1Echilibrul Osmotic

ECHILIBRUL OSMOTIC ECHILIBRUL OSMOTIC

Mentinerea compozitiei normale a - lichidelor organismului- echilibrului intra si extracelular

determinata de :- echilibrul intre presiunea hidrostatica si coloidosmotica ,

care actioneaza la nivelul peretelui capilar- efectul osmotic al solvitilor mici ( sodiu , potasiu si clor )

distribuiti de o parte si de alta a membranei celulare

Membrana celulara este o structura relativ permeabila, prin care apa trece prinosmoza .

Membrana celulara este relativ impermeabila pentru ionii mici , astfel ca apa traverseaza membrana in gradient , spre compartimentul undeconcentratia solvitilor este crescuta

Catedra de Fiziologie, UMF “Carol Davila”

Dr. Ioana Anca BADARAU - 2005

OSMOZA SI PRESIUNEA OSMOTICA OSMOZA SI PRESIUNEA OSMOTICA

Osmoza este fluxul de apa printr-o membrana semipermeabila , dinsprecompartimentul cu concentratie scazuta , spre cel cu concentratiecrescuta . Se produce ca urmare a miscarii cinetice permanente a particulelor , de o parte si alta a membranei

Presiunea osmotica- este data de micromoleculele dizolvate- impiedica osmoza- creste odata cu cresterea concentratiei solutiilor

Osmolul- capacitatea solvitilor de a realiza osmoza si de a produce presiune osmotica se masoara in osmoli . Este o masura a numaruluitotal de particule



OSMOZA SI PRESIUNEA OSMOTICAOSMOZA SI PRESIUNEA OSMOTICA

In mod curent , se foloseste termenul de miliosmol egal cu 1/1000 osm . Activitatea osmotica exprimata in mOsm /kg apa – se numest osmolalitate

Activitatea osmotica exprimata in mOsm /l apa – se numeste osmolaritate

La temperatura de 37 grade o concentratie de un osmol la litru , va genera in solutie o presiune osmotica de 19,300 mmHg. Multiplicand cu 300

( osmolaritatea normala a LEC si IC ), obtnem o valoare a presiuniiosmotice de 5790 mmHg.

Presiunea osmotica(mmHg) = 19,3xosmolalitate(mOsm/Kg apa)

Osmolaritatea totala a fiecaruia din cele trei compartimente este de ~ 300mOsm/l. Osmolaritatea plasmei este cu 1,3 mOsm mai mare decatin LI si LIC . Diferenta este produsa de efectul osmotic al proteinelorplasmatice care creaza in capilare o presiune cu ~ 20 mmHg mai mare decat in LI . Catedra de Fiziologie, UMF “Carol Davila”


OSMOLARITATEA LICHIDELOR OSMOLARITATEA LICHIDELOR ORGANISMULUI ORGANISMULUI

Realizata de substantele osmotic active din : plasma , LI,LIC.

80-90% din totalul osmolaritatii plasmei si LI este conferita de ionii de Na+ si Cl ¯

50% din osmolaritatea intracelulara este data de K+

Alte substante osmotic active din plasma sunt : - hiperlipidemia- hiperproteinemia- hiperglicemia



VALORILE OSMOLARITATII VALORILE OSMOLARITATII DETERMINATE DE SUBSTANTELE DETERMINATE DE SUBSTANTELE

OSMOTIC ACTIVE (OSMOTIC ACTIVE (mOsm/lmOsm/l))

5430543054502.Presiunea osmotica ( mmHg)

302301,5302,81, Activitateaosmolara totala

LICLIPlasma Indicatorul

Cat

edra

de F

izio

logi

e, U

MF

“Car

ol D

avila

”

Dr.

Ioa

naA

nca

BA

DA

RA

U -

200

5

MENTINEREA ECHILIBRULUI MENTINEREA ECHILIBRULUI OSMOTIC INTRE OSMOTIC INTRE

COMPARTIMENTUL IC SI EC COMPARTIMENTUL IC SI EC a.Tonicitatea unei substante – proprietatea acesteia de a determina

deplasarea apei in celula ( influx de apa ) sau in afara celulei ( efluxde apa )

In functie de Po EC , se pot produce sau nu modificari ale volumuluicelular , prin modificarea echilibrului osmotic :

- in mediu izoton de ex. intr-o sol de NaCl o,9 % sau glucoza 5% , nu au loc modificari de volum

- in mediu hipoton de ex. Intr-o sol de NaCl sub 0,9% , are loc umflareacelulelor

- in mediu hiperton de ex. Intr-o sol de NaCl peste 0,9% , are loc ratatinarea celulelor

b. Osmolaritatea este data de concentratia solutiei . In functie de concentratia solvitilor , care nu strabat membrana , se disting 3 categorii de medii :

- izoosmotic- osmolaritate identica cu a celulei- hiperosmotic – osmolaritate superioara fata de mediul normal EC- hipoosmotic – osmolaritate inferioara fata de mediul normal EC

Cat

edra

de F

izio

logi

e, U

MF

“Car

ol D

avila

”

Dr.

Ioa

naA

nca

BA

DA

RA

U -

200

5

DEZECHILIBRUL OSMOTIC DEZECHILIBRUL OSMOTIC Echilibrul osmotic intre compartimentele IC si EC – corectat rapid ( in sec

sau minute ) Dezechilibrul osmotic intre compartimentul IC si EC poate avea loc ca

urmare a deplasarii accelerate a apei prin membrane sau candmembrana cel. devine impermeabila pentru solviti .

Hiperosmolaritatea – cauzata de reducerea apei ( deshidratare ) – esteinsotita de o concentratie crescuta a sodiului total . Cauze : - aport insuficient de apa

- pierderi excesive de apa ( renale si extrarenale )- aport excesiv de sodiu

Hipoosolaritatea – cauzata de cresterea volumului de apa( hiperhidratare ) – este insotita de hiponatremieCauze : aport crescut de apa sau solutii de glucoza si eliminarideficitare



TULBURARILE OSMOLARITATII SI TULBURARILE OSMOLARITATII SI NATREMIEINATREMIEI

- migrarea Na din EC spreIC : hipopotasemie, soc, inflamatii

b. Cu continut normal de Na in organism

-pierderi secretii digestive ( stenoze, ocluzii , varsaturi , diaree-- pierderi renale-- hiponatremieasimptomatica

-- ingestie crescuta de apa, eliminari defectuase

cu deshidratare( hipovolemica )

izovolemica

cu hiperhidratare( hipervolemica )

a. Cu scadereacontinutului de Na in organism

( hipoosmolara )

I. Hiponatremie(135mEq/l)

CauzeFormaTulburarea

Cat

edra

de F

izio

logi

e, U

MF

“Car

ol D

avila

”

Dr.

Ioa

naA

nca

BA

DA

RA

U -

200

5

TULBURARILE OSMOLARITATII SI TULBURARILE OSMOLARITATII SI NATREMIEINATREMIEI

Sindr de acumularede Na, de originecerebrala-

c. Fara modificari ale compartimentelor lic.

( euvolemica )

-adm excesiva de sol. saline hipertonice-- tratam cu cortizon

b. Cu hiperhidratare( hipervolemica )

-Digestive : la sugar prindiaree- renal : diureza osmotica

Ingestie deficitara de apa , pierderi mari de apa

a. Cu deshidratare( hipovolemica )

II. Hipernatremie

Hiperhidratare extracelularasau migrarea de Na in celula( IC grava , sindrom nefrotic)

c. Cu continut crescut de Na in organism

I. Hiponatremie

CauzeForma Tulburarea

Catedra

de Fiziologie, UM

F “Carol D

avila”

Dr. Ioana

An

caB

AD

AR

AU

-20

05

CONTROLUL OSMOLARITATII LEC CONTROLUL OSMOLARITATII LEC SI A CONC. DE SODIU SI A CONC. DE SODIU

Ionii de sodiu din LEC , determina direct sau indirect peste 90% din presiunea osmotica a acestui compartiment .

Cantitatea de Na+ din LEC – determinata de echilibrul intre aportul siexcretia de sodiu .

Pentru reglarea osmolaritatii LEC si a conc de sodiu , actioneaza treisisteme de control , independente .1. Sistemul osmoreceptor- hormon antidiuretic2. Mecanismul setei3. Mecanismul apetitului pentru sare



SISTEMUL OSMORECEPTOR SISTEMUL OSMORECEPTOR -- ADHADH

1. Cresterea osmolaritatii ( prin exces de ioni de sodiu si de ioni negativicare il insotesc ) – stimuleaza osmoreceptorii din hipotalamusulanterior , langa nuc supraoptici

2. Osmoreceptorii stimulati - transmit impulsuri nervoase nuc supraopticicare determina eliberarea de ADH din hipofiza posterioara

3. ADH- este transportat prin tractul hipotalamohipofizar in hipofizaposterioara

- este eliberat in sange- actioneaza la nivel renal , pe tubul colector , unde se fixeaza pe

receptorii V2, determinand prin intermediul adenilatciclazeieliberarea unui mesager secund AMPc si consecutiv efecteintracelulare .Cresterea reabsorbtiei de apa se realizeaza princanale stocate in endozomii din celulele tubulare . ADH produce translocarea rapida a acestora spre membrana luminala , unde are loc insertia unei proteine pentru canale de apa, proteina denumitaaquaporina 2.



ACTIUNILE ADHACTIUNILE ADH--ULUI ULUI

-Creste reabsorbtia de apa , prin cresterea permeabilitatii celulelorepiteliale ( portiunea terminala a tubului distal si tubul colector)

- Cresterea permeabilitatii pentru uree , in tubul colector

- Cresterea fluxului sanguin in vasa recta

- Scaderea reabsorbtiei de sodiu in tubul contort distal , cu eliminarea de sodiu si alte substante osmotic active prin urina



REGIUNEA ANTEROVENTRALA A REGIUNEA ANTEROVENTRALA A VENTRICULULUI 3VENTRICULULUI 3 ( AVaV3 )( AVaV3 )

Arie neuronala pentru controlul osmolaritatiiIn regiunea AVa V3 , cat si in vecinatatea ei , exista :neuroni :

- stimulati de cresteri minime ale osmolaritatii LEC - inhibati de scaderea osmolaritatii LEC → osmoreceptori

In partea superioara a zonei AVaV3 se afla o structura speciala denumitaorgan subfornical

in partea inferioara o alta structura numita organ vascular al lamineiterminale .

Intre aceste doua zone se afla nucleul median preoptic care are multiple conexiuni nervoase :

- cu cele doua organe- cu nucleul supraoptic- cu centrii de control ai presiunii arteriale



REGIUNEA AVaV3REGIUNEA AVaV3

Componentele regiunii AVaV3 impiedica difuzia celor mai multi ioni din sange in tesutul nervos, dar absenta unei bariere hemato-encefalice , face posibil ca ionii sa treaca usor din sange in tesutul interstitial local .

In acest fel osmoreceptorii raspund rapid la modificarile de osmolaritate a sangelui



FUNCTIONAREA MECANISMULUI FUNCTIONAREA MECANISMULUI HORMONAL ADH IN COND HORMONAL ADH IN COND

SPECIALE SPECIALE Diureza apei : ingestia unui litru de apa va produce in ~ 45 min eliminarea

unei cantitati de urina mai mare decat in conditii de aport hidricnormal- ramane la valori crescute doua ore , pana cand osmolaritateaFEC revine la normal .

Diureza excesiva este cauzata de:- intarzierea absorbtiei apei din tractul gastrointestinal- timpul necesar distrugerii ADH-ului deja eliberat din lobul posterior

hipofizar anterior de ingestia apeiTumorile bronhogenice ale plamanilor secreta ocazional ADH sau hormon

similar. - Excesul de ADH produce numai o usoara crestere a vol LEC , in schimb principalul efect este scaderea concentratiei de sodiu ( si a osmolaritatii LEC ) →ajungand chiar la 110-120 mEq/l (moarte subita)



MECANISMUL SETEI MECANISMUL SETEI

Setea este primul reglator al aportului de apa .Este definita ca cerinta ( pofta ) constienta pentru apa .Localizare :

- Regiunea AVaV3- Aria preoptica hipotalamica⇨ denumite centrul setei

Stimulul fiziologic :deshidratarea celulara datorita cresterii presiuniiosmotice a LEC prin : - aport hidric deficitar- exces de sodiu- pierderi de poatasiu



ROLUL SETEI IN CONTROLUL ROLUL SETEI IN CONTROLUL OSMOLARITATII LEC SI AL CONC DE OSMOLARITATII LEC SI AL CONC DE

SODIUSODIUCand concentratia sodiului creste cu 2mEq/l fata de normal ( sau

osmolaritatea creste cu 4 mOsm/l ) se declanseaza mecanismulingestiei de apa �a fost atins un nivel de sete suficient pentru a activaefortul motor necesar pentru a bea �pragul setei .

Individul bea atat lichid cat este necesar pentru a aduce la normal osmolaritatea LEC – pana la starea de satietate.

Stimularea centrilor setei produce:- senzatia constienta de sete- elaborarea unui act de comportament psiho-somato-afectiv-vegetativ

( comportament dipsic)- cresterea vol LEC →↓presiunii osmotice →disparitia senzatiei de sete→incetarea aportului de lichide



ROLUL CENTRULUI SETEI ROLUL CENTRULUI SETEI - Corecteaza variatiile presiunii osmotice

- Regleaza echilibrul hidric

- Regleaza volemia

In mecanismul ADH-sete intervin; - reflexul arterial baroreceptor – devine activ cand presiunea in celedoua atrii , artera pulmonara creste prin cresterea volemiei – secretiade ADH scade

- reflexul volum-receptor – devine activ cand presiunea din cele douaatrii , artera pulmonara scade sub cea normala (prin scadereavolemiei) – activarea sistemului ADH – sete



RINICHIUL SI ECHILIBRUL HIDRORINICHIUL SI ECHILIBRUL HIDRO--ELECTROLITICELECTROLITIC

Controlul hormonal al echilibruluihidro-electrolitic

1. Deshidratare → scadereaeliminarilor de apa

2. Hiperhidratare → crestereaeliminarilor de apa

3. Exces de sare → crestereaeliminarilor de sare

4. Deficit in sare → dimunuareaeliminarilor de sare



REABSORBTIA VARIABILA A REABSORBTIA VARIABILA A SODIULUISODIULUI--ROLUL ALDOSTERONULUI ROLUL ALDOSTERONULUI

Sodiul – reabsorbit in : - portiunea terminala a tubului distal - tubul colector

Excretia de sodiu poate varia de la 0,1 gr/zi la 20 gr/zi – inversproportionala cu cantitatea de aldosteron secretata .

Mecanism de actiune al aldosteronului→ in interiorul celulelor epiteliului tubular renal se combina cu o proteina

receptor → patrunde in nucleu unde activeaza moleculele de ADN cu formarea unora sau mai multor tipuri de ARNm→ formeaza proteineenzime sau proteine transportoare necesare transportului sodiului.

→ in primele 45 min. dupa administrare , aldosteronul nu are efect in transportul sodiului – dupa acest interval urmeaza cresterea progresivaa reabsorbtiei sodiului pentru cateva ore.



CONTROLUL SECRETIEI DE CONTROLUL SECRETIEI DE ALDOSTERON ALDOSTERON

Aldosteronul → secretat de celulele din zona glomerulara ( localizata in partea externa a corticosuprarenalei )

Controlul secretiei de aldosteron :1.Cresterea angiotensinei II in sange2. Cresterea concentratiei de potasiu in LEC3. Scaderea concentratiei de sodiu in lichidul extracelularScaderea importanta a vol LEC → scaderea presiunii arteriale urmata de

stimularea reflexa a sistemului simpatic → scade fluxul sanguinrenal si este stimulata secretia de renina �→ formare de angiotensina I care este convertita in angiotensina II → stimuleazadirect cel. Din zona glomerulara , cu cresterea secretiei de aldosteron

Scaderea vol LEC sau conc de sodiu – se secreta aldosteron → crestereabsorbtia de apa si sodiu la nivelul tubilor uriniferi readucabd la normal : volumul si conc sodiului extracel



MecanismulMecanismul apetituluiapetitului pentrupentru saresare

Stimulii care determina apetitul pentru sare sunt :1.Scaderea concentratiei sodiului in LEC2. Insuficienta circulatorie determinata de hipovolemie

Diferenta majora intre sete si apetitul pentru sare :- setea apare imediat- apetitul pentru sare apare dupa cateva ore si creste progresiv

Importanta apetitului pentru sare :- demonstrata la bolnavii cu boala Addison (nu au secretie de aldosteron)ceea ce produce pierderi masive de sare prin urina , cu scaderea conc

sodiului in LEC si a volemiei → stimuleaza dorinta de sare



ALTI FACTORI HORMONALI DE ALTI FACTORI HORMONALI DE CONTROL AI SECRETIEI DE SODIU CONTROL AI SECRETIEI DE SODIU

-actioneaza pe rec. FNA de tip A de la nivel glomerular ; inhibareabsorbtia de sodiu si secretia de renina, inhiba eliberarea de aldosteron si vasopresina, vasodilatator, hipotensiv

-- actioneaza pe receptorii FNH de tip B ; vasodilatator

--PGE 2 renala este produsa la expansiunea LEC ; efect inhibitor asupra transportului tubular de sodiu

-factorul natriuretic atrial(FNA )

-factorul natriuretic hipotalamic(FNH)

- sistemul prostaglandinic renal( SPG )

Mecanismul si actiuneaFactorii

Cat

edra

de F

izio

logi

e, U

MF

“Car

ol D

avila

”

Dr.

Ioa

naA

nca

BA

DA

RA

U -

200

5

APARATUL DIGESTIV : APARATUL DIGESTIV : CARACTERIZARE GENERALACARACTERIZARE GENERALA

Organismele pluricelulare , isi mentin homeostazia ( Walter Cannon-1939 ) pastrand intre limite constante proprietatile si compozitiamediului intern ( Claude Bernard – 1865 ).

Pe de alta parte mentinerea functiilor vitale este posibila numai prinasigurarea aportului de substante cu rol plastic, energetic si functional provenite din mediul extern .

Aparatul digestiv ( AD ) este o importanta interfata intre mediul extern cu compozitie variabila si mediul intern controlat de mecanismehomeostazice . Segmentele sale asigura :ingestia , digestia si absorbtia principiilor nutritive

eliminarea componentelor reziduale nedigerate sau neabsorbitebariera fiziologica de aparare impotrive agresiunilormentinere a echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic in cooperarecu alte aparate si organe



COMPONENTELE APARATULUI COMPONENTELE APARATULUI DIGESTIV DIGESTIV

ELEMENTE DE STRUCTURA FUNCTIONALA ELEMENTE DE STRUCTURA FUNCTIONALA

Sunt tubul digestiv si glandele anexeTubul digestiv – alcatuit din mai multe segmente care se succed intre oro-

faringe si anus. In structura peretilor acestor segmente tubulare intra cateva tunici :

mucoasa , submucoasa, musculara mucoasei, musculara si seroasa .1.Mucoasa este alcatuita din : - celule epiteliale cu functie exocrina – dispuse ca :

- epiteliu de suprafata- organizate in glande exocrine cu sediul mai mult sau maiputin profund in submucoasa si cu deschidere la nivelulepiteliului de suprafata

Epiteliul digestiv este sediul unor importante mecanisme de secretiesi absorbtie .

Mecanismele de secretie si absorbtie difera numai prin sensultransportului pe care il asigura . Ele sunt active si pasive



MECANISMELE DE TRANSPORT MECANISMELE DE TRANSPORT Mecanismele active

- asigura transportul unor compusi impotriva unui gradient electrochimic , cu consum de O2 si ATP care furnizeaza energianecesara invingerii gradientelor ; sunt asigurate de “pompe enzimatice“ prezente in plasmalema cel epiteliale sau in sistemul de citomembrane incluse in structura acestor celule .

Mecanismele secundar –active - depind de consumul de energie al celor active , fara sa necesite elecheltuieli suplimentare- dispun de molecule specifice cu rol de “caraus” ( carrier ) sidetermina transportul cuplat a doua sau mai multe substante , fie in acelasi sens (simport) , fie in sensuri opuse ( antiport ) .

Mecanismele pasive- asigura transferul transepitelial in sensul unui gradient electrochimicsi nu presupun consum energetic , deoarece se bazeaza pe legile fiziceale difuziunii si osmozei



CELULELE EPITELIALE CU FUNCTIE CELULELE EPITELIALE CU FUNCTIE EXOCRINAEXOCRINA

CARACTERISTICI GENERALE CARACTERISTICI GENERALE Un numar mare de cel epiteliale de suprafata sau din structura glandelor au

capacitatea programata genetic de a sintetiza enzime ( hidrolaze ).Enzimele :

- sunt responsabile de digestia chimica a principiilor alimentare- pot fi secretate sub forma activa- pot fi secretate sub forma de precursori inactivi ( zymogene )

Activarea precursorilor si activitatea enzimelor necesita conditii :- pH optim- hidrosolubilitate- un grad corespunzator de prelucrare mecanica a substratului- temperatura- debit secretor adecvat- prezenta unor activatori specifici

Cel epiteliale exocrine prezinta numerosi receptori specifici pentru o mare varietate de liganzi



Celulele epiteliale cu functie endocrina

Sunt raspandite difuz, fara a fi organizate in glande. Secreta hormoni care au structura variata si ajung la receptorii lor specifici de la nivelul unorcelule tinta epiteliale sau musculare pe cai diferite :

→ pe cale circ sanguine si limfatice→ prin contactul direct ,nemediat de circulatie , cu receptorii unor celule

invecinate ( secretie paracrina ) sau cu receptorii situati pe membranapropriei celule de origine ( secretie autocrina ) .

Modalitatea de actiune paracrina sau autocrina explica de ce o serie de hormoni nu se gasesc in circulatie in cursul digestiei si absorbtiei .



MECANISME FUNDAMENTALE DE SECRETIE ALE MECANISME FUNDAMENTALE DE SECRETIE ALE CELULELOR GLANDULARECELULELOR GLANDULARE

1. Secretia substantelor organicea. materialul nutritiv pentru sinteza produsului de secretie difuzeaza sau este

transportat activ din capilar la nivelul polului bazal al cel glandulareb. mitocondriile situate la polul bazal al celulei utilizeaza energia oxidativa

pentru a sintetiza ATPc. energia din ATP → utilizata pentru sinteza substantelor organice( are loc la nivelul reticulului endoplasmic si a complexului Golgi )

d. produsul de secretie este transportat prin sistemul tubular al reticululuiendoplasmic in 20 min pana la veziculele din complexul Golgi

e. in complexul Golgi , materialul este prelucrat, concentrat si descarcat in citoplasma sub forma de vezicule secretorii depozitate la polul apical al celulei secretorii

f. veziculele raman stocate pana cand un impuls nervos ori hormonal comandaexpulzarea continutului lor prin membrana apicala ( creste permeabilitateamembranei pentru calciu , care intra in celule si determina fuzionareaveziculelor cu membrana apicala , urmata de ruperea portiunii externe a acestora si golirea continutului lor→ exocitoza



SECRETIA APEI SI A ELECTROLITILOR SECRETIA APEI SI A ELECTROLITILOR

Impulsul nervos determina traversarea celulei de catre o mare cantitatede apa si saruri , care , in acelasi timp , “spala “ si substantele organiceaflate la polul apical

a. stimulul nervos → efect specific asupra membranei bazale a celulei →cresterea transportului de Cl � spre interiorul celulei

b. accentuarea electronegativitatii intracelulare determina influx pasiv de ioni pozitivi

c. excesul de ioni din celula → forta osmotica care trage apa spreinteriorul → “umflarea celulei “

d. cresterea presiunii in interiorul celulei produce mici rupturi la nivelulmarginii secretorii �→ fuga apei , electrolitilor si substantelororganice prin polul secretor in lumenul glandular



SECRETIA SALIVARA SECRETIA SALIVARA STRUCTURA FUNCTIONALA A GALNDELOR STRUCTURA FUNCTIONALA A GALNDELOR

SALIVARESALIVARE

Glandele salivare mari sunt de tip racemic .Fiecare glanda salivara mare este acoperita de o capsula conjunctiva din

care se desprind septuri care impart glanda in lobi si apoi in lobuli .

Lobulii – reprezinta unitatea morfo-functionala a glandei salivare si suntformati dintr-un sistem de canalicule intralobulare , din care se desprind canalele intercalare terminate cu acini.

Lobulul glandelor salivare are :- irigatie sanguina si limfatica proprie- inervatie proprie- este drenat de un canal unic



STRUCTURA FUNCTIONALA A GLANDELOR STRUCTURA FUNCTIONALA A GLANDELOR SALIVARE SALIVARE

Acinii salivari :- au structura diferita in diversele glande salivare si chiar in aceeasi

glanda- unii sunt formati numai din celule seroase sau mucoase- altii sunt micsti si contin atat celule seroase cat si mucoase

Ductele salivare :- acinii se continua direct cu ductele intercalare ( pasaje Boll ) - urmeaza ductele intralobulare ( canale striate sau canale Pflugger ) - urmeaza ductele interlobulare sau excretoareStructura canalelor excretoare se mentine pana aproape de terminarea lor

in gura , cand epiteliul devine stratificat si exfoliativ.



STRUCTURA PRINCIPALELOR GLANDE STRUCTURA PRINCIPALELOR GLANDE SALIVARE SALIVARE

Glandele parotide :- cele mai mari – greutate= 25-30 gr.- sunt glande seroase-produsul de secretie este eliminat la exterior prin canalul Stenon , in vestibulul

bucal, in dreptul celui de al doilea molar superior Glandele submaxilare-greutate 8-19 gr. Fiecare ( nuca turtita ) -mixte - raport cel seroase – mucoase = 4/1-localizate in vecinatatea unghiului int al mandibulei-produsul de secretie se elimina prin canalul Wharton , lateral de fraul limbiiGlandele sublinguale- greutate 2-3 gr. fiecare-predominant mucoase – rap cel seroase –mucoase = ¼-localizate deasupra planseului bucal- produsul de secretie este drenat de 10-15 canale mici si scurte , ducturile Rivinius

care se deschid in apropiere de fraul limbii



VASCULARIZATIA GLANDELOR VASCULARIZATIA GLANDELOR SALIVARE SALIVARE

Fluxul sanguin ce iriga glandele salivare intr-o secretie maximala este de aprox 10 ori mai mare decat fluxul care iriga o masa musculara egalain timpul contractieie .

In lobuli , arteriolele formeaza un prim plex in jurul ducturiloeintralobulare , iar ramuri din acest plex formeaza un nou plex capilar in jurul acinilor .

Cea mai mare parte a irigatiei arteriale se face in contracurent cu directia fluxului salivar

Plexurile capilare din jurul ducturilor si al acinilor se colecteaza in venulecare insotesc canalele excretoare



COMPOZITIA SALIVEI COMPOZITIA SALIVEI

Secretia salivara este continua, fiind intretinuta de numerosi stimuli nervosi

In repaus, in lipsa stimularii , debitul salivar = 0,3-0,5ml/min.Dupa stimulari reflexe , debitul salivar = 1,5-2,3ml/minCantittea de saliva secretata zilnic este cuprinsa intre 1000 – 1500 mlSaliva contine :

99,4 % apa0,6% reziduu uscat , reprezentat de :

- substante organice ( 0,4%)- substante anorganice ( 0,2%)



SUBSTANTELE ORGANICE SUBSTANTELE ORGANICE SALIVARE SALIVARE

Proteinele : Pot fi→ de provenienta serica→ de provenienta glandulara

Proteine de provenienta sericaReprezinta 20% din proteinele salivare . Prin imunelectroforeza s-a

precizat ca in saliva se gasesc : prealbumine, albumina, �-1 glicoproteine, �1 antitripsina, ceruloplasmina, �-2 macroglobulina, transferina, imunoglobuline din clasa IgG,IgA,IgM , lactoferina ( proteina fixatoare de fier care se gaseste in lapte, avand rol in protejarea mucoasei bucale impotriva infectiilor, preluand din mediulbucal fierul necesar cresterii bacteriilor )



PROTEINE DE PROVENIENTA PROTEINE DE PROVENIENTA GLANDULARA GLANDULARA

Amilaza salivara ( ptialina ) -glicoproteina depozitata in conditii de repaus secretor in granulele de

zimogen din celulele seroase acinare- pH optim de actiune = 6,9 - temperatura optima = 37-38 grade - necesita pentru activare clor si calciu- actioneaza asupra amidonului preprat si asupra glicogenului

hidrolizand legaturile 1-4 de la mijlocul lanturilor- este o � 1-4 glicozidaza

Rezulta : maltoza, maltotrioza , dextrine limita –polimeri ramificati care contin in medie 8 molecule de glucoza si o legatura de tip 1-6 care nupoate fi hidrolizata de ptialina.



PROTEINE DE PROVENIENTA PROTEINE DE PROVENIENTA GLANDULARA GLANDULARA

Lipaza linguala : hidrolizeaza trigliceridele rezultand ac grasi si 1,2 DAG Lizozimul : mucoproteina care desface legaturile ozidice intre N-

acetilglucozamina si acidul N-acetilmuranic. Aceste zaharuri se gasescin lanturile polizaharidice ale membranei unor bacterii – lizozimulexercita actiune bacteriolitica asupra unor germeni ( streptococi , stafilococi )

Kalikreina : enzima proteolitica ce se gaseste in plasma si in tesuturileglandulare exocrine sub forma de precursori inactivi ( kalikreinogeni ) – este activata prin proteoliza , in timpul activitatii secretorii salivarede un activator prezent in parotide

Actioneaza hidrolitic asupra unor glicoproteine plasmatice ( kininogeni ) eliberand : kalidina si bradikinina , peptide cu actiune puternicvasodilatatoare – cresc fluxul sanguin local



PROTEINELE DE PROVENIENTA PROTEINELE DE PROVENIENTA GLANDULARA GLANDULARA

Mucinele salivare : amestec de macromolecule polizaharidice si proteineRol : aderare la constituentii alimentari favorizand → formarea bolului

alimentar , protejarea mucoasei bucale prin lubrefiereAntigenele de grup sanguin : sunt glicoproteine- prezente in saliva a 80% din oameni ( subiecti secretori )- absente la 20% din oameni ( subiecti nesecretori )

- In saliva glandelor sublinguale concentratia aglutinogenelor sistemuluiABO este superioara celei plasmatice→ sugereaza ca ele sunt secretatede celulele mucoase.



Proteinele de provenienta glandulara

Substantele cu rol de aparareBactericidina : implicata in protectia impotriva cariilor dentare

Substante de crestereParotina : stimuleaza calcificarea dentinei din incisivi

Factorul de crestere al nervilor ( NGF) : in culturi de tesut maresteanabolismul neuronal prin stimularea oxidarii glucozei si a incorporariiamac in proteine datorita activarii sintezei de AND si ARN – actiunisimilare cu ale insulinei



SUBSTANTE ORGANICE SALIVARE SUBSTANTE ORGANICE SALIVARE

Glucidele : in cantitati mici in saliva

Lipidele : colesterolul liber si esterificat , mono , di si trigliceride, ac grasi si fosfolipide



SubstanteleSubstantele anorganiceanorganice din saliva din saliva

Sodiul → 8,7-23,9 mEq/l

Potasiul → 12,8-16 mEq/l

Calciu → 2,3-5,5 mEq/l

Clorul → 8,4-17,7 mEq/l



1Echilibrul Osmotic

Documents

Transcript of 1Echilibrul Osmotic