26809591 Ghid Practic de Proceduri Ghid Mediere

7/30/2019 26809591 Ghid Practic de Proceduri Ghid Mediere

1/22

TIRI IMPORTANTE . Ghidul mediatorului

PRELUARE.

29.10.2009

Asociatia Profesional a Mediatorilor din Romnia, n parteneriat cu AsociatiaPro Medierea, a elaborat Ghidul de mediere pentru magistrati, care reprezint unmodel practic de proceduri pentru aplicarea medierii n relatie cu sistemul judiciar.

Scopul acestui Ghid este de a incuraja si facilita participarea organelorjudiciare ( instante de judecat, Parchete, Politie) n aplicarea medierii n disputele

aflate pe rolul acestora si exercitarea atributiilor ce le revin n conformitate cudispozitiile Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.

Ghidul clarific ntr-un prim capitol: ce este medierea, beneficiile medierii attpentru prti, ct si pentru sistemul judiciar, cine sunt mediatorii si proceduraserviciului de me d iere.

Capitolul 2 al Ghidului abordeaz aplicarea medierii n disputele aflate pe rolulorganelor judiciare, venind cu precizri referitoare la atributiile organelor judiciarerezultate din dispozitiile Legii 192/2006. Totodat, se propune un model deprocedur special pentru recomandarea si aplicarea medierii pe parcursul unui

proces judiciar

Ghidul de mediere pentru magistrati propus de APMR si APM se afl n prezentn faza de prezentare si consultare. n acest scop, APMR si APM vor organiza ntlniricu magistratii n urmtoarele dou luni pentru a discuta modelul de procedurpropus si pentru a clarifica orice probleme de natur practic ce pot aprea lacoroborarea procedurilor judiciare cu procedurile serviciului de mediere.

Asociaia Profesional a Mediatorilor din Romnia este deschis colaborriicu toate celelalte organizatii din domeniul medierii, interesate de promovareaGhidului de mediere pentru magistrati.

n acest sens, APMR a rspuns invitatiei Centrului de Mediere Craiova si aparticipat la seminarul Medierea metod alternativ de solutionare a litigiilor,organizat n data de 16 noiembrie 2009 la Curtea de Apel Bucuresti, unde aprezentat Ghidul si a invitat magistratii la discutii pe marginea acestuia.


2/22

n urma finalizrii consultrii cu magistratii, APMR si APM vor publica Ghidul demediere pentru magistrati si l vor comunica instantelor de judecat, Parchetelor siPolitiei.

Vedeti aici textul Ghidului de mediere pentru magistrati .

Stire adaugata in data de 17-11-2009

Ioana Adina Stoica - mediator, fondator al Asociaiei Pro Medierea (2001), fondatoral Asociaiei Profesionale a Mediatorilor din Romnia (2008)

Virginia Beldea - judector la Judectoria sectorului 4 ( 1992 -1995),

notar public din anul 1995, vicepreedinte al Camerei Notarilor Publici

Bucureti APLICAREA MEDIERII IN DISPUTELE AFLATE PE ROLUL

ORGANELOR JUDICIARE

(Aplicarea medierii n relaie cu sistemul judiciar)

Ghid practic de proceduri

Cuprins

1. Medierea- metoda alternativa de solutionare a disputelor

1.1. Ce este medierea1.2.Avantajele medierii1.3.Cine sunt mediatorii

1.4.Domeniul de aplicare a medierii1.5. Procedura serviciului de mediere2. Aplicarea medierii in disputele aflate pe rolul organelor judiciare :

instante de judecata, Parchete, Politie

2.1.iul materiei2.2. Rolul organelor judiciare n aplicarea medierii n relaie cu sistemul

judiciar2.3.Proceduri aplicabile.

1. Medierea- metoda alternativa de solutionare a disputelor.1.1.Ce este medierea

o modalitate de solutionare a disputelor pe cale amiabila

o metod de solutionare a disputelor, alternativ la rezolvarea pe caleainstantelor de judecat

o negociere asistat de o a treia parte neutra, impartiala i fr putere dedecizie asupra soluiei mediatorul care ajut partile in disput sacolaboreze in gasirea propriilor solutii


3/22

o modalitate prin care o dipsuta inceteaza ca urmare a unei solutiipropuse,negociate si agreate de catre parti, solutie care se bazeaza peinteresele partilor si nu pe drepturile acestora.

un proces voluntar pentru rezolvarea disputelor , parile fiind libere s deciddac particip in mediere i dac accept acordul rezultat

PRINCIPIILE MEDIERII

I) Caracterul voluntar al medierii partile au dreptul de a decide dacaaccepta sau nu solutionarea disputei prin mediereObs: se face distinctia intre etapa procedurala de solutionare pe caleamiabila (prin mediere, negociere, facilitare, etc) sau alternativa (includearbitrajul) , care poate fi obligatorie si participarea propriu-zis la medierecare nu poate avea loc decat in mod voluntar, cu liberul consimtamant al

partilor. Similar negocierii, unde partile nu pot fi obligate sa negociezeimpotriva vointei lor , nici in mediere partile nu pot fi obligate sanegocieze. In cadrul medierii are loc tot un proces de negociere, cudiferenta ca partile sunt ajutate de mediator pentru ca nu au capacitateasau nu sunt in situatia de mai negocia singure.

II) Acceptul in cunostinta de cauza- partile au dreptul de a fi informate cuprivire la mediere pentru a lua deciziile in cunostinta de cauza .

III) Autodeterminarea partile au dreptul sa-si defineasca ele inseleproblemele de rezolvat, interesele, solutiile si sa decida asupra celei caremai convenabile lor. Partile au dreptul de a alege si accepta mediatorul.

IV) Neutralitatea si impartialitatea mediatoruluiNeutralitate-mediatorul nu trebuie sa se afle in conflict de interese fata de

parti sau fata de obiectul conflictului.Impartialitate-mediatorul va conduce procesul de mediere in modnepartinitor

V) Confidentialitate mediatorul va asigura confidentialitatea asuprainformatiilor aflate in mediere

1.1.Avantajele medierii

Ca modalitate de solutionare a disputelor medierea prezint certe avantajepentru pri :

Solutia aparine parilorResponsabilitatea si autoritatea de a ajunge la un acord revine partilor inconflict. Acestia au dreptul sa faca propriile alegeri in loc sa ofere puterea dedecizie unui tert.

Soluia este multumitoare pentru ambele pri (castig-castig )Medierea analizeaza cauzele de fond ale problemei si permite gasirea unorsolutii si remedii creative adaptate la nevoile si resursele partilor in disputa


4/22

Solutia este multumitoare pentru ambele parti tocmai pentru ca raspundeintereselor partilor, sunt direct implicate in negociere si decizieImbunatateste sau pastreaza relatiile dintre priMedierea priveste in viitor. Ajuta atat la rezolvarea problemelor cat si lapastrarea sau imbunatatirea relatiilor.

Modul de lucru este flexibil iar discuiile au loc intr-un cadru informal Permite o rezolvare mai rapida i mai puin costisitoare pentru pri dect n

instana de judecata Asigur confidenialitate

Medierea nu se desfasoara in cadru public.La mediere participa mediatorul, partile si eventual alte persoaneACCEPTATE DE CATRE PARTI.(avocati, rude, consultanti).

Mediatorul este obligat sa pastreze confidentialitatea tuturor informatiiloraflate pe parcursul medierii, cu exceptia cazurilor prevazute de legeDe regula, confidentialitatea este pastrata si de catre parti, cu exceptiacazului in care acestea convin altfel.Alti participanti sunt obligati sa pastreze confidentialitatea.Mediatorul va conduce procesul de mediere si va organiza participarea inmediere a altor persoane in functie de nevoile partilor si de asigurareacadrului optim pentru construirea increderii intre parti astfel incat mediereasa fie eficienta .

Avantajele medieriipentru sistemul judiciar:

Degrevare

Reducerea costurilor de funcionare Eficientizarea si cresterea calitatii activitatii

1.1.Cine sunt mediatorii

Profesia de mediator este o profesie liberala, care este organizata i se desfasoarain conditiile Legii nr. 192/2006 privind medierea si profesia de mediator sihotararilor Consiliului de Mediere.

Ocupatia de mediator este inregistrata in COR (Clasificarea Ocupatiilor din

Romania), la pozitia 244702 si este incadrat in Grupa majora 2 Specialisti cuocupatii intelectuale si stiintifice, specialisti in comunicare. Competentelemediatorului sunt stabilite prin Standardul Ocupational al Mediatorului.

Formarea profesionala a mediatorilor se asigura prin cursuri de formare specializataconform Standardului de formare a mediatorului, organizate de catre furnizori deformare autorizati de catre Consiliul de Medierea in conformitate cu legislatia in


5/22

materia formarii profesionale a adultilor sau de catre institutii de invatamantsuperior acreditate, ale caror programe sunt avizate de catre Consiliul de Mediere.Documentul care atesta dobandirea competentelor profesionale ca mediator esteemis de catre Consiliul de Mediere.

Mediatorii sunt autorizati de catre Consiliul de Mediere conform dispozitiilor art. 7 si

8 din Legea 192/2006.Mediatorii cu drept de practica sunt mediatori autorizati de catre Consiliul deMediere care indeplinesc conditiile legii.Exercitarea activitatii se face in cadrul formelor de exercitare avizate de catreConsiliul de mediere. Formele de exercitare ale profesiei sunt specifice : birou demediator, birou de mediatori asociati, societate civila profesionala, contract demunca intr-una din formele de exercitare specifice inclusiv in cadrul organizatiilorneguvernamentare cu activitate in domeniul medierii.

Toti mediatorii autorizati sunt inscrisi in Tabloul mediatorilor, care este ntocmit siactualizat de catre Consiliul de Mediere. Acesta este disponibil la sediul Consiliuluide Mediere si este afisat n format electronic pe site-ul acestuia www.cmediere.ro.Mediatorii cu drept de practica sunt nscrisi n Tabloul mediatorilor ca mediatoriactivi. Tabloul contine date referitoare la forma de exercitare a profesiei , sediulprofesional, institutia care a format mediatorul, anul absolvirii cursurilor deformare, apartenenta la asociatii profesionale si date de contact. Numai acestia potoferi servicii de mediere.Mediatorii care apar n Tabloul mediatorilor ca inactivi sunt pesoane care audobandit calitatea de mediator prin autorizarea de catre Consiliul de Mediere darcare nu solicitat avizarea pentru nceperea activitatii.

1.2.Domeniul de aplicare a medierii

Pot face obiectul medierii, conform art 2 din Legea 192/2006:

Orice drepturi asupra crora prile pot dispune prin convenie sau n oricemod permis de lege

Dispute n materie civil, comercial, familie, penal i alte materii, ncondiiile legii 192/2006

n consecin, medierea se aplic n toate cazurile n care prile pot negociarezolvarea problemelor care fac obiectul disputei. Medierea este cunoscut ca fiindo negociere asistat de ctre o tert persoan neutr, imparial, cu pregtirespecializat in soluionarea disputelor mediatorul.

Nu pot face obiectul medierii, conform art. 2 din Legea 192/2006

Drepturi strict presonale , ca cele privind statutul personei Orice drepturi asupra crora prile nu pot dispune, potrivit legii, prin

convenie sau sau prin orice alt mod admis de lege
http://www.cmediere.ro/http://www.cmediere.ro/


6/22

1.1.Procedura serviciului de mediere

I. Convenirea medierii

1. Una dintre parti sau toate partile in disputa se pot adresa unui mediator pentruserviciul de mediere.

Mediatorul este ales si acceptat de catre parti.

2. Mediatorul va sta de vorba cu partea/ partile care se adreseaza mediatoruluipentru a se informa cu privire la caz si pentru a le informa despre mediere, efecteleacesteia si regulile aplicabile, astfel incat partile sa poata decide IN CUNOSTINTA DECAUZA daca accepta sau nu medierea

3. Daca medierea este metoda potrivita de solutionare a disputei, daca solicitantuldecide sa incerce solutionarea prin mediere si daca mediatorul se consideracompetent si neutru, solicitantul va completa o cerere prin care solicita initiereaprocedurii de mediere.

4. In cazul in care se prezinta numai una dintre parti la mediator, acesta va demaraprocedura de contactare a celeilate parti in vederea acceptarii medierii simediatorului, precum si pentru a informa si aceasta parte cu privire la mediere.

5. In cazul in care, partile sunt decise sa incerce rezolvarea disputei prin mediereiar mediatorul este acceptat de catre toti participantii, se incheie contractul demediere. Medierea nu poate avea loc in lipsa unui contract de mediere semnat decatre toate partile si mediator.Mediatorul va stabili impreuna cu partile conditiile de desfasurare, respectiv : loculunde se va desfasura medierea, ziua, ora, timpul alocat discutiilor si eventual, dacaeste cazul, participarea altor persoane si rolul acestora in cadrul medierii. Partile potfi asistate in cadrul medierii de avocati, juristi, alti consultanti, alte persoane (rude,

prieteni) etc.

II Procesul de mediere

Disputa se poate solutiona intr-o sesiune de mediere sau in mai multe, infunctie de complexitate. Partile, impreuna cu mediatorul vor agreaplanificarea sedintelor de mediere.

Pe parcursul medierii, mediatorul faciliteaza comunicarea dintre parti si le ajuta sanegocieze pentru a ajunge la o solutie acceptata de catre parti.

In cazul in care partile ajung la o intelegere, aceasta poate fi mentionata in scris(acord) sau nu, in functie de dispozitiile legii sau de decizia partilor, dupa caz. Incazul in care se redacteaza un acord, acesta va cuprinde termenii intelegerii deciside catre parti. Acordul este actul partilor. El se semneaza doar de catre parti si sepastreaza numai de catre acestea. Acordul partilor are valoarea unui contract intreparti. Mediatorul nu are motive de a pastra acordul de mediere.


7/22

Acordul rezultat din mediere poate fi autentificat la notar sau prezentatinstantei judecatoresti, in functie de valoarea legala necesara pentru acord sau decea pe care partile doresc sa o confere.Prin mediere pot fi solutionate toate problemele in disputa sau numai partial.

In toate cazurile, indiferent de rezultatul medierii, mediatorul si partile in disputaincheie un proces verbal in care sunt consemnate numai aspecte referitoare ladesfasurarea procesului de mediere:daca s-a parcurs intregul proces de mediere sau nu , daca partile au ajuns la unacord sau nu, daca au fost solutionate toate problemele sau nu. Pot exista si altementiuni agreate de catre parti si mediator.Procesul verbal nu va contine termenii acordului partilor.Mediatorul si partile vor semna procesul verbal si vor primi cate un exemplar alacestuia.

2. Aplicarea medierii in disputele aflate pe rolul organelor judiciare :

instante de judecata, Parchete, Politie

2.1.Sediul materiei

Prile pot recurge n mod voluntar la mediere inclusiv dup declansarea unuiproces n fata instantelor competente , dac legea nu prevede altfel (art. 2 alin.1Legea 192/2006).

In consecinta, atunci cnd prile decid s incerce soluionare amiabil prinmediere, dup sesizarea organelor judiciare, vorbim de domeniul aplicarii medieriiin relaie cu sistemul judiciar.

2.2.Rolul organelor judiciare n aplicarea medierii n relaie cu

sistemul judiciar

2.2.1. Informarea prilor asupra posibilitii si avantajelor folosiriiprocedurii de medierii de ctre organele judiciare (art. 6, Legea192/2006 privind medierea i organizarea profesiei de mediator)

Organele judiciare au un rol determinant n ncurajarea prilor n disput de asoluiona amiabil, prin mediere disputa dintre ele.

In exercitarea acestui rol, organele judiciare pot:

Sa identifice cazurile n care medierea este aplicabil Sa ncurajeze prile s incerce soluionarea amiabil prin mediere S informeze prile asupra efectelor solutionrii amiabile n cazul proceselor

civile lato sensu si penale, precum i n alte materii


8/22

S informeze prile asupra actelor juridice, pe care acestea trebuie sprezinte organelor judiciare , n cazul apelarii la mediere.

n ceea ce priveste obligaia de informare asupra avantajelor medierii considermc, dispoziia legii trebuie aplicat innd cont de procedura serviciului de mediere

si de considerente practice ale funcionrii organelor judiciare pentru a eficientizaaplicarea medierii n relaie cu sistemul judiciar.

Astfel, avem in vedere urmatoarele aspecte:

Necesitatea asigurrii informarii prilor asupra medierii (avantaje, principii,reguli de desfaurare aplicabile, drepturile prilor n procedura de mediereetc) nainte ca acestea s decid acceptarea/refuzarea medierii - principiulacceptului n cunotin de cauz. Aceast informare este asigurat prilorde ctre mediator n etapa de convenire a medierii, conform proceduriiserviciului de mediere, astfel cum este prevazut n Legea 192/2006

Informarea este una din competenele mediatorului i o obligaie legal aacestuia, a crei ndeplinire este confirmat de pri n cuprinsul contractuluide mediere

Aceasta etapa preliminara nu se rezuma numai la informare ci estedeterminanta pentru ca mediatorul sa poata evalua aspecte importantepentru desfasurarea medierii si, mai ales, daca partile sunt motivate sasolutioneze disputa pe aceasta cale.

Dificultatea practic de a se asigura aceast activitate de ctre organelejudiciare, care sunt suprasolicitate de numrul mare de dosare

n concluzie, c acest informare se poate realiza prin colaborarea organelor

judiciare cu mediatorii, astfel:IN SITUAIILE N CARE PARILE DORESC S NCERCE SOLUIONAREA AMIABILA DISPUTEI , ORGANELE JUDICIARE VOR INDRUMA PRILE S ALEAG UNMEDIATOR PENTRU A SE INFORMA CU PRIVIRE LA MEDIERE I A DECIDE NCUNOSTIN DE CAUZ DAC ACCEPTA/REFUZ MEDIEREA .

Statisticile internaionale demonstreaz faptul c, 80% din cazurile recomandatectre mediere, prile au decis s soluioneze disputa pe acest cale.

1.1.1. ndrumarea prilor de catre organele judiciare pentru a apela lamediere(art. 6, Legea 192/2006 privind medierea i organizareaprofesiei de mediator)

In exercitarea acestui rol, organele judiciare pot:

S informeze prile asupra dreptului lor de a alege un mediator


9/22

S informeze prile unde pot gasi Tabloul mediatorilor S recomande prilor s se prezintempreun la mediator pentru infomare

asupra medierii S stabileasc pentru prti un termen n care acestea le vor informa dac

decid s apeleze la mediere

1.1.1. Afisarea Tabloului de mediatori la sediul instantelor judecatoresti(art. 12, Legea 192/2006)

Consiliul de Mediere este obligat prin lege s pun la dispoziia celor interestaiTabloul mediatorilor la sediul su, al instanelor judectoresi, al autoritiloradministaiei publice locale, precum si la sediul Ministerului de Justitie i pe paginade internet a acestuia.

Tabloul mediatorilor este actualizat permanent de ctre Consiliul de Mediere pe

site-ul acestuia : www.cmediere.ro

Indeplinirea obligaiilor ce revin Consiliului n privina publicitaii Tablouluimediatorilor poate fi realizat numai cu colborarea autorittilor.

Din aceste considerente, este important sprijinul organelor judiciare pentru aasigura publicitatea Tabloului mediatorilor la sediul instanelor de judecat, nsprijinul justiiabililor.

Gasirea unor modalitati de afisare a Tabloului mediatorilor la sediul organelorjudiciare este esenial pentru facilitarea accesului justiiabililor la serviciul demediere

1.1.2. Recomandarea medierii de ctre judector (art. 61, art. 67, Legea192/2006 privind medierea i organizarea profesiei de mediator)

Recomandarea medierii este o aplicaie specific a obligaiei stabilit prinprevederile art. 6 din Legea 192/2006 pentru organele judiciare.

In consecint, acest recomandare se realizeaz n aceleai condiii valabile pentrutoate organele judiciare, astfel cum au fost precizate mai sus la pct. 2.2.1. si 2.2.2.

1.2.Proceduri aplicabile medierii n relaie cu sistemul judiciar

Organele judiciare , potrivit legii, au urmatoarele atribuii n cazul aplicrii medieriin relaie cu sistemul judiciar:
http://www.cmediere.ro/http://www.cmediere.ro/


10/22

1. Vor aprecia asupra cazurilor n care prile pot rezolva amiabil disputa dintreele.Solutionarea pe cale amiabila nu este o noutate in Romania dar metodacunoscuta si folosita pana in prezent este negocierea directa sau prinreprezentanti.

Pot exista urmatoarele situatii:a) partile nu doresc solutionarea pe cale amiabila, de cele mai multe ori

pentru ca una dintre acestea este convinsa ca are sanse mari decastigare a procesului in instanta sau pentru ca doreste pedepsireaceleilate parti practic, nu exista motivatie pentru negociere

b) solutionarea amiabila este mai putin indicat a fi recomandata, cel putin inetapa actuala, in cazul in care exista un istoric de violenta intre parti.Medierea este posibila si in acest caz, dar pentru astfel de interventii pe cazeste necesara o specializare a mediatorului in domeniul victima-agresor. Pemasura ce medierea se va dezvolta, mediatorii vor fi specializati pe tipuri de

dispute. Unele specializari vor necesita dobandire de competente specifice,altele nu.

c) partile au incercat solutionarea amiabila prin negociere dar aceasta aesuat

d) partile au incercat solutionarea prin mediere , dar a esuat

e) partile nu au incercat solutionarea pe cale amiabila

1. Vor recomanda prilor soluionarea amiabil prin mediere, in situatiile 1 c sien cazul n care, prile informeaz organul judiciar c au ncercat snegocieze (concileze direct) i nu au reuit, acesta din urma poaterecomanda medierea. Diferena fata de negociere este c n mediere prilesunt ajutate de ctre mediator s comunice i s negocieze. In general,negocierea esueaza pentru ca disputa se afla intr-o faza in care negociereanu mai este posibila/ eficienta, pentru ca partile nu au capacitatea de anegocia singure sau pentru ca negocierea s-a derulat prin reprezentanti,ceea ce diminueaza sansele de rezolvare.In cazul litigiilor comerciale, rata mica de succes a concilierii directe este unexemplu elocvent si explicabila, disputele din acest domeniu fiind extrem de

pretabile pentru solutionarea prin mediere.Medierea este eficient chiar dac negociere (concilierea direct) a euat.

Solutionarea amiabila are sanse mari sa fie acceptata in cazul in care relatiadintre parti este importanta.In unele tari, in cazul divortului in care exista copii, solutionarea amiabila prinmediere sau negociere este obligatorie. Se considera ca partile inceteaza a


11/22

mai fi soti, dar nu inceteaza a mai fi parinti iar judecatorul este cel care, inprimul rand, apara interesul copilului, acesta prevaland fata de dreptulpartilor de a accepta sau nu medierea. In interesul copilului, instantaresponsabilizeaza parintii in a se implica in viata acestuia si lasa lalatitudinea parintilor ca, in functie de resursele lor si de disponibilitate, sa

stabileasca aspectele privind cresterea copilului. Judecatorul poate tine contsau nu de acordul partilor, in functie de interesele copilului.

2. n cazul n care prile refuz s ncerce soluionarea amiabil prin mediere ,procesul judiciar continu conform procedurilor specifice.

3. n cazul n care, prile accepta s ncerce soluionarea amiabil prinmediere, organul judiciar va da ndrumri cu privire la dreptul de a alegemediatorul, Tabloul mediatorilor i va stabili un termen n care prile s seinformeze asupra medierii i s i comunice dac medierea se accepta dectre toate prile n disput. Acest termen nu poate fi mai mic de 15 zile,avand n vedere demersurile pe care prile si mediatorul trebuie s le

ntreprind n etapa de convenire a procedurii de mediere. Se varecomanda ca partile sa se prezinte impreuna la mediator .

4. Dac prile, dup informare, decid s apeleze la mediere, acestea vorcomunica organului judiciar la termenul stabilit conform pct. 4, decizia lor deacceptare a medierii. Organul judiciar va decide suspendarea procesuluiconform legii (art. 62 alin. 1 si art. 70 alin1, Legea 192/2006) la cerereaprilor n materie civil lato sensu i , repectiv la prezentarea de ctre pria contractului de mediere n materie penal. Susupendarea procesului

suspend termenul de perimare pe o durat de 3 luni n materie civil. nmaterie penal, suspendarea procesului opereaz doar 3 luni de la datasemnarii contractului de mediere. Procesul penal se reia din oficiu dacprocesul verbal de inchidere a medierii nu se comunic organului judiciarpn la expirarea acestui termen.Se considera ca medierea este acceptata daca s-a semnat contractul demediere .Partile vor furniza mediatorului numarul dosarului pe rol, instanta de

judecata, adresa acesteia, obiectul litigiului, termenul stabilit conform pct 4.

5. n toate cazurile n care medierea are loc pe parcursul unui proces judiciar,mediatorul are obligatia ca: n materie civil s informeze n scris instana de judecat dac prile au

ajuns sau nu la o nelegere, n mediere (art. 61 alin 2 Legea 192/2006).Informarea va contine in general elementele procesului verbal al inchideriiprocedurii de mediere.Mediatorul nu poate fi obligat, conform legii, s comunice instanei de

judecat acordul prilor rezultat din mediere. Acordul este nscrisul sub


12/22

semnatur privat , semnat de ctre pri iar obligaia de confidenialitate amediatorului include i pstrarea confidenialitii asupra coninutuluiacestuia. n acest sens, art. 63 alin 1 din Legea 192/2006 precizeaz chotarrea de expedient se pronun numai la cererea prilor, cu aplicareadispoziiilor Codului de procedur civil. n consecin, numai prile au

dreptul de a prezenta acordul rezultat din mediere n fata instnelor dejudecat.

n materie penal - s comunice procesul verbal de inchidere a procedurii demediere (art. 70 alin 3, Legea 192/2006). Amendamentele Legii 192/2006,aprobate n prezent de catre Parlament i aflate n procedura de promulgarecompleteaza dispozitiile prezentei legi n sensul c, n materie penal prilesunt obligate s se prezinte personal n faa organului judiciar pentru a se luaact de voina lor consemnat n acordul de mediere sau s depun acordul demediere n forma autentic n dosarul cauzei (art. 70 alin 4). n consecin i

n materie penal numai prile au dreptul s prezinte orgenelor judiciareacordul de mediere.

1. Dup finalizarea medierii, indiferent de rezultatul acesteia: n materie civil cursul procesului se reia prin repunerea pe rol a cauzei, la

cererea prilor. Repunerea pe rol este scutit de plata taxei de timbru (art.62 alin 3, Legea 192/2006). Prile care au soluionat prin mediere disputapot solicita instanei de judecat sa ia act de voina parilor si sa pronune ohotarre de expedient. In acest caz, partile vor prezenta instantei de judecataacordul rezultat din mediere. Pentru a se confirma faptul ca acordul prezentateste rezultat din mediere(si nu o tranzactie) este recomandabil ca

judecatorul sa solicite partilor si procesul verbal incheiat la finalul procedurii

de mediere. Procesul verbal contine elementele de identificare alemediatorului (nume, prenume, forma de exercitare, date de contact) ,stampila si semnatura acestuia. Se evita astfel situatiile in care mediereaeste fictiva si se utilizeaza acorduri rezultate de fapt din negociere (tranzactii)pentru recuperarea taxei judiciare de timbru. La cererea parilor instana esteobligat s dispun restituire taxei judiciare de timbru pltite pentruinvestirea acesteia (art. 63 alin 2, Legea 192/2006). n cazul n care,medierea a soluionat doar n parte problemele ce fac obiectul judecii saunu a rezolvat nici unul din capetele de cerere, procesul civil continu potrivitdispoziiilor legale specifice.

n materie penal cursul procesului penal se reia din oficiu imediat dupprimirea procesului verbal de nchidere a procedurii de mediere prin care seconstat c prile nu s-au mpcat. Procesul verbal va meniona dac prileau beneficiat de asistena unui avocat i de serviciile unui interpret ori, dupcaz, s menioneze faptul c au renunat expres la acestea.

n materie penal, n cazul n care prile rezolva prin mediere disputa victim-agresor nainte de nceperea procesului penal (are loc mpcarea prilor),victima


13/22

nu mai poate sesiza organele judiciare pentru aceeai fapt (art. 6, Legea192/2006).

ARTICOLE DESPRE MEDIERE

1. MEDIEREA, SURSA NEFOLOSITA DE ECONOMII PENTRU BUGETULJUSTITIEI

Medierea ar putea reduce semnificativ costurile suportate astzi de statulromn pentru funcionarea Justiiei. Aceast modalitate de rezolvare a conflictelornu este ns suficient de bine cunoscut i promovat, dei Romnia are legislaianecesar.

Katalin Barbara Kibedi, fost secretar de stat la Ministerul Justiiei,spune cstatul romn nu i mai poate permite luxul pe care i l-a permis de deceniintregi, de a plti toate procedurile judiciare, fr s in cont de soluiilealternative sistemului judiciar.

State puternice din Uniunea European, de exemplu Germania, au impus,potrivit lui Kibedi, medierea ca soluie prim obligatorie n cazul conflictelor minore,

nainte de a se ajunge la instan. Rata de succes a fost de peste 90% la sut.

O directiv a Uniunii Europene oblig Romnia s aplice medierea, adicmodalitatea de soluionare a conflictelor pe cale amiabil, cu ajutorul specializat al

unei tere persoane.Romnia are legislaia necesar, dar medierea nu este nici cunoscut, nici

promovat ca alternativ de reducere a costurilor.

Pcat c modificrile legislative nu au reuit s conving s se adopteamendamentul care aparine Asociaiei Mediatorilor din Romnia, adic, dac

judectorul ndrum prile s se prezinte la mediator,acestea s fie obligate s ofac, pentru informare, spune Kibedi.

n statele dezvoltate, prile sunt obligate s se prezinte napoi la instan curezultatul medierii. Dac aceasta a euat, se reia procesul, dac a reuit, instana

suspend pentru trei luni cauza, dnd posibilitatea ca n acest termen s sefinalizeze procedura de mediere, adaug ea.

Medierea poate fi utilizat n conflicte judiciare privind drepturile persoanei,n conflicte de munc individuale, n cauze comerciale, n cauze care au ca obiectdivorul i n cauze penale n care legea dispune c prile se pot mpca, iarancheta judiciar se pune n micare numai la plngerea persoanei prejudiciate.


14/22

Nu pot fi supuse medierii conflictele colective de munc, identitateapersoanei i cauzele penale pentru care aciunea penal se pune n micare dinoficiu, de exemplu, n cazul unui accident de circulaie, n cazul unui omor din culp.

Dar, n aceast din urm situaie, potrivit lui Kibedi,se poate soluiona

latura civil prin acest acord de voin al prilor, iar judectorul ia act de asta, cucondiia ca nimic din ce au convenit prile s nu contravin legii.

Cer numai ca judectorul s ia act de acest acord de voin al prilor,acesta dobndete caracter executoriu indiscutabil, se poate chiar cere executareasilit, dac nu se respect plat

Justiia civilizat este cea n care i se scrie ora pe citaie i este respectat

n ceea ce privete efectul medierii asupra magistrailor, fie judectori sauprocurori, Kibedi spune c principalul avantaj al medierii este c i degreveaz pemagistrai de cauze, fiind unul dintre motivele pentru care aceasta ar fi preferabil

judecii. Fostul secretar de stat ofer ca exemplu Judectoria de la Timioara, undeun judector are 480 de dosare pe zi.

n 2006, posturile vacante n magistratur erau de 1.000, iar numrul totalde magistrai activi era 5.000. n aceste condiii, ar fi fost foarte bine venit ometod alternativ, s ncercm s soluionm cu ajutorul mediatorului, frinstan, conflictele, spune Kibedi. O justiie civilizat ncepe cu o citaie n carepersoana citat tie la ce or s se prezinte i acea or este respectat, subliniazea.

Potrivit lui Kibedi, diferena major ntre justiie i mediere este c prima

e o btlie a probelor, ctigat de cel mai abil. E posibil s ai foarte mare dreptatei s fii neputincios n a dovedi. n mediere este exact opusul. Nu este o btlie aprobelor, nu trebuie s dovedeti nimic, este o construcie a intereselor pe caretrebuie s le conciliem de aa manier nct s gsim soluia care s convinambelor pri .

n ceea ce i privete pe justiiabili, pe lng avantajul financiar, acetia auocazia s i rezolve conflictele mult mai repede prin mediere. n instan, un procesdureaz cel puin un an.

De exemplu, dac eu, un cetean, am reuit prin mediere s mi rezolv un

litigiu cu o alt parte, pot s m ntorc la instan i mi recuperez taxa de timbru,ceea ce nseamn un avantaj foarte mare, mai ales n litigiile n care taxa de timbrueste foarte ridicat. Mai ales c la instan nu ai sigurana c vei ctiga, aadugat Kibedi.

Medierea ajut bugetul Justiiei


15/22

Procesele penale sunt cele mai costisitoare pentru statul romn i sunt muliordonatori de credite implicai, potrivit lui Kibedi.

n cauzele penale, cheltuielile sunt suportate de stat, avem ordonatoride credite distinci. MAI, care suport partea de cercetare penal, Ministerul Public

suport partea desfurat la Parchete, apoi Ministerul Justiiei pe partea deinstan, unde pltete onorariul avocailor, judectorilor etc., spune fostul secretarde stat.

Recuperarea banilor cheltuii de stat este aproape imposibil n cele maimute cazuri. Luxul pe care i l-a permis statul romn de-a lungul attor decenii, n acheltui i pentru cauze mrunte, trebuie s nceteze, potrivit lui Kibedi.

Nu pentru toate furturile de biciclet trebuie s cheltuim, de la cercetarepenal pn la recurs, i ulterior, mai cheltuim i inndu-l pe ho la nchisoare. Omediere care aduce satisfacie i victimei i agresorului, economisete, nu ne las

s cheltuim inutil bani, subliniaz ea. n ceea ce privete litigiile civile n careprile nu pltesc tax de timbru, statul este, conform lui Kibedi, cel care suportcosturile judiciare.

Dac trimit prile la mediator, statul nu va trebui s plteasc nimic. Justiienseamn de la hrtia de citaie, timbru, toate costurile cu plata cldirii, toateresursele umane i aa mai departe. Dei la noi unii apreciaz c taxele de timbrusunt ridicate, ele nu acoper costul real.

Nimeni nu tie cu ct s-ar reduce costurile de funcionare a Justiiei la noi n ar,pentru c singura situaie n care instanele au trimis la mediere ntr-un numrdestul de consistent cauze a fost ntr-un program comun ntre MJ i Ambasada SUA,finanat din exterior, localizat la Craiova. Procentajul de reuit a fost de peste 85%,s-a reuit ca acordul de voin s prevaleze judecii. Ar fi fost interesant de evaluatcel puin pe acel lot de cauze, dar nu s-a fcut, a menionat Kibedi.

Statul nu cheltuie niciun leu cu mediatorii.

Ministerul Justiiei sau orice alt instituie a statului romn nu are nicioatribuie n a contribui la formarea sau plata mediatorilor. Cu o singur excepie:atunci cnd persoana care se adreseaz mediatorului are un venit lunar sub 500 delei. Pn acum, nu au existat astfel de cazuri.

Mediatorii sunt remunerai n conformitate cu onorariul pe care i-l fixeaz decomun acord cu prile, acestea suportnd n mod egal suma, a precizat Kibedi,care a adugat c mediatorul se formeaz pe buzunarul lui.

Numrul mediatorilor activi din ara noastr era, n 2007, de numai 432, acums-a ajuns la 1.000 de mediatori, care ar putea s fac fa solicitrilor cetenilor,cu condiia ca oamenii s tie c exist alternativ la instane.


16/22

Ca statut profesional, potrivit lui Kibedi, mediatorul nu are voie s fie prtinitor,nu poate nici mcar s lase impresia c este, i trebuie s respecte principiul dectig-ctig. Asta este de fapt diferena dintre mediere i justiie.

n justiie promovm principiul exist un nvingtor i un nvins, n

mediere sunt ambele pri ctigtoare. Acesta este unul din marile avantaje alemedierii, c soluia constituie un raport de voin al prilor n care ctig fifty-fifty, a conchis Kibedi.

2. Articol

PROIECT ,,COSTUL NEFOLOSIRII ADR IN EUROPA - EXECUTAREA

CONTRACTELOR

Post dans Legislatie/juridic-Mediatori par medieretatu 7:51 |

4 ian 2010

Asociatia Centrul de Mediere Craiova este partener in cadrul proiectuluiCostul nefolosirii mijloacelor alternative de rezolvare a disputelor (ADR) in Europa -Executarea contractelor. finantat de Uniunea Europeana si implementat de unconsortiu international coordonat de JAMS International ADR Center, Roma. Proiectulva avea ca finalitate un raport care va fi pus la dispozitia mass-media, Ministerelor

Justitiei din cele 27 de state membre ale UE si va fi diseminat extensiv in mediuljuridic european.

Acest proiect vizeaza analiza dinamicii si a costurilor litigiilor comerciale,interne si transfrontaliere, ce se solutioneaza pe calea instantelor, prin arbitraj sau

prin mediere in statele membre ale Uniunii Europene.

Obiectivele studiului sunt .

a) evaluarea impactului in fiecare jurisdictie ca si a timpului mediu si a costurilor pecare un litigiu intern sau transfrontalier comercial standard il are in cazul in care unstat membru sau fiecare companie (prin contract) ar folosi medierea in modsistematic inainte de a merge in instanta sau la arbitraj;

b) evaluarea diferentelor de costuri si timp prin valoarea disputelor;

c) evaluarea duratei procedurilor legale ale cauzei;

d) analiza pietei de servicii juridice;

e) determinarea valorii acoperita de asigurare in contractele transfrontaliere.

Atingerea acestor obiective implica o consultare prealabila a avocatilor,arbitrilor, judecatorilor, executorilor judecatoresti si mediatorilor care pot oferi


17/22

detalii privind activitatea profesionala specifica, sub aspectul timpului si al costurilorimplicate pentru solutionarea disputelor comerciale pe calea instantelor, arbitrajuluisau a medierii.

Modalitatea de desfasurare a proiectului consta in completarea si

transmiterea unui chestionar comunicat de catre initiatori. Pe baza acestuichestionar, o echipa formata din membri ai Asociatiei Centrul de Mediere Craiova aelaborat un chestionar detaliat standard care se adreseaza categoriilor profesionaleamintite.

In vederea colectarii informatiilor necesare pe baza unor esantioanereprezentative am solicitat colaborarea institutiilor si organizatiilor care guverneazarespectivele profesii la nivel national si regional.

Invitam,pe aceasta cale, avocatii, judecatorii, arbitrii, executorii judecatoresti simediatorii care doresc sa participe la acest proiect sa descarce de pe site-ul

www.mediere.ro chestionarul Chestionar - Cost of not using ADR in Europe- JAMS-ADR Center Roma-CMC.doc in vederea completarii acestuia si a transmiterii catreAsociatia Centrul de Mediere Craiova la adresele [email protected] [email protected] .

Chestionarele pe care le vom primi pna la data de 12 ianuarie 2010 vor ficentralizate si transmise la Roma in conformitate cu solicitarea JAMS InternationalADR Center, analizate in detaliu si prezentate in cadrul unei conferinte la Bruxellesin cursul acestui an.

Toate documentele acestui proiect pot fi consultate pe site-ulwww.mediere.ro.

Cu deosebita consideratie si multumiri anticipate,

Mediator Constantin-Adi Gavrila,

Director General

Asociatia Centrul de Mediere Craiova

3

Articol


18/22

AUTENTIFICAREA ACORDULUI DE MEDIERE

Autori: IoanaAdina Stoica, mediator

VirginiaBeldea, notar public

Corelarea procedurii de mediere cu alte proceduri complementare, cum esteprocedura notarial a autentificrii acordului rezultat din mediere este un subiect ,care n practic a provocat discuii ntre mediatori si notarii publici cu privire laanumite aspecte referitoare la aplicare.

n consecin, am considerat c poate fi util pentru practica mediatorilorlmurirea unor aspecte, ce in de legtura dintre voina prilor de a decide soluiilede rezolvare a disputei, acordul de mediere si alte proceduri cerute de legislaia nvigoare pentru a obtine efectele juridice urmrite prin acordul de mediere.

Pornim de la prevederile art. 58 (1) din Legea 192/2006 privind medierea iorganizarea profesiei de mediator Cnd prile aflate n conflict au ajuns la o

nelegere, se redacteaz un acord care va cuprinde toate clauzele consimite deacestea i care are valoarea unui nscris sub semntur privat.

n mediere, se consider c, prile au ajuns la o nelegere atunci cnd toate

problemele in disput sau o parte a acestora au fost soluionate. ntelegereareprezint n fapt soluiile negociate si agreate de prti prin consens. Potrivit Legiimedierii (articolul mai sus menionat), soluiile care sunt rezultatul voinei prilorse consemneaz ntr-un acord ACORDUL DE MEDIERE.

Ce valoare d legea medierii acordului de mediere? Valoarea unui nscrissub semnatur privat, care face deplin dovada ntre prti cu privire la cele

nscrise n cuprinsul acestuia. Acordul de mediere are valoarea unui contract ntrepri, acestea fiind obligate s respecte toate angajamentele asumate prin acord.

Art. 59 din Legea 192/2006 statueaz c nelegerea prtilor poate fisupus verificrii notarului public n vederea autentificrii ori, dupa caz, ncuviinriiinstantei de judecata, n conditiile prevzute la art. 63 . n consecin, pot existasituaii, n care acordul de mediere poate fi supus autentificrii de ctre notarulpublic sau ncuvinrii instanei de judecat.

Ne vom opri asupra primei situaii AUTENTIFICAREA ACORDULUI REZULTATDIN MEDIERE care face subiectul analizei noaste.


19/22

In ce situatii, prtile vor cere autentificarea acordului de mediere? In doucazuri:

partile doresc ca nelegerea lor s fie verificat sub aspectul legalitaii de ctre unnotar i s aib forma unui nscris autentic

-legislaia oblig , pentru ca o ntelegere sa produc efecte juridice, s mbraceaceast form pentru nsi validitatea actului.

Nu vom insista asupra primei situatii, ns se impune clarificarea unoraspecte referitoare la cea de a doua , avnd n vedere un domeniu de mareimportan i larg acoperire n ce priveste plaja de dispute n care medierea ipoate dovedi eficacitatea i anume, ntelegerile ntre pri, prin care acesteaurmaresc transferul de proprietate asupra bunurilor imobile. Astfel de situaii pot sapar atunci cnd prile au dispute cu privire la: vnzarea unui imobil, partajulunor bunuri imobiliare ca de ex: n cazul soilor care ii impart bunurile dup

divor, rude care doresc s mpart bunurile dobndite prin succesiune, persoanecare dein n comun un bun (coproprietari) si vor s ias din aceast stare - ,donaii etc.

n situaia n care, prin mediere, se rezolv o disput privitoare la imobileiar prile, prin acordul rezultat din mediere agreeaz soluii, care privesc transferulproprietaii asupra imobilelor, acordul de mediere trebuie supus procedurii notarialea autentificrii pentru a se produce efectele urmrite de pari : transferulproprietaii. Este o cerin a legii romne, ca toate actele prin care parile imanifest voina de a transfera proprietatea asupra imobilelor s fie ntocmite nforma autentic pentru a fi valabile .

Excepie fac doar situaiile n care medierea are loc pe parcursul unui litigiu.Atunci cnd prile sunt intr-o procedur judiciar si soluioneaz prin medierelitigiul dedus judecaii, ele pot prezenta acordul de mediere instantei de judecat,care va pronuna o hotarre, ce va consfini nelegerea prilor. In aceast situaie,hotrrea judectoreasc are aceeai valoare ca i nscrisul autentic ntocmit denotarul public i va produce efectul transferului de proprietate.

Mediatorul are obligaia de a informa prile cu privire la mediere pentru caacestea sa neleag scopul, limitele si efectele medierii. Acceptul n cunotin decauz este unul din principiile fundamentale ale medierii, care stabilete pentru

mediatori obligaia de a da explicaii prilor privind procedura i procesul demediere pentru ca serviciul s fie acceptat n cunotin de cauz.

n consecin, n cazurile n care disputa priveste transferul proprietaii asupraunor imobile, mediatorul are obligatia etic si legal (art. 29, Legea 192/2006) sdea explicatii prilor i cu privire la efectul acordului de mediere. Astfel, prile vorfi informate c acordul de mediere are valoarea unui nscris sub semnatur privat,care nu poate produce efecte n privina transferului de proprietate. Pentru ca


20/22

acordul de mediere s fie implementat i, n consecinta, s opereze acest transfereste nevoie ca acordul de mediere s fie supus procedurii de autentificare

Cine poate autentifica acordul de mediere? Notarul public, care esteinvestit de lege cu puterea de a da forma autentic unui nscris.

Care este procedura de autentificare a acordului de mediere? Cnd vorbimde autentificarea acordului de mediere n sensul precizat de art. 59 din Legea192/2006, care prevede c ntelegerea partilor poate fi supusa verificarii notaruluipublic n vederea autentificarii avem n vedere necesitatea corelarii procedurii demediere cu procedura notarial a autentificrii nscrisurilor pentru aplicarea corecta acestei prevederi legale.

Procedura notarial a autentificrii presupune ndeplinirea unor rigori dentocmire a nscrisurilor. Astfel, notarul public verific i asigur respectarea tuturorconditiilor de forma si de fond, pe care trebuie sa le mbrace intelegerea partilor

astfel nct aceasta s dea natere efectelor conforme vointei lor interne.La autentificarea unui nscris, notarul public verific identitatea prilor, se

asigur ca actul ntocmit n form autentic respect voina lor iar prile semneaznscrisul n faa notarului

n consecin, notarul nu poate autentifica acordul de mediere , care este unnscris semnat de pri nfaa mediatorului, n cadrul procedurii de mediere. Notarulpublic va lua act de nelegerea prilor consemnat n acordul de mediere si varedacta un nou nscris potrivit rigorilor procedurii de autentificare notarial. Acest

nscris va cuprinde clauzele acordului de mediere i va fi semnat de pri n faanotarului public.

Uneori, prile se ntreab :De ce mai apelez la mediator i pltesc serviciulde mediere , dac ulterior tot la notar trebuie s ajung, pentru perfectarea actelor?

La mediator se apeleaza pentru rezolvarea unei dispute pe cale amiabil, princonsensul prilor (nelegere bazat pe acordul de voin al prilor). Cnd prilesunt n disput, notarul nu poate ntocmi actul solicitat de pri i le va ndruma s-i rezolve disputa pe cale amiabil sau n justiie. n cazul n care, prilesoluioneaz disputa amiabil, prin mediere, notarul va lua act de voina prilorconsemnat n acordul de mediere i va ntocmi actul autentic necesar pentruvalabilitatea tranzaciilor imobiliare.

Procedura autentificrii este cea mai complex procedur notarial.

n cadrul acestei proceduri notarul:

- stabilete i verific identitatea prilor

- ia consimmntul prilor


21/22

- prile semneaz toate exemplarele nscrisului n faa notarului public,inclusiv anexele care fac parte din nscris i, dac este cazul, nscrisul este semnati de cel care a redactat nscrisul.

Aceast ultim meniune privind redactarea este important ntruct, potrivit

art.44 din Legea 36/1995 Privind notarii publici i activitatea notarial, nscrisurilepentru care legea prevede form autentic vor fi redactate numai de notariipublici, avocatul prii interesate sau de consilierul ori reprezentantul legal alpersoanei juridice. Persoanele care au pregtire juridic superioar vor putearedacta nscrisurile n care figureaz ca parte, ele, soii, cunoscuii ori descendeniilor.

Colaborarea ntre cele dou profesii - notarul public i mediatorul poate aveaun rol major n dezvoltarea aplicrii soluionrii amiabile a disputelor, prin mediere

n Romnia i degrevarea instanelor de judecat.

n cazurile n care, prile apeleaz la serviciile notariale iar notarul publicconstat c prile sunt n disput, acesta le poate ndruma s-i rezove disputa pecale amiabil, prin mediere.

Mediatorii, potrivit obligaiilor etice i legale ce le revin, vor da explicaii prilori le vor ndruma pentru autentificarea acordului rezultat de mediere n cazurile ncare soluiile agreate de pri privesc transferul de proprietate asupra bunurilorimobile.

n acest caz, trebuie precizat c toate soluiile agreate de pri prin acordul demediere vor primi form juridic prin actul autentificat de notarul public care,separat de regulile privind identitatea, consimmntul i semntura, este obligats verifice coninutul sub aspectul condiiilor de fond i de form i s verifice toatedocumentele necesare autentificrii actului. Astfel, n cazul actelor prin care seconstituie, transmite sau modific drepturi reale sau dezmembrminte aleproprietii este obligatorie obinerea de ctre notarul public conform Legii 7/1996-Legea cadastrului i a publicitii imobiliare, extrasul de carte funciar pentruautentificare sau, n situaii excepionale a certificatului de sarcini.

Conform dispoziiilor Codului Fiscal i a Codului de Procedur Fiscal ncazul nstrinrilor imobiliare sau a mijloacelor de transport este obligatorieobinerea certificatului de atestare fiscal din care s rezulte c toate impozitele i

taxele locale sunt achitate la zi.Conform art.771 alin.6 din Codul Fiscal - Impozitul pe veniturile din

tranzaciile imobiliare se va calcula i se va ncasa de notarul public nainte deautentificarea actului sau, dup caz, ntocmirea ncheierii de finalizare a succesiunii.Impozitul calculat i ncasat se vireaz pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoarecelei n care a fost reinut


22/22

Conform art.56 din Legea 7/1996 - Legea cadastrului i a publicitiiimobiliare - Notarul public care a ntocmit actul privitor la un drept tabular esteobligat s cear din oficiu nscrierea n cartea funciar la biroul teritorial n a creiraz de activitate se afl imobilul. Despre exercitarea acestei obligaii se va facemeniune expres n cuprinsul actului sau, dup caz, al certificatului de motenitor.

Meniunea se va face n cazul n care pentru bunurile din masa succesoral s-adeschis carte funciar sau exist documentaie cadastral. La autentificarea actelorprin care se constituie, se modific sau se stinge un drept real imobiliar, notarulpublic va solicita un extras de carte funciar pentru autentificare sau, dup caz,certificat de sarcini. Pe perioada valabilitii extrasului de carte funciar pentruautentificare, registratorul nu va efectua nici un fel de nscriere n cartea funciar,cu excepia aceleia pentru care a fost eliberat extrasul.

Acestea sunt cteva reguli care vizeaz doar transferul dreptului real sau a

dezmembrmintelor prin care am dorit s exemplificm c autentificarea presupunerespectarea unor reguli complexe, iar documentele necesare sunt stabilite denotarul public n funcie de particularitile acordului de mediere, care esteobligatoriu pentru pri n ceea ce privete soluia agreat dar, pentru autentificare,regulile sunt cele stabilite de Legea 36/1995 privind notarul public i activitateanotarial i legile specifice subiectului disputei. n acest contex este deosebit deimportant ca cele dou profesii, care au zone de interferene s colaboreze ntructrolul notarului este s previn litigiile, iar cel al mediatorului - s ajute prile s-irezolve disputele n afara instanelor de judecat, pe cale amiabil.

26809591 Ghid Practic de Proceduri Ghid Mediere

Documents

Transcript of 26809591 Ghid Practic de Proceduri Ghid Mediere