remedii eficiente de origine vegetală şi mai puţin cunoaşter ea principiilor activ e cu acţiune medicamentoasă.

    Datorită influ enţei mistico-religioase, efectele de vindecarese puneau pe seama divinităţii, şi ca atare, atât gânditoriiantichităţii cât şi cei ai Evului Mediu au explorat modest acestdomeniu. Infiltrarea dominaţiei arabe în Europa a dus nu numaila o revoluţie a întregii gândiri, ci şi a practicii medicale.

    Adepţi ai alchimiei şi cunoscând foloasele distilării,medicii arabi iniţiaţi în tot cei mai bun pe tărâmul ştiinţeimedicale greacă şi latină, şi cunoscând foloasele distilăriiintroduc în terapeutică apele aromatice şi U. V. obţinute din

    plantele aromatice. Se presupune că U. V. este folosit de mii deani în terapeutică, şi că a fost primul factor răspunzător deactivitatea medicamentoasă a acestor plante. Tot sub influ enţaculturii arabe se obţine alcoolul etilic prin distilarea vinului, careera considerat "apa vieţii" deoarece medicii timpului şlconsiderau capabil să vindece multe boli. La începutul secolului XVI-lea, un medic şi chimist elveţian,PARACELSIUS studiaz ă mai profund factorii răspunzători deacţiunea terapeutică a plantelor medicinale şi aromatice.

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    21/104

    21

    El consideră că fiecare specie şi datorează aceste virtuţi existenţei în corpul ei a unui "suflet" pe care la numit în termenul generalde " quinta essenţia" al plantelor medicinale şi aromatice. Elatribuie acestei chintesenţe o origine materială, deoarece ea poatefi extrasă din plante cu ajutorul alcoolului, fundamentând astfelştiinţific folosirea în medicină a tincturilor şi extracteloralcoolice. Din acest motiv fitochimiştii şl consideră pePARACELSIUS părintele fitochimiei.

    Paracelsius inspirat şi din concepţiile unor medici anticigreci, susţinea că în general aspectul, culoarea, gustul şi mirosul fiecărei plante indică proprietăţile sale medicinale.Astfel:

    - rostopasca ( Chelidonium majus ) datorită sucului galbensugerează utilizarea în terapeutica hepato- biliară; - plămânărica ( Pulmonaria off ) din cauza frunzelor sale

    presărate cu pete albe asemenea unui ţesut pulmonar este utilă în

    bolile de plămâni;- capsulele de mac ( Papaver somniferum ) care au forma

    unui cap de om pot calma migrenele etc.;

    Acea stă analogie între plante şi anumite organe bolnave estenumită în istoria ştiinţei"SIGNATURA".La sfârşitul secolului XVIII-lea un alt chimist de origine s uedeză

    SCHEELE obţine primii acizi în stare cristalizată (benzoic,oxalic, tartric) SCHEELE este printre primii care prin

    descoperirile sale demonstrează că proprietăţile plantelormedicinale se datorează unor substanţe chimice elaborate în celula vegetală, şi nu unor forţe divine, formei culorii mirosuluisau gustului lor.

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    22/104

    22

    La scurt timp după descoperirea acizilor organici s-a izolatmorfina din opiu şi ch inina din scoarţa arborelui de China.(Chinchona off .)

    În secolul XIX-lea savantul francez CLAUDE BERNARDexperimentează principiile active extrase pe animale vii,demonstrând efectul acestora în paralel cu extragerea principiiloractive s- a stabilit structura lor chimică şi rotaţia acestora cuacţiunea terapeutică, fapt ce a dus la obţinerea a numeroasemedicamente din plante medicinale, chiar şi în sistem industrial.

    Din numeroasele substanţe sintetizate în plantelemedicinale şi aromatice numai unele au proprietăţi terapeutice.Acestea se numesc substanţe active şi au structuri chimice foartediverse. Astfel unele dintre e le au o structură bine definită, iaraltele sunt amestecuri din mai multe substanţe.

    În general un material vegetal are următoarea structură

    chimică: - apă; - substanţe minerale; - substanţe organice cu moleculă mică şi cu răspândire

    mare (gl ucide simple, acizi graşi, aminoacizi, aciziorganici etc.);

    - substanţe organice cu moleculă mare şi cu răspândirerestrânsă numai la unele specii (alcaloizi, rezine,saponozide, taninuri, uleiuri eterice etc.).

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    23/104

    23

    3.2. APA.În plantele verzi cantitatea de ap ă poate varia între 40 şi 90

    % funcţie de organ, vârsta plantei şi momentul recoltării. Celemai bogate în apă sunt florile, frunzele şi herba (70-85 %), apoitulpinile (50- 65 %) iar conţinutul cel mai sărac şl au rădăcinile(50-65 %).

    Pentru păstrarea materiei prime în condiţii optime, aceastatrebuie să conţină apă legată în procent de 10-12 %. Unele organefoarte sensibile necesită pentru păstrare un procent mult mai micde apă legată (frunze de Digitalis purpurea = 3 %).

    3.3 . SUBSTANŢELE MINERALE Apro ximativ 95 % din substanţa uscată a plantei o

    constituie elementele minerale de bază (C, O, H, N). Pe lângăacestea în plante se mai întâlnesc macroelemente (P, K, Ca, Mg,S, Na) şi microelemente (B, Cu, Co, Fe, Mn, Mo, Zn) care deşi în

    cantitate mult mai mică au rol deosebit în metabolismul plantei.Deşi nu au rol terapeutic, substanţele minerale se implică

    direct în creşterea şi dezvoltarea plantelor şi mai ales la sintezamajorităţii substanţelor bioactive.

    3.4 . SUBSTANŢELE ORGANICE Valoarea medicinală şi aromatică a unor plante este

    conferită de prezenţa anumitor substanţe caracteristice cu efectterapeutic care deţin o pondere importantă. Funcţie de structurachimică sau legăturile biosintetice, substanţele organice se îm partîn mai multe categorii:3.4.1. GLUCIDE

    Sunt substanţe organice ternare de bază rezultate în prima

    etapă a fotosintezei. Funcţie de complexitatea lor se împart în ozeşi ozide.

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    24/104

    24

    Ozele se clasifică funcţie de numărul atomilor de carbon în pentoze şi hexoze, iar după funcţia de la valenţa liberă a grupăriicarbonil în aldehide şi cetone. După poziţia legăturilorsemiacetalice dintre funcţiile aldehidice şi cele alcoolice seîmpart în furanoze (C 1-C4) şi piranoze (C 1-C5). Funcţie deorientarea în spaţiu a oxidrilului alcoolic de la C4 sau C 5 sediferenţiază în două serii (D şi L).Clasificarea sumară a ozelor

    Prezente în;Pentoze L- ramnoza Saponozide

    heterozide cardiotonice

    Flavonoide

    D-xiloza Saponozide

    D,L-

    arabinoza

    aloina (forma D)

    arabani, gume mucilagii, saponozide

    (forma L)

    Hexoze aldohexoze D-glucoza în heterozideD-galactoza în glucoalcaloizisteroidici, mucilagii, gume,

    D-manoza în mananecetohexoze D-fructoza (fructe)

    Gentianoza

    Ozidele sunt glucide coplexe care prin hidroliză pun în libertate oze, în cazul holozidelor sau oze şi o parte neglucidică(aglicon) în cazul heterozidelor.

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    25/104

    25

    Clasificarea sumară a ozidelor HOLOZI

    DE

    Oligozide Diholozide omogene maltoza

    celobioza

    gentiobioza

    Mixte zagaroza

    primverozida

    vicianoza

    rutinoza

    Triholozide omogene melitrioza

    rafinoza

    Mixte strofantotrioza

    Tetraholozi

    de

    stachioza

    Poliholozide Omogene pentozane xilane

    arbane

    hexozane amidon

    celuloză inulină irisină

    Mixte

    (poliuronid

    e)

    Pentohexo

    zane

    gume ( Prunus )

    mucilagii

    ( Althaea )

    pectine

    HETERO

    ZIDE

    Dintre toate substanţele organice prezentate cele cu

    importanţa terapeutică cea mai mare sunt poliholozidele mixte(poliuronide) şi heterozidele (glicozide)

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    26/104

    26

    3.4.2. POLIURONIDE

    Sunt compuşi cu întrebuinţări importante în fitoterapie. Seforme ază în plante din oze esterificate cu acizi uronici(glucuronic, galacturonic). Se împart în trei grupe de bază: gume,mucilagii pectine.

    Gumele sunt secreţii ale unor plante în special în urmaunor răniri. Din punct de vedere chimic sunt săruri neutre (de Ca,Mn, K) ale unor acizi macromoleculari formaţi din resturi dehexoze, pentoze, metilpentoze şi acizi uronici. Toate gumeleconţin dintre hexoze, D-galactoză şi uneori D- manoză, iar dintre pentoze toate conţin L-arabinoză şi unele xiloze. Toate gumeleconţin acidul D-glucuronic, mai puţin guma tragacantă careconţine acid D-galacturonic.

    Mucilagiile sunt produşi rezultaţi din transformareaansamblului constituenţilor membranelor (celuloze,

    hemiceluloze, pectine) formându-se; mucilagii pectice, celulozicesau mixte. Prin hidroliză formează hexoze (glucoză, galactoză,manoză) sau pentoze (arabinoză şi xiloză). în fitoterapie suntfolosite pentru proprietăţile lor emoliente ( Althaea, Malva ) şi în tratamentul constipaţiei (Semen Lini ).

    Pectinele sunt prezente în mod natural în membrana

    celulară mai ales în ţesuturile tinere şi fructe. Sunt formate dinresturi de acid galacturonic în formă piranozică unite prinlegături 1,4. Importanţa lor în medicinală este conferită deacţiunea lor coagulantă şi hemostatică.

    3.4.3. HETEROZIDE (Glicozide )

    Sunt un grup de compuşi ce conţin în moleculă una saumai multe fracţiuni glucidice combinată cu o componentă

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    27/104

    27

    neglucidică numită aglicon (genină). Agliconul poate foartediferit şi imprimă glicozidei caracterul specific motiv pentru carese îm part astfel:

    Cumarine – sunt compuşi heterociclici oxigenaţi ce provin prin biosinteză de la acidul fenilpiruvic. Se întâlnesc maifrecvent în diverse organe la speciile din familiile Compozitae,

    Leguminoase, Labiate, Rutaceae, Umbeliferae . Cumarinele cele

    mai răspândite sunt dicumarolul (Melilotus off . frunze),umbeliferona ( Matricaria chamomila - flori), esculetina

    ( Angelica archangelica – rădăcini), scopoletina (Coriandrum sativum – seminţe).

    Furocumarine - sunt derivaţi piranici, heter ociclicioxigenaţi. Cele mai importante fumarocumarine sunt:bergaptenul, imperatorina, psoralenul, xantotoxina întâlnitemai ales în Ami majus , pimpinelina în Pimpinela anisum şi angelicina în Angelica archangelica .

    Derivaţi flavonici – sunt compuşi hetertociclici oxigenaţi şi se găsesc sub formă glicozidică ca derivaţi aifenilbenzopiranului. După gradul lor de oxidare se îm part în:

    - flavone ; apigenina ( Matricaria chamomila ), luteolina

    ( Achillea millefolium )

    - flavonoli ; cvercetolul şi rutozidul ( Sophora japonica ),

    kemferolul ( Poligonum hydropiper )

    - flavonone ; lictirivigenolul ( Glycyrrizia glabra )

    - calcone

    - izoflavone ( Iris, Prunus )

    Calconele şi flavanonele sunt precursori ai flavonelor şi flavonolilor. (Paris şi Moise 1976). Derivaţii flavonici sunt

    importanţi pentru acţiunea diuretică şi de vitamina P,

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    28/104

    28

    ultima proprietate recomandându-le în afecţiunile venelor şi capilarelor.Furanocromone – sunt constituienţi naturali heterociclici

    oxigenaţi ce rezultă din benzo- - pironă. Cele mai răspândite şi

    cunoscute fumarocumarone sunt visnagina, keloglucozida şi kelina .

    Catechinele – compuşi heterociclici oxigenaţi care derivă prin polihidroxilarea fenil-2-benzodihidropironei. Cea mai

    întâlnită este catechina ce se găseşte în materialul vegetal proaspăt însoţită de taninuri catechice. Are proprietatea de a seoxida foarte uşor căpătând o culoare brună.

    Antocianozide – sunt pigmenţi hidrosolubili ce dauculoarea unor flori, a unor frunze şi fructe. Culoareaantocianozidelor poate fi roşie, violetă sau albastră, funcţie de

    pH-ul celulelor în care se găsesc. Sunt compuşi heterociclicioxigenaţi ce derivă din fenil-2-benzopiril. (Paris şi Moyse 1976).Principalele antocianozide sunt: alteina (Althaea rosea),

    malvidina (Malva), pelargonina (Pelargonium) etc.

    Antocianozidele f avorizează adaptarea vederii ochiului de lalumină la întuneric şi au proprietăţi de vitamină P.

    Taninuri – sunt compuşi de natură polifenolică combinaţi în majoritatea cazurilor cu fracţiuni glucidice foarte răspândite în

    multe specii de plante (10 – 70 %). Se îm part în taninuri galice (hidrolizabile) şi taninuri catechice (nehidrolizabile). în fitoterapie taninurile prezintă importanţă prin acţiunea lorastringentă, antiseptică şi antidiareică.

    Antracenozide – sunt derivaţi oxigenaţi ai antracenului, precursorul lor fiind acidul orselic (Paris şi Moyse 1976). Se

    întâlnesc sub formă glicozidică în specii din familiile Leguminoase, Liliaceae, Poligonaceae, Rhamnaceae, Rubiaceae

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    29/104

    29

    etc. în terapie sunt importante datorită însuşirilor purgative şi laxative ( Cortex Frangule, Rhizoma Rei ).

    Glicozide cardiotonice – sunt compuşi la care agliconuleste de natură steroidică. Cele mai valoroase în terapeutică suntdigitoxozidele din frunzele de Digitalis purpureaea ,

    lanatozidele A, B, C, şi digoxozidele din frunzele de Digitalislanata , etc. Sunt importante prin acţiunea lor cardiotonică. Saponozidele – sunt substanţe naturale de natură triterpenică, ceau ca precursor scualenul ( Gypsophila, Saponaria ) sau steroidicăce au ca precursor colesterolul ( Digitalis ). Sunt răspândite în specii din familiile Dioscoraceae, Caryophyllaceae,

    Leguminoase, Liliaceae, Scrophulariaceae etc. Saponozidele

    triterpenice au proprietăţi depurative şi expectorante, iar celesterolice sunt importante pentru însuşirile lor hemolitice. Heterozide cianogenetice – sunt compuşi care conţin azot în molecula lor, iar prin hidroliză enzimatică eliberează acidcianhidric şi oze. Cele mai */8/răspândite suntamigdalozida (Amygdalus communis), prunazozida (Prunus laurocerasus),

    dhurrina (Sorghum spp.), linamarozida şi lotaustralina (Trifolium repens)

    Tioglicozide – sunt compuşi care au ca aglicon o substanţă ceconţine sulf şi care prin hidroliză pun în libertate senevolul. Au

    ca precursor homometionina şi sunt răspândite în specii dinfamiliile Cruciferae, Capparidaceae, Moringaceae, Resedaceae ,

    iar dintre specii Sinapis nigra şi alba conţin cantităţi importante.Sunt utile pentru acţiunea lor revulsivă.

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    30/104

    30

    3.4.4. PRINCIPII ACTIVE DE NATURĂ FENOLICĂ Din punct de vedere chimic fenolii sunt derivaţi carboxilaţi

    ai carburilor aromatice. Sunt foarte răspândiţi în plante atât în

    stare liberă cât şi combinată. Se întâlnesc sub formă de: - monofenoli: timolul, carvacrolul (Thimus serpyllum,

    Thimus vulgaris ) şi anetolul ( Feniculum vulgaris );- difenoli: hidrochinolul, (Vaccinium), cinarina, unii

    acizii (cafeic, galic protocatehic salicilic,) şi alcooliifenoli (alcoolul salicilic).

    - polifenoli: flavonoidele şi antocianozidele care datorităunor particularităţi de structură sunt tratate separat.

    Acţiunile fitoterapeutice ale fenolilor sunt numeroase, celemai importate fiind proprietăţile antidiareice, carminative,colagoge şi coleretice.

    PRINCIPII AMARESunt substanţe heterogene ternare, formate din grupări

    lactonice, cetonice, metoxi (Goina şi colab. 1967) cu gust amar.De cele mai multe ori se întâlnesc sub formă heterozidică în cadrul familiilor Compozitae (Artemisia, absinthium, Cnicus

    benedictus)şi Gentianaceae (Gentiana lutea).Gustul amar ce şl posedă stimulează terminaţiile nervoase gustative, care la rândul

    lor pe cale reflexă provoacă intensificarea secreţiilor digestive,astfel mărind pofta de mâncare. REZINE

    Sunt substanţe complexe, heterogene, neazotate ce apar în plante prin oxidarea şi polimerizarea compuşilor terpenici dinuleiurile eterice. Funcţie de raportul dintre componente şi loculde formare rezinele pot fi: rezine propriu-zise, oleorezine,

    gume-rezine, balsamuri, glicorezine, lactorezine (Grigorescu

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    31/104

    31

    E., Stănescu Ursula, 1974). Cel mai frecvent se întâlnesc laspeciile din familiile Coniferae, Labiate, Leguminoase,

    Umbelifere etc. Rezinele au proprietăţi antioxidante, antiseptice,cicatrizante, iar datorită mirosului plăcut unele au o largă întrebuinţare în cosmetică şi parfumerie.

    ULEIURI ETERICESunt amestecuri de substanţe mirositoare complexe,

    pr oduse de diferite organe ale unor plante prin biosinteză, pornind de la acetil-coenzima A. Din punct de vedere chimic nu

    sunt principii active definite, ci sunt amestecuri diverse dintreacizi, alcooli, aldehide, cetone, eteri, esteri, hidrocarburi

    aromatice şi alifatice, lactone, compuşi azotaţi terpenoide etc. Laun contact mai îndelungat cu aerul se oxidează şi polimerizează în alţi compuşi amorfi, semilichizi sau solizi. Dacă acest fenomence are loc în ţesuturi se formează răşini sau rezine. Se întâlnesc în numeroase plante, însă cel mai des în reprezentanţii familiilor,Compositae, Labiate, Umbeliferae etc. Uleiurile volatile au

    acţiuni antiseptice, antimicrobiene carminative, stimulente etc. însă datorită mirosului plăcut constituie materia primă pentruindustria cosmetică şi parfumerie. Extracţia din plante serealizează mai ales prin antrenare cu vapori de apă.

    ALCALOIZI

    Reprezintă o grupă de substanţe organice azotate care au proprietăţi farmacodinamice remarcabile chiar atunci când suntadministrate în doză mică. Conţin între 3 şi 5 elemente minerale(C, O, H, N, S), au pH alcalin, în combinaţie cu acizii dau săruri, şi multe dintre ele sunt foarte toxice. în plante se găsesc sub

    formă de săruri ale acizilor organici, conţinut mai ridicat având pla ntele din zona tropicală, în special în clasa

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    32/104

    32

    Dicotiledonate.(Apocynaceae, Leguminoase, Liliaceae,

    Loganiaceae, Papaveraceae, Ranunculaceae, Rubiaceae,

    Rutaceae, Solanaceae. în plante alcaloizii se sintetizează în organele subterane, după care migrează în toate organele şi au ca precursori aminoacizii. Funcţie de aminoacidul din care a derivat şi structura chimică a nucleului alcaloizii pot fi: (Păun E. şi colab. 1986)

    A. derivaţi din glicocol: - cu nucleu imidazolic (pilocarpina);

    - cu nucleu purinic (cafeina, teobromina).

    A. derivaţi din triptofan: - cu nucleu indolic (stricnina, alcaloizii din cornul

    secării); - cu nucleu carbonilic (harman, vincamina, cinconidina);

    - cu nucleu chinoletic (chinina, chinidina, cinconina,

    cinconidina);

    A. derivaţi din fenialanină: - amine şi amide substituite la nucleul benzenic

    (efedrina);

    - cu nucleu izochinoletic şi benzil chinoletic (emetina, papaverina);

    - cu nucleu aporfinic (boldina);

    - cu nucleu morfinanic (codeina, morfina, tebaina);- cu nucleu diizochinoletic (protopina, alocriptopina);

    - cu nucleu fenantridinic (chelidonina şi sanguinarina;)- cu nucleu tropolinic (colchicina, demecolcina).

    A. derivaţi din lizină-ornitină: - cu nucleu tropanic (atropina, hiosciamina,

    scopolamina);- cu nucleu pirolidinic (higrina);

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    33/104

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    34/104

    34

    CAPITOLUL IV. PROPRIET ĂŢILE TERAPEUTICE ALEPRINCIPIILOR ACTIVE

    NUPrincipiile active pot avea influen ţe terapeutice asupra unuia saumai multe aparate sau organe din corpul omenesc. În func ţiemodul cum ac ţioneaz ă şi organul sau aparatul asupra c ăruia areinfluen ţă substan ţele bioactive se clasifica astfel:

    4.1. PRINCIPII CU INFLUEN ŢĂ ASUPRA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL.

    4.1.1 Sedativele şi tranchilizantele ac ţioneaz ă prininhibarea par ţială a sistemului nervos central (SNC), prindeprimare total ă sau par ţială. Aceast ă ac ţiune are drept

    consecin ţă o diminuare a activit ăţii psihomotorii şi cerebrale însensul c ă amelioreaz ă tulbur ările de comportament, diminueaz ă starea de agita ţie şi excita ţie psiho-motorie, reduc starea detensiune psihic ă, echilibreaz ă coportarea afectiv ă şi reac ţiileemo ţionale (D. Dobrescu 1981)

    Din aceast ă grup ă fac parte alcaloizii carbonilici prezen ţi

    în r ădăcinile de Rauwolfia (Apocynaceae) cum ar fi ajmalina,ajmalicina, rezerpina, serpentina (E. Grigorescu şi colab.1974).Ace ştia au atât acţiune separat ă specific ă cât şi ac ţiune global ă.De asemenea efect tranchilizant au dovedit a avea şi principiileactive din Valeriana off. (Valerianaceae). Ac ţiunea este dat ă defitocomplexul existent şi de combina ţiilor valeriano-epoxi-hidroxilice (valeripotria ţi). Ac ţiune sedativ ă au şi principiile

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    35/104

    35

    active din Melissa off., Humulus lupulus, Tilia sp. Leunurus

    cardiaca etc ş 4.1.2. Anestezicile locale sunt substan ţe care aplicate în

    anumite concentra ţii pe nervi sau pe termina ţiile nervoase, blocheaz ă temporar transmiterea influxului, duc ând ladiminuarea sau dispari ţia sensibilit ăţii. Anestezicile locale potafecta SNC, SNV, aparatul cardiovascular, mu şchii netezi etc (D.Dobrescu 1981). Din aceast ă categorie face parte cocaina careeste un alcaloid cu structur ă tropanic ă ce rezult ă din esterificareaacidului tropin-carbonic şi care se extrage din frunzele de

    Erythroxylon coca . Este utilizat ă în anestezii de suprafa ţă pemucoase în interven ţii oftalmologice sau ORL.

    4.1.3 Excitantele au ac ţiune stimulativ ă asupra unor centrisau segmente ale SNC prin mecanisme reflexe sau direct prin

    neuroni. Din aceast ă categorie fac parte alcaloizii cu nucleu purinic cum ar fi cafeina ( Cofeea arabica ), teobromina

    (Theobroma cacao ), teofilina Thea sinensis ). Cea mai intens ă activitate o are cafeina care este un stimulent psihomotor cu o

    durat ă de cca 5 ore. Un alt alcaloid stimulator este stricninaextras din semin ţele de Strychnos nux vomica care are ac ţiunemedular ă stimulând cortexul senzitiv.

    4.1.4. Antipiretice produc sc ăderea temperaturii corpului

    şi diminuarea percep ţiei durerii prin ac ţiune asupra SNC. Înaceast ă categorie se enumer ă alcaloizii din Chinchona

    succirubra, C. calissaia, C. officinale (Rubiaceae) . În acestespecii s-au identificat peste 50 alcaloizi însă în cantit ăţireprezentative se g ăsesc stereoizomerii chinina-chinidina şi chinconina-chinconidina. Paris şi Moyse 1976)

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    36/104

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    37/104

    37

    r ădăcinile de Rauwolfia serpentina şi R. vomitoria(Apocynaceae) precum şi alcaloizii extra şi din herba specieiVinca minor . În general alcaloizii extra şi din speciile amintite seutilizeaz ă pentru prepararea medicamentelor hipotensoare(Hiposermil, Raunervil, Hipazin etc)

    4.2.4. Parasiompatoliticile au ac ţiune de inhibare asuprasistemului nervos parasimpatic prin blocarea receptorilor M-

    colinergici. Prin acest mecanism de ac ţiune relaxeaz ă muşchiinetezi, diminueaz ă tonusul parasimpatic al miocardului, şi secre ţiile glandelor exocrine.

    Aceast ă categorie cuprinde alcaloizi tropanici cum ar fiatropina, scopolamina, hiosciamina prezen ţi în frunzele şi r ădăcinile speciilor Atropa belladona, Hyosciamus niger, Daturainoxia, Datura stramonium (Solanaceae).

    4.3. PRINCIPII ACTIVE CU FLUEN ŢĂ ASUPRAGANGLIONILOR VEGETATIVI.

    Sunt substan ţe nicotinice şi ganglioplegice extrase din pmacare paralizeaz ă temporar transmiterea influxului nervos prininfluen ţarea sinapselor N-colinergice. Cele mai importantesubstan ţe sunt nicotina extras ă din frunzele de Nicotiana

    tabacum (Solanaceae) lobelina din herba de Lobelia inflata

    (Lobeliaceae) , sparteina din sumit ăţile speciei Spartium scoparius (Leguminosae) .

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    38/104

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    39/104

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    40/104

    40

    anticoagulant. Aceste principii sunt prezente în Melilotusofficinalis (Leguminosae) ca urmare a unui proces de

    fermenta ţie);4.5.6. Pricipii active cu influen ţă asupra

    vaselor capilare ce au ac ţiune de tip vitamina, P, diminuând permiabilitatea capilarelor şi mărind rezisten ţa lor. O substan ţă cu acest tip de ac ţiune este rutozidul carte este o flavon ă extras ă din bobocii florali ai speciei Sophora japonica (Leguminosae) .

    Efect asem ănător au pigmen ţii antocianici ce se g ăsesc înfrunzele speciei Vaccinus myrtillus (Ericaceae)

    4.6 PRINCIPII ACTIVE CU INFLUEN ŢĂ ASUPRAAPARATULUI RESPIRATOR

    4.6.1. Principii analeptice respiratorii ce

    acţioneaz ă printr-un mecanism reflex sau prin activarea centruluirespirator bulbar. Principiul activ lobelina prezent în speciaLobelia inflata (Lobeliaceae) ac ţioneaz ă prin ambele mecanisme,mărind frecven ţa şi amplitudinea respira ţiei şi intensificându-o.

    4.6.2. Principii bronhodilatatoare

    (antiasmatice) ce se implic ă în destinderea mu şchilor bronhici şi mărirea lumenului bronhiilor. Principalele substan ţe

    bronhodilatatoare sunt:

    atropina, scopolamina, din frunzele şi r ădăcinile de Atropa belladonna şi Datura inoxia ;

    teofilina din frunzele de Thea sinensis , speciile din

    familia Sterculiaceae;

    efedrina din herba speciilor de Ephedra (Ephedraceae)

    4.6.3. Principii antitusive (deprimante) care calmeaz ă receptorii

    senzitivi şi inhib ă centrul tusei. Principalele substan ţe sunt

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    41/104

    41

    alcaloizii cu nucleu morfinanic cumar fi morfina şi codeina prezente în capsulele de Papaver somniferum .4.6.4. Principii expectorante ce elimin ă secre ţiile bronhice prinfluidificarea acestora. Principalele substan ţe sunt saponineletriterpenice din Saponaria off. şi Gypsophyla paniculata(Caryophylaceae).

    4.7. PRINCIPII ACTIVE CU INFLUEN ŢĂ ASUPRAAPARATULUI DIGESTIV

    4.7.1. Substan ţele amare sunt constituen ţi care

    stimuleaz ă secre ţia gastric ă în caz de inapeten ţă, datorit ă ac ţiunii pe care o produc asupra celulelor mucoasei gastrice. Din aceast ă grup ă fac parte heteroizii cu structur ă lactonic ă din r ădăcinile deGen ţ iana lutea (Gen ţ ianaceae) , lactona sescviterpenic ă din grupaguaianoidelor prezent ă în herba de Artemisia absinthium(Compozitae) , UV din semin ţele unor Ubeliferae.

    4.7.2. Substan ţe vomitive (emetice) care excit ă centrul bulbar al vomei sau periferic astfel evacuând imediatcon ţinutul stomacului şi al duodenului. Cea mai important ă substan ţă este emetina din specia Uragoga ipecacucanha(Rubiaceae) .

    4.7.3. Antivomitive (antiemetice) sunt substan ţecare inhib ă centrul bulbar al vomei sau periferic la nivelultermina ţiilor senzitive din mucoasa gastric ă, astfel împiedicândevacuarea stomacului şi duodenului. Cele mai importantesubstan ţe sunt l-mentolul din uleiul volatil al speciei Mentha

    piperita şi citralul din UV al speciei Melissa off. (Labiatae) .4.7.4. Antidiareicile se manifest ă prin ac ţiunea

    astringent ă asupra mucoasei intestinale. Taninurile din scoar ţa deQuercus robur , fructele de Prunus spinosa etc. conjug ă efecteleantidiareice cu cele antiseptice prin precipitarea proteinelor.

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    42/104

    42

    4.7.5. Laxativele şi purgativele influen ţează motilitatea intestinelor favorizând eliminarea con ţinutuluiintestinal. Ca laxative se pot exemplifica celuloza şi mucilagiiledin semin ţele de Linum ustitatissimum (Linaceae) şi Plantagolanceolata (Plantaginaceae) care produc o eliminare mecanic ă.Printre purgative se num ăr ă substan ţele din rizomii de Rheum

    palmatum (Polygonaceae) care au rolul de a m ări perisaltismulintestinal şi de a diminua puterea de absorb ţie a apei.

    4.7.6. Carminativele sunt principii care

    favorizeaz ă eliminarea gazelor intestinale. Cele mai importantesubstan ţe cu efect carminativ sunt componen ţii uleiurilor volatiledin unele specii ale familiei Umbeliferae.

    4.7.7. Colereticele şi colagogele influen ţează secre ţia biliar ă prin m ărirea volumului, stimularea contrac ţiei

    bilei, fluidificarea şi evacuarea acesteia. Principalii constituen ţicarminativi şi colagogi sunt cinarina (dipepsid ă) şi luteolina dinfrunzele speciei Cynara scolimus (Compozitae) .

    4.7.8. Hepatoprotectoarele sunt substan ţe cuacţiune de protejare a celulelor ficatului fa ţă de anumite toxine şi de restabilire a func ţiilor hepatice. Flavonele din semin ţelespeciilor Silybum marianum şi Cardus nutans (Compozitae) formeaz ă principiul activ silimarina foarte utilizat ca

    hepatoprotector.

    4.7.9. Modificatoare ale nutri ţiei sunt unelesubstan ţe care stimuleaz ă activitatea neuromuscular ă utilizându-se în ca şexie a şa cum sunt principiile din specia Trigonella

    fenum-graecum .

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    43/104

    43

    4.8. PRINCIPII CU INFLUEN ŢĂ ASUPRAAPRATULUI RENAL

    4.8.1. Diureticile sunt substan ţe care prinacţiunea lor favorizeaz ă eliminarea abundent ă de urin ă, a ionilor

    de Na, Cl şi a apei din organism. Din aceast ă grup ă fac parteflavonele din frunzele speciei Cynara scolimus , sărurile de

    potasiu din stigmatele de porumb, heterozidele cardiotonice din

    frunzele de Digitalis etc.

    4.8.2. Antisepticele urinare au proprietatea de a

    distruge microbii din zona urinar ă şi sunt reprezentate de

    glicozidele hidrochinonei şi deriva ţii ei metila ţi cum ar fiarbutozida din frunzele speciei Vaccinium vitis-idaea

    (Ericaceae).

    4.8.3. Depurativele sunt substan ţe carefavorizeaz ă eliminarea din organism a unor metaboli ţi toxici.Saponozidele din Saponaria off şi alte substan ţe din Taraxacumoff., Cichorium intybus etc. sunt principalii constituen ţidepurativi.

    4.9. PRINCIPII ACTIVE CU INFLUEN ŢĂ HORMONAL Ă

    4.9.1. Hipoglicemiantele (antidiabetice)

    favorizeaz ă scăderea glucozei din sânge. Cele mai importante

    principii sunt deriva ţii flavonici din frunzele de Vacciniummyrtillus şi arginina din tecile de Phaseolus vulgaris .

    4.9.2. Hipocolesterolemiantele acţioneaz ă prinscăderea colesterolului din sânge. Dipepsidele de natură fenolic ă din frunzele de Cynara scolimus inhib ă la nivelul ficatuluisinteza colesterolului.

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    44/104

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    45/104

    45

    CAPITOLUL 5 PARTICULARIT ĂŢI DE CULTUR Ă ALEPLANTELOR MEDICINALE ŞI AROMATICEPe lângă verigile tehnologice comune tuturor plantelor de

    cultur ă, plantele medicinale de ţin şi unele elemente specifice cele diferen ţiază deoarece anumite lucr ări se preteaz ă numaiacestora, iar unele necesit ă anumite modific ări sau o aten ţiedeosebit ă în aplicarea lor.

    5.1. ROTA ŢIA CULTURILORAceast ă verig ă tehnologic ă este absolut indispensabil ă

    plantelor medicinale, iar pentru realizarea unei rota ţii optime sev-a ţine cont de urm ătoarele aspecte:

    - sensibilitatea ridicat ă a plantelor medicinale şi aromatice la îmburuienare. Pentru reducereacheltuielilor de combatere a buruienilor în timpul

    perioadei de vegeta ţie şi pentru evitarea utiliz ării

    erbicidelor, cu implica ţiile nefaste (toxice) ale acestora,rota ţia trebuie s ă constituie o ac ţiune primordial ă.

    - evitarea plantelor medicinale toxice ca plante

    premerg ătoare pentru plantele medicinale netoxice.Plantele medicinale toxice crescute din samulastr ă ar

    putea impurifica cultura de baz ă creând anumite

    probleme (intoxica ţii); - evitarea cultiv ării plantelor medicinale dup ă

    premerg ătoare din aceia şi familie botanic ă sau care au boli şi dăunători comuni. Se evit ă astfel unele cheltuielisuplimentare pentru combatere, iar produsul este de mai

    apropiat de un produs ecologic (f ăr ă tratamente

    chimice.

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    46/104

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    47/104

    47

    - la plantele unde principiile active sunt de natur ă glucidic ă este indispensabil ă prezen ţa potasiului al ături de N şi P înraport de 1:1:1;

    - la plantele de la care se recolteaz ă r ădăcina şi unele p ăr ţisubterane este necesar de asemenea un aport suplimentar de K

    care favorizeaz ă migrarea substan ţelor din frunze spre acesteorgane. şi

    5.3 LUCR ĂRILE SOLULUI

    Îndep ărtarea sau m ărun ţirea resturilor vegetale este o lucrarecare asigur ă efectuarea în condi ţii corespunz ătoare a lucr ărilorsolului şi a unor lucr ări de între ţinere. Resturile vegetale de lasuprafa ţa solului împiedic ă efectuarea unui sem ănat de bun ă calitate şi uniform.Ar ătura se efectueaz ă diferen ţiat func ţie de speciile ce vor fi

    cultivate: - pentru culturile perene sau care se cultiv ă pentru organele

    subterane ar ăturile trebuie s ă fie mai adânci (25-30 cm);

    - pentru culturile anuale de la care se recolteaz ă păr ţile aerienear ăturile vor fi normale (20 – 25 cm);

    - pentru înfiin ţarea culturilor de folosin ţă îndelungat ă (Rosa,

    Lavandula) se practic ă o ar ătur ă de desfundare (40-45 cm).Nivelarea este o lucrare esen ţială deoarece semin ţele

    plantelor medicinale şi aromatice fiind foarte mici, adâncimea desem ănat este foarte mic ă în general. În aceste condi ţii pe un soldenivelat unele semin ţe pot r ămâne la suprafaţa solului iar altele

    pot fi încorporate prea adânc. În ambele situa ţii r ăsărirea este

    neuniform ă s-au semin ţele nu vor r ăsări.

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    48/104

    48

    Preg ătirea patului germinativ este o lucrare de mareimportan ţă deoarece majoritatea p lantelor medicinale şiaromatice au semin ţe mici care necesit ă pentru o germina ţieoptim ă un sol bine m ărun ţit, a şezat şi tasat. Solul prea afânat seusuc ă repede în zona semin ţelor determinând o răsărire slab ă cu odensitate slab ă şi neuniform ă. Cea mai bun ă calitate a patuluigerminativ se realizeaz ă cu combinatorul.

    5.4 ÎNMUL ŢIREA

    Plantele medicinale şi aromatice se pot înmul ţi pe calegenerativ ă sau vegetativ ă.

    Înmul ţirea generativ ă se realizeaz ă prin semin ţe de acestmod beneficiind cele mai multe dintre p lantele medicinale şiaromatice.

    La multe specii de plante medicinale şi aromatice

    semin ţele necesit ă de la sem ănat până la r ăsărire uneori peste 20zile, timp în care germenii pot pieri sau ataca ţi de boli saudăunători. Pentru a preveni aceste neajunsuri semin ţele setrateaz ă obligatoriu înainte de sem ănat cu diverseinsectofungicide.

    Semin ţele unor specii cum ar fi Rosa, Gen ţiana , Atropa,

    Lavandula etc. au un repaus seminal îndelungat r ăsărind e şalonatşi dup ă o lung ă perioad ă de la sem ănat. Pentru a preîntâmpinaacest fenomen se recurge la stratificarea semin ţelor în nisip umedşi men ţinerea acestora la temperatura de 0 0C timp de 45-60 zile.Înainte de stratificare semin ţele se umecteaz ă în trei etape cu ocantitate de ap ă egal ă cu o jum ătate din cantitatea necesar ă

    procesului de germina ţie. S ămânţa umectat ă se amestec ă cu nisipspălat şi sterilizat în propor ţie de 1:3 – 1:5. În vederea

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    49/104

    49

    sem ănatului semin ţele se scot cu 2-3 zile înainte, se usuc ă timpde 20-30 ore întinse într-un strat sub ţire, apoi se separ ă de nisip.

    Dac ă cantitatea de semin ţe este mic ă, acestea nu se maiamestec ă cu nisip ci se a şează în prealabil umectate în lăzi şi seţin în jurul temperaturii de 0 0C timp de 45-60 zile.

    Scoaterea semin ţelor din repaus se mai poate realiza şi prinutilizarea unor substan ţe chimice de stimulare.

    La specii cum ar fi Angelica archangelica, Carum carvi,

    Datura inoxia Digitalis lanata etc semin ţele îşi pierd repedefacultatea germinativ ă motiv pentru care se indic ă utilizareasemin ţei cele mai proaspete.

    Sem ănatul se face direct în câmp, însă multe specii de plante medicinale şi aromatice se seam ănă mai întâi în r ăsadni ţedup ă care r ăsadul se planteaz ă în câmp.

    Sămânţa destinat ă sem ănatului trebuie s ă fie pur ă biologicşi cu o valoare cultural ă ridicat ă (puritate, germina ţie, masa a1000 de boabe). La unele semin ţe se fac tratamente cu insecto-fungicide (contra bolilor şi dăunătorilor) sau tratamente speciale

    pentru a stimula germina ţia şi r ăsărirea. Limitele pentru puritateaşi germina ţia la plantele medicinale şi aromatice sunt prev ăzuteîn standard.

    Perioada de sem ănat, densitatea, distan ţa dintre r ânduri şi

    adâncimea de încorporare a semin ţelor, sunt factori careinfluen ţează esen ţial capacitatea de produc ţie a plantei şi calitateamateriei prime. Cantitatea de s ămânţă folosit ă la sem ănat se vastabili în func ţie de densitate, masa a 1000 de boabe şi valoareacultural ă (puritate, germina ţie). La unele plante cu semin ţe micise impune amestecarea ei cu material inert pentru o mai bun ă

    repartizare la sem ănat. La cele care r ăsar greu, se va ad ăuga şi sămânţă de plant ă indicatoare pentru a putea interveni cu lucr ări

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    50/104

    50

    de îngrijire (pra şile), înainte de r ăsărirea speciei medicinale sauaromatice (dup ă r ăsărirea, plantelor indicatoare). Cerin ţelespecifice privind sem ănatul se vor ar ăta la fiecare plant ă în parte.

    Înmul ţirea vegetativ ă se realizeaz ă prin diverse organevegetative func ţie de particularit ăţile speciei.

    Stolonii şi rizomii sunt p ăr ţi ale tulpinii subterane care serecolteaz ă toamna, se fasoneaz ă lăsându-se la fiecare câţiva ochişi se planteaz ă imediat (toamna) sau prim ăvara însă cu risculunor cheltuieli de depozitare şi a reducerii vigorii biologice amaterialului.

    Buta şii reprezint ă por ţiuni de tulpini sau r ădăcini sautulpini care se planteaz ă mai întâi în r ăsadni ţe cu nisip iar apoi încâmp la locul definitiv. Epoca optim ă de plantat al buta şilor estetoamna.

    Tufele se ob ţin prin desp ăr ţirea tufelor b ătrâne dintr -o planta ţie b ătrână ce s-a r ărit şi nu mai este rentabil ă. Se va urm ărica tufele ob ţinute s ă fie s ănătoase s ă aib ă r ădăcini bine dezvoltateşi să prezinte muguri viguro şi din care vor porni tulpinile.Plantarea tufelor se va face de preferin ţă prim ăvara sau cândcondi ţiile nu permit prim ăvara.

    În cazul plantatului r ăsadului sau buta şii trebuie s ă se

    încadreze în indicii de calitate, s ă fie s ănătoşi, iar plantarea s ă sefacă diferen ţiat în func ţie de specie, respectând distanţele şi adâncimea de plantare.

    Înfiin ţarea prin plantarea r ăsaduluiÎn cazul anumitor specii de plante medicinale, din anumite

    cauze, sem ănatul direct nu este recomandat fiind necesar ă plantarea r ăsadurilor ob ţinute în r ăsadniţe. Tehnologia ob ţinerii

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    51/104

    51

    acestor r ăsaduri este identic ă cu cea cunoscut ă în cazul legumelortimpurii (ro şii, varz ă, ardei etc).

    R ăsadurile plantelor preten ţioase la c ăldur ă sau cele aleculturilor foarte timpurii se ob ţin în r ăsadni ţe calde. La baza uneiastfel de r ăsadni ţe se pune un strat de gunoi de grajd gros de 70-80 cm deasupra c ăruia se a şează stratul nutritiv compus dintr-o

    parte p ământ de ţelin ă, dou ă păr ţi mrani ţă cernut ă, nisip şi îngr ăşăminte chimice în urm ătoarele doze: superfosfat 65 g/m 2,azotat de amoniu 30 g/m 2 şi sare potasic ă 30 g/m 2. Ca mrani ţă sefolose şte gunoi de grajd bine putrezit (b ălegar, paie, resturi decoceni). Ţelina este p ământul conţinut în brazde înierbate scoasedin terenuri cultivate cu lucern ă sau trifoi. În acest gen der ăsadni ţe o parte din c ăldura necesar ă germin ării, r ăsăririi şi creşterii este degajat ă de stratul de b ălegar de la baz ă şi alt ă partedin razele solare.

    R ăsadni ţele reci primesc c ăldur ă numai de la soare nefiindconcepute cu strat de b ălegar la baz ă.

    Înmul ţirea vegetativ ă se realizeaz ă prin diverse organevegetative func ţie de particularit ăţile speciei.

    Stolonii şi rizomii sunt p ăr ţi ale tulpinii subterane care serecolteaz ă toamna, se fasoneaz ă lăsându-se la fiecare câţiva ochişi se planteaz ă imediat (toamna) sau prim ăvara însă cu riscul

    unor cheltuieli de depozitare şi a reducerii vigorii biologice amaterialului.

    Buta şii reprezint ă por ţiuni de tulpini sau r ădăcini sautulpini care se planteaz ă mai întâi în r ăsadni ţe cu nisip iar apoi încâmp la locul definitiv. Epoca optimă de plantat al buta şilor estetoamna.

    Tufele se ob ţin prin desp ăr ţirea tufelor b ătrâne dintr -o planta ţie b ătrână ce s-a r ărit şi nu mai este rentabil ă. Se va urm ări

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    52/104

    52

    ca tufele ob ţinute s ă fie s ănătoase s ă aib ă r ădăcini bine dezvoltateşi să prezinte muguri viguro şi din care vor porni tulpinile.Plantarea tufelor se va face de preferin ţă prim ăvara sau cândcondi ţiile nu permit prim ăvara.

    În cazul plantatului r ăsadului sau buta şii trebuie s ă seîncadreze în indicii de calitate, s ă fie s ănătoşi, iar plantarea s ă sefacă diferen ţiat în func ţie de specie, respectând distanţele şi adâncimea de plantare.

    Înfiin ţarea prin plantarea de stoloniAnumite specii de plante dezvolt ă un num ăr de tulpini sau

    de ramuri ale c ăror ţesuturi de sus ţinere nu permit men ţinerea lorîn pozi ţie vertical ă. Acestea se dezvolt ă ca tulpini târâtoare pesuprafa ţa solului. La internoduri apar r ădăcini şi tulpini devenindastfel organe de înmul ţire. Recolta ţi, conserva ţi şi planta ţiconform tehnologiilor descrise pentru fiecare caz în parte,stolonii constituie materialul s ăditor pentru multe culturi de

    plante.

    Înfiin ţarea culturii prin plantarea de rizomiRizomul este o tulpin ă subteran ă, lipsit ă de clorofil ă şi

    care, la internoduri, are câţiva solizi (frunze rudimentare) din

    care pot cre şte tulpini subterane şi r ădăcini adventive. Pentruanumite specii de plante, ob ţinerea culturilor prin plantare derizomi este cea mai indicat ă. Desigur, în cuprinsul prezen ţeilucr ări sunt semnalate toate cazurile în care este recomandat ă

    plantarea rizomilor, precum şi tehnologia de recoltare, p ăstrare, plantare.

    Lucr ările de îngrijire. În cursul vegeta ţiei plantelemedicinale şi aromatice pretind numeroase lucr ări de îngrijire. Se

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    53/104

    53

    fac lucr ări de combaterea buruienilor prin pra şile. Pliviri şi prinaplicarea unor erbicide selective. O aten ţie special ă trebuieacordat ă şi combaterii bolilor şi dăunătorilor, care la unele specii

    pot decima cultura. Trebuie s ă se fac ă o combatere integrat ă.Folosindu- se atât normele agrotehnice, cele de igienă cultural ă şi măsuri de combatere chimic ă (unde este cazul).

    Folosirea pesticidelor se va face cu mult discern ământ,având în vedere c ă o parte se acumuleaz ă în organele plantelor,care constituie materia prim ă vegetal ă. S-a constatat c ă din

    produsele ob ţinute de la plantele medicinale, cele mai poluate aufost Flos, Folium şi Herba, mai pu ţin fiind Semien şi Radix.Prezen ţa şi persisten ţa unor pesticide la materia prim ă, duce larisc în poluarea produselor farmaceutice, cu implica ţiinefavorabile asupra organismului uman.

    Unele plante pretind şi lucr ări de t ăiere, cârnire, ciupire pentru a favoriza cre şterea produc ţiei de materia prim ă vegetal ă.

    S-a constatat c ă prin aplicarea diferi ţilor stimulatori fizicişi chimici s-a ob ţinut sporuri de produc ţie şi îmbun ătăţireacalit ăţii materiei prime de diferite plante medicinale.

    5.5. RECOLTAREA, ŞI PREGATIREA PMA DIN FLORASPONTANA ÎN VEDEREA VALORIFIC ĂRII

    5.5.1. Momentul recolt ăriiCunoa şterea perioadei optime pentru recoltarea PMA din

    flora spontan ă este de mare însemn ătate deoarece în acel momentacestea trebuie s ă con ţină maximul de substan ţe bioactive. Pentruaceasta este necesar ă cunoa şterea epocii optime, a fenofazei, şi amomentului din zi pentru fiecare organ al plantelor în parte, cândcon ţinutul în principii active este maxim.

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    54/104

    54

    În ce prive şte epoca de recoltare pentru fiecare organ se pot preciza urm ătoarele:

    r ădăcinile (radix) şi rizomii (rhizoma) bulbii (bulbus),tuberculii, (tuberta)se recolteaz ă de preferin ţă toamna, dar se

    pot recolta şi prim ăvara înainte de pornirea în vegeta ţie aspeciei respective;

    scoar ţa (cortex) se recolteaz ă func ţie de specie de pe tulpini,ramuri sau chiar r ădăcini. Ac ţiunea se efectueaz ă prim ăvaracând seva începe s ă circule, şi desprinderea de pe organulrespectiv este mai u şoar ă;

    mugurii (turio) se recolteaz ă prim ăvara c ând au dimensiuniapreciabile dar cu pu ţin timp înainte de a se deschide;

    partea aerian ă (herba), frunzele (folium), şi florile (flores) serecolteaz ă de obicei în fenofaza înflorire la majoritateaspeciilor. Exist ă totu şi şi situa ţii când unele specii serecolteaz ă la îmbobocire, altele la începutul înfloririi, iaraltele la înflorire deplin ă. Nu se recolteaz ă frunzele foartetinere sau foarte b ătrâne şi nici florile care s-au trecut şi scuturat;

    fructele se recolteaz ă atunci când sunt ajunse la maturitateadeplin ă în cazul fructelor c ărnoase şi înainte de deschiderealor în cazul fructelor uscate pentru evitarea pierderii

    semin ţelor; semin ţele se recolteaz ă când au ajuns la maturitate însă în

    cazul fructelor dehiscente , înainte de a se deschide, evitându-se astfel pierderile;

    Pentru fiecare specie în parte trebuie s ă se cunoasc ă exactluna sau perioada în care se recolteaz ă pentru a se preg ăti din

    timp cele necesare. Calendaristic exist ă diferen ţe dintr-o zon ă înalta a ţării şi uneori de la un an la altul func ţie de starea vremii.

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    55/104

    55

    De foarte mare importan ţă este şi momentul din zi când serecolteaz ă anumite p ăr ţi ale plantei. unele organe se recolteaz ă diminea ţa devreme ca s ă nu se scuture, altele se recolteaz ă numaidup ă ce se ridic ă roua, unele numai pe timp însorit (frunzele de

    Digitalis ), iar altele care con ţin uleiuri volatile numai te timpnoros. În general organele subterane şi scoar ţa se pot recolta înorice moment al zilei.

    Starea vremii în timpul recolt ării poate influen ţa în maremăsur ă calitatea plantelor medicinale şi aromatice. Unele p ăr ţi serecolteaz ă pe vreme însorit ă şi uscat ă, altele pe vreme cald ă darnoroas ă iar altele pe vreme noroas ă şi r ăcoroas ă. Plantelearomatice nu se recolteaz ă imediat dup ă ploi, ci la un interval de2 zile pentru a şi acumula uleiurile volatile pierdute în timpul

    ploii, iar recoltarea se face numai pe timp noros dar c ălduros.

    5.5.2. Metode de recoltare

    La recoltarea plantelor medicinale şi aromatice seabordeaz ă mai multe metode de recoltare în func ţie de parteasupus ă acestui proces. Aceste tehnici sunt concepute astfel caviteza de lucru, cheltuielile, calitatea produselor şi eficien ţa să fiemaxime. Dac ă se abordeaz ă o tehnic ă adecvat ă produsele seusuc ă şi se condi ţioneaz ă mai bine iar calitatea lor este

    corespunz ătoare.Păr ţile subterane se recolteaz ă manual prin smulgere sau cu

    cazmaua, iar mecanic cu plugul, grapa sau ma şinispeciale (MRC). Atunci când rădăcinile sunt ramificate şi adâncise sap ă şanţuri care urm ăresc traseul acestora dup ă care ternul seniveleaz ă. La speciile cultivate pe rânduri păr ţile subterane se

    dizloc ă cu plugul dup ă care se adun ă cu mâna, grebla, furca saugrapa. Aceea şi metod ă se utilizeaz ă şi la speciile din flora

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    56/104

    56

    spontan ă unde plantele cresc dese , însă în acest caz se las ă în pământ suficiente plante pentru a asigura înmul ţirea şi înurm ătorii ani, dup ă care se niveleaz ă.

    Scoar ţa se deta şează de pe tulpini ramuri sau p ăr ţi subteranecu ajutorul unor cu ţite speciale. La tulpini sau ramuri seefectueaz ă dou ă crest ături inelare între care se deta şează scoar ţade-a lungul până la partea tare (lemn) f ăr ă însă a se deta şa de pearbori. Scoar ţa de pe r ădăcini se extrage în mod asem ănător, însă

    planta este sacrificat ă. Se prefer ă ca scoar ţa de pe p ăr ţile amintitesă se desprind ă în aceea şi zi deoarece a doua zi desprinderea esteanevoioas ă.

    Mugurii se recolteaz ă numai cu mâna, culegându-se numaicei nedeschi şi şi de m ărime optim ă. Pentru arborii înal ţi seutilizeaz ă scări duble bine asigurate.

    Herba (partea aerian ă întreag ă) se recolteaz ă manual prinrupere cu mâna, cu secera, cu coasa şi mecanic cu cositoridiverse. recoltatul manual se practic ă in flora spontan ă peterenuri accidentate, p ăduri sau unde plantele sunt mai rare, iarrecoltatul mecanic se practic ă la speciile cultivate şi la celespontane unde densitatea este corespunz ătoare şi terenul esteaccesibil. La plantele cu partea bazal ă lemnoas ă se recolteaz ă numai p ăr ţile ierboase.

    Frunzele sunt recoltate manual prin culegere sau prin strujire,

    iar la cele foarte mari şi rezistente, în special de la baza tulpinii,se poate utiliza secera sau cu ţitul. Frunzele de pe ramuri sautulpini recolteaz ă una câte una pemăsur ă ce ajung la maturitate.Strujirea se efectueaz ă când frunzele se recoltează toate odat ă, prin prinderea cu mâna stângă a vârfului plantei şi tragerea cu

    mâna dreaptă de sus în jos a frunzelor care se adun ă în podul

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    57/104

    57

    palmei. Frunzele se recolteaz ă cu sau f ăr ă pe ţiol în func ţie despecie.

    Inflorescenţele şi florile se recoltează manual cu mâna,foarfeca sau dispozitive speciale.

    În general florile mari, anumite p ăr ţi din floare (petale,stamine etc.).se recolteaz ă cu mâna, iar inflorescenţele se taie cufoarfeca. La unele specii florifere se desprind imediat din

    inflorescen ţe, iar la alte specii numai dup ă uscare prin scuturaresau strujire. Inflorescen ţele de Matricaria chamomilla serecolteaz ă, manual sau mecanizat cu ajutorul unor peptenispeciali.

    Fructele şi semin ţele se recolteaz ă manual, cu mâna sau cudispozitive speciale sau prin baterea şi scuturarea plantelor şi mecanizat cu combine. De exemplu fructele de c ătină ( Hippophae rhamnoides ) măceşe ( Rosa cannina ) porumbar( Prunus spinosa ) se recolteaz ă cu mâna, fructele de afin(Vaccinium myrtillus ) se recolteaz ă cu ni şte pinteni speciali,fructele de ienup ăr ( Jenuperus communis ) se recolteaz ă prinscuturarea şi baterea u şoar ă arbu ştilor iar speciile de umbeliferaedin culturi se recolteaz ă mecanizat prin treierare cu combina.

    5.5.3. Recoltarea plantelor toxice

    Acest grup de plante necesit ă măsuri suplimentare

    deoarece pot pune în pericol via ţa şi sănătatea celor care lerecolteaz ă şi le mânuiesc. Aceste specii se vor recolta numai decătre adul ţi care trebuie instrui ţi suficient pentru prevenireaintoxica ţiilor. Se interzice cu des ăvârşire utilizarea copiilor larecoltarea plantelor toxice deoarece pericolul intoxic ărilor estefoarte ridicat.

    Pentru recoltarea plantelor toxice se vor utiliza m ănuşi de protec ţie şi măşti contra prafului în cazul recolt ării mecanizate. În

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    58/104

    58

    timpul lucrului nu se fumeaz ă, nu se m ănâncă şi nu se ducmâinile la ochi, gură şi nas. Imediat dup ă încetarea lucruluimâinile se vor spăla cu mult ă apă şi să pun. De asemenea nu serecomand ă lucrul cu plantele toxice a persoanelor cu diferiteafec ţiuni, alergice, cu r ăni la mâni şi a femeilor însărcinate. Încazul când acţiunea de recoltare este de anvergur ă trebuie luatetoate m ăsurile astfel ca pe locurile unde se organizeaz ă acesteacţiuni s ă se previn ă contaminarea cu resturi toxice de plante aterenurilor agricole, forestiere a bazinelor naturale de ap ă, afântânilor, apelor curgătoare, hele şteelor, unde m ănâncă sau seadap ă animalele, sau trăiesc pe şti. Tarlalele cultivate cu plantetoxice se marcheaz ă cu mijloace vizuale de avertizare.

    Cele mai importante plante toxice sunt:

    Aconitum nepallus (omag) Adonis vernalis Atropa

    beladonna, Colchicum autumnale, Convallaria majalis Datura

    stramonium, Datura inoxia, Digitalis lanata, Digitalis purpurea,

    Dryopteris filix mas, Heleborus purpurascens, Hyosciamus

    niger, Iris pseudacorus, Papaver somniferum, Ranunculus sp.,

    Sarotamnus scoparius (m ăturice), Secale cornutum, Veratrumalbum, Vinca minor , etc.

    5.6. TR ANSPORTUL PLANTELOR MEDICINALE ŞI

    AROMATICEPlantele recoltate trebuie în cel mai scurt timp transportatela locurile de condi ţionare şi uscare. Până la adunarea uneicantit ăţi suficiente pentru transport plantele medicinale şi aromatice se a şează în strat sub ţire pe prelate, gr ătare crengi,hârtie etc. astfel ca acestea să nu aib ă contact direct cu p ământul şi să se impurifice. În nici un caz nu se a şează în gr ămezi saustraturi groase deoarece se încălzesc, se încing astfel depreciindu-se principiile active.

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    59/104

    59

    În vederea transportului produsele vegetale proaspete seaşează cât mai afânate în saci de cânepă, coşuri sau l ăzi sau directcăruţe sau caroseria autovehiculului în prealabil bine cur ăţatesau acoperite cu prelate.

    Se interzice utilizarea sacilor, pungilor sau altor recipiente

    de plastic deoarece acestea favorizeaz ă transpira ţia, nu permitcircula ţia aerului, gr ă besc încălzirea şi absorb uleiurile volatileastfel depreciind calitatea produselor.

    Sacii nu se vor stivui în mijlocul de transport sau pesteaceştia nu se vor a şeza alte greut ăţi deoarece dac ă frunzele sunt

    presate sau r ănite se înnegresc în timpul usc ării.Pentru speciile cu un con ţinut ridicat de ulei volatil, în sistemindustrial transportul se face cu ma şini speciale prev ăzute cucontainere ce au temperatura controlat ă.

    5.7. CONDI ŢIONAREA PLANTELOR MEDICINALE ŞIAROMATICE

    Prin condi ţionare se înţelege ansamblul de procese aplicatematerialului vegetal recoltat ce urmeaz ă a fi supus procesuluide uscare prin care acesta dob ânde şte cea mai bun ă calitate

    posibil ă în scopul utiliz ării. Pentru aceasta principalele lucr ăricare se aplic ă materialului vegetal sunt: cur ăţirea, selectarea, şi fasonarea.

    Prin cur ăţire din materialul vegetal se îndep ărteaz ă pământul, pietri şul, nisipul, p ăr ţile neutilizabile ale plantei respective, alte plante sau organe ale acestora. În general corpurile minerale segăsesc din abunden ţă mai ales pe organele subterane, de pe carese îndep ărteaz ă prin scuturare, frecare cu peria sau prin sp ălare

    cu ap ă. Opera ţiunile trebuie s ă decurg ă imediat dup ă recoltaredeoarece ulterior opera ţiunea este mai anevoioas ă.

  • 8/17/2019 306755643 Plante Medicinale Aromatice

    60/104

    60

    Spălarea în ap ă se efectueaz ă cat mai repede, întru-cat unelesubstan ţe pot fi dizolvate, produsul pie rzându- şi valoareaterapeutic ă. Dup ă sp ălare apa se va scurge iar organele subteranese întind la soare pan ă la zvântare.

    Selectarea const ă în alegerea materialului vegetalreprezentativ cu aspect, culoare şi miros pl ăcut şi eliminarea dinmasa m