208115173-Analgezice-Si-Antipiretice (1).docx

8/9/2019 208115173-Analgezice-Si-Antipiretice (1).docx

1/66

CUPRINS

Istoric

Capitolul I –Medicamente analgezice antipiretice

Capitolul II –Prezentare generala

Medicatia analgezica si antipiretica

Indicatii

Capitolul III – Clasificarea medicamentelor analgezice-antipiretice

Capitolul IV –Reactii adverse ale medicamentelor analgezice-

antipiretice

Capitolul V –Prezentarea medicamentelor

Concluzii

Bi liografie

!


2/66

"in cele mai vec#i timpuri$ gri%a fata de aproape a generat metode si mi%loace de alinare&

Mentionam ca in acest sens primele leacuri constituite sunt din plante$ radacini$ frunze

sau flori asociate sau nu cu o gestica tamaduitoare&

"upa ingerarea #ranei formate din anumite parti ale plantelor si animalelor$ omul

primitiv a inceput sa capete si cunostinte despre efectul acestora&

Prin acumularea cunostintelor care au fost do andite intamplator si transmise oral

generatiilor urmatoare ei au cunoscut plante cu actiune #alucinogena$ euforizanta$

analgetica&

Mai tarziu #indusii si c#inezii au folosit in scop terapeutic opiul$ reventul$ si cornul

secarei su stante folosite si astazi&

Medicina si farmaceutica din India au un ogat continut empiric$ im inat cu elemente

mistice& In conceptia medicala indiana olile se datoreaza atat unor factori materiali

interni si e'terni$ cat si cauzele supranaturale$ mistice&

"ivinitatile vindecatoare sau cu atri utii in sfera medicinei si farmaceuticii in

mitologia indiana sunt( )gni$ Indra si Soma alaturi de Siva$ care este in acelasi timp

inefacator si datator de oli&

*fectele tamaduitoare ale plantelor de leac se datoreaza demonilor si divinitatilor care

sala%luiesc in ele$ in inandu-si puterile lor cu proprietatile materiale$ tamaduitoare ale

acestora&

Remediile vegetale au %ucat un rol foarte important in terapia si farmaceutica din

India&

Material medica +farmacologia, populara si aceia a medicinei culte au fost e'trem de ogate& perele medicale sanscrite$ lucrarile atri uite lui Vag #ota si manuscrisul Bo.er

indica numeroase remedii din cele trei regnuri ale naturii& Susruta$ care a trait cu cateva

secole inainte de era noastra aminteste peste /00 de medicamente$ printre care (

tamarindul+ la'ativ,$ cardamomul +calmant in dureri de splina,$ canepa +canna is indica,$

1


3/66

ca analgezic –usturoiul$ smirna$ mustarul+revulsiv,$aconitul +in dureri de ficat$ ameteala

si dureri generale,&

Progresele investigate de stiinta au creat produse pe cale c#imica$ initial avand la aza

principii active din plante& Ulterior calea de sinteza a amplificat infinit posi ilitatea de

lupta cu oala&

Iata spre e'emplu cum a fost descoperita aspirina(

- ca in fiecare luna$ in ultima %oi$ la ora ceaiului la intrarea in cladirea ce gazduia cele ra

Ro2al Societ2 din 3ondra$ era mare animatie& isnuitii prestigioasei institutii se salutau

protocolar$ sau amical$ dupa natura relatiilor$ar orand acel aer lazat sau preocupat al

unor oameni de stiinta prea constienti de valoarea pe care o reprezentau in societate&

prosperitate ostentativa&

)ltii $ dimpotriva $ mai mult distrati decat neatenti isi etalau cu nonsalanta o negli%enta

deloc cautata& )cestia erau adevaratii savanti4

*ra in vara anului !/56& pentru acea seara doctorul Stone anuntase ca va prezenta un

raport in legatura cu succesele pe care le o tinuse$ in practica sa medicala$ privind

com aterea fe rei cu a%utorul unor preparate o tinute din scoarta de salcie&

Pornise in cercetarea sa de la o ipoteza azata pe credinta forte ine inradacinata la

tara$ in randul tamaduitorilor locali$ ca fiecare planta medicinala poseda o $$semnatura77

miraculoasa$menita sa o predestineze unei anumite oli$ strict legata de $$semnul77

plantei& )stfel $ plamanarica$ cu frunza sa de forma si coloratie asemanatoare plamanului

este $$destinata77 sa vindece olile de plamani8 rostopasca avand late'ul de culoare

portocalie$ atat de cunoscut$ era folosita pentru tratarea icterului +gal enarea,$ pe cand

salcia$ care creste in locuri umede$ mlastinoase$ pe malul apelor$ era si ea una de ceva &

Stand cu radacinile intr-un teren atat de umed$ nu putea sa nu ai a nici un efect asupra

celor ce se im olnaveau dupa ce au fost nevoiti sa stea cu picioarele in apa $ sau sa se ude

6


4/66

la picioare& 9oti faceau fe ra dupa ce se im olnaveau$ iar $$frigurile77 reprezentau forma

cea mai grava a olii&

Mai mult $ doctorul Stone o servase ca scoarta de pe ramurile salciei are un gust amar&

ri el stia ca din Peru $se poate o tine$prin cora iile care indrazneau sa stra ata

pustietatile de apa ale ceanului )tlantic$ antuit de rigantinele piratilor$ o scoarta de

culoare rosie&

Si aceasta era foarte amara la gust& Se numea scoarta de C#ina$ nu pentru ca ar fi fost

de origine c#ineza&

Sta ilind o apropiere intre cele doua scoarte$ Stone a cules scoarta de pe ramurile

salciei$ a uscat-o$ a pulverizat-o si cu a%utorul sau a preparat macerate in apa $ la cald&

) indepartat apa prin evaporare si ce a ramas $ in retorta$ a administrat olnavilor sai

de $$friguri77 sau care$ din diverse pricini$ faceau temperatura&

)sa cum se asteptase$ de astfel$ fe ra scadea de fiecare data& Scoarta de salcie dovedise

un un fe rifug$ desi in treacat fie spus aceasta nu avea nimic deaface cu

malaria+frigurile de alta,& In epoca la care ne referim $ cand doctorul Stone isi trata

olnavii sai cu e'tracte de salcie$ germenul malariei nu era cunoscut&

In orice caz comunicarea sa a fost ascultata cu mult interes si dupa terminarea lecturii$

intre arile au inceput sa curga& Ce fel de salcie era cea pe care a folosit-o$ de unde

provenea$ cum a recoltat scoarta$ cand$ la ce ora din zi$ cum a uscat-o$ cum a pregatit

maceratele si decocturile$ iar olnavii cum au primit medicamentul$ cum s-au comportat

si multe altele& Stone a avut succes$ rezultatele sale au fost consemnate in analele

societatii$ raportul depus la ar#iva acestuia si viata si-a vazut mai departe de tre urilesale& Revolutia franceza atea la usa4

Peste aproape /0 de ani insa$ cam prin !:1;$ aveau sa se declanseze o serie de

intamplari$ aparent fara nici o legatura intre ele&


5/66

=armacistul francez >& 3erou'$%ucandu-se cu scoarta de salcie$ preparase si el e'tracte

in la oratorul farmaciei sale& In urma unui sir de e'periente$ el reusise sa o tina$ in

pa#arele de sticla o su stanta de culoare al a$ frumos cristalizata in ace su tiri sau in

rozete&

Cam tot atunci $ un alt farmacist$ de data aceasta elvetian$ pe nume Pagenstec#er$ distila

florile de sanziene$ atat de frumos mirositoare& "in lic#idul de distilare$ dupa racire$ se


6/66

)poi germanul ?arl @aco 3o.ig a luat alde#ida salicilica$ a tratat-o cu permanganat

de potasiu$ a adaugat ceva acid sulfuric si a pus totul la fiert& "upa racire$ in alonul de

reactie s-au depus cristale aciculare$ stralucitoare$ de aceeasi culoare al a ca si cristalele

de salcie$ ale lui 3erou'& *rau de acid salicilic&

"upa un sfert de veac de incercari$ >& Auerland reusise sa reproduca prin sinteza$ in

retorta$ si pornind de la fenol$ acidul salicilic$ pentru care 3o.ig folosise insa o su stanta

naturala& =enolul se o tinea $ prin distilarea uscata a car unilor de pamant pentru

producerea gazului de iluminat&

Pe de alta parte $ farmacistul alsacian$ din Strass ourg$ C#arles-=rederic Aer#ardt$ s-a

apucat sa acetilizeze acidul salicilic& =olosind an#idrida acetica si iarasi acidul sulfuric a

o tinut ceea ce la analiza c#imica s-a dovedit a fi acidul acetilo-salicilic& )ceasta$ acidul

salicilic$ alde#ida salicilica din sanziene si su stanta lui 3erou'$care in timp capatase

denumirea de salicina$ toate aveau aceiasi structura c#imica de aza&

Calea de o tinere a aspirinei fusese stra atuta& Mai tre uia consacrarea&

)ceasta a avut loc a ia in !:/5 cand 3 Rien si S& Stric er au demonstrat ca acidul

acetilo- salicilic$ administrat olnavilor reumatici care fe ricitau$ facea sa scada

temperatura intocmai ca si salicina$ dar de mai mare intensitate&

Su stanta $ care pana atunci satisfacuse numai fantezia unor cercetatori de la orator $

devine$ peste noapte un medicament&Si inca un medicament un4


7/66

*ra ceruta din ce in ce mai mult& Bolnavii o cereau$ medicii o prescriau$ dar$ vai numai

cativa farmacisti puteau sa acetilizeze acidul salicilic&

)tunci $ in anul !:;6$ =eli' >ofmann c#imist la firma Ba2er din 3ever usen$ a reusit

sa ela oreze un proces te#nologic pentru o tinerea acidului salicilic acetilat$ astfel ca

acesta sa fie preparat in cantitati indestulatoare$ la scara industriala&

Si deoarece $ pe aceasta cale$ devenea un articol comercial i s-a dat si o denumire

adecvata& Pentru ca era o tinut prin acetilarea acidului salicilic si$ initial acesta fusese

preparat prin o'idarea alde#idei salicilice din Spirea$ a fost otezata )spirina&

Cele ra aspirina $ de atunci in !:;6$ a fost fa ricata si utilizata in cantitati care$

pro a il$ acum nu mai pot fi socotite& Numai S&U&)& au sintetizat$ in anul !;56$ !6&000

tone& "ar in toata *uropaD "ar in C#ina si @aponiaD "ar in toata lumeaD

Scoasa din taina milioanelor de celule infime din care este alcatuita salcia si de unde la

inceput nu se lasa furata naturii decat cristal cu cristal$ acum$ pentru alinarea durerii$ ea

se incarca in vagoane&

Mai intai vagoanele vin in fa rica si aduc in cisternele lor pantecoase$ fenol& )cesta se

intalneste$ in cuptoarele duduind su presiunea arzatoare a focului$ cu dio'idul de car on$

acidul cel mai raspandit de lume& In foc si presiune$ dio'idul de car on se lipeste de fenol

si din contopirea unui gaz si a unui lic#id$ se nasc$ in procesul termic$ cristalele

matasoase de acid salicilic&

)m pornit de la natura si acum$ noi oamenii$ copiindu-i modelele$ fa ricam in retortele

noastre$ mii si mii de tone de su stante naturale& "ar ce deose ire& 9remurand in adierea

vantului racoros de primavara$ palida frunza de salcie$ care a ia s-a desfacut din o oculsau prepara sarguincios salicina in celulele sale minuscule$ din cateva molecule de dio'id

de car on si apa& Si ce rezultaD 9ot cateva molecule de salicina&

activitate intensa care se desfasoara in conditii ce nici pe departe nu e de impresia

%ocului unor energii enorme& )ceasta o simtim numai in fa rica de aspirina&

5


8/66

Bu uitul cuptoarelor in care moleculele de fenol si dio'idul de car on sunt ing#esuite la

!1 EC si 5 atmosfere$ se aude de departe& Ca sa nu mai vor im de #uruitul motoarelor$

de suieratul a urilor ce scapa su presiune$ de atmosfera care ustura la oc#i$ sau de

fier inteala recipientelor in care se naste acidul&

"us in alte parti ale fa ricii$ el este fiert in alam icuri uriase$ cu an#idrida acetica$ in

prezenta unor catalizatori$ adevarati carausi de grupari active o'idul acidului salicilic$

catalizatorul coase o molecula de acid acetic si aspirina e gata& Mai ramane sa fie

separata$ purificata ca sa indepartam tot $$ gunoiul77 de reziduri de reactie$ recristalizata

si am alata& In saci mari de plastic ia drumul fa ricilor de medicamente unde su stanta

aspirina va intampina o alta serie de aventuri$ pentru a deveni aspirina medicament&

*ste dusa $ mai intai$ la o moara spre a fi macinata fin& *ste apoi amestecata in niste

to e$ ce se invartesc carag#ios$ parca in doua directii concomitent$ cu lianti$ cu gonflanti

si cu dezagreganti& Pul erea omogena$ ca o faina al a$ este umectata$ framantata$ trecuta

apoi prin site su tiri spre a fi transformata in granule de marime si consistenta$ ca un gris&

Aranulele uscate trec apoi prin masina de comprimat$ unde cazand cu putere$ ponsoanele$

cu o dunga proieminenta pe diametru$ arunca din matrita o pastila de aspirina cu o linie

ce o imparte in doua %umatati& In lacasul matritei$ ponsonul a adunat particulele fine de

aspirina pe care cele de liant le-au lipit$ dar impreuna cu alte particule de gonflat si

dezagregant&

)poi milioane de comprimate de aspirina sunt am alate cate !0$ in fasii de #artie scrisa

cu culoare verde si trimise catre toate farmaciile din tara& "e aici le vom cumpara noi& 3e

vom lua pentru a ne trata de diverse maladii& In cazul unor dureri reumatice$ nevralgii$mialgii$ in stari inflamatorii$ mai ales de origine reumatica$ sau si in alte stari fe rile$ ca

antipiretice&

Ing#itita$ pastila de aspirina$ a%unsa in stomac$ va fi umectata de lic#idul gastric&

/


9/66

)cesta va patrunde in grosimea pastilei prin difuziune si se va umfla particulele de

material gonflant& In felul acesta pastila isi mareste volumul$ se umfla$apoi crapa si se

desface in fragmente din ce in ce mai mici& In acest moment intervine dezagregantul care

le desface si pe ele pana la particulele initiale de aspirina din care a fost confectionat

comprimatul& Intre timp lic#idul si materialul din stomac trece in intestine unde

particulele fine de aspirina se dizolva pana la nivelul molecular& ) ia in stare moleculara$

la dimensiuni de su a milioana parte dintr-un milimetru se vor strecura$ o data cu

lic#idul intestinal$ in vilozitati si de aici in vasele sanguine& Sangele va transporta

aventuroasele molecule pana la locul de actiune& "ar sa fim atenti& Uneori$ inainte de a se

dizolva$ particulele sau microcristalele de aspirina se lipesc de mucoasa stomacala$ o

irita$ provoaca o inflamatie unde sangele navaleste in apararea locului afectat si atunci se

produce o mica #emoragie$se poate forma c#iar un ulcer& "in aceste cauze$ nu se va lua

niciodata aspirina cand suferim de gastrite$ ulcer sau o insuficienta #epatica&

Multe medicamente ine-facatoare$ utilizate cu success de ani si ani $ in loc de

insanatosire isi arata si cea de-a doua fata$ al doilea tais al cutitului si atunci ele devin

daunatoare& "in astfel de motive$ cand luam un medicament tre uie sa-l cunoastem foarte

ine$ sa cunoastem perfect toate riscurile la care ne putem astepta in urma automedicatiei&

"e aceea$ ine este sa nu ne luam dupa sfaturi si retete aflate in diferite ocazii$ ci sa

urmam $ pe cat posi il$ numai indicatiile medicului&

)spirina este un medicament foarte larg folosit$ poate cel mai folosit$ dar asta nu

inseamna ca poate fi intre uintat oricum& )spirina produce si accidente& "eci$ mai intai

medicul si apoi medicatia4"e aici si stiinta care studiaza totalitatea medicamentelor$ farmacologia a luat amploare

prin studiile si cunoasterea tuturor efectelor enefice sau to'ice pe care acestea le pot

avea asupra organismului uman&

:


10/66

Capitolul I

Medicamente analgezice - antipiretice

Su stantele din aceasta grupa au larga utilizare terapeutica&

)ctiunea analgetica se datoreaza deprimarii selective a procesului de transmitere si

integrare a senzatie dureroase8 este mai putin intensa dar spre deose ire de actiunea

analgezicelor morfinice$ nu este insotita de deprimarea respiratiei si de to'icomanie&

)ctiunea antipiretica este consecinta deprimarii centrilor termoreglarii din #ipotalamus&

)ctiunea se menifesta doar in prezenta fe rei$ antipireticul neinfluientand temperatura

normala a corpului&

9oate medicamentele din aceasta clasa au efecte terapeutice si reactii adverse

asemanatoare$ ceea ce se e'plica prin mecanismului lor comun de actiune&

)cidul acetil-salicilic se a soar e relativ repede din tu ul digestiv$ disponi ilitatea

medie dupa administrarea orala fiind de 5:F& Cresterea P>-ului sucului gastric mareste

+ desi mareste in acelasi timp proportia formei ionizate$ fenomen care tinde sa micsoreze

a sor ia,& Viteza de a sor ie si concentratia plasmatica ma'ima variaza in functie de

preparat&

)cetilsalicilatul de sodiu $ acidul acetilsalicilic tamponat in comprimate efervescente si

comprimate o isnuite$ desfacute in apa calda$ permit o a sor ie mai rapida realizand oconcentratie plasmatica superioara cu ma'im la G # de la ingestie& Comprimatele

o isnuite$ nedesfacute in apa $ realizeaza concentratii plasmatice mai mici cu un ma'im

!-!!H1 # de la administrare8 viteza a sortiei creste cu cat particulele de su stanta active

sunt mai mici&

;


11/66

Comprimatele enterosolu ile realizeaza o a sor ie lenta +si un efect prelungit,

concentratia este ma'ima la 5# de la administrare&

)cidul acetilsalicilic este in mica parte #idrolizat in mucosa intestinala si la primul

pasa% #epatic$ a%ungand in sange$ in ma%oritate$ su forma nemodificata&

>idroliza continua in plasma si in ficat$ astfel incat proportia salicilatului creste repede&

)ceasta face ca nivelul plasmatic de acid acetilsalicilic sa nu depaseasca 50 gHml

pentru dozele analgezice si antipiretice si ! 0-600 gHml pentru dozele antiinflamatorii&

=enomene to'ice minore apar la concentratiile ce depasesc 100 gHml$ to'icitatea este

manifestata la peste 600 gHml$ iar la concentratii mai mari < 0 gHml survin tul urari

meta olice grave&

)cidul acetilsalicilic se leaga de proteinele plasmatice$ indeose i de al umina$ in

proportie medie de 0F&

In cazul salicilatului$ legarea este in functie de concentratia plasmatica – la concentratie

o isnuita pentru dozele antiinflamatorii +!00-100 mgHml, proportia de legare este de :0-

; F$ la concentratiile to'ice+


12/66

principal prin con%ugare cu glicina$ reprezentand acid saliciluric8 se formeaza$ de

asemenea$ derivati glucoromici+fenolglucuromida$ acilglucuromida, si mici cantitati de

acid gentezic+acid 1& – di#idro'i enzoic,$ un meta olizat activ& *'pirarea salicilatului se

face dupa o cinetica dependenta de doza deoarece enzimele care catalizeaza formarea

acidului saliciluric si fenolglucuromidei sunt satura ile – capacitatea ma'ima de

meta olizare corespunde concentratiei plasmatice de 0mgHml&

Clearance-ul salicilatului diminueaza cu cresterea dozei$ respectiv a concentratiei

plasmatice8 pentru dozele antiinflamatorii valoarea clearance-lui este de 0&!:-

0$10mlHminut si g& 9impul de in%umatatire variaza de la 1-


13/66

Consecutiv$ ionii de #idrogen retrodifuzeaza in mucoasa& 3eziunile mucoasei –

gastrice difuza si mici eroziuni superficiale alaturi de in#i area functiilor plac#etare

determina mici sangerari digestive la circa /0F din olnavi&

=enacitina – actioneaza predominant la nivelul sistemului nervos central$ unde este

capa ila sa in#i e cicloo'igenaza$ fiind putin eficace asupra enzimei din tesuturile

periferice&

) sortia din tu ul digestiv variaza in functie de preparat+ respectiv de dimensiunile

particulelor de su stanta activa,& Se meta olizeaza in oarecare masura$ inca de la primul

pasa% #epatic& Se leaga de proteinele plasmatice in proportie de 60-6 F& Se distri uie in

ma%oritatea lic#idelor organismului& Principalul produs de iotransformare este

paracetamolul$ meta olit activ farmacologic&

Concentratia plasmatica este ma'ima la !# de la administrare pentru fenacetina si la 1#

pentru paracetamol& )lti meta oliti mai putin importanti cantitativ sunt pro a il

responsa ili de reactii to'ice& )stfel se formeaza cantitati mici de p-fenetidina +derivat N-

dezacetilat, care are actiune met#emoglo inizanta& 9impul de in%umatatire al fenacetinei

este de circa !!H1 # $ cel al paracetamolului de 1#&

Paracetamol – se a soar e repede$ dar varia il din tu ul digestiv cu o iodisponi ilitate

medie de ::F& Realizeaza concentratia plasmatica ma'ima la G- ! # de la administrarea

orala& Se leaga in proportie mica de proteinele plasmatice- 1 F sau mai putin$ pentru

dozele terapeutice&

Se meta olizeaza aproape in totalitate in ficat$ in principal prin sulfo si

glucuronocon%ugare&9impul de in%umatatire plasmatic este in medie de 1#&

=enazona – se a soar e ine dupa administrarea orala$ se leaga putin de proteinele

plasmatice$ se distri uie uniform in lic#idele organismului +datorita ultimei proprietati

poate fi utilizata pentru determinarea apei totale,&

!1


14/66

*ste meta olizata in ma%oritate$ fiind transformata in proportie de 60-


15/66

Capitolul II

Prezentare generala

Medicatia analgezica – antipiretica

Indicatii si efecte

a, )specte generale(

In aceasta grupa de medicamente de prima alegere sunt aspirina si paracetamolul&

Celelalte sunt de alternativa&

Su stantele pot fi administrate singure$ in suferintele usoare sau medii si asociate$ in

tul urari mai intense&

)socierile pot realiza(

- un efect aditiv$ folosind analgezice – antipiretice din grupe c#imice diferite +de

e'emplu aspirina J paracetamol,

- un efect de potentare asociind doua su stanKe din alte grupe farmacodinamice

+codeina$ ar iturice$ cofeina,&

, Indicatiile terapeutice au la aza tipurile de actiuni mentionate(

- actiunea analgezica – antipiretica – antiinflamatoare este utila in infectii virale acute ale

aparatului respirator(- actiunea analgezica$ uneori cu o componenta antiinflamatoare$ este la aza prescrierii in

nevralgii$ mialgii$ afectiuni ortopedice +entorse$ lu'atii$ fracturi, dureri postoperatorii$

cefalee8

- actiunea analgezica – antispastica permite utilizarea in colici +renale$ iliare,

!


16/66

c, )spirina este analgezic la doza de 600 – 00mg de 1-6 ori pe zi& *fectul iritant gastric

este diminuat daca comprimatele se desfac in apa si se admionistreaza dupa mancare& 3a

nevoie se asociaza cu antiacide&

d, Metamizol se administreaza 0$ 0gr& de 1-6 ori pe zi&

e, Propifenazona se administreaza 0$! gr& de 6-< ori pe zi&

f, Paracetamolul are doza uzuala de 0$ 0gr& de 6 ori pe zi& Nu se va depasi doza de 6 gr&

in 1< de ore& Varstnicii care nu au avut suferinte #epatice in antecedente suporta adesea

paracetamolul decat aspirina&

g, Nefopam este utilizat in doze de 60mg de 6 ori pe zi$ in dureri acute si cronice&

serie de medicamente sumeaza proprietati analgezice$ antipiretice si antiinflamatorii$

cu caracter simptomatic&

Prototipul este acidul acetilsalicilic$ care are toate aceste efecte de intensitate moderata&

=enacetina $ paracetamolul$ aminofenazona au efecte analgezice si antipiretice $ dar

sunt putin eficace ca antiinflamatorii& Pentru alte medicamente – de e'emplu

fenil utazona$ indometacina$ etoprofenul$ napro'enul$ diclofenacul$ piro'icamul –

predomina proprietatile antiinflamatorii& *le sunt folosite in diferite oli inflamatorii$ mai

ales in afectiunile reumatice$ fiind cunoscute su denumirea de antiinflamatorii

nesteroidiene + pentru a fi deose ite de antiinflamatoriile steroidiene$ reprezentate de

glucocorticoizi,&

9oate analgezicele antipiretice si antiinflamatorii au in comun o actiune de ordin

ioc#imic – in#i area cicloo'igenazei$ cu micsorarea formarii de prostaglandine si alti

compusi de acest tip& )ceasta actiune este pro a il responsa ila de efectele terapeutice&Minusul de prostaglandine determina si o parte din reactiile adverse proprii acestei grupe

farmacoterapeutice( iritatia mucoasei gastrice$ mergand pana la formarea de ulcer$

accidente #emoragice$ afectarea rinic#iului si altele&

*fectul analgezic este de intensitate sla a –medie$ inferior celor al medicamentelor

opioide& "urerea surda$ pulsatila$ este mai ine influentata decat cea mai ascutita cu

!


17/66

caracter de %ung#i& In conditii clinice$ analgezicele antipiretice si antiinflamatorii sunt

eficace in deose i fata de durerile de natura inflamatorii$ de e'emplu in oli reumatice$

ca si in cefalee$ dismenoree$ dureri postoperatorii& "urerea pornita de la viscerele cavitare

este mai putin sensi ila la acest tip de medicamente&

Su stantele folosite curent ca analgezice sunt acidul acetilsalicilic si paracetamolul&

Ultimul este considerat ca analgezic pur$ deoarece este practic lipsit de efect

antiinflamator& )ntiinflamatoriile nesteroidiene foarte active$ indicate ca antireumatice$

nu sunt avanta%oase in scop analgezic$ din cauza riscului disproportionat +cu situatia

clinica ,al reactiilor adverse&

)nalgezia poate fi dovedita in studii farmacologice clinice$ folosind durerea

patologica$ reumatica$ postoperatorie& "urerea provocata e'perimental la voluntari este

putin influentata& 3a animalele de la orator durerea provocata este $ de asemenea$ relativ

rezistenta la aceste medicamente& *fectul lor poate fi insa ine evidentiat pe fondul de

#iperalgezie produs prin in%ectarea de carragenina sau aolin in la a de so olan

+su stante care stimuleaza formarea de prostaglandine provocand inflamatie si edem

local ,&

*fectul antipiretic consta in scaderea catre valori normale ale temperaturii crescute din

cadrul sindromului fe ril&

=e ra se defineste datorita modificarii patologice a mecanismului termoregulator&

>ipotalamusul este locul principal pentru controlul termoreglarii& =e ra este provocata

de infectii$ leziuni tisulare$ tul urari imunologice$ unele neoplasme& *a are mecanism

c#imic$ fiind datorita unor su stante $$pirogene77 $ e'ogene sau endogene& Pirogenii acterieni sau alti pirogeni e'ogeni eli ereaza din tesuturi pirogeni endogeni$ care

actioneaza la nivelul #ipotalamusului& =e ra este considerata ca un epifenomen al altor

procese cu rol adaptiv& Beneficiile fe rei sunt controversate$ in sc#im ea poate fi cu

certitudine daunatoare intr-o serie de studii clinice& Simptomele insotitoare – cefalee$

mialgii$ stare de rau sunt adesea cauza de discomfort& =e ra tre uie deose ita de

!5


18/66

#ipertermie$ care este caracterizata prin cresterea temperaturii ca urmare a e'punerii

e'cesive la caldura$ a maririi procedurii de caldura sau a pierderii insuficiente de caldura$

in conditiile unui centru termoregulator nefunctional+ epuizat prin suprasolicitare sau

deprimat medicamentos,&

*fectul antipiretic se dezvolta in 60-50 minute dupa administrarea dozei active +de

e'emplu 00mg de acid acetilsalicilic sau paracetamol, si este ma'im dupa circa 6 #$

cand temperatura scade cu !$ – 1$1 EC8 dupa apro'imativ 5# temperatura revine la

valoarea crescuta initial$ ceea ce poate face repetarea dozei&

)ntipireticele pot fi eficace si in unele cazuri de #ipertermie$ dar clorpromazina sau

alte #ipotermizante sunt de preferat& "ozele terapeutice de antipiretice nu influenteaza

temperatura normala& 3a animalele de la orator este caracteristica impiedicarea cresterii

temperaturii produsa prin in%ectarea unei suspensii de dro%die de ere$ fata de care

eficacitatea este atat preventiva cat si curativa&

)cidul acetilsalicilic si paracetamolul se folosesc ca antipiretice$ ele sunt indicate in

toate cazurile cand fe ra poate fi daunatoare$ cantarind in acelasi timp riscul reactiilor

adverse al medicamentului respectiv&

=e ra moderata – in %urul a 6: EC– care apare in timpul unor infectii virotice

necomplicate$ in conditii clinice anale$ nu solicita o isnuit tratament antipiretic& 9otusi

acesta este recomandat deseori de medici si agreat de olnavi indeose i pentru ca

impreuna cu micsorarea temperaturii $ sunt atenuate simptomele neplacute care insotesc

sindromul fe ril& In cazul infectiilor acteriene$ administrarea de antipiretice poate fi

inoportuna$ deoarece evolutia temperaturii este un indicator important al eficacitatiitratamentului cauzal$ anti iotic sau c#imioterapic& In plus$ fe ra poate contri ui la

eradicarea unor germeni patogeni& Se considera ca fe ra este avanta%oasa in ruceloza

cronica si la olnavii cu neurosifilis&

In alte situatii insa fe ra este daunatoare – de e'emplu creste mortalitatea prin

pneumonie pneumococica – administrarea de antipiretice fiind utila&

!/


19/66

>iperpire'ia produsa prin infectii generale$ encefalita$meningita$#emoragii cere rale

este caracterizata prin cresterea temperaturii la valori ce depasesc

considerata ca o urgenta si necesita o ligatoriu masuri de scadere a temperaturii

organismului pentru a evita suprasolicitarea circulatiei si respiratiei$ #ipo'ia si acidoza

tisulara& Se administreaza repetat antipiretice +evitand dozele mari de acid acetilsalicilic$

care pot agrava acidoza,$ asociind eventual mi%loace de racire e'terioara +impac#etari sau

ai reci, impreuna cu clorpromazina + care favorizeaza racirea prin vasodilatatie

periferica si impiedica reactiile de termogeneza,&

=e ra prelungita de origine necunoscuta eneficiaza uneori de tratamentul antipiretic

care$ pe langa atenuarea simptomelor neplacute insotitoare$ evita anumite dezec#ili re

meta olice + consumul proteic e'agerat$ dezec#ili rul #idroelectrolitic$ #iposideremia cu

anemie$ etc&,& se administreaza acid acetilsalicilic si paracetamol si daca acestea nu sunt

eficace se incearca i uprofenul si indometacina&

3a nevoie se recurge la glucocorticoizi$ care au deasemenea efect antipiretic8 medicatia

cortizonica este contra indicata daca este suspectata o infectie si nu se face tratamentul

cauzal&

alta indicatie a antipireticelor este fe ra ridicata la olnavii cu risc crescut& In aceasta

categorie sunt cuprinse $ in primul rand$ la persoanele cu oala cornoriana sau

miocardica$ la care cresterea necesitatii de o'igen a inimii este foarte daunatoare& Starile

fe rile in timpul sarcinii pot avea consecinte nedorite( pentru primele < – 5 saptamani

sunt suspectate malformatii fetale$ pentru perioada dinaintea nasterii sunt posi ile

diminuarea maturarii surfactantului pulmonar si favorizarea ano'ie fetale& "e aceea fe rala gravide tre uie com atuta prin antipiretice& )cestea se administreaza ocazional si

numai in cure scurte$ deoarece comporta ele insele risc fetal& Copii suscepti ili pot face

convulsii fe rile la temperatura peste 6:$: EC$ ceea ce face necesara folosirea de

antipiretice8 daca convulsiile au aparut$ se in%ecteaza intravenos + cu multa prudenta,$

diazepam$ se administreaza paracetamol si acid acetilsalicilic si se fac impac#etari reci&

!:


20/66

Cresterea temperaturii este daunatoare la olnavii cu traumatisme craniene$ deoarece

accentueaza edemul cere ral& )paritia fe rei in prezenta olilor psi#ice grave impune de

asemenea administrarea de antipiretice$ deoarece cresterea temperaturii poate provoca

#alucinatii$ c#iar decompensarea mintala&

*fectul antiinflamator al medicamentelor analgezice – antipiretice – antiinflamatorii

este de intensitate moderata + in comparatie cu glucocorticoizii care au efect intens,&

Potenta diferitelor antiinflamatorii nesteroidiene difera in functie de su stanta si de

modelul de inflamatie& Pe primele locuri se situeaza diclofenacul $ indometacina $

napro'enul $ acidul flufenamic $ fenil utazona& )cidul acetilsalicilic are o potenta relativ

mica&

In conditii clinice$ dovedirea efectului antiinflamator se face prin studii controlate$

folosind in general olnavi cu poliartrita reumatoida& Pentru o iectivarea si cuantificarea

eficacitatii sunt utilizati o serie de indici ( durerea + cuantificarea intensitatii ,$ redoarea

mentala + intensitatea si durata ,$ puterea de strangere a mainii$ dimensiunea articulatiilor

inflamate$ sensi ilitatea articulatiilor$ numarul articulatiilor intersate de oala$ capacitatea

functionala$ temperatura pielii + termografie ,$ circulatia in sinoviala$ modificarile

radiografice$ nodulii reumatoizi su cutanati& Se efectueaza de asemenea pro e de

la orator corelate cu inflamatia&

)ntiinflamatoriile nesteroidiene realizeaza eneficii terapeutice la ma%oritatea indicilor

clinici ai inflamatiei& "urerea si inflamatia articulara sunt atenuate inca din primele zile

de tratament&

)ntiinflamatoriile nesteroidiene sunt larg folosite terapeutic in diferite afectiuniinflamatorii& *le sunt indicate in principal in oli reumatice$ realizand eneficii fata de

proliferative& In olile reumatice inflamatorii acute$ cum este reumatismul poliarticular

acut + fe ra reumatica acuta ,$ dozele mari de acid acetilsalicilic suprima rapid inflamatia

acuta$ durerea si fe ra si pot micsora riscul afectarii inimii$ dar nu influenteaza

!;


21/66

complicatiile si evolutia generala a olii& In afectiunile reumatice inflamatorii cronice –

de e'emplu poliartrita reumatoida – antiinflamatoriile nesteroidiene reprezinta o

medicatie simptomatica rapid eficace$ in atenuarea durerii$ a inflamatiei articulatiilor si in

ameliorarea functionalitatii acestora&

=enomenele e'traarticulare$ oala sistematica$ evolutia generala si articulara nu

sunt impiedicate&

Sunt folosite$ de preferinta antiinflamatoriile active de felul ( fenil utazonei$

indometacinei$ napro'enului$ diclofenacului$ piro'icamului& Curele prelungite nu sunt

lipsite de riscuri&

Calmarea durerii$ scaderea temperaturii crescute a sindromului fe ril$ impiedicarea

inflamatiei sunt atri uite unei actiuni meta olice comune – diminuarea sintezei

prostaglandinelor&

Prostaglandinele sunt su stante tisulare active$ care intervin in generarea durerii&

senzitive si favorizeaza efectul algogen al serotoninei$ radi ininei si #istaminei&

Situatiile clinice in care pot fi evidentiate efectele analgezice ale acidului acetilsalicilic

si al medicamentelor asemanatoare sunt caracterizate prin interventia prostaglandinelor in

generarea senzatie de durere& Pe langa componenta periferica a efectului analgezic$ este

pro a ila si o interventie centrala$ dar aceasta este mai putin importanta&

=e ra este atri uita actiunii$ la nivelul #ipotalamusului$ a prostaglandinelor * si = care

se formeaza su influenta pirogenilor ca si a actiunii interleu inei !$ produsa si eli erata

de macrofage& *fectul antipiretic se datoreste pro a il in#i arii formarii de

prostaglandine si impiedicarii raspunsului sistemului nervos central la interleu ina !$ceea ce permite normalizarea mecanismului de reglare al temperaturii corpului&

Prostaglandinele + mai ales PA*1, si prostaciclina +PAI1, sunt pro a il importante in

patogenia ioc#imica a procesului inflamator& *le se formeaza in cantitate crescuta su

influenta agresiunilor locale de ordin fizic$ c#imic sau iologic+ infectie$ reactie imuna,$

10


22/66

provocand vasodilatatie locala de durata$ cu eritem si in masura mai mica$ cresterea

permea ilitatii capilare cu edem&

Se considera ca antiinflamatoriile nesteroidiene impiedica fenomenele congestiv –

e'udative ale inflamatiei$ datorita interferarii procesului da formare a prostaglandinelor&

In general$ efectul antiinflamator creste proportional cu capacitatea de in#i itie a

cicloo'igenazei&

Paracetamolul si fenacetina au efect in#i itor sla asupra sintezei prostaglandinelor in

periferie$ dar sunt active fata de enzima din creier – aceasta corespunde efectului

antiinflamator sla $ dar prezentei efectului analgezic +central, si antipiretic& Sensi ilitatea

diferita a preparatelor de cicloo'igenaza din diverse tesuturi e'plica proportiile deose ite

ale efectelor analgezic$ antipiretic si antiinflamator pentru diferiti compusi folositi

terapeutic& 9ropismul pentru tesuturile inflamate ar putea fi legat prin capacitatea mare de

legare de proteinele plasmatice a ma%oritatii antiinflamatoriilor nesteroidiene – capilare

lezate din zone de inflamatie permit e'travazarea locala a proteinelor purtatoare de

molecule antiinflamatorii&

)ciditatea zonei inflamate$ care favorizeaza forma neionizata$ mareste patrunderea

moleculelor active in celulele unde se formeaza prostaglandinele&

alta actiune importanta pentru efectul antiinflamator consta in in#i area activarii

neutrofilelor de catre stimuli inflamatori$ pro a il prin interventie intr-o etapa precoce$

critica $ a cuplarii stimul – raspuns + se produce in#i area miscarii ionilor de calciu si

cresterea cantitatii de )MPc intracelular ,&

Ca urmare a in#i arii cicloo'igenazei antiinflamatoriile nesteroidiene impiedicaformarea de pero'izi intermediari&

"e asemenea prin in#i area activitatii celulelor inflamatorii impiedica formarea de

radicali li eri$ indeose i 1 &

"eoarece aceste specii reactive ale 1 sunt implicate in patogenia ioc#imica a

inflamatiei$ diminuarea producerii lor contri uie pro a il la efectul antiinflamator&

1!


23/66

In afara in#i arii sintezei prostaglandinelor si impiedicarea activarii celulelor

inflamatorii$ au fost descrise interferarea formarii$ eli erarii si actiunilor diferitilor

meditatori c#imici ai inflamatiei in deose i a sistemului ?alicreinei&

In plus$ antiinflamatoriile nesteroidiene au actiuni meta olice multiple$ dintre care

unele pot fi importante pentru efectul antiinflamator – de e'emplu in#i area sintezei

glicozoaminoglicanului din constitutia colagenului&

Cateva alte efecte ale analgezicelor antipiretice si antiinflamatorii$ cu aplicatii

terapeutice sau care apar ca nedorite$ sunt considerate de asemenea ca fiind datorite

in#i arii sintezei prostaglandinelor&

Inrudit cu proprietatile antiinflamatorii este efectul protector fata de arsurile solare prin

ultraviolete& )dministrarea unei doze unice de acid acetilsalicilic$ i uprofen sau

indometacina$ inaintea e'punerii e'cesive a tegumentelor la ultraviolete$ impiedica

sinteza locala PA*1$ respective aparitia eritemului dureros&

)cidul acetilsalicilic$ indometacina$ fenil utazona$ fenoprofenul si alte antiinflamatorii

nesteroidiene in#i a functiile plac#etare si au proprietati antitrom otice$ mai ales la

nivelul arterelor& *fectul se datoreste impiedicarii sintezei de trom o'an ) 1 $ compus de

tip prostaglandinic care $ prin cresterea relativa a cantitatii de )MPc$ initiaza reactia de

eli erare$ respectiv declanseaza faza a doua a agregarii& )ctiunea antiagreganta

plac#etara poate fi utila pentru profila'ia trom ozelor arteriale$ realizand eneficii la

olnavii cu risc de infarct miocardic si accidente cere rovasculare& Prelungirea timpului

de sangerare e'plica #emoragiile$ care pot aparea in timpuil tratamentului cu

antiinflamatorii nesteroidiene$ mai ales cu acid acetil salicilic& =olosirea #ematiilormarcate cu crom radioactive a permis decelarea$ la multi olnavi$ a unor mici pierderi de

sange in scaun – in %ur de < mlHzi – c#iar pentru tratamentele de scurta durata&

)nalgezicele antipiretice si antiinflamatorii provoaca frecvent fenomene de iritatie

gastrica si tul urari dispeptice& 9ratamentul prelungit poate produce o gastrita difuza

caracteristica$ insotita deseori de sangerari in suprafata$ care pot determina o anemie

11


24/66

cronica feripriva& Sangerarile masive sunt rare& Uneori se produc eroziuni superficiale ale

mucoasei$ vizi il gastroscopic8 aceste leziuni apar si se vindeca cu usurinta$ primenindu-

se continuu&

cazional se pot dezvolta ulcere vizi ile radiologic mai ales ulcer gastric& Medicamentul

cu cel mai mare risc in aceasta privinta este fenil utazona$ dar este pro a il un potential

ulcerigen mare$ in conditii clinice$ si pentru unele antiinflamatorii nesteroidiene moderne&

=recventa efectului ulcerigen este crescuta la olnavii cu poliartrita reumatoida$ in

legatura cu tratamentele indelungate cu medicamente agresive pentru mucoasa&

Potentialul ulcerogen$ la om$ poate fi apreciat dupa rezultatele o tinute in cercetarile

preclinice& Un studiu comparativ al raportului intre efectul antiinflamator +asupra

edemului carrageninic, si efectul ulcerogen +la so olanii stresati ,$ pentru cateva

antiinflamatorii nesteroidiene $ a aratat urmatoarea ordine a potentialului ulcerogen

crescand( sulindac$ fen ufen + ine suportate,$ indometacina$ napro'en$ piro'icam+ cu risc

ulcerogen mare,&

"esi aparitia de noi medicamente foarte eficace este o isnuit insotita de afirmarea unei

tolerante gastrice superioare$ este pro a il ca potentialul antiinflamator ridicat

corespunde unui risc ulcerigen crescut&

Cauza iritatie gastrice si a efectului ulcerigen crescut consta$ foarte pro a il$ in

in#i area formarii unor prostaglandine$ in special de tip *& )ceste prostaglandine

micsoreaza secretia clor#idropeptica si maresc secretia de mucus+ prin intermediul

)MPc,& In lipsa efectului citoprotector al prostaglandinelor apar leziuni caracteristice&

)ntiinflamatoriile actioneaza in parte asupra mucoasei gastrice$ in parte pe calesistematica$ dupa a sortie& )dministrarea in forme farmaceutice enterosolu ile$

introducerea in supozitoare sau folosirea de medicamente care devin active numai dupa

a sor ie$ prin meta olizare$ diminueaza$ in oarecare masura$ fenomenele de iritatie

gastrica&

16


25/66

Riscul ulcerigen a facut ca antiinflamatoriile nesteroidiene sa fie contraindicate a solut

la olnavii cu ulcer activ si contraindicate relativ la cei cu antecedente ulceroase& )ceasta

regula si-a pierdut caracterul de o ligativitate in ultimii ani$ care au devenit disponi ile

antiulceroase$ care in#i a marcat secretia gastrica de acid clor#idric& )paritia ulcerului in

timpul tratamentului antiinflamator impune administrarea de cimetidina +:00 mg o data

pe zi, sau ranitidina +600 mg o data pe zi, timp de 1-6luni$ daca este posi ila intreruperea

medicatiei antiinflamatorii sau timp indelungat$ daca aceasta nu este posi ila8 dupa

cicatrizarea ulcerului doza de #idrogen locat se reduce la %umatate& 3a olnavii cu ulcer

activ in antecedente antiinflamatoriile se pot administra atunci cand sunt indispensa ile$

asociind cimetidina sau ranitidina in doze profilactice+


26/66

dismenoree si stimuland direct sau indirect +prin intermediul estrogenilor,$ activitatea

fizica a miometrului in timpul travaliului&

)nalgezicele antipiretice si antiinflamatorii au efecte caracteristice asupra rinic#iului&

3a inceputul tratamentului apare o scadere a clearance-ului ionilor de sodiu si a

clearance-ului creatininei$ cu retinerea sarii in organism8 uneori olnavii castiga in

greutate si se formeaza edeme& 9endinta de retentie #idrosalina este proprie tuturor

saptamani intervin mecanisme compensatorii$ care corecteaza$ in mare masura$

fenomenul& Retentia #idrosalina poate favoriza decompensarea la olnavii cu

functionalitatea pompei cardiace la limita& 3a olnavii cu insuficienta cardiaca$ ascita

antiinflamatorii scad flu'ul renal si filtrarea glomerulara si pot fi cauza de insuficienta

renala& )cest efect este atri uit unui deficit local de prostaglandine$ respectiv lipsei

efectului vasodilatator enefic al acestora& Mult mai putin frecvent este un sindrom

caracterizat prin #iporeninemie +lipsa prostaglandinelor determina diminuarea secretiei

de renina,$ #ipoaldosteronism si #iper aliemie8 diureticele antialdosterinice favorizeaza

aceste fenomene& )ctiunea de scadere a secretie de renina e'plica eneficiile terapeutice$

pe care acidul acetilsalicilic si indometacina le pot realiza in sindromul Bartter$ afectiune

intalnita rar$ la copii si caracterizata prin #iperplazie %u'taglomerulara$ cu #ipereninemie

si #iperaldosteronism&

9ratamentul indelungat cu antiinflamatorii nesteroidiene$ in doze mari$ provoaca

uneori leziuni renale& =enomenul este cunoscut su numele$ partial impropriu de $$

nefropatie fenacetinica77 deoarece a fost descris initial la persoanele care consumau

cronic$ a uziv$ $$antinevralgice77 continand fenacetina& Simptomul de inceput este

eozinofiluria$ corespunzatoare prezentei de infiltrare eozinofilice in tesutul renal

interstitial& "aca administrarea medicamentului continua $ se dezvolta o nefrita

interstitiala$ insotita deseori de un sindrom nefrotic$ cu proteinurie masiva8 in continuare

1


27/66

se produce isc#emie si necroza papilara& )fectarea rinic#iului a fost atri uita in#i arii

cicloo'igenazei$ cunoscut fiind rolul prostaglandinelor in controlul circulatie renale si in

productia de renina si aldosteron& *ste posi ila si o patogenie idiosincrazica sau alergica&

)cidul acetilsalicilic si indometacina pot diminua nivelul crescut al calcemiei la

olnavii cu cancer metastazic& Si acest efect este pro a il consecutive micsorarii

cantitatii de prostaglandine$ acestea avand actiune osteolitica marcata& In#i area

cicloo'igenazei ar putea fi utila in parodontopatii$ unde prostaglandinele sunt suspectate

ca factori meta olici ce favorizeaza resor tia osoasa&

)ntiinflamatoriile nesteroidiene pot micsora fertilitatea masculina$ stiut fiind ca

prostaglandinele sunt importante pentru functionalitatea spermatozoizilor& 9ratamentul

cronic cu acid acetilsalicilic sau alte medicamente de acest tip tre uie evitat la ar atii cu

fertilitate la limita&

=olosirea analgezicelor- antipiretice si antiinflamatorii in timpul sarcinii impune

prudenta$ deoarece e'ista un risc dismorfogen ipotetic& 9ratamentul tre uie interupt in

prea%ma nasterii$ pentru a evita intarzierea travaliului #emoragiile postpartum si

inc#iderea intrauterina a canalului arterial& =olosirea antiinflamatoarelor nesteroidiene la

copii mici $ necesita discernamant&

)dministrarea de acid acetilsalicilic sau indometacina in cura scurta$ la nou-nascutii la

care persista canalul arterial$ poate controla fenomenele de insuficienta cardiaca si

favorizeaza inc#iderea acestei comunicari intre artera pulmonara si aorta +caracteristica

circulatiei fetale,& Se presupune ca persistenta canalului arterial este in legatura cu

formarea locala crescuta de PA*1$ diminuarea cantitatii de prostaglandina su influentaantiinflamatoriilor nesteroidieni e'plicand eneficiul terapeutic&

Un alt fenomen comun si incrucisat pentru antiinflamatoriile in#i itoare ale sintezei

prostaglandinelor$ sunt reactiile de tip anafilactoid$ care pot merge uneori pana la asfi'ie

acuta prin spasm ronsiolitic si edem laringian sau stare de soc anafilactic cu colaps&

Sindromul este mai frecvent la adulti$ in deose i la olnavii astmatici si la alergici$ in

15


28/66

general& Mecanismul acestui efect advers$ care imita reactiile alergice dar nu este de

natura imunologica$ nu este cunoscut&

)nalgezicele antipiretice si antiinflamatorii pot masca unele semne ale olilor

infectioase$ fapt care tre uie cunoscut de catre medic pentru a nu intarzia instituirea

tratamentului anti iotic sau c#imioterapic potrivit& Sunt necesare precautii$ c#iar daca

sindromul infectios este ine controlat $ deoarece impiedicarea inflamatiei si – posi il – a

altor fenomene cu rol de aparare$ poate fi daunatoare8 asemenea aspecte au fost

evidentiate in deose i pentru indometacina&

Semnalari recente arata o crestere considera ila a riscului sindromului Re2e la copiii cu

gripa$ afectiuni ale cailor respiratorii sau varicela$ care au primit acid acetilsalicilic&

)nalgezicele antipiretice si antiinflamatorii disponi ile actualmente se pot grupa in

cateva familii c#imice(

L salicilati + acid acetilsalicilic$ diflunisal,8

L derivati de p-aminofenol+fenacetina$ paracetamol,8

L pirazolidene+fenazona$ aminofenazona$ fenil utazona$ o'ifena utazona$

e uzona$ azapropazona,8

L acizi indolacetici si analogici +indometacina$ sulindac$ tolmetina,8

fenoprofen$ napro'en, si arilacetici +diclofenac$ alcofenac,8

L fenamati +acid flufenamic$ acid mefenamic$ acid niflumic,8

L o'icami +piro'icam$ teno'icam,&

Pentru efectul analgezic si antipiretic se folosesc o isnuit acidul acetilsalicilic sau

paracetamolul$ administrate ocazional$ la nevoie&In afectiunile reumatice sunt indicate$ dupa situatie$ su stante cu efect antiinflamator

de intensitate moderata$ cum sunt acidul acetilsalicilic si i uprofenul sau compusi cu

efect mai marcant$ cum sunt fenil utazona$ indometacina$ etoprofenul$ napro'enul$

diclofenacul$ piro'icamul$ etc& Reactiile adverse tre uie avute in vedere mai ales cand se

1/


29/66

fac tratamente prelungite& Intoleranta gastrica este de multe ori o pro lema$ in deose i in

conditiile folosirii cronice sau cand se utilizeaza antiinflamatorii nesteroidiene cu

activitate marcata& )ccidente rare$ dar cu consecinte grave sunt fenomenele anafilactoide

acute$ posi ile pentru toate in#i itoarele de cicloo'igenaza$ ca si agranulocitoza alergica$

provocata in deose i de derivatii pirazolidinici&

)nalgezicele – antipiretice actioneaza analgezic doar la nivelul talamusului$ ridicand

pragul perceperii durerii$ fara a influenta reactia la durere&

*fectul analgezic$ pentru unele su stante din aceasta grupa se manifesta mai evident in

durerile somatice$ cele localizate si superficiale +e'emplu nevralgii$ atralgii$ cefalee, cu

sau fara o componenta inflamatorie si este mai sla in durerile viscerale$ profunde si

generalizate& In unele cazuri la mecanismul central talamic$ s-ar adauga si unul periferic

antiinflamator&

)nalgezicele – antipiretice influenteaza si centrul termoregulator fara a mai avea alte

efecte asupra sistemului nervos central& Nu produc efecte sedative$ somnolenta si somn&

Nu influenteaza alte tipuri de sensi ilitate si functiile senzoriale& Nu au efecte periferice

asupra aparatului digestiv$ respirator$ cardiovascular$ etc& Unele analgezice – antipiretice

au efect antiinflamator&

)nalgezicele – antipiretice scad fe ra actionand la nivelul centrilor termoreglatori si

anume le scad nivelul functional tinzand sa-l readuca la valori normale&

C)PI9 3U3 III

1:


30/66

Medicamente analgezice - antipiretice

C3)SI=IC)R*

Su stantele analgezice antipiretice sunt clasificate dupa structura c#imica(

!& derivati de acid salicilic8

1& derivati de pirazol8

6& derivati de anilina8


31/66

Se a soar e ine dupa administrarea orala& In sange este ve#iculat legat de proteinele

plasmatice& *ste meta olizat in organism$ eliminandu-se prin urina ca atare +!0-:0F,$

su forma con%ugata+ -


32/66

Salicilatul de sodiu este indicat in reumatismul poliarticular acut in care are efecte

deose it de favora ile$ cu valoare diagnostica& Su stanta produce diminuarea$ apoi

disparitia fenomenelor inflamatorii locale$ ameliorarea starii generale$ scurtarea evolutiei

olii&

9ratamentul tre uie diminuat minimum !0-! zile dupa disparitia simptomelor su

controlul VS>& "oza de salicilat de sodiu este de 5-!0gHzi pentru adulti si 0$ gr& )gHzi la

copii&

Salicilamida

*ste putin #idrolizata in organism& Su stanta are actiune iritanta gastrica mai sla a

decat acidul acetilsalicilic$ fiind mai ine tolerata& *fectul analgezic este egal cu al

acidului acetilsalicilic$ cel antipiretic si antireumatismal mai sla & Salicilamida produce

#ipoprotrom inemie$ ca toti derivatii salicilici& Se administreaza oral$ 0$ -!g de 6 ori pe

zi&

Salicilatul de metil

*ste singurul derivat de acid salicilic$ lic#id la temperatura am ianta$ utilizat in

terapeutica&

Su stanta este puternic iritanta asupra mucoaselor&

Se utilizeaza numai in aplicatii locale$ e'tern$ pe tegumente$ pentru actiune

revulsiva$avand efect analgezic in mialgii$ astralgii$ nevralgii& Se foloseste su forma de

solutie uleioasa sau pomade !0F&

)nalgezice – antipiretice derivate de pirozoi

In terapeutica sunt utilizate analgezicele – antipiretice valoroase$ derivate de pirazolona$

o'ifen utazona$izopirina,&

6!


33/66

Salipirina

*ste salicilatul de fenazona$ cu actiune analgezica – antipiretica asemanatoare

fenazonei si actiune antiinflamatoare ca a salicilatului& *ste indicata in mialgii$ nevralgii$

viroze ale cailor respiratorii$ in doza de 0$ gr& de 1-5 ori pe zi$ administrate oral&

)midoprina + aminofenazona$ aminopirina$ novamidon$ piramidon, – este <

dimetilaminofenazona$ su stanta solu ila in apa !H10&

)lgocalmin + analgin$ novalgin,

*ste ! – fenil – 1$6 – dimetil – – pirazolona – < – metal – aminometansulfonat de

sodiu&Su stanta este ine solu ila in apa +!H!, cu reactie neutral& )ctiunea analgezica este de

apro'imativ 1 ori mai intensa decat a aminofenazonei$ iar to'icitatea mai mica&

)ctioneaza intens spasmolitic& *fectele antipiretice si antireumatismale sunt sla e& Se

administreaza oral si parenteral in doza de 0$ – !gr&$ de 1-6 ori pe zi&

'ifen utazona +tanderil ,)re actiune antiinflamatoare egala cu a fenil utazonei$ dar este mai ine suportat& )r

avea efecte favora ile in unele afectiuni virotice +gripa$ faringite, daca este administrat in

primele 1


34/66

)re nucleul pirazolidinic al fenil utazonei la care este grefat + in pozitia


35/66

)nalgezicele – antipiretice se deose esc de opioide prin faptul ca nu produc euforie$

toleranta$ dependenta psi#ica sau fizica&

9oate su stantele produc$ in masura diferita transpiratii profuze$ care sunt in general

greu suportate de varstnici&

Pentru a aprecia importanta acestora se va tine seama ca umezirea unei camasi se

realizeaza cu pierderea a 100-600ml de apa&

)spirina produce iritarea mucoasei gastrice cu pirozis$ gastralgii$ greturi$ vome$

sangerari oculte sau evidente$#ipocoagulare$ retentie de sodiu si apa$ deprimare cardiaca

+ la doze mari,$ agravarea astmului ronsic$ eruptii cutanate$ euforie$ tul urari de

ec#ili ru$ diminuarea activitatii auditive&

Metamizolul poate produce eruptii$ leucopenie&

Propifenazona poate produce stari alergice$ anemie$ leucopenie$ fenomene dispeptice&

met#emoglo inemie$ necroza #epatica + la doze mari,&

Nefopamul poate produce greturi$ varsaturi$ ameteli$ insomnie$ cefalee$ tul urari de

vedere$ #iposalivatie$ ta#icardie$ euforie$ convulsii&

"urerea este o senzatie cu caracter de suferinta$ provocata de stimuli nocivi8 ea

semnaleaza o leziune tisulara potentiala sau e'istenta& "urerea acuta are o finalitate

Protectoare comandand reactii de evitare a agresiunii cauzale$ sau impunand imo ilitatea

regiunii lezate pentru a favoriza vindecarea si recuperarea& )cest tip de durere se

incadreaza intr-o reactie generala de aparare$ cu predominanta simpato – adrenergica

+ care se atenueaza treptat,$ manifestata prin ta#icardie$ cresteri tensionale$ midriaza$

transpiratie palmara$ #iperventilatie&

Simptomul psi#ic caracteristic este an'ietatea& "urerea acuta netratata poate determina

tul urari somatice si psi#ice grave$ complicatii diverse sau poate evolua spre cronicizare&

6


36/66

"urerea cronica + cu o durata depasind 6 luni, – in poliartrita evolutiva$ oala cornoriana$

cancer$ nevralgii trigeminale sau glosofaringiene$ in unele oli mintale etc& – nu are

caracter de aparare si nu aduce alte servicii iologice&

*a este caracterizata printr-un comportament depresiv$ asociat cu fenomene de

ipo#ondrie$ tul urari de somn$ reducerea activitatii$ polimedicatie$ atitudine de

invaliditate cronica&

Su denumirea generala de peptide opioide$ opioide endogene sau opiopeptide sunt

cuprinse in 6 grupe de peptide ( en efaline$ endrofine si dinorfine&

Peptidele opioide reprezinta un mecanism fiziologic de protectie$ fata de durere&

"urerea cronica pare a fi asociata cu deficienta sistemului peptidelor opioide$ in timp ce

analgezia se datoreste actionarii receptorilor acestor peptide& *n efalinele sunt cuprinse

in terminatiile a'onilor neuronilor intercalari mici& *le deprima transmiterea informatiei

sensitive$ asociate durerilor si emotiilor& )ctiunea se e'ercita pro a il$ atat presinaptic$ si

postsinaptic si consta in in#i area eli erarii si impiedicarii actiunii neurotransmitatorilor

e'citatori$ implicate in transmiterea senzatiei dureroase&

pioidele endogene si celelalte endrofine se fi'eaza de receptori specifici$ a caror

actionare este responsa ila de multiple efecte ale acestor peptide fiziologice&

)finitatea diverselor peptide de tip endrofinic pentru unul sau altul din receptori este

inegala&

"urerea tre uie com atuta atunci cand devine o cauza importanta de discomfort sau

suferinta pentru olnav si cand genereaza ea insasi tul urari patologice&

9ratamentul durerii acute presupune in primul rand masuri de ordin medical sauc#irurgical pentru inlaturarea cauzei care a provocat-o& ) ordarea simptomatic se face

prin analgezice adica prin su stante administrate pe cale generala$ pot atenua sau inlatura

in mod specific durerea$ actionand asupra mecanismelor fiziologice implicate in aceasta

senzatie&

6


37/66

In anumite cazuri locarea nervoasa prin anestezice locale poate realiza eneficii$

uneori de durata& In durerea cronica datorita unor oli organice tratamentul se adreseaza $

atunci cand este posi il$ tul urarii de fond – de e'emplu com aterea durerilor anginoase

prin medicamente care corecteaza dezec#ili rul intre aportul si necesarul de o'igen la

nivelul miocardului sau administrarea unor medicamente specifice in poliartrita

reumatoida de felul sarurilor de aur&

"urerea provocata de cancer$ necesita dupa caz radioterapie$ analgezice$ alte masuri

medicale sau c#irurgicale& In durerile neurologice cronice pot fi eficace car amazepina

sau alte antidepresive triciclice care actioneaza analgezic printr-un mecanism neprecizat

+posi il prin stimularea serotoninergica,& "urerile cronice de cauza psi#ica nu cedeaza de

regula la analgezice uneori se o tin rezultate une prin psi#oterapie si prin antidepresive&

)nalgezicele $ analgeticele sau antalgicele disponi ile actualmente se incadreaza in

doua categorii principale(

- analgezicele opioide – care actioneaza asupra sistemului nervos central favorizand

procesele care controleaza in#i itor durerea8

- analgezice antipiretice antiinflamatorii – care actioneaza predominant periferic la

nivelul procesului neoreceptiv&

Studiul e'perimental al analgezicelor urmareste influentarea prin acestea a reactiei

animalelor de la orator la diferiti stimuli durerosi sau nocivi&

Arupa analgezicelor opioide sau morfinice cuprinde morfina si diferiti compusi de

semisinteza sau sinteza $care in ma%oritate au actiune analgezica intensa$ insotita

de cele mai multe ori de calmarea an'ietatii$ sedare si euforie& *fectul analgezic creste cudoza$ dar este limitat de fenomene nedorite ca ( sedarea e'cesiva$ intunecarea mintii$

deprimarea respiratiei$ greata si voma$ spasme ale musculaturii netede& pro lema

ma%ora a acestei grupe de medicamente consta in potentialul de a dezvolta dependenta$cu

consecinte grave&

65


38/66

)nalgezicele opioide se comporta agonist la nivelul unor receptori specifici – receptori

opioizi care corespund peptidelor opioide endogene&

Receptorii opioizi$ apartinand la diferite su tipuri$ sunt influentati deose it de diferitele

farmacodinamice&

)nalgezia produsa de morfina si alte opioide este caracteristica& Studii clinice efectuate

la voluntari$ folosind durerea provocata $ au aratat ca opioidele influenteaza sla pragul

de durere$ dar cresc evident toleranta la aceasta& Bolnavii cu dureri postoperatorii sau

canceroase afirma ca simt in continuare durerea$ sau o suporta fara sau cu un grad mic de

suferinta8 teama si an'ietatea care insotesc durerea$ sunt linistite&

*fectul analgezic al opioidelor este mai relevant pentru durerile continue surde$ cu

componenta emotionala marcata$ dar la dozele terapeutice mari ele pot fi eficace fata de

orice durere$ inclusiv cea rusca$ intermitenta&

*ficacitatea fata de durerea de natura inflamatorie – de e'emplu in olile reumatice$

este relativ sla a&

Morfina si celelalte opioide actioneaza la nivelul mecanismelor fiziologice centrale$

care controleaza senzatia si suferinta dureroasa$ implicand sistemele peptidelor opioide$

serotoninergic si nonadrenergic& Sunt accentuate influentele in#i itorii asupra

mecanismelor neuronale ale durerii&

"ozele o isnuite provoaca sedare insotita uneori de somnolenta$ calmeaza an'ietatea$

provoaca o stare de indiferenta la senzatiile si situatiile neplacute& Uneori se produce o

stare de euforie& 3a anumite persoane senzatia poate fi neplacuta – efectul disforic se

manifesta prin an'ietate$ teama$ intunecarea proceselor mintale si este intarit de anumitefenomene vegetative$ca ( greata$ voma$ ameteli$ tendinta la lipotimie&

Modificarile dispozitiei efective produse de opioide sunt atri uite actionarii receptorilor

pentru opioidele endogene si alte formatiuni centrale importante pentru efect&

6/


39/66

Morfina si alte opioide deprima respiratia$ efect care creste progresiv cu doza& Se

produce o scadere a volumului respirator in deose i pe seama micsorarii frecventei

respiratiilor& 3a dozele to'ice ritmul poate deveni neregulat si periodic& Starile patologice

insotite de respiratie deficitara$ asocierea de alte su stante care deprima respiratia$

in#alarea intempensiva de o'igen$ cresc riscurile deprimarii respiratiei prin opioide&

"ozele mari de opioide provoaca ron#ospasm& *fectul poate fi relevant clinic la

astmatici&

Morfina si alte opioide provoaca vasodilatatie arteriolara si venoasa si deprima

refle'ele respiratorii& *fectul vasodilatator este de natura centrala si periferica si se

datoreste unor mecanisme endrofinice si eli erarii de #istamine& Uneori se produce

#ipotensiune arteriala$ cu caracter ortostatic&

Unele opioide$ in doze mari pot produce radicardie si deprimarea conducerii

atrioventriculare& 3a olnavii cu infarct acut miocardic efectele #emodinamice pot fi

favora ile prin usurarea muncii inimii$ dar efectul #ipotensiv poate fi daunator&

pioidele dilata vasele cere rale prin intermediul dio'idului de car on$ care se

acumuleaza datorita deprimarii respiratiei& Corespunzator creste presiunea lic#idului

cefalora#idian& Vasele cutanate sunt deasemenea dilatate$ congestia pielii fiind insotita de

prurit si sudoratie&

"ozele mici de opioide pot fi cauza de greata si voma& =enomenul este frecvent la

olnavii in miscare si in conditiile tratamentului am ulatoriu& "ozele mari de opioide

deprima centrul vomei&

3a nivelul tractului gastrointestinal predomina activitatea spastica& "e asemenea crestetonusul intestinal$ mai ales al duodenului si %e%unului&

Secretiile digestive – gastrice$ iliare$ pancreatice sunt diminuate& 9oti acesti factori$ la

care se adauga in#i area reflu'ului de deficatie$ determina efectul constipant al

opioidelor$ cateodata util terapeutic$ de cele mai multe ori nedorit&

6:


40/66

Morfina si alte opioide provoaca$ relativ frecvent$ spasmul sfincterului ""! si

maresc presiunea in caile iliare +care pot atinge valori de !0 ori mai mari decat cele

fiziologice,& =enomenul este uneori resimtit su forma de durere$ c#iar colica iliara&

)ntispasticele parasimpatolitice + atropina, si cele musculotrope+ papaverina$

nitroglicerina, in#i a partial spasmul digestiv si iliar produs de morfinice&

)ctiunea spastica se evidentiaza si la nivelul tractului urinar& 9onusul si miscarile

fazice ale uterului sunt crescute$ dar acest efect este putin evidentiat atunci cand diureza

este micsorata su influenta opioidelor& "e asemenea creste tonusul musc#iului detrusor

si al sfincterului vezical ceea ce reduce volumul glo al al vezicii urinare si ingreuneaza

eli erarea urinei& 9onusul si contractile fazice ale uterului sunt diminuate de catre unele

opioide$ ceea ce poate determina prelungirea travaliului&

pioidele in%ecta ile intravenos in doze mari + in conditiile folosirii pentru anestezia

generala,$ pot provoca o stare de contractura a musculaturii striate care face dificila

respiratia& )cest efect este atri uit stimularii unor receptori opioizi la nivelul sistemului

nigrostriat&

"ozele mari de opioide provoaca determinarea centrului termoregulator$ cu tendinta la

#ipotermie$ actiune datorita influentarii unor receptori opioizi #ipotalamici&

)ctivitatea secretorie a adeno#ipofizei este modificata$ in conditiile tratamentului

prelungit&

)ctiunea opioidelor asupra sistemului #ipotalamo#ipofizar este atri uita interferarii

unor mecanisme dopaminergice$ regulatare$ ca urmare a actionarii receptorilor opioizi

locali&"ozele mari de morfina cresc glicemia& Pericolul principal in folosirea opioidelor

consta in dezvoltarea dependentei& )ceasta este de tip complet$ incluzand dependenta

a stinenta,$psi#oto'icitatea&

6;


41/66

"ependenta psi#ica – este caracterizata printr-un component determinat de necesitatea

constrangatoare$ de ordin psi#ologic de a folosi opioide& 3a aparitia dependentei psi#ice

contri uie efectul euforizant$ efectul antian'ios$ impresia de deprimare de mediu$

nepasarea fata de agresiuni si durere$ micsorarea impulsurilor se'uale& 3a aceasta se

adauga factori individuali si influente negative de ordin social&

"ependenta psi#ica este relativ rara in conditiile folosirii medicale a opioidelor$ dar

frecventa atunci cand a uzul este fara legatura cu indicarea lor terapeutica&

9oleranta si dependenta fizica – se dezvolta concomitent$ la administrarea repetata de

doze terapeutice de morfina sau alte opioide&

9oleranta face necesara folosirea de doze progresiv mai mari pentru a o tine efectul

dorit& *a intereseaza efectul analgezic$ euforizant$ sedativ$ deprimant respirator$ vomitiv&

In acelasi timp creste doza letala$ olnavii a%ungand sa suporte cantitati foarte mari&

*fectul constipant si miotic se mentin in mare parte&

In situatie clinica primul semn de toleranta consta in micsorarea duratei analgeziei$

olnavii cu dureri cronice solicita medicamentul la intervale mai scurte + ceea ce creeaza

impresia de dependenta psi#ica,&

In general toleranta apare cu atat mai repede si este cu atat mai semnificativa cu cat se

administreaza doze mai mari la intervale mai scurte$ dar fenomenul este initiat inca de la

prima doza&

Sensi ilitatea o isnuita revine dupa o pauza de cateva zile in administrarea opioidelor$

respectiv odata cu disparitia simptomelor acute de a stinenta& Bolnavii toleranti la un

opioid prezinta$ de regula$ toleranta si la altele&"ependenta fizica – se manifesta prin aparitia sindromului de a stinenta$ atunci cand se

opresc rusc tratamentul prelungit cu opioide sau cand se administreaza un antagonist&

Sindromul de a stinenta este mai enign pentru opioidele epurate lent$ respective cu efect

relativ dura il – cum este metadona&


42/66

prirea rusca a tratamentului prelungit cu morfina sau alte opioide este urmata dupa

cateva ore de nevoia constrangatoare de a relua administrarea drogului&

In cazul morfinei$ fenomenele de a stinenta propriu-zise apar dupa circa !1 ore de la

ultima priza si se dezvolta progresiv$ devenind ma'ime in 1-6 zile& "e utul se manifesta

prin an'ietate$ cascaturi$ #ipersecretie nazala si lacrimala$ midriaza& In continuare$

olnavul devine agitat $ nu poate dormi$ apar dureri musculare $ ta#icardie$ #ipertensiune

arteriala$ crampe a dominale$voma$ diaree$ sudoratie e'cesiva8 uneori se produce

des#idratare marcata$ acidoza$ colaps& Simptomele se atenueaza progresiv dispar dupa /-

!0 zile&

9oleranta la opioide este predominant de tip farmacodinamic$ fiind datorita interventiei

unor mecanisme adaptive&

9ratamentul dependentei la opioide este foarte dificil$ considerand caracterele

farmacologice$ supra adaugarea unor factori de conditionare$ terenul psi#opatologic si

pro lemele de ordin special& Pentru a evita sindromul de a stinenta grav$ morfina +sau

celelalte opioide asemanatoare, poate fi inlocuita cu metadona&

"upa dezinto'icare se pot administra timp indelungat$ doze mici de antagonist – de

felul nala'onei – care confera protectie fata de o eventuala reluare a to'icului$ evitand

dependenta si sindromul de a stinenta$ inclusiv elemente de conditionare a acestora&

9o'icitatea acuta a opioidelor este mare $ iar indicele lor terapeutic este mic&

Into'icatia acuta se poate produce prin supradozare$ in conditiile folosirii medicale sau in

scop de sinucidere& Riscul este mare la persoanele cu dependenta si toleranta$ care sunt

o isnuite cu doze mari$ dar la care sensi ilitatea revine dupa cateva zile de intrerupere adrogului&

=enomenele to'ice apar la putin timp dupa in%ectare sau indigestie si evolueaza

progresiv&

*le constau in greata$ varsaturi$ tresariri musculare$ c#iar convulsii$ mioza punctiforma$

apoi coma +fara semne de localizare,& 9ratamentul consta in reanimarea respiratorie si


43/66

circulatorie& "e asemenea se in%ecteaza antidotul specific – nala'ona sau nalorfina – care

com ate deprimarea respiratorie si favorizeaza trezirea din coma&

pioidele se a sor ine in tu ul digestiv$ dar sunt inactivate$ in masa mare sau mai

mica la prima trecere prin ficat&

3a dozele ec#iactive efectul este mai lent de intensitate mai mica si mai dura il pentru

calea orala$ in comparatie cu in%ectiile& In plasma se leaga de proteine de proportie

diferita& =orma li era difuzeaza repede in tesuturi&

Capacitatea de a traversa ariera #ematoencefalitica este inegala pentru diferitii

compusi& 9oate opioidele trec prin ariera placentara&

*purarea se face in ma%oritate$ prin meta olizare #epatica$ in principal prin

glucorocon%ugare&

"erivatii con%ugati se elimina prin urina relativ repede& mica parte sunt secretati

iliar$ a%ung in intestine$ unde sunt #idrolizati si se resor intrand in ciclul entero#epatic&

Un numar mic de opioide este activat prin iotransformare – de e'emplu codeina8 alte

cateva formeaza meta oliti to'ici – petidina $ de'tropropo'ifenul&

pioidele sunt indicate ca analgezice$ in primul rand pentru calmarea durerii la

olnavii neoplazici&

*fectul antian'ios si cel euforizant$ sunt avanta%oase in aceasta situatie$ iar limitarile

derivate din riscul dependentei sunt mai putin importante&

9ratamentul se incepe cu analgezice neopioide – acid acetilsalicilic$ paracetamol –

recurgand la opioide numai intr-o a doua etapa si progresiv astfel incat dezvoltarea

tolerantei sa fie cat mai tarzie&Utilizarea opioidelor in durerile acute implica$ in primul rand$ un diagnostic corect& In

colicile iliare si nefretice tre uie incercate$ la inceput$ antispastice si numai daca acestea

nu sunt eficace$ se administreaza un opioid in asociere cu antispastice&


44/66

alta indicatie sunt durerile acute ale infarctului de miocard$ unde eneficiul se

datoreste efectului analgezic si pentru unele opioide$ influentarii favora ile a unor factori

#emodinamici&

pioidele pot fi utile pentru efectuarea unor manevre diagnostice sau ortopedice& "e

asemenea se folosesc in cadrul pregatirii preanestezice$ atat in scop analgezic cat si

linistitor dar in aceasta indicatie tre uie avut in vedere efectul nedorit deprimant

respirator&

Utilizarea pentru com aterea durerilor postoperatorii presupune$ de asemenea unele

dezavanta%e legate de deprimarea respiratiei si a reflu'ului de tuse$ favorizarea vomei$

postoperatorii pot fi mascate&

Indicarea pentru analgia o stetricala impune multa %udiciozitate si prudenta$ deoarece

travaliul poate fi prelungit iar copilul este foarte sensi il la deprimarea respiratorie&

pioidele au si indicatii in afara celor legate de efectul analgezic& *le pot fi utile in

edemul pulmonar acut$ unde eneficiul terapeutic se datoreste$ linistirii an'ietatii$

micsorarii dispneie acute$ si in oarecare masura$ unor modificari #emodinamice

favora ile&

Riscul mare de dependenta face ca opioidele cu actiune analgezica intensa sa nu fie

utilizate o isnuit pentru com aterea tusei$ desi ele au efect antitusiv marcant& Se pot

folosi in cazuri de e'ceptie de e'emplu in cancerul pulmonar$ fracturi de coasta$ atunci

cand e'ista un pericol mare de #emoptizie masiva etc&

pioidele $ in doze mici sunt utilizate uneori pentru linistirea peristalitismului intestinal

la olnavii cu ilostomie sau colestomie sau in cazuri selectionate de diaree acutae'cesiva&

9ratamentul tre uie sa fie de scurta durata pentru a micsora riscul dependentei&

=olosirea morfinei si celorlalte opioide impune individualizarea si considerarea atenta a

situatiei c#imice& Varsta olnavilor poate constitui un factor important& )stfel copii nou –


45/66

nascuti si in general copiii mici sunt foarte sensi ili la deprimarea respiratorie datorita

penetra ilitatii arierei #ematoencefalitice$ imaturitatii sistemului nervos central$ ca si

capacitatii sla e de epurare #epatica si renala& 3a varstele mici riscul de accidente

circulatorii este crescut$ voma este mai frecventa$ iar convulsiile pot fi periculoase&

pioidele sunt contraindicate la copii mai mici de trei ani$ iar prescrierea lor la varste

su ! ani tre uie limitata la situatii de e'ceptie& Batranii sunt de asemenea mai sensi ili&

*i raspund la doze analgezice de 6-< ori mai mari decat cele o isnuite la tineri$ iar durata

analgeziei este crescuta& In acelasi timp$ pericolul deprimarii respiratorii si colapsul este

sporit$ iar tul urarile disforice – manifestate prin agitatie$ stare confuziva$ #alucinatii –

sunt mai frecvente&

)ceste particularitati sunt legate de insuficienta proceselor de deto'ificare si epurare a

opioidelor$ ca si de patologia proprie varstei inaintate – pneumopatii cronice$

ateroscreloza avansata etc&

9oate situatiile caracterizate prin limitarea functiei respiratorie necesita multa prudenta

in folosirea opioidelor$ deoarece acestea deprima respiratia si interfera mecanismele

compensatorii declansate de deficitul ventilatiei pulmonare&

3a astmatici morfina si alte opioide pot inrautati fenomenele o structive$ deoarece

favorizeaza ron#ospasmul8 astmul ronsic constituie o contraindicatie&

favorizeaza accidente #ipotensive& Morfina poate fi utila in soc$ atunci cand durerea este

un factor agravant$ dar tre uie utilizata in doze mici$ introduse intravenos +calea

su cutanata este periculoasa din cauza riscului a sortiei masive$ cu supradozare$ atunci

cand circulatia se reface ,& 9ul urarile de conducere atrioventriculara pot fi agravate de

opioide&

9raumatismele craniene impun multa prudenta sau evitarea medicamentelor din grupa

morfinei$ deoarece acestea deprima respiratia$ cresc presiunea lic#idului cefalora#idian si

pot masca anumite simptome importante pentru diagnostic si aprecierea evolutiei clinice&


46/66

In prezenta edemului cere ral$ convulsiile pot fi favorizate&

)celasi efect nedorit poate fi suparator la epileptici& Bolnavii cu scleroza in placi sunt

mai sensi ili la efectele deprimante centrale&

)ctiunea spastica asupra musculaturii netede este dezavanta%oasa la olnavii cu colici$

ceea ce face necesara asocierea de antispastice& Interventiile c#irurgicale pe caile iliare

reprezinta o contraindicatie$ considerand riscurile legate de cresterea presiunii iliare&

pioidele sunt contraindicate si la olnavii cu pancreatita acuta$ deoarece prin

cresterea tonusului sfincterului ""I este favorizata cresterea in sange a enzimelor

proteolitice& In prezenta adenomului de prostata poate fi declansata retentia acuta de

urina&

pioidele in deose i cele cu actiune analgezica intensa$ tre uie evitate la olnavii cu

dureri a dominale acute nediagnosticate& *le pot inlatura simptome esentiale pentru

diagnostic + de e'emplu contractura refle'a a peretelui a dominal la olnavii cu

peritonita , si preteaza la amanarea unei eventuale interventii c#irurgicale indispensa ile&

Insuficienta #epatica severa micsoreaza potentialul de epurare a opioidelor$ le

prelungeste efectul si le creste to'icitatea& 3a cirotici acestea pot declansa coma

#epatica& >ipotiroidismul creste riscul reactiilor to'ice$ deoarece intarzie epurarea

meta olica in sc#im $ olnavii #ipertiroidieni apar ca mai putin sensi ili&

"iferitele medicamente pot favoriza unele efecte utile ale opioidelor sau pot creste

riscul unor reactii adverse& >ipnoticele$ sedativele$ tranc#ilizantele si anestezicele

generale actioneaza aditiv ca deprimante respiratorii$ asocierea lor creste de asemenea

riscul accidentelor #ipotensive&Unele neuroleptice fenotiazinice si utirfenozinice potenteaza analgezia morfinica$

altele au efect contrar8 deprimarea respiratorie si efectul #ipotensiv sunt favorizate&

>idro'izina $ in%ectata intramuscular +!00mg, creste analgezia si da un plus de sedare&

)mfetamina in doze mici favorizeaza analgezia si antagonizeaza sedarea morfinica&


47/66

9erapeutica dispune actualmente de morfina si o serie de alte opioide analgezice care$

desi asemanatoare$ prezinta anumite caracteristici ce permit folosirea lor diferentiata&

Intensitatea de actiune$ respectiv eficacitatea ca analgezice$ se refera la nivelul de

analgezie$ care poate fi o tinut prin cresterea dozei pana la aparitia de reactii adverse

limitative&

Ma%oritatea opioidelor au intensitate de actiune mare$ realizand un efect ma'imal mult

superior celui al analgezicelor antipiretice si antiinflamatorii&

"e aceea$ morfina + ca si alte opioide,$ in%ectata intramuscular sau su cutanat$ este de

ales pentru com aterea durerilor intense$ care nu pot fi linistite prin mi%loace terapeutice&

Petidina$ pentazocina$ de'tropropo'ifenul$ codeina administrate oral au efect analgezic

mai sla $ compara il celui al acidului acetilsalicilc$ fiind de ales pentru com aterea

durerilor moderate&

Potenta$ adica domeniul dozelor eficace$ este de asemenea diferita& In cazul in%ectiilor

intramusculare sau su cutanate potenta relativa$ adica raportul intre dozele ec#iactive$

variaza de la ! pentru uprenorfina + active in doze de 0$< mg, la 100 pentru petidina

+ activa in doze de / mg ,$ o pozitie mi%locie fiind ocupata de morfina + a carei doza

ec#ianalgezica este de !0mg,&

In general potenta mai mare nu confera un plus de avanta% clinic$ deoarece riscul

reactiilor adverse la dozele ec#ivalente este asemanator&

Cunoasterea dozelor ec#iactive pentru diversele opioide este necesara cand se sc#im a

medicamentul$ pentru a evita su dozarea la olnavii cu afectiuni dureroase&

Cantitatile ec#ianalgezice au fost sta ilite prin studii folosind doze unice$ dar potentarelativa poate fi modificata prin administrarea repetata& "e aceea la olnavii cu dureri

cronice$ la care se sc#im a analgezicul$ este recomanda il ca opioidul nou introdus sa fie

folosit$ la inceput$ in G din doza ec#ianalgezica$ urmand ca doza sa fie modificata$ in

continuare$ dupa nevoie&


48/66

"ozarea tre uie facuta si in functie de calea de administrare$ dozele ec#ianalgezice

pentru in%ectiile intramusculare sau su cutanate si pentru administrarea orala variind dupa

opioid + in functie de proportia inactivat la primul pasa% #epatic,&

Raportul intre doza parentala si cea orala este de !H – !H5 pentru morfina sau

#idomorfina si de circa G pentru metadona sau o'icodona& Sla a eficacitate orala$

cunoscuta clasic$ de e'emplu morfina$ se e'plica prin dozele prea mici utilizate curent pe

aceasta cale& "e aceea $ atunci cand sunt folosite oral – ceea ce este uneori de preferat

pentru tratamentul cronic – opioidele tre uie administrate in dozele potrivite$

corespunzatoare potentei relative&

*fectul analgezic se desfasoara in timp $ aparitia$ timpul intensitatii ma'ime si

disparitia fiind in functie de medicament si calea de administrare& Pentru ma%oritatea

opioidelor durata efectului este de +


49/66

Morfina si ceilalti agonisti deplini au proprietati farmacologice similare calitativ$ desi

se pot deose i prin potenta$ durata efectului la iodisponi ilitatea dupa administrarea

orala&

pioidele din grupa agonisti – antagonisti – de felul pentazocinei au efect analgezic

asemanator celui al morfinei$ deprima mai putin respiratia$ dezvolta mai lent toleranta$

dar la anumiti olnavi pot fi cauza de efect psi#otomimetice$ care limiteaza posi ilitatea

cresterii dozelor&

Cateva opioide recent introduse in terapeutica actioneaza ca agonisti partiali si sunt

utilizate in scop analgezic&

Potentialul de a dezvolta dependenta este mare pentru morfi

208115173-Analgezice-Si-Antipiretice (1).docx

Documents

Transcript of 208115173-Analgezice-Si-Antipiretice (1).docx