3 Aprilie 2015 - Prima Dezbatere Publică a Strategiei de Dezvoltare a Portului Galaţi _...

2
PresaGalați.ro > ECONOMIE 3 aprilie 2015 00:12 Prima dezbatere publică a strategiei de dezvoltare a portului Galaţi Cristinel Luca Sala de conferinţe a Hotelului Mercur a găzduit prima consultare publică a proiectului „Program strategic de dezvoltare a Portului Galaţi”, organizată de Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi şi firma de consultanţă Ernst&Young. Cu o durată de 11 luni (până în octombrie 2015) şi cu un buget de 1,95 milioane de lei, proiectul derulat de APDM analizează în detaliu şi va propune proiecte care vizează toate cele patru terminale ale Portului Galaţi: Portul Mineralier, Docuri, Bazinul Nou şi Portul Comercial Vechi. Strategia are ca scop stabilirea legăturilor rapide şi eficiente pe plan naţional şi internaţional, valorificând cât mai multe moduri de transport; pentru asigurarea legăturii dintre Portul Galaţi şi centrele intermodale din România, se va pune accentul pe utilizarea mijloacelor de transport feroviar şi rutier, iar conexiunea cu porturile internaţionale va viza atât căile navigabile interioare, cât şi pe cele maritime. Ca obiective, strategia îşi propune integrarea Portului Galaţi în fluxurile internaţionale de mărfuri şi pasageri, creşterea rolului acestuia la îmbunătăţirea accesibilităţii Coridorului Transeuropean Rin-Dunăre, conectarea la Coridorul IX Pan-European şi transformarea portului gălăţean într-un motor de creştere şi dezvoltare economică la nivel regional. Toate bune şi frumoase, numai că orizontul de timp avut în vedere pentru această potenţială dezvoltare a Portului Galaţi este anul 2035, adică următorii 20 de ani. Multe „bile negre” pe infrastructură Conform studiului de piaţă elaborat în prima etapă a proiectului, constrângerile cu care se confruntă membrii comunităţii portuare din Galaţi sunt numeroase, pornind de la infrastructură şi ajungând până la politică comercială şi management. „Infrastructura este cel mai slab punct al portului”, a afirmat Dan Tivilichi, preşedintele CA al APDM: În ceea ce priveşte infrastructura, totul este necorespunzător sau neadecvat, după cum reiese din studiul amintit: întreţinerea infrastructurii portuare, condiţiile de navigaţie pe Dunăre şi conexiunile cu hinterlandul, atât rutier, cât şi feroviar. Alte „bile negre” au fost acordate sistemului operaţional existente: lipsa de personal la biroul vamal Galaţi staţionarea obligatorie în portul Sulina pentru efectuarea controlului vamal, mijloace operaţionale neadecvate la noile cerinţe ale pieţei şi lipsa unor sisteme informaţionale de management al traficului şi activităţii în port. Nici politica comercială practicată în portul Galaţi nu este cea mai fericită, din cauza sistemului de contractare a serviciilor portuare. În plus, studiul „pune degetul” pe tarifele necompetitive practicate, în special taxele de tranzitare a canalului Sulina şi taxele de pilotaj, precum şi pe faptul că taxele de canal se percep în funcţie de tonajul navelor, indiferent de încărcătura efectivă.

description

presa

Transcript of 3 Aprilie 2015 - Prima Dezbatere Publică a Strategiei de Dezvoltare a Portului Galaţi _...

  • PresaGalai.ro > ECONOMIE 3 aprilie 2015 00:12

    Prima dezbatere public a strategiei de dezvoltare a portului Galai Cristinel Luca

    Sala de conferine a Hotelului Mercur a gzduit prima consultare public a proiectului Program strategic de dezvoltare a Portului Galai, organizat de Compania Naional Administraia Porturilor Dunrii Maritime (APDM) Galai i firma de consultan Ernst&Young. Cu o durat de 11 luni (pn n octombrie 2015) i cu un buget de 1,95 milioane de lei, proiectul derulat de APDM analizeaz n detaliu i va propune proiecte care vizeaz toate cele patru terminale ale Portului Galai: Portul Mineralier, Docuri, Bazinul Nou i Portul Comercial Vechi.

    Strategia are ca scop stabilirea legturilor rapide i eficiente pe plan naional i internaional, valorificnd ct mai multe moduri de transport; pentru asigurarea legturii dintre Portul Galai i centrele intermodale din Romnia, se va pune accentul pe utilizarea mijloacelor de transport feroviar i rutier, iar conexiunea cu porturile internaionale va viza att cile navigabile interioare, ct i pe cele maritime. Ca obiective, strategia i propune integrarea Portului Galai n fluxurile internaionale de mrfuri i pasageri, creterea rolului acestuia la mbuntirea accesibilitii Coridorului Transeuropean Rin-Dunre, conectarea la Coridorul IX Pan-European i transformarea portului glean ntr-un motor de cretere i dezvoltare economic la nivel regional. Toate bune i frumoase, numai c orizontul de timp avut n vedere pentru aceast potenial dezvoltare a Portului Galai este anul 2035, adic urmtorii 20 de ani.

    Multe bile negre pe infrastructur

    Conform studiului de pia elaborat n prima etap a proiectului, constrngerile cu care se confrunt membrii comunitii portuare din Galai sunt numeroase, pornind de la infrastructur i ajungnd pn la politic comercial i management. Infrastructura este cel mai slab punct al portului, a afirmat Dan Tivilichi, preedintele CA al APDM:

    n ceea ce privete infrastructura, totul este necorespunztor sau neadecvat, dup cum reiese din studiul amintit: ntreinerea infrastructurii portuare, condiiile de navigaie pe Dunre i conexiunile cu hinterlandul, att rutier, ct i feroviar. Alte bile negre au fost acordate sistemului operaional existente: lipsa de personal la biroul vamal Galai staionarea obligatorie n portul Sulina pentru efectuarea controlului vamal, mijloace operaionale neadecvate la noile cerine ale pieei i lipsa unor sisteme informaionale de management al traficului i activitii n port.

    Nici politica comercial practicat n portul Galai nu este cea mai fericit, din cauza sistemului de contractare a serviciilor portuare. n plus, studiul pune degetul pe tarifele necompetitive practicate, n special taxele de tranzitare a canalului Sulina i taxele de pilotaj, precum i pe faptul c taxele de canal se percep n funcie de tonajul navelor, indiferent de ncrctura efectiv.

  • Mergnd mai n detaliu, analiza SWOT a detaliat punctele slabe ale infrastructurii Galaiului. Printre acestea, se numr: limitrile privind adncimea la bara Sulina, care permit accesul navelor cu pn la 8.000 tdw, asta dei n portul glean pot acosta nave de pn la 15.000 tdw; capacitatea redus de a asigura condiiile de navigaie pe timpul iernii din cauza inexistenei sprgtoarelor de ghea; sistemul de finanare ineficient a lucrrilor de dragaj pentru meninerea adncimii n port; costurile ridicate pentru accesul navelor maritime n portul Galai; majoritatea drumurilor care leag Galaiul de hinterland au doar o singur band pe sens (sunt cele mai periculoase); birocraia excesiv i procedurile greoaie legate de activitatea de vmuire a mrfurilor i trecere a frontierei.

    Pe lng competiia cu portul Constana, alte dou ameninri pentru traficul portuar al Galaiului identificate de analiza SWOT sunt modernizarea sistemului feroviar din Bulgaria i dezvoltarea cii ferate ntre Turcia i Europa: Tunelul pe sub Bosfor s-a deschis deocamdat numai pentru pasageri, dar urmeaz s fie deschis i pentru traficul feroviar de mrfuri.

    Variante mai ieftine de transport, prin portul Galai

    Competitorii Portului Galai sunt, n special, cei de la Marea Neagr (Constana, Varna, Odesa), dar i cei de la Marea Adriatic (Trieste, Koper i Rijeka), spun realizatorii studiului. Cu toate acestea, au fost identificate opt rute de transport pentru un potenial volum de marf care ar putea fi preluat, n anumite condiii, de Galai: Nord-Sud i Vest-Est Europa, Europa-Marea Caspic i China-Europa.

    Printre cele mai mari schimburi comerciale de acest gen se numr produsele alimentare dintre Budapesta i Moscova (160.000 tone anual), care acum se fac rutier, dar ar putea fi preluate pe ruta Budapesta-Galai (fluvial) i Galai-Moscova (feroviar), cea ce ar reduce costurile cu 12 procente. De asemenea, costurile transporturilor de produse finite, maini i utilaje (131.000 tone pe an) de pe ruta Regiunea Thuringen-Varna (rutier)-Iran (maritim) pot fi reduse cu 26% folosindu-se varianta Regiunea Thuringen-Galai (feroviar)-Iran (maritim).

    Este destul de dificil s avem o competiie ntre portul Galai i Koper (Slovenia) sau Trieste (Italia). Trebuie s facem ca ruta de transport prin portul Galai s devin competitiv i fa de Constana, i fa de Odesa. Printr-un marketing adecvat, o atragere natural a acestui volum de mrfuri prin cele opt rute identificate poate echivala cu 1,1 milioane tone de marf anual pn n anul 2035, este doar una dintre concluziile analizei prezentate la hotelul Mercur.