2.3.+IZVOARELE+AUXILIARE
description
Transcript of 2.3.+IZVOARELE+AUXILIARE
DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC I
Conf.univ.dr. Jana MAFTEI
UNIVERSITATEA „DANUBIUS”
DIN GALAŢI
FACULTATEA DE DREPT
2. IZVOARELE DREPTULUI
INTERNAŢIONAL
2.3. IZVOARELE AUXILIARE
Conținutul cursului
1. Noţiuni introductive de drept internațional public
2. Izvoarele dreptului internaţional public
3. Dreptul tratatelor internaţionale
4. Principiile fundamentale ale dreptului internaţional contemporan
5. Subiectele dreptului internaţional public
6. Teritoriul în dreptul internaţional
2. IZVOARELE DREPTULUI
INTERNATIONAL
2. IZVOARELE DREPTULUI INTERNAŢIONAL
PUBLIC
2.1. Consideraţii generale
2.2. Izvoare principale
2.3. Izvoare auxiliare (subsidiare)
2.4. Alte izvoare ale dreptului internaţional public
2.5. Codificarea dreptului internaţional public
2. IZVOARELE DREPTULUI
INTERNATIONAL
ART.38 AL
STATUTULUI CURŢII INTERNAŢIONALE DE JUSTIŢIE
Curtea, a cărei funcţie este să soluţioneze, în conformitate cu dreptul internaţional, diferendele ce-i vor fi supuse, va aplica:
a) convenţiile internaţionale, fie generale, fie speciale, care stabilesc
reguli expres recunoscute de către statele în litigiu;
b) cutuma internaţională, ca dovadă a unei practici generale acceptate
ca reprezentând dreptul;
c) principiile generale de drept recunoscute de naţiunile civilizate;
d) sub rezerva dispoziţiilor articolului 59, hotărârile judecătoreşti şi
doctrina specialiştilor celor mai calificaţi ai diferitelor state, ca
mijloace auxiliare pentru determinarea regulilor de drept.
Prezenta dispoziţie nu aduce atingere dreptului Curţii de a soluţiona o cauză ex aequo et bono, dacă părţile sunt de acord cu aceasta.
2. IZVOARELE DREPTULUI
INTERNATIONAL
IZVOARELE AUXILIARE -
JURISPRUDENŢA
JURISPRUDENȚA INTERNAȚIONALĂ și DOCTRINA
specialiștilor celor mai calificați în dreptul public ai diferitelor
națiuni sunt, potrivit art. 38 din Statutul Curții Internaționale de
Justiție, mijloace auxiliare de determinare a regulilor de drept.
NU REPREZINTĂ IZVOARE PROPRIU-ZISE DE DREPT
INTERNAȚIONAL.
HOTĂRÂRILE JUDECĂTOREŞTI INTERNAŢIONALE reprezintă acte de interpretare și precizare a tratatelor sau cutumelor în scopul aplicării normelor de drept la o speţă determinată.
Ele nu constituie precedente de natură să determine apariția de noi norme ale dreptului internațional public.
Jurisprudența internaţională nu poate îndeplini în procesul normativ un rol creator, ea nu se constituie, prin ea însăși, într-o sursă distinctă și independentă de drept internaţional.
2. IZVOARELE DREPTULUI
INTERNATIONAL
IZVOARELE AUXILIARE -
JURISPRUDENŢA
Hotărârile instanţelor judiciare, hotărârile instanţelor
arbitrale internaţionale sunt pronunţate în anumite cazuri
concrete.
Au forţă juridică obligatorie numai pentru părţile în litigiu şi
numai pentru cauza pe care o soluţionează.
Sunt importante pentru sursele dreptului internaţional
deoarece:
- reafirmă principii de drept;
- interpretează norme stipulate în tratate.
ACESTE HOTĂRÂRI SUNT MIJLOACE DE
CONSTATARE ŞI DE APLICARE A DREPTULUI
EXISTENT.
2. IZVOARELE DREPTULUI
INTERNATIONAL
IZVOARELE AUXILIARE - DOCTRINA
JURISPRUDENȚA INTERNAȚIONALĂ și DOCTRINA
specialiștilor celor mai calificați în dreptul public ai diferitelor
națiuni sunt, potrivit art. 38 din Statutul Curții Internaționale de
Justiție, mijloace auxiliare de determinare a regulilor de drept.
NU REPREZINTĂ IZVOARE PROPRIU-ZISE DE DREPT
INTERNAȚIONAL.
DOCTRINA cuprinde opiniile, analizele exprimate de jurişti a căror competenţă este recunoscută pe plan internaţional şi poate să constate existenţa şi să explice conţinutul unor norme de drept internaţional.
Ea nu este izvor formal al dreptului internațional public, nu este o sursă obligatorie și nici nu poate fi considerată un factor creator de drept.
2. IZVOARELE DREPTULUI
INTERNATIONAL
IZVOARELE AUXILIARE - DOCTRINA ART. 38 – „doctrina celor mai calificaţi specialişti în drept public ai diferitelor
naţiuni” = exigenţă necesară în selectarea elementelor de specialitate înscrise în sfera
acestui mijloc auxiliar de determinare a regulilor de drept.
Lucrări ştiinţifice importante au fost realizate în cadrul unor organisme şi
organizaţii internaţionale:
- Comisia de Drept Internaţional al Naţiunilor Unite, înfiinţată în 1947
- Institutul de Drept Internaţional, fondat în 1873
- Asociaţia de Drept Internaţional, creată în 1873
- Institutul pentru Cercetarea Păcii, creat în 1966
- Institutul Internaţional de Drept Spaţial creat în 1960 etc.
NU ARE ROL CREATOR.
CONSTATĂ, SISTEMATIZEAZĂ ŞI INTERPRETEAZĂ DREPTUL
INTERNAŢIONAL.
ADUCE CONTRIBUŢII NOTABILE LA DEZVOLTAREA DREPTULUI
INTERNAŢIONAL PRIN ANALIZA ŞTIINŢIFICĂ A NORMELOR SALE
ÎN LUMINA PRINCIPIILOR, FINALITĂŢILOR ŞI A FACTORILOR
CARE DETERMINĂ EVOLUŢIA VIEŢII INTERNAŢIONALE.
2. IZVOARELE DREPTULUI
INTERNATIONAL