2016 GC,T2 (2)

download 2016 GC,T2 (2)

of 9

Transcript of 2016 GC,T2 (2)

  • 8/19/2019 2016 GC,T2 (2)

    1/20

    CONTINUTUL SI

    PARTICULARITATILE

    COMUNICARII

    ECONOMICE IN

    SITUATII DE CRIZA

  • 8/19/2019 2016 GC,T2 (2)

    2/20

    “COMUNICAREA DE CRIZA” DE LA SIMPLU LA …COMPLEX

     Termenul criză este deosebit de controversat şi, de aceea, este deosebitde dezbătut. Realităţile invocate care refectă, unidimensional saumultidimensional, evenimente, enomene sau procese sunt abordate,denite şi descrise în dierite modele explicative cu arii deuncţionalitate diverse, cu metodologiide sine stătătoare sau combinate, ceea ce generează o multitudine de

    consecinţe şi semnicaţii att la nivel epistemologic, ct şi la nivelmetodologic.

    !xistă numeroase deniţii ale crizei, însă niciuna dintre ele nu acoperă în totalitate enomenul pe care urmează să"l descrie.

    #cest lucru este explicabil din cel puţin două perspective$

    dinamica socială contemporană %avorizează apariţia şi maniestareaunor disuncţii cu impact ma&or att pentru organizaţii, ct şi pentru

     întregul mediu social în care acestea uncţionează'(omplexitatea aspectelor multiple ce au ca i!alitate ma!iestarea a!umiteorsitua"ii #e cri$%

  • 8/19/2019 2016 GC,T2 (2)

    3/20

  • 8/19/2019 2016 GC,T2 (2)

    4/20

    PROCESUALI&A&EA CRIZEI ' CRIZA DE OPOR&UNI&A&E

    ) criză nu trebuie identicată şi denită plecnd numai de latermeni negativi %ruptura ce aectează organizaţia, generatoare de

    stres, disconort psi*ologic, insecuritatea locului de munca etc.', cişi prin termeni pozitivi, care să evidenţieze aspectele sale deoportunitate.

     #stel, in viziunea lui #ndr+ (omte"ponsville,, se deneşte criza ca o-sc*imbare rapidă şi involuntară care se poate dovedi avorabilă, dareste întotdeauna dicilă şi aproape insuportabil de dureroasă.

     T)T/01.se pot identica si partile sale pozitive 22222

    0n acest context se pot evidentia 3 tipuri de oportunitati identicate de4erald 5e6ers, potrivit carora, org. poate benecia intr"o situatie de

    criza$

    ( apari"ia )i e*i#e!"ierea eroilor+( ,!*i!-erea i!er"iei )i accelerarea sc.im/%rilor+( scoaterea la lumi!% a #iicult%"ilor late!te+( sc.im/area oame!ilor #i! perspecti*a i#eilor0 moti*a"iei )i a comportame!tului+

    ( #e$*oltarea #e !oi strate-ii pe!tru ati!-erea scopurilor+( crearea u!or sisteme #e pre*e!ire mai eicie!te+

  • 8/19/2019 2016 GC,T2 (2)

    5/20

    O politic% #e recoma!#at pe!tru solu"io!area cu succes a cri$elor are ca prim pas ,!cercarea #e a le e*ita pe c1t este posi/il'La o a!ali$% ate!t% a mai multor situa"ii #e cri$% i!trate ,! istoria rela"iilor pu/lice s(a co!statat c%0#e)i momentul de producere a fost imprevizibil 0 evenimentul ca atare era previzibil 2#ee3emplu0 ,! ca$ul !a*etei C.alle!-er0 au ost sem!alate cu )ase lu!i ,!ai!te pro/leme te.!ice la

    reactoare4'Politica e*it%rii cri$elor presupu!e i#e!tiicarea )i urm%rirea eleme!telor care pot

    e*olua !e-ati*0 stu#iul *eri-ilor sla/e ale or-a!i$a"iei'

    O primă greşeală )i cea mai importa!t% este tratarea crizei cu indiferenţă' A#ic%0 ,!u!ele situa"ii ,! care #oar u!ele se-me!te #e pu/lic su!t aectate 2cum ar i comu!itatealocal% sau a!-a5a"ii4 iar or-a!i$a"ia pare a i aectat% #oar sim/olic0 pri! pu/licarea u!or articole cu co!ota"ie !e-ati*%0 se optează pentru expectativă6 criza nu se gestionează înniciun fel. { lipsa unei strategii de comunicare coerente; lipsa unei pozitii publice aautoritatilor fata de evenimentele petrecute poate conduce la cresterea perturbatieicomunicationale (zvonuri; fapte interpretare partinic de catre mass-media !

     

     În aceste condiţii dispare conexiunea „capital simbolic " capital economic ”,„imagine organizaţionala " v#nzare de produse” si de cele mai multe ori,

    organizaţia“producătoare de daune” nu poate înregistra feed-back-ul material al publicului.

  • 8/19/2019 2016 GC,T2 (2)

    6/20

    O a #oua -re)eal% rec*e!t% este considerarea costurilor de gestionare a crizei cafiind ridicate şi a acţiunilor întreprinse ca fiind ineficiente'

    E a#e*%rat c% i$/uc!irea u!ei cri$e poate /ul*ersa /u-etul or-a!i$a"iei0 ceea ce aceca pier#erile s% par% ,!tr(a#e*%r e!orme ,! u!ele ca$uri' &otu)i este !e*oie ca s% se co!struiasc%o serie #e pla!uri alter!ati*e #e -estio!are a cri$ei' Ele tre/uie s% co!"i!% )i u! /u-et estimati*

    care s% poat% i alocat ,! orice mome!t' Aceste c.eltuieli0 ,! m%sura ,! care se reu)e)te co!ser*area capitalului #e ima-i!e0 se

    recuperea$% ,! propor"ie #e 7889' E3perie!"ele u!or or-a!i$a"ii cu!oscute arat% c%0 #eapt0 o cri$% tratat% cu ,!#em1!are se poate tra!sorma ,!tr(u! prete3t pe!tru sporirea*i$i/ilit%"ii po$iti*e )i c.iar a *1!$%rilor' 2*e$i ca$ul Da!o!e4

     A treia cate-orie #e erori i!re-istrate rec*e!t su!t cele care se raportea$a la asa(

    !umitul “management al crizei “. U!a #i!tre cele mai #es ,!t1l!ite este încercarea de a negaexistenţa unei crize ma$ore 2spre e3emplu “cri$a Perrier”0 atu!ci c1!# co!"i!utul apei ,m/uteliate s(a #o*e#it a a*ea urme #e /e!$e!40 ceea ce co!stituie o atitu#i!e i!util%0 ,!truc1t mass(me#ia#e$*%luie oricum a#e*%rul )i atu!ci or-a!i$a"ia tre/uie s% ia m%suri su/ presiu!ea opi!iei pu/lice )ia autorit%"ilor'O alt% -re)eal% este adoptarea unei conduite ambigue% ezitante% abdicarea de la principiul &onesingle voice' ( u! comportame!t total -re)it0 ,!truc1t pro#uce co!u$ie ,! mi!tea pu/licului )i a)a

    /ul*ersat #e i!orma"iile co!tra#ictorii primite pri! ca!alele mass(me#ia'De aseme!ea, transformarea interacţiunii cu $urnaliştii într-o confruntare #etermi!%tra!sormarea “a-resi*it%"ii” pote!"iale a acestora ,! lips% total% #e /u!%*oi!"%0 )i #eci relectarea!e-ati*% a situa"iei ,! articolele ap%rute'O alt% eroare este acţionarea unei alte organizaţii sau a unei publicaţii în $ustiţie pentrucalomnie c.iar #ac% premisele pe!tru o astel #e ac"iu!e su!t 5uste0 or-a!i$a"ia se situea$% si!-ur% ,!tr(u! co!te3t !e-ati*'&oto#at%0 ac"io!area ,! 5usti"ie a $iari)tilor:pu/lica"iilor este o ac"iu!e -re)it%2cre)te e3pu!erea or-a!i$a"iei la come!tarii !ea*ora/ile #i! partea presei sau a pu/licului si se *a

    i!re-istra ulnerabilitatea de imagine organizationala0 cu eect !e-ati* #irect0 #ar si *iitor0 i!perceptia:susti!erea sa #e catre cate-oriile #e pu/lic4'

  • 8/19/2019 2016 GC,T2 (2)

    7/20

      uvinte – cheie: RIS , ON FLI T, RIZA

    Realizarea obiectivelor firmei re!uune

    cunoa"terea "i a!umarea unor ri!curi multile#$articularitatile roce!ului comunicationalal ri!cului curin%e trei faze %e evi%enta a ace!tuifenomen ne&ativ %in viata or&anizatiei:i%entificarea ri!cului, analiza ri!cului "i reac'ia lari!c#.

    RISC ( ne!i&uran'a a!ociat) oric)rui rezultatre!ectiv, robabilitatea %e aari'ie a unuieveniment !au influen'a * efectul unui eveniment

     +n cazul +n care ace!ta !e ro%uce#

     Ri!cul +n activitatea unei firme !e refer) la

    robabilitatea %e a nu !e re!ecta  obiectivele!tabilite +n termeni %e erformanta nerealizarea !tan%ar%elor %e calitate-, ro&ram nere!ectarea termenului %e e.ecu'ie- !i co!t %e)"irea bu&etului-#

  • 8/19/2019 2016 GC,T2 (2)

    8/20

    /n conflict echivaleaza cu o ne+ntele&ere,o ciocnire %e intere!e, un %ezacor%,anta&oni!m, o cearta, un %iferen%, o%i!cutie violenta # Acela!i enunt !e alica!i +n cazul or&anizatiilor 00000

      are !unt

    !ituatiile

    &eneratoare

    %e conflict

    +ntr1o

    or&anizatie2

    Cele mai frecvente !unt !chimbarile %e !tatutrofe!ional romovari, retro&ra%ari-#

    O alta cauza a conflictului o rerezinta !chimbarea!tructurii or&anizationale !au orice alta !chimbareor&anizationala# 3eartamente care fuzioneaza !au care aar*%i!ar, !chimbari %e !e%iu !au !chimbarea unor tra!ee %e

    comunicare rofe!ionala, toate ace!tea ot &enera !ituatiiten!ionate#

    Alte cauze &eneratoare %e conflict: li!a %eor&anizare, %eficiente %e comunicare la nivel or&anizational,robleme or&anizationale !ca%erea fortei %e vanzari,!ca%erea lichi%itatilor-#

  • 8/19/2019 2016 GC,T2 (2)

    9/20

    Conflictul or&anizational !au intra1or&anizational reflecta ten!iunile,oozitiile !au contra%ictiile %intre un in%ivi% !i or&anizatia %in careface arte !au intre membrii or&anizatiei# 3e a!emenea, ele tin %einaccetabilitatea  !olutia alea!a nu e!te !ati!facatoare-,incomarabilitatea  in%ivi%ul nu oate %eo!ebi %ecizia referata

    %intr1un an!amblu %e variante o!ibile- !i incertitu%inea  el nuoate evalua con!ecintele ale&erii-# Conflictul inter1or&anizational rive!te confruntarea %intre %oua !au mai multe or&anizatii#

    3in unct %e ve%ere al e!entei lor , e.i!ta conflicte %e! b!tanta !i conflicte afective# $rimele !e manife!ta cu omai mare inten!itate atunci can% in%ivizii urmare!c atin&erearoriilor !couri rin interme%iul unor &ruuri# Conflictele %e!ub!tanta !unt uternice in !i!temele %e con%ucereautoritare, in care cei care %etin o!turile %e %ecizie cheie i!iimun roriile rationamente, avan% %ret ar&umente.erienta in%elun&ata# Re%ucerea !tarilor conflictuale !erealizeaza rin orientarea !re acele obiective care ermitrealizarea unui con!en!#

    TI$OLO4II AL5

    ONFLI T/L/I IN

    OR4ANIZATII

  • 8/19/2019 2016 GC,T2 (2)

    10/20

    Conflictele afective care !e refera la relatiileinterer!onale, fiin% &enerate %e !tari emotionale# Starea%e !u!iciune, o!tilitatea, ten!iunea !ociala, e.loziaemotionala !unt mo%alitati %e manife!tare a unor

    a!emenea conflicte#In tim ce conflictele %e !ub!tanta !unt !ecifice!tructurilor !i raorturilor ierarhice, conflictele afectivefac arte %in !fera valorilor, a relatiilor !au a intere!elor#

    $ozitia  ocuata %e actorii imlicati in conflict ne a6uta !afacem o %i!tinctie intre

    conflicte !imetrice !i conflicte

    a!imetrice#

     Conflictele aar frecvent intre arti care au on%ere%iferita, cum ar fi o ma6oritate !i o minoritate, un atron !ian&a6atii !ai#

    Ace!te conflicte !unt a!imetrice iar ra%acina lor !e&a!e!te nu atat in robleme !au a!ecte fire!ti care ot %iviza

    artile, ci chiar in !tructura a ceea ce !unt artile#

    3e retinut ca, in li!a izbucnirii unui conflict, !eare ca o !tructura %ata %e roluri !i relatii nu oate fi!chimbata 0000000

  • 8/19/2019 2016 GC,T2 (2)

    11/20

    3in unct %e ve%ere al %uratei !i evolutiei , avem conflicte !ontane, ac te !i cronice# 

    Conflictele !ontane aar bru!c, !unt &reu %erevazut, !unt %e !curta %urata !i !e manife!ta, %eobicei, la nivel interer!onal#

    Conflictele acute au o evolutie !curta %ar !unt%eo!ebit %e inten!e, in tim ce conflictele cronice aucauze a!cun!e, &reu %e i%entificat, cu evolutie lenta

    !i %e lun&a %urata#

    Cla!ificarea conflictelor in functie %e efectele  !aurezultatele e care le au in or&anizatii con%uce !reevi%entierea a %oua tiuri %e conflicte: conflictef nctionale !i conflicte %i!f nctionale#  7$er!ectiva

    interactioni!ta8 nu e!te %e acor% cu i%eea ca, o !erie %econflicte !unt bune#/nele conflicte in!a, !u!tin obiectivele !i

    imbunatate!c erformantele 9 ace!te conflicte !untfunctionale , eficiente, iar altele blocheaza activitatile 9conflictele %i!functionale , %i!tructive#

  • 8/19/2019 2016 GC,T2 (2)

    12/20

     CRIZA 1 7Acea erioa%) +n %inamica unui !i!tem,caracterizat) rin acumularea accentuat) a %ificult)'ilor,izbucnirea conflictual) a ten!iunilor, fat ce face %ificil)func'ionarea normal), %eclan"n%u1!e uternice re!iuni!re !chimbare#8 ;c Lon&lin, -

    A!ectele teoretico1ractice ale !inta&mei

    ?&e!tionarea com unic)rii8 in !ituatii %e ri!c, conflict

    !i criza a%uc +n aten'ie nevoia %e a otimiza, e ct

    o!ibil , ace!t roce! com le.#

    Imortan'a !a e!te %at) %e fatul c) a!i&ur)

    le&)tura %intre

    !trate&ia, i%entitatea

      "i

    ima&inea

     

    or&aniza'iei#

  • 8/19/2019 2016 GC,T2 (2)

    13/20

    ANALIZA CRIZ5LOR 35 I;A4IN5

    Imlica mo%elarea !i*!au &e!tionarea ima&inii or&anizatiei, in !en!ulre%ucerii, e cat o!ibil, a imactului ne&ativ &enerat %e manife!tarea a o!erie %e ri!curi, conflicte !au crize#

    I%entificarea !i analiza fazelor crizei %e ima&ine:

    erioa%a remer&atoare crizei – analiza evenimentelor !emnificative, cuinfluenta ne&ativa, entru ima&inea or&anizatiei@ %e!crierea lor %in

    er!ectiva ima&olo&ica@ i%entificarea evenimentelor %in trecutul firmeice ot avea le&atura intre ele !i care ar utea fi la baza evenimentelorrezente %in or&anizatie%eclan!area crizei – !e mo%ifica echilibrul relatiilor %e utere intre7olul %ominant8 or&anizatia- !i 7olul %ominat8 ublicul intern !i*!aue.tern-@criza roriu1zi!a – %eteriorarea uternica a ima&inii or&anizationale cureercur!iuni a!ura romovarii ro%u!elor !ale !i a &ra%ului %e incre%erea ublicului@erioa%a o!t1criza – aare %ua ce, rin interme%iul unei !olutiitran!ante, !1a reu!it ie!irea %in criza@ e!te imortanta %eoarece are locun roce! %e evaluare a &ra%ului %e %eteriorare a ima&inii or, amo%ificarilor ce au intervenit@ caracterul benefic !au nu al crizei

  • 8/19/2019 2016 GC,T2 (2)

    14/20

    Comunicarea in !ituatii %e criza – arte comonenta aroce!ului %e mana&ement al crizei@ curin%e o !erie %eactiuni concrete %e &e!tionare a !trate&iei, me!a6ului,timului !i canalelor %e %i!tributie nece!are entrucomunicarea eficienta cu: re!a, an&a6atii, clientii,con!umatorii !i factorii %e %ecizie#

    Comunicarea in !ituatii %e criza trebuie !a !efocalizeze e facilitarea %ezamor!arii crizei rin:comunicarea cu %iferitele cate&orii %e ublic entru&e!tionarea ercetiei !i a!tetarilor ublicului, entru aobtine intele&erea !i !ri6inul %e care are nevoie

    or&anizatia in ace!te momente %ificile, entru a incetini!i*!au !toa %eteriorarea roriei ima&ini#

  • 8/19/2019 2016 GC,T2 (2)

    15/20

    $articularit)'i ale comunic)rii :

    comunicarea are rolul %e a1i une e oameni +n

    le&)tur) unii cu ceilal'i, +n me%iul %in care fac arte@

     +n roce!ul %e comunicare, rin con'inutulme!a6ului !e urm)re!te realizarea anumitor !couri "itran!miterea anumitor !emnifica'ii@

    orice roce! %e comunicare are o trila%imen!iune : comunicarea e.teriorizata actiunile verbale!i nonverbale ob!ervabile %e c)tre interlocutori-,metacomunicarea ceea ce !e +ntele&e %incolo %e cuvinte-"i intracomunicarea comunicarea realizat) %e fiecarein%ivi% +n forul !au interior, la nivelul !inelui-@

    orice roce! %e comunicare !e %e!f)"oar) +ntr1unconte.t, a%ic) are loc +ntr1un anume !atiu !iholo&ic,!ocial, cultural, fizic !au temoral, cu care !e afl) +ntr1orela'ie %e !trn!) inter%een%en')@

  • 8/19/2019 2016 GC,T2 (2)

    16/20

    roce!ul %e comunicare are un caracter%inamic, %atorit) fatului c) orice comunicare o %ataini'iat) are o anumita evolu'ie , !e !chimb) "i !chimb)er!oanele imlicate +n roce!

      roce!ul %e comunicare• are un caracterirever!ibil, +n !en!ul c), o %at) tran!mi! un me!a6, el numai oate fi orit +n %rumul lui c)tre %e!tinatar 

     +n !itua'ii %e criz) roce!ul %e comunicare are

    un ritm mai rai% "i o !fera mai mare %e curin%ere

    !emnifica'ia %ata unui me!a6 oate fi %iferit)att +ntre artenerii actului %e comunicare, ct "i +ntrerecetorii aceluia"i me!a6

      orice me!a6 are un continut latent "i unulmanife!t, a%e!eori ace!ta %in urm) fiin% mai!emnificativ

  • 8/19/2019 2016 GC,T2 (2)

    17/20

    Imortan'a comunic)rii +n or&aniza'ii !e %atoreaz) "icaracterului comle. e care ace!t roce! il are la ace!t nivel# A!tfel,

     +n orice ca%ru or&anizational e.i!ta numeroa!e re'ele %e comunica'ii,reectiv &rua6e %e canale %e comunica'ii re&)!ite +n confi&ura'ii

    !ecifice care alc)tuie!c !i!temul %e comunica'ii#

    Rolul %eo!ebit al ace!teia +n a!i&urarea func'ionalit)'ii "ieficacit)'ii activit)'ilor +ntr1o or&aniza'ie e!te &enerat +n rincial %e: 

    1 volumul, comle.itatea !i %iver!itatea areciabil) a obiectivelore.i!tente la nivelul !ub!i!temelor unei or&anizatii, %atorate imactuluivariabilelor me%iului ambiant national recum !i a celui international@

    1 muta'iile rofun%e ce !urvin o%ata cu evolutia !ociala, le&i!lativa !ieconomica !i care au un imact %eo!ebit %e uternic la nivelul fiecareiain caracteri!ticile %imen!ionale !i functionale ale or&anizatiilor@

    1 &ruurile !i mo%ul %e conceere !i functionare a ace!tora,comunicatiile au rolul unei %ecizii, %e a amlifica le&aturile %intrecomonentii &ruurilor, %e a con!oli%a coeziunea ace!tora@

    1 activitatea membrilor unei or&anizatii care ocua functii %econ%ucere, ace!tia au rol interer!onal, informational !i %ecizional

  • 8/19/2019 2016 GC,T2 (2)

    18/20

    4e!tionarea cu !ucce! a !itua'iilor %e criz)rerezint) o mi!iune e.trem %e %ificil) careimlic) o mare caacitate %e reve%ere a crizelorentru or&aniza'ia re!ectiv), realizareaanticiativ) a !cenariilor entru !itua'iilerev)zute, recum "i o reac'ie romt) la aari'iaei#

    B

      $ractica a %emon!trat c), in%iferent %em)!urile %e recau'ie e care "i le oate lua la unmoment %at o or&aniza'ie, %e cele mai multe ori ea!e afl) +n !itua'ia nea"tetat) %e a !e confrunta,

    %ac) nu cu o criz), cel u'in cu o !itua'ieconflictual) !au %e ri!c# n acela"i tim trebuiemen'ionat fatul c), o criz) ro!t &e!tionat) a%ucenu numai re6u%icii or&aniza'iei, ci "i comunit)'ii#

  • 8/19/2019 2016 GC,T2 (2)

    19/20

    $ARTIC/LARITATIL5 CO;/NICARII IN SIT/ATII 35 CRIZA

    $articularit)'ile comunic)rii or&aniza'ionale !e vor

    i%entifica rin +n!)"i articularit)'ile obiectivelor comunica'ionalece vor fi !tabilite#

    3e aceea, Dohn Een%ri. i%entific) ace!te obiective "i lecla!ific) a!tfel:

    F

    obiective %e ro%uc'ie : trimiterea %e comunicate, or&anizarea%e conferin'e, realizarea %e bro"uri informative, ca rezultateconcrete ale activit)'ii %e rela'ii ublice@Fobiective %e ima ct

    : informa'ionale  1 %ifuzarea informa'iilor curivire la o or&aniza'ie, ro%u!, li%er %e or&aniza'ie, etc#@ atitu%inale  1 !chimbarea atitu%inii ublicurilor fa') %e or&aniza'ie, ro%u!ele !au!erviciile ei@ comortamentale  1 vizeaz) +nt)rirea comortamentelor

    favorabile !au mo%ificarea, +n !en! ozitiv, a comortamentelorublicurilor fa') %e or&aniza'ie#

    Formularea clar) "i conci!) a obiectivelor, !tructurarea lor +n func'ie %e caracter, !ecificitate, analiz) !itua'ional), vor !ta labaza elabor)rii unor lanuri eficiente, %inamice "i fle.ibile %e&e!tionare a comunic)rii %intre or&aniza'ie "i ublicul !)u#

  • 8/19/2019 2016 GC,T2 (2)

    20/20

    5ficien'a roce!ului %e &e!tionare a unei crize rezult) %oar%in +mbinarea   core!unz)toare a %imen!iunii or&aniza'ionalean!amblul m)!urilor luate %e c)tre or&aniza'ie +n con%i'ii %e criz)- cu%imen!iunea comunica'ional)  mo%alit)'ile rin care !e a!i&ur) fee%1 bacG1ul actorilor !ociali "i or&aniza'ionali imlica'i-#

    Sre %eo!ebire %e un lan uzual %e comunicare, cel %e!tinatantici)rii "i &e!tion)rii unei o!ibile !itua'ii %e criz) vizeaz)urm)toarele etae:

    5taa I : efectuarea a o !erie %e !imul)ri rivin% elaborarea!cenariilor unor mo%ele o!ibile %e crize , 'inn% cont %e i!toriculor&aniza'iei 

    5taa a II1a : evalarea &ra%ului %e ri!c "i a robabilit)'ii ro%uceriicrizelor, tiolo&ia lor, analiza %e imact a fiec)rui ti %e criz) cee!te o!ibil a !e %eclan"a la nivelul or&aniza'iei 

    5taa a III1a : %etalierea lanurilor entru fiecare ti %e crize +narte, cu !ecifica'iile %i!tincte rivin% m)!urile, !trate&iile,tacticile, me!a6ele care urmeaz) a fi trimi!e "i i%entificareacate&oriilor %e ublicuri imlicate#