- 2,80-2,90 file- 2,80-2,90 m, în groapa ce constituia punct menajer al cldirii OL 1. Piesa este...

TIPARE CERAMICE ROMANE DESCOPERITE LA POROLISSUM

Numărul mare de tipare ceramice romane descoperite în urma cercetărilor arheologice sistematice efectuate începînd cu anul 1977 şi pînă în prezent la Porolissum, ne permite publicarea unui număr de 8 piese inedite.

1. Tipar - (Fig. la şi b) - lut gălbui, bine ars; pe revers se mai păstrează amprentele lăsate în pasta crudă de realizator. A fost descoperit în anul 1987 în sectorul oraşului, zona OL în S 4 m: 7-9, adîncimea - 2,80-2,90 m, în groapa ce constituia punct menajer al clădirii OL 1. Piesa este deţinută de MIAZ nr. inv. CC 1798/1987. Starea de conservare fragmentară. Iniţial tiparul a fost rotund, avînd un diametru maxim de 7 cm. iar grosimea de 1 cm. Imaginea în negativ prezintă 3 personaje, respectiv o scenă de luptă de gladiatori. Primul personaj, cel din stînga, sumar îmbrăcat are pe cap o cască, bustul îi este dezvelit. În mina dreaptă ţine un scut care-i protejează partea respectivă pînă la nivelul umărului, iar cea stingă protejată pe întreaga suprafaţă de armură şi care este uşor îndoită, palma fiind la nivelul şoldului, ţine o armă albă scurtă încovoiată1 . Mina este aşadar puţin flectată, ea fiind orientată spre cel de-al doilea personaj aflat în partea stingă a acestuia. Mijlocul primului gladiator este înfăşurat într-un material textil, membrele inferioare sînt puţin îndoite, sugerîndu-se astfel mişcarea. Al doilea personaj prezintă aceleaşi caracteristici cu primul, atît în ceea ce priveşte vestimentaţia cit şi armamentul. Cu toate că tiparul se păstrează într-o stare fragmentară, ne putem da seama că şi cel de-al doilea gladiator are capul protejat de o cască. Mina dreaptă este ridicată, scutul care este ţinut în această mină fiind la nivelul capului. În mîna stîngă, care este protejată de aceaşi piesă de armură ca şi în cazul primului, se găseşte tot o armă albă scurtă, probabil un pumnal. Piciorul drept este întins, cel stîng este mult flectat, încercîndu-se astfel să se sugereze mişcarea de eschivă în luptă. Dacă cei doi gladiatori formează primul plan al scenei în cel de-al doilea plan este sesizată prezenţa unui al treilea personaj, care este vag conturat. Acesta este amplasat în spatele celui de-al doilea gladiator. După vestimentaţie şi după ipostaza în care este surprins pare a fi o femeie, cel de-al doilea luptător părînd că o protejează.

Tiparul este realizat într-o tehnică superioară, execuţia este impecabilă, cu un deosebit simţ artistic, în ceea ce priveşte reprezentarea părţilor anatomice cit şi în sugerarea mişcării în respectiva scenă de luptă. Tema pre-

1 P. Wuileurmier, A. Autlin, Les nzedaillo11s d' applique ga/lo-rornai11s de la va/le du Rhone, in Annales de l'Universite de Lyon, 3, fasc 22, Paris, 195~. fig. 193-195, 197, p. 113.

2 Idem, p. 31, fig. 18, 19; p. 40-41, fig. 38, 39; p. 79, 81', 112, 116, p. 111, 193, 195, 197, p. 123 fig. 210, 213; p. 155 fig. 292.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

222 D. T111nba - Al. V, Melei

zentată este frecTentă pe tipare ceram.ice2• Piesa este cu certitudine realizată în puternicul centru ceramic de la Porolissum, sigur după un model adus din imperiu. Tiparul este puţin concav fapt ce demonstrează că era folosit la imprimarea scenei pe pereţii unor vase. După caracteristicile prezentate şi mai ales după contextul în care a fost descoperit putem data piesa la sfîrşitul sec. II - începutul sec. III e.n.

2. Tipar ceramic de medalion - (Fig. 2 a, b, c 'şi d) - Lut galben cărămiziu, bine ars. Descoperit în anul 1983 în sectorul amfiteatrului, caseta 4, caroul 6 c la adîncimea de - 0,40-0,50 m. Deţinut de l\UAZ, nr. im-. CC.1470/1983. Stare de conservare: fragmentară, din piesă lipsind 1/4 restul păstrîndu-se în trei fragmente. Piesa a avut formă rotundă cu diametrul total de 13 cm. şi diametrul activ de 12 cm. Grosimea suprafeţei active este de 8,4 mm., marginile sînt mai ridicate, formînd o adevărată bordură cu grosimea de 9,8 mm. Suprafaţa activă este delimitată de două cercuW. concentrice. Scena centrală, care este încadrată de un chenar cu reprezentări vegetale, îl reprezintă pe zeul Mercur călare pe berbec, în mişcare spre stînga. Mina stingă a zeului este ridicată, întinsă în faţă la nivelul umerilor, ţinînd în palmă marsupium-ul. Pe cap este prezent un pileus. Datorită stării de conserYare, tiparul fiind destul de şters, nu ne putem da seama de detaliile pieselor de vestimentaţie. Este însă clară prezenţa hlamidei care flutură în spate. Berbecul este destul de slab reprezentat, fiind prezente disproporţii în ceea ce priveşte părţile lui anatomice. Gîtul îi este exagerat de lung; de asemeni şi coada; în schimb este evidentă grija care s-a avut în redarea blănii. Cu toate că se păstrează într-o stare fragmentară, în cîmpul din stînga, în faţa animalului, la nivelul picioarelor acestuia se pare că a existat iniţial încă o reprezentare, vis-a-vis de care ne mărginim doar de a-i menţiona posibila prezenţă.

Ipostaza în care este suprins zeul Mercur în cazul tiparului nostru nu este singulară nici pentru provincia Dacia cunoscut fiind cazul celui descoperit la Malva3 nici pentru restul provinciilor - provinciile dunărene'', Galia5 şi Tracia8 •

Pe reversul piesei este prezentă o inscripţie executată în pasta crudă înainte de ardere. Inscripţia este cu caractere cursiv, starea fragmentară a piesei Împiedicîndu-ne să ne pronunţăm asupra textului.

Şi în cazul acestui tipar ceramic este clară influenţa pe care au jucat-o modelele aduse din imperiu asupra puternicului centru de producţie ceramic de la Porolissum, unde a fost realizată piesa.

Tiparul este datat în a doua jumătate a sec. II, piesa fiind identificată în nivelul fazei a doua a amfiteatrului, deci după anul 158 e.n.,

3 G. Popilian, Poenaru Bordea, în SCI V, 24, 1973, 2, p. 253-154. • Y. Kizsinky, în Bud IUg, 11, 1932, p. 244 urm. fig. 236. A. AlfOldi, în Lauraeaqttin

censes, I, 1938, p. 19, nr. 18, planşa 63/1 (Aquincum); b. A. Alfoldi, op. cit., p. 21-22, nr. 29, plaRşa 63/1. Carmuntum c. W. Schmidt, Jahreshefte fiir Altertumskunde, 1913, 8, p. 184, fig. 85. A. Alfoldi,

op. cit. p. 23, nr. 26, planşa 64/1 (Emona). "P. Wuileurmicr, A. Audln, op. cit., p. 100, nr. 170 şi p. 101, fig. 170. (Lyon). Ibidem, p. 102. nr. 171 şi 103, fig. 171. Saint Colombe. 1 C. Baninkliev, M. Dimitrov, D. Nicolov, in Musee National, Sfa„azagora, Sofia, 1965,

fig. 65, p. 145-146, nr. 65.


Tipare ceramice la Porolissum 223

provenind din nivelul de călcare nu din stratul de umplutură7 • Piesa atestă prezenţa religiei oficiale în acest punct de nord al imperiului prin divinităţi din panteonul roman.

3. Tipar ceramic de medalion - (Fig. 3 a şi b) - Lut cărămiziu; bine ars ; prezintă urme de ardere secundară. Descoperit în campania arheologică a anului 1987 în zona oraşului roman, sectorul OL. 2, S. 4, m !

8,15, adîncimea - 2,50 m., în groapa ce constituia punct menajer al clădirii OL. 1. Piesa este deţinută de MIAZ, nr. inv. 1785/1987. Starea de conservare este fragmentară, din piesă păstrîndu-se aproximativ 1/4. Iniţial piesa a fost de formă rotundă cu diametrul total de 11 cm. şi diametrul activ de 9,4 cm. Grosimea maximă este de 1,5 cm. - stare datorată exfolierii masive a reversului piesei. Suprafaţa activă este marcată de două cercuri concentrice. Pe o anumită suprafaţă din fragmentul păstrat sînt vizibile urme de ardere secundară. Imaginea în negativ ne prezintă un personaj masculin bărbos, în profil spre stînga. Trăsăturile feţei sînt cu grijă redate, părul este abundent, puternic buclat, acoperind în întregime pavilionul urechii unindu-se cu barba care este precis conturată. Mustaţa acoperă parţial buza superioară. Profilul feţei este clar conturat, nasul fin, ascuţit, gura mică. Asupra frunţii nu ne putem pronunţa datorită stării fragmentare a piesei. Se pare că personajul avea pe cap cunună din frunze de laur, un indiciu în acest sens fiind terminalul acestora precum şi panglicile ce sînt prezente în zona cefei. Vestimentaţia este doar schiţată, remarcîndu-se o diferenţă frapantă în redare între fizionomie şi aceasta. În spatele personajului, în zona din imediata vecinătate a umărului drept, se conturează silueta unei păsări, care după profilul svelt pare a fi o pasăre de pradă, probabil un şoim. · Aşadar, în cazul reprezentării centrale prezente, avem practic un portret, ce se apropie foarte mult de portretul monetar, care ne permite să recunoaştem în personajul respectiv pe împăratul Septimius Severus (193 -211) 8 .

Datarea piesei este identică cu cea a celorlalte tipare descoperite în groapa menajeră a clădirii OL l, respectiv sfîrşitul sec. II - începutul sec. III e.n. Tiparul prezentat intră de asemenea în categoria produselor locale.

4. Tipar ceramic de medalion - (Fig. 4 a şi b) - Lut gălbui. În pastă sînt prezente particule de mică. Arderea piesei este incompletă. Pe întreaga suprafaţă a zonei marginale a fragmentului păstrat, atît pe o parte cit şi pe cealaltă sînt prezente urme de ardere secundară. Piesa a fost descoperită în campania arheologică a anului 1980 în zona aomandamentului castrului de pe Pomet9 • Deţinut de MIAZ, nr. inv. 141/1980. Tiparul se prezintă într-o stare fragmentară, din piesă păstrîndu-se aproximativ 1/4. Iniţial piesa avea o formă rotundă cu diametrul total de 14 cm. şi diametrul activ de 13,4 cm., grosimea este de 1 cm. Suprafaţa activită este delimitată de două cercuri concentrice.

• Mulţumim şi pe această cale colegului Bajusz Ştefan pentru piesa ce<lată ~i pentru precizările referitoare la stratigrafie, şi implicit la cronologic.

8 S. Cociş, în SCIVA, 38, 2, 1987, p. 175. •Mulţumim <lomuului Dr. Nicolae Gudea, responsabilul şantierului arheologic Porolissum,

pentru cele <l<•uă piese ce<late pentru publicare.


224 D. Tamba - Al. V. Matei

Imaginea în negativ ne prezintă un personaj masculin, profil spre dreapta. Calitatea redării personajului este deosebită. Fruntea o intuim înaltă sub şuviţele de păr precis conturate care o acoperă parţial şi acoperă urechea în totalitate. Gîtul este destul de subţire, nasul drept, obrajii plini, bine delimitaţi, gura mică, delicat redată, dar fermă, bărbia energică. Aceste elemente conferă figurii armonie. Mîna stîngă o avea întinsă în faţă. Vestimentaţia este reprezentată de un pallium drapat pe torace şi braţe. Deocamdată nu cunoaştem analogii. Şi în cazul acesta avem un produs al puternicului centru ceramic porolissens. Piesa este datată la sfîrşitul sec. II - începutul sec. III e.n.

5. Tipar ceramic - (Fig. 5 a şi b) - Lut gălbui; bine ars; în pastă sînt prezente particule de mică. Piesa a fost descoperită în campania arheologică din 1987 în sectorul OL. 2 secţiunea 4, m: 8,40, adîncimea

- 2,20 m, în zona fostului punct menajer al clădirii OL. I. Este deţinut de MIAZ, nr. inv. CC.1783/1987. Piesa se prezintă în formă fragmentară. Iniţial a avut forma rotundă cu un diametru maxim de 9 cm. şi un diametru activ de 7,8 cm. Limita suprafeţei active este formată din două cercuri concentrice. În ceea ce priveşte reprezentările de pe fragmentul care s-a păstrat şi în ansamblu asupra compoziţiei reprezentărilor precum şi a eventualelor analogii nu ne putem pronunţa datorită stării fragmentare a piesei. Tiparul este datat la sfîrşitul sec. II - începutul sec. III e.n. la fel ca şi celelalte tipare descoperite în acelaşi context.

6. Tipar ceramic de medalion - (Fig. 6 a şi b) - Lut gălbui-cărămiziu ; bine ars; în pasta lutului sînt prezente particule de mică. Piesa a fost descoperită în campania arheologică 1987 în sectorul OL.2 secţiunea 4, m: 8,70, adîncimea - 2,60 m în groapa, punct menajer, a clădirii OL.I. Este deţinut de MIAZ, nr. inv. CC.1778/1987. Starea de conservare este fragmentară din piesă păstrîndu-se aproximativ 1/3. Rotundă ca formă, piesa a avut diametrul de 9 cm, diametrul activ fiind de 8,4 cm, grosimea este de 8,8 mm. Suprafaţa activă este delimitată de un cerc. Pe reversul piesei pe anumite suprafeţe sînt vizibile urme de ardere secundară. Imaginea în negativ, prezentă pe fragmentul descoperit, prezintă doi şerpi încolăciţi în poziţie alăturată, remarcîndu-se chiar un paralelism în _p<niţia surprinsă. Datorită stării fragmentare imaginea nu este completă. In porţiunea situată sub cca unde sînt reprezentate cele două reptile este prezent un personaj uman în poziţie orizontală care este redat jntr-un mod stilizat. Tot din scena existentă pe fragmentul păstrat mai face parte o reprezentare, t:are se găseşte în dreapta jos şi care reprezintă un obiect cilindric, probabil un ,·as. Reprezentările cu şerpi nu sînt rare pe tiparele ceramice romane ele mai apar alături de divinităţi în Galia pe valea Rhonului - alături de Hercule10 sau la Saint Columbe alături de Minervall. Datarea se face la sfîrşitul sec. II-începutul sec. III e.n.

7. Tipar de medalion - (Fig. 7a şi b) - Lut gălbui; bine ars. Piesa a fost descoperită în campania arheologică a anului 1978 în obiectivul

10 P. Wuilleurmier, A. Andin, op. cit., p. 23, nr. 5. fig, 5; p. 26 - Hercule ţine şarpele în mînă.

11 Ibidem. p. 43, nr. 47, fig. 47, p. 44 - şarpele se găseşte în apropierea unei aedicule. p. 37, nr. 28, fig. 28, p. 36.



A (castrul de pe Pomet) în S. 32, m: 22,50 la adîncimea-0,30 m12• Este deţinut de ~HAZ, nr. inv. CC.29/1989. Starea de conservare este fragmentar2.. Iniţial piesa era rotundă cu un diametru de 12 cm, diametrul activ de 10 cm, grosimea maximă este de 1,8 cm iar cea minimă de 1,1 cm. Suprafaţa acti\"ă este delimitată de două şănţuiri, cea interioară este decorată cu incizii oblice. În interiorul suprafeţei delimitate de cele două şănţuiri sînt prezente porţiuni din ultimile două rînduri a unei inscripţii. Datare sfîrşitul sec. II e.n.

Numărul mare de piese inedite ce constituie subiectul materialului Je faţă atestă sub acest aspect existenţa importantului centru ceramic porolissens atestat arheologic13 , în primul rînd prin cantitatea mare de ceramică specifică acestuia, ce reprezintă produsul reprezentativ pentru puternicul centru de producţie de la Porolissum. În cadrul produselor ceramice porolissense se încadrează şi tiparele ceramice ce au constituit subiectul materialului de faţă, care vin să îmbogăţească seria respectivelor produse cunoscute în Dacia14 şi în Imperiu15•

Tematica scenelor prezente este diversă, avem o suită de reprezentări care sub acest aspect atestă influenţa pe care au avut-o modelele cu reprezentări la modă în epocă, deci demonstrează încă odată strînsa legătură existentă între provinciile Imperiului. Referitor la materialul folosit, tehnica de realizare, utilitate si datarea acestor produse putem susţine că aceste aspecte se încadrează î'n limitele general valabile ce caracterizează acest produs ceramic roman.

DAN TAM BA-ALEXANDRU V. 1'1IATEI

Mour.t:s A imnA1u.0Ns m:;couvEHTS A PonoussIJ:\I (He sume)

I,es auteurs presentent sept moules a medaillons dccouverts a Porolissum. II s'agit des moules qui etaient appliques soit sur certaines portions des parois des vases ccramiques, soit sur des medaillons a part. Les rnoules a rnedaillons decouverts a Porolissum sont tres varies portraits irnperiaux (nr. 3), bustes des divinites du pantheon greco-rornain ou oriental (nr. 2), cornbats de gladiateurs (nr. 1), reptiles (nr. 6) .. Queleues rnoules sont trop fragmentaires pour etre determines.

Les moules li medaillons decouverts li Porolissum sont des produits intcresants de !'industrie ceramique locale.

12 \'ezi raport X. Gudea, în Acta M P, IV, 1980, p. 85. 1 " X. Guclea, în Acta ,W P, IV, 1980, p. 105-145. D. Isac - X. Guclea, în Acta M P,

IV, 1980, p. 191-202; Al. V. Matei, Acta MP6, 1982, p. 17-22; Al. V. :\Iatei, D - Tamba, în Acta 1'v1P, 12. 1988, p. 156-158.

H Al. Popa. în SCIV, 10, 2, 1959, p. 469-475, fig. 1-3; Idem, in St. Corn. Brukenthal, 12, 1956, 231-2:~6; Tudoi·, OR, p. 328, nr. 329; S. Sanie, în Danubius, 2-3, 1969, p. 83; I.I Russu. în SCIV, 11, 2, 1960, p. 408-409, reluat în St. Com. Brukenthal Sibiu, 12, 1965, p. 65-66; Gh. Popilian, Gh. Poenaru Bordea, op. cit. p. 245-250; D. Benea, în Drobeta, 2, 1976, p. 59-60; Idem, în Banalica, 4, 1977, p. 161-168; V. ~foga, în Apulum, 16, 1978, p. 161-167; Gh. Popilian, în Arhivele Olteniei, 3, 1987, p. 52; I. Mitrofan - A XXI sesiune anuală de rapoarte privind cercetările arheologice din 1986, Timişoara 1987; S. Cociş, op. cit., p. 175-177; S. Cociş, P. Rogozea, St. Titu, în Apulum, XXV, 1989, p. 245-250; I. Berciu, C. Petolescu, Les cultes orienta11x dans la Dacie meridionale, Leiden, 1976, p. 56.

15 A. AlfO!di, Tonmodel und Reliefmedailons aus den Donaulandern, Diss Pann, 11, 10, Budapest, p. 312-341. J. Dechellete, Les vases ceramiques ornees de la Gaule romaine, Paris, 2, 1904, p. 167, 308. P. Wuilleumier, A. Audin, op. cit.; H. Vernet, Obseroation sur les vases medaillons d'applique de la vallee du Rhone, în Gallia, 27, I, 1969, p. 93-135.


Fig. 1a. Tipar ceramic reprezentind doi gladiatori (faţa).

Fig. 2a. Tipar ceramic cu reprezentarea zeului Mercur (faţa).


Fig. 1b. Tipar ceramic reprezentînd doi gladiatori (desenj.

„".. b Fig. 2b. Tipar ceramic cu reprezentarea zeului Mercur (desen) ..


Fig. 2c. Tipar ceramic cu reprezentarea zeului Mercur (spatele piesei cu inscripţia cursivă (faţa) .

.Fig. 3a. Tipar ceramic cu imaginea împăratului Septimius Stverus (faţa).


2pl

Fig. 2ă. Tipar ceram'c cu reprezentarea zeului Mercur {spate:e piesecu inscripţia cursivă) (desen).

3_}:, Fig. Jb. Tipar ceramic cu reprezentări de şerpi (de~en).


230 O. Tam.ba - Al. V. Matei

44. Fig. 4a. Tipar ceramic reprezentînd un personaj masculin (faţa).

Fig. 5a. Tipar ceramic cu reprezentare nucleară \faţa).


Tipare cer11111lce la Porolissum 231

Fig. 4b. Tipar ceramic reprezentînd un perSOllaj mascu.in des=v·

r.h Fig. Sb. Tipar ceramic cu reprezentare nucleară (desen).


232 D. Tam.Ila - Al. V. Matei

Fig. 6a. Tipar ceramic cu reprezentări de şerpi (faţa).



F g. 6b. Tipar ceramic cu imaginea ·;mpăratulu Septimius Severus desen;.


- 2,80-2,90 file- 2,80-2,90 m, în groapa ce constituia punct menajer al cldirii OL 1. Piesa este...

Documents

Transcript of - 2,80-2,90 file- 2,80-2,90 m, în groapa ce constituia punct menajer al cldirii OL 1. Piesa este...