WIErtert Ith 0

0 It(0 -.!1-47-Kge

att,1110...... .040*-00m

(

B1SE /CA

1 ORTHO Oa ROMANARevista Periodica Eclesiastica.

ANUL AL X111-lea, No. 9.

DEC _=? _

TABLA MATERIILOR.I. Despre sentimental religios in ra- Pag.

port cu cel social si national. . . 497II. Hottirirea Sinod. a Patriarh. Const.

in cestiune de Corsanguinitate. . 509III. 0 oll6torie in Orient 514IV. Material pentru istoria Bisericesd

si National a Romanilor . 531V. Studiii asupra Reformel instructiu-

nel elementare din taxi . 540VI. Theofilantropistil 550

VII. Samarineanul iubitor de omen 552VIII. Presentarea la Palat a S-lui Sinod 562IX. Commentaril asupra consonantel ce-

lor patru Evangelista 564X. Cronica Biserieescl 570 ,

BUCUREgl.

e*afiezietg Trial cffeitelecedet>34. Str. Principa tele- Unite, 34.

I 8 8 9.

Acci=9144 7-11ameccfrtown40,10.1Amele)2,--,-

Kat 5..wonvm.zogretgisst,_.

...05;r7=!_.

'

SEC

4r:`,4 " F

r3AV

)

. );$ 5

O.;.IMO

10_11),;S4te, .r-r, r

;.,

t4N

. ,

. ,

. . ,

)

,,kr'''' --

,, t..` _

1'7j0R-

of::

. ,.;,,

J

.

':4,;"

. . .

www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTHODOXA ROMANA.

DESPRE SENTIMENTUL RELIGIOS

IN RAPORT CU CEL SOCIAL SI NATIONAL

In ac6sta scriere vom hata pre om si natura sa, esistentasentimentului ieligios in el, apoi legatura acestui sentimentin atingere cu seutimentul social si patriotic, espunend siconsecintele i esultate. In urma vom vorbi despre dogmelereligiunei crestine, necesitatea lor, si in fine cultura in-telectualii si moral a pet sonelor menite de a nutri, pro-paga si s istin a a,este dogme ale Crestinismultu in so-cietatile seculultu actual. Credem crt acest cest um ne votinteresa pre toti, pen ru c t sunt asta-cl la ord nea ctilei.Noi be vom trata td e aceste dogme si principiele Cresti-nismultu in raport cu s tin,a omen6sca.

Omul, refiectand singur asui rasa, constrtta ca esista tatacesta'i prob6z.t realitatea 81 biec Iva a cugetaiei sale, ast-felabroga Scepticismul ca nefondat, st prin urmare admite esis-tenta sa reala, si din acest moment admite ferm ca starea sa ede fiintq sociala, morala, religi6s L si c nu d pinde mai multpiee de la civilisatiune, nice d la esperienta. Dupe acestamai constata ca niischndu- e, vine in contact mat apro-piat cu natura, din causa constitutiet materiale si a esci-taret facultatilor sale intelectude prin fenomenele exteri6re,de unde sa convinge experiment and, ca prin glilbacia on

www.dacoromanica.ro

498 DFSPRE SFNTTMFNTUL RF,T

abilitatea sa este superior preste tot ce sa afla in acestalume. Opreste puterea brutala, sa opune tempestelor natu-rale, si adese evita chiar periculele, ce distrug pe t6t6,cea-lalta creatiune. Prin ce si cum opereaza omul acesta,pe cand constitutia sa este delicata, natura sa slabs, inraport eu alte creatiuni, si in fine pondul material ce-1pdrta 'milt inferior altora? Se convinge dar ca in el este oforta superiors materiel, care -1 face apt de aseminea ac-tiuni, si numal prin acesta sä maguleste predomineazanatura. Acesta forta nefiind materia in sine, nu p6tesa fie dar nici resultatul unor combinatimil materiale, cadefectul trebue sa fie cuprins in causa, ca apa in isvor.Prin urmare se refusa de a admite pe om ca simple ani-mal; caci este absurd. Arunca de la sine dar materialismuldemoralisatortu si degradatorfu nobletei omenesti ; pentruca esista in om un suflet, pe care cutitul hirurgului nu-I patetaia in bucati si nimici, dupre cum nimene n'a oprit onsuspendat lumina din natura, nici au putut sterge realita-tea adeverului, dreptului si frumosului esistent in om. In-talegem ca nu materia ne-a miscat a scrie aceste

si nici trage ea din acesta circumstanta alt profit,de nu acel al incornoditatei. A trebuit dar sa i se impuemateriel si ea sa asculte, pentru a putea sad ne ocupam inacest moment. Sufletul este o substauta nenturitdre, simple,libera ,si spirituala. Despre acesta ne convinge pe deplinconsonanta unanima a tuturor poperelor, sentiwentul nos,tru interior, puterea critica, vointa libera, si viata morals,prerogative on daruri esistente in nol. Tote aceste aunt ar_gumente suficiente pentru a accepta, credinta spiritualitacelsufletului nostru. Acest suflet neputend sta inert prin chiarnatura sa, a cautat si cauta cu nerabdare a-si esplica, a-tat obiectele ce-t cad sub sensuri, cat si causele lor ; iar dupeacea cere, reclama a si le pune in acord cu sine insail.Aceste reflecsiuni si cugetart act dat nascere Religiunel su-bjective, onI naturale.

Din aceste concludem: ca omul este dam o creatura compusa.

1GTO'

cif

asta -illlinit,

www.dacoromanica.ro

iN RAPORT CU CEL SOCIAL SI NATIONAL 499

din done nature esentialrninte diferite intre sine; una mate-riala. dupre cum a,testa si Sf. loan Chrisostom tend dice:77

Corpul este muritor ,si trec6tor si aseminea florilor de pri-mdvard ; cdcl, aseminea acelora, sa vestejeste, sd stinge sisd desface totalminte". (Chrisost. in Math. L. 14, Tom. 5,editia Paris, pag. 151); tar alta spirituala, pe care o des-crie St. Joan Damaschin in acest mod : Sufletul este osubstantet vie, necor porald. nevOutd de orhit' corporatt ; du-pre natura sa este nernurit6re, rationale si intelectuald,tara forma, intrebuintand corpul ca organ ort instrumentsi prin el dad na,scere vietei, cre,steret si simturilor. (Ex-punerea credintei Orth. Cart. B. cap. 12, pag. 119).

Aduc expres aceste difinitiunt din Sfintit Parinti, spre arespunde indirect necredinciosilor. ce ne inculpa ea nottheologii ignoram natura ornenesca! Declame rationalismulsi materialismul cat vor voi ca aerovatam, ca suntem ilusorit.Compare-se acuma aceste difinitiunt a Sfintilor Parintt cucele ale Filosofilor mart, vecht si 11110i si se va videa, caresunt mai intelepte si mai conforme cu natura orneneseA,explicandu se natura omulut i radicandu-se prin acestedifinitinm detnnitatea lui la fiinta intelectuala si religiosa-morala.

Crestinismul nostru respingend on -ce etore omen4sen,relative la natura prirnitiva a °multi], admite dogmaticdupe ce s'a convins ca nu esista nici o contradicere logica sinice o degradare morale a fiintet saleadmite fic, ca omuleste compus din suflet si corp. Corpul servind ca instru-ment sufletulut, lar acela avend o stiuta, nobila si mareatadestinatiune. De aicea, din o parte constitutive nature!lui, din suflet, sa deriva sentimentul existent in om dea sta in relatiune nu numat cu lumea ce-1 incunjora, cimat cu sama. cu Causa Totului ; pentru ca Reli-gia nueste alt ceva decat relatiunea omulul cu Causa sa, mani-festata liber si voluntar. Nu climatul dar, nici ivirea au-roret, nici despotismul, nici Erica, nici in fine nimica prt-mentesc n'a dat nastere in lume ideet de D-deu, dupre

www.dacoromanica.ro

500 DESPRE SENTIMENTUL RELIGIOS

cum qic eel ingdmfati in stiinta omendsca! Aceste t6ten'ati fost si nu pot fi de cat motive ce all escitat sentimentulde religiune esistent in ow. Daca omul n'ar fi avut posibi-litatea de a sa inalta la Rasta idee, n'ar fi putut nicia o poseda. Daca ac4sta, ideeReligia,sate raportul cuDumnedeti, ar fi fost o superstitie or er6re, ar fi lepadat'oin decurgerea seculilor, ca pe multe alte aberatiuni. Darnu, se constata tocmaT din contra pe ac6sta cerinta asufletului sett, Religiunea, a cultivat'o tot mai mult, si s'amandrit ca el singur Omul intre t6te creaturele po-sede inerent naturei sale scanteia ce-i aprinde focul sacrual Religiositatet, raportul cu D-deu, unica speranta a ne-muriret sale! Deci putem dice cu siguranta c eel intaiusentiment ce s'a desvoltat m omul primar, este eel reli-gios, cu care Creatorul l'a dotat. Acest sentiment a inlo-cuit mult time legea positiva: dovada in mu moralitateasi dreptatea cu care erau investiti 6menit lumel vechisi crestinu primart. Priviti si acuma la 6ineniidar nesuperstit si ignorant], si vett constata, ca pentrudensii legile positive nu esist ca (inapilatore) oprdsive si a-menintet6re, pentru conust de sentimentul religios,evita calcale de lege. Acest sentiment s'a cimentat sidesvoltat Inca mat mult, ciind omul a inceput a's] esercitaprin fapte but constiinta sa, a studies rolul pe care el tre-bu a-I representa pre acesta scena a lumei si in fine a seconvinge ca este o flin] pendenta, o ci eatur i dotita cuprerogative excel tionale. Respectul de ieverinta, reennos-tinta si adoraie a desvoltat si nutrit puterntc sentimentulr ligios, ce z t ea protund insed t in oni, de cite on incercasi voia a se p me in contact Cu Prototipul seu. Iota ce diced spre acesta Sf. Joan Chrisostom in Cuventul 12 : Un amorputernic irnping umanitatea spre a adora si venera Divini-tatea, alergand sz apropiindu-se cu convictiune de Ea, sa-crificand si incoronand. Precum copiii prin swim adese voinda venera pe parinte on pe munza, dorind ardent a4 inbrd-tofa intindend rrzanile spre el, astfel thneniY tubind cu

odata,

ea

oar

ca,on-ce

fi

www.dacoromanica.ro

IV RAPORT CU CEL SOCIAL S NATIONAL 501

dreptul pre D-deu pentru bine-facerile fi afinitatea cu El,doresc in tot modal a set apropia de El si a-1 conserva".Omul, un numer de sentimente le-a desvoltat f6rte tardiii,dupe ce s'a adunat in societate, clic! era treat sociabil.Din acestA causa 6menii an cautat a se aduna in societatlspre all usura pe de-oparte necesitatile, Tar pe de alta de aafla in comun tipurl mai conforme spre a-si esprima latriasa (cultul) catra Acel ce 1-ait dotat cu facultatea de a seasocia. lata ce dice si Plutarh respectiv de sentimentulsociabilitatei omulul: Percurgend vet afla cetalt neforti fi-cate, ignorante, neguvernate, nelocuite, fare' moneda, nea-vend necesitate de ea; neavend theatre si ginznasii. larpolitie lard Religiune ,si athea- ne'ntrebuintand nici rugct-civn nict juraminte, nict oracule, nici sacrificit pentrubine-jacert, ne fiindu'i abject viciul, nu esista si via a ve-dut vre-oddta cine-va. Mie mi se pare cet mai curind pilefi un edificiii fart base, de cat a esista o societate ,si a sedesvolta, on stabilitet a dura, cand sa suspender din ea ideiadespre D-deu". (Plutarh. Tom. 10, pag, 626). Cine vo-este, consulte si pe Cicero in cartea sa : Despre leg!. 1, 8-24 :Ex toto generibus nullum est avinzal praeter hominem quodhabeat notitiam aliquanz Dei, ipsisque in hominibus nullaBens est neque tam in mansueta, neque tam /era, quae non,etiam si ignoret, qualem habere Deunt deceat, tamen ha-bendum sciat.

AO putea sa citez ciecimi de somitati ce Bustin ca si no!,ca sentimentul religion este eel intaiti ce s'a desvoltat, siCa si el a lost unul din motorii puternici de a aduna pre6inenf in societati, or! asi desvolta sentimentul sociabilita,tef

pica anti-religiosii orT -ce vor voi, suAtina cat le placeca omenirea al, sustine in societati si sit guverna prin biciu,fer si penitenciare, nof basindu-ne pe demnitatea nature! o-menesti, pe esaminarea psichologica a desvoltarei sale, peexistenta simtului religios ce singur da sanctiune actelorsale morale, pe esperienta exprimata de legislatorit eel matmar!, sustinem sus si puternic, ca, primul sentiment ce

www.dacoromanica.ro

502 DESPRE SENTIMENTUL RELIGIOS

sa iveste In om este eel religios. Prin acdsta pe de-o-parte sublimam pe om si'l facem domnul nature), tar pede alta '1 cun6stem ma! precis de cat antagonistic nostri, califpun in dubiu esistenta spiritului omenesc. Cu propagareaCrestinisrnulur acest sentiment '0-a ajuns culmea desvoltareisale corecte, asa in cat lumea cre§tind nutreste si cultivaprin escelinta si cu demnitate acest sentiment. Omul prea is-toric sa stie, ea a ridieat altare pentru sacrificii inainte doa'si edifica theatre, si chiar temple. i apoi inainte de apa-ritiunea regilor, tiranilor, legislatorilor si literatilor pe seemle-ati preces Preotit, Oraculit, Auguril etc, ce s'att numitmediator): intre cer si panaent. Ideia ea in timpul obscu-rantismului predomina Religiunea, 'far arum prin cultura,Religiunea s'au trait traiul si ca ar trebui sa dispara, esteo idee falsa si eronata, conceptiune usora si bolnava aprotivnicilor Crestinismulul. Tata pentru ce: Daca cu in-taiul sia4 vederea s'a servit omul prirnar, acum Orear trebui sa-I aruneam cand ne-am civilisat ajutandu-nede el ? Daca mintea, de care s'a servit omenirea pri-mara in desvoltarea si inobilarea sa, numal pentru ca-Iprimul factor a tuturpr ideilor omenesti eronate si false,s'o lepadana ? Tot asa putem (lice si de imaginatiune side libertate. Gresalele unui sentiment on facultatt se potindrepta, cea ce'c de dorit, tar nu-1 corect a se tinde ladesradacinarea Ion, pentru ca's proprietate a omului. Ve-dem in istorie ca in tirnpurile veal) tdta persona mare poli-tica era investita si en autoritatea sacerdotala. Iar Cres-tinismul, dispretuind importanta falsa, ce lumea autica o a-tribuea sentimentulm.religios deja corumpt, s'a adoperat a-Icultiva inima si a face pe om sa se supuna voce) constiinteinutrite prin Crestinism in cestiunele religidse, nerecunoscendnimenur dreptul de a intrebuinta sentimental religios ca uninstrument de impilare si ca o proprietate individuala! D-getia dat tuturor acest sentiment si cei ce sa inc6rca a-1 rapi, a-1desradacifia on altera sunt cei mat culpabili. Dar ne obiect6zaasta-di materialistic si rationalistil, cheend : ca omul in cat a

www.dacoromanica.ro

IN RAPORT CU CEL SOCIAL SI NATIONAL 503

fost barbar, ivirea aurorel, succesiunea luminei si a intune-ricului, impresiunele variate ce percepea din natura, acestea1-a constrins a accepta ideia de un D-deu si de a intretine orelatiune cu El ; indata insa ce s'ati desvoltat si civilisat, Re-ligia a devenit un ce nu numai superthin societatilor, darinc a impedicator progresului omenirel. Prin urmare dupedenF,;ii Religiunea, fiind in stagiul de agonie, va mai esistanumai pana chid stiinta omenesca sa va popularise, ce s'aemancipat, ca sclavul din lanturile sclaviei, de sub influintaireligiosa.

De acea in seculul nostru anti-religiosii cred ca," fac unsacrificiu omenirel, cand combat Religiunea crestina si candreusesc a o discredita in public. FrunAsa misiune pentruun om de a-si face renume, rusin6sa insa pentru un om cuminte siinrit6sa! Not fora a fi fanatics si nici pentru a neindeplini o datorie de misiune am intreprins aceste ran-due, adresandu ne bunului simt al Romanilor si trecutu-lui neanaulut nostru ; deplangem ins6 dureros, ca si Ere-mia pe ruinele Ierusalimului, pe acei dintre compatriotiinostri despre cursa daunatore ce le-au aruncat asemineaindividi, si in care i -au atras streinit neamului nostru, vraj-mash ne'npecati at marirei si intarirei Romanismulin. A-cestia 'si fac fala ca si-au inscris pe stindardul for de fra,$iestingeret sentimentului religios intre Romani si abolireaCrestinismulut. Spre a combate cu succes ac6sta nascocirea unor criers smintiti, ce nu mai pot fi apti de instrumentabil pentru suflet si prin care ne ameninta atat Biserica catsi Nationalitatea, ve vom proba cis aceste doue autoritatt:Biserica si Naijonalitatea Romana, trebue sa stea in acordmutual, pentru ca sa fim fericiti pe deplin. Vom pure maiintahl in paralel sentimentul religios cu eel social -la Ro-mani, si din esaminarea impartiala ce o vom face, vomeonstata importanta egala a amendurora, precum si necesita-tea desvoltarei for comparative. Tar prin ac6sta vom do-vedi tot-odath si absurditatea pretentiunei acelor individt.

Din cele ce am espus despre sentimentul religios putem

www.dacoromanica.ro

504 DESPRE SENTIMENTUL RELIGIOS

sit resumara : Ca, in adever esista 4n om acest sentiment, caeste eel mai intaid, ce sa desvolta si ca omul nu sa potepriva de el ; dupe aceea cief profund insadit in om si'lpune pe nesimtite in relatiune cu D-ded. Iar Crestinismuladauge, ca omul este treat dupre chipul si asemanarea luiD-ded, si ca omul trebue a tinde la similitudinea cu Prototi-pul, pe care o realisasa prin practicarea virtutilor. Acest sen-timent dar, nu p6te dispare de cat cu omul. Dupre cumomul are constiinta despre ac6sta relatiune cu D-clew, tot deasemenea trebue a avea si despre sentimentul social, ce 1-alupins a forma familia, in care s'a desvoltat sentimentele fa-miliare, a inventat legi conventionale si in fine a fundatPolitil si State, din care apoi i s'a nascut sentimentele patrio-tice sad nationale. Astfel dap, sentimentul religios si socials'ad disfasurat si desvoltat o suing altele, dependinte deaceste. De aceea ne inveselim audind doinele, baladele,canturile si limba nationals, legate de obiceluri si in finede caminul parintesc, unde am vedut aparitiunea prima aaurorei, unde cunt depose ca inteun Mused amintirile ma-rete ale strabunilor, parintilor si tineretef nastre, unde in-teo v6ce si dintr'o inima am adresat rugs, cereri

Dumner,Teului parintilor nostri. Deci precum na-tura obliga pe om a iubi si sustinea pe consangeni, camuma pre fill, in on -ce imprejurari, de unde resaresentimentul familiar, de asemenea din amorea catra politieon natiune, la care apartine cineva, apare sentimentul na-tional, pe care-1 radica pate odata poetic si 6menii patriotsmai pre sus chiar de eel familiar si religios. Daca apara-rea vietei individuale si casnice este o lege naturals, ur-meaza ca si sustinerea independentei nationale este natu-rala. Asa dar Patriotismul este un sentiment esistent in om,car nu un resultat obtinut din deprindere, din studio onprin alt mod. Acum sa loam de esemplu aceste dou6 sen-tiniente, eel religios si eel patriotic si se le esaminam sivom videa ca trebuesc desvoltate de o potriva, asa ca cucat va progresa unul pe atat are sa se desvolte si cel-lalt.

si mul-ysmiri

www.dacoromanica.ro

IN RAP(RT CU CEL SOCIAL SI NATIONAL 505

Cand eel religios se va estinde maT mult de cat cel natio-nal, ac4sta sa va face pe compta aceluia ; cam cu cat sgt des-volta mat mult eel religios si mai putin eel social-national,cu atata armonia, echilibrul intre sentimente. nemai exis-And, abusul si arhitrariul inlocueste lipsa armoniel. Seescepta de la acest principid ignoranta invateturilor reli-giose, care cand predoming, intr'o societate cetatanii ea de-vin orI bigots on fanatic'. La din contra fiind cetatanulprea patriot si putin religios declina spre cugetari si chiaractiunl ce sunt periculdse nu numat nobletei spirituluf s6u,dar chiar patrieT, cite devine cosmopolit, cerbicos, egoist, ne-respectuos catra, Institutiile religidse si patriotice ale taressale, prin urmare nemoral si nevirtuos. Adeverul aces -teT teorii va deveni mai sigur si chiar pipait, dacg '1 vomaplica asupra natiunei n6stre. Pe cand Romania erau pecat religiosi pe atat patriot', propasau cu pasi repech, gigan-tic' si sigurl catra adeverata civilisatiune, ce consta in ferici-rea individuals si maretia nationals. Numat atunel stramo-sit nostri ne-ati lasat acele trofee nationale cu care ne man-drim 'Ana acum. Marcie nostru Stefan a semanat cu templetote locurile acele pe unde cu sabia sa a sustinut indepen-denta tares. Aceste temple ar trebui sag, fie ca niste fare pentruorT-ce Roman, si la vederea for sa ne aprindem pieptul dereligiositate si patriotism ! Putine natiuni esprimat inconcret ca not convictiunea acesta ca nationalitatea ftirg, re-ligiositate este ca o statue, o fiintn neinsufletita. Tot asa pu-tern cugeta si despre Mircea si Neagoe. Epoca, in care acestesentimente au fost desvoltate in armonie, numaI in regiu-nea MoldoveI, se p6te fiosa cam de la Dragon pang, la Bog-dan ; Tar de la Bogdan pang, la timpurile fanariotice, ca unresbel continua de predominanta intre aceste sentimente.Epoca fanariotilor este m6rtea sentimentului national, pre-dominarea bigotismuluT si a superstitiei, din causa ignoran-tei adeverurilor religiose si a lipsei sentimentului patriotic.In timpurile moderne lucrul apare din contra: avend loc oreactiune, a axe)* fructe vor fi in defav6rea 'ndstra. Du-

si

si -au:

www.dacoromanica.ro

506 DESPRE SENTIMENTUL RELIGIOS

precum in timp de un secol si mai mult nationalitatea erasuspendata, cugetarea patriotica era calificata de eel inte-resati ca o crima religi6sa ; ciaei despotismul rafinat al Fanarului s'a investit cu mantaua bigotismului sacerdotal,precum un actor en vestmintele eroului ce represintil ; Tarprin ac4sta a depravat si alterat sentimentul adev6rat reli-gios, prefac'andu-1 in superstitii, bigotism si fatarie; de aiceaa urmat eft sentimentul national sit fie pentru un timp in-mormintat. Acest fapt s'a observat, ca o lege nescliimbatAla popdrele Romane, Bulgare, Serbe, G-rece. Acestia petimpurile antice erati superstitiost si bigot' ; iar in cele eroiceplini de simtul national si religios, timpul decaderei for eraresultatul funest al acestei lupte dawn ,tare. Imperiul Bi-zantin- este imagina cea mai vie in care sa pote priviabusul provenit din sentimentul religios alterat; duprecum secolul modern al acelul national. Sf. Grigorie Nissuldescrie forte ingenios acest abus in urinatorril pasagm

atom sunt ca la Athenieni, de aces cara, avend limpnu sa- °cum nici vorbesc despre nici o cestiune mai nuod.Novid de ert on alalta-erf, e,gind de la ocupatiile cele maiinjosite, filosofeazd cum le convine, ca nige dog)natiW despreTeologie, pe cand nu sunt de cat nifle servi, miserabilt fu-gail de la servicii etc. Nimene nu ignoreazd cestiunele ac-tuale teologice, tate locurile politiez sunt Aline de ace0a,stradele, pietele, maidanurile, unghiurile, croitorit, banche-rit Dacc'i intrebt despre bans, iti respundfilosofeind despre nascat nenriscut. Daca't intrebt despreo bucata de pane, irt respund cd Parintele este mat marefi Fiul mai nzic ; iar dacaintrebt despre pro fitul bad, iti res-punde : cit Fiul din cea ce n' a Jost este". Priviti starea mi-serabila a ConstantinopoluluT pe cand predomina bigotis-mul religios ; de aseminea si Inca mai tare si in timpuldecaderh Constantinopolului.

Despre acest subjet vorbeste si G-r. Teologul in cuventul36 cap. 12. Daca asta-clt ar trai Sf. Grigorie, de bung

:

miiceldrii.

:

vi

si

www.dacoromanica.ro

IN RAPORT CU CEL SOCIAL BSI NATIONAL 507

same, ca ar descrie acesta lupta cu totul din contra. Nu-mai cugeta nimeni astii4 la dogme, ci la interes, nimenela religiune, ci la materie, nimene la cugetan morale, ci laposture inalte, la petreceri sensuale. Asta-di pietile n6strestint Aline de acei ce insulta tot ce'l sacru, teatrele de eelavidi de placers materiale, ear se6lele de eel ce pot dis-volta on-ce sentiment, dar Did odatii eel religios. Spectacoltrial si demn de atentiunea ori-caruia om, specialminte anastra a Romilnilor, pentru ca ne priveste de aprOpe.Causa reului a provenit din inundarea ideilor materialis-tice, panteistice, rationaliste si p6te si ateistice, ce ca prinun vent contagios si pestilentios ni s'ail adus de prin 1a-rile occidentale. De acest morb suferind si mladita teneraa generatiel Romane, ce mai usor sa contagiasa, desvol-tandu-se porta si va purta in sine acest simbure de co-ruptiune. Creseend tinerimea in aseminea ides funeste si a-jungend a'si juca rolul sen in natiunea sa, va crede ca'iface un bine patriei injosimi nimicind chiar, data va putea,on-ce urme de sentiment religios-national. Cale de tree or,gres:ta! Cad pna child omul va fi in starea sa actuala,si ac4sta va fi cat va trai pe acest parnent, nu p6te a sedespensa de sentimentul religios ; si data '1 negligeaz'L satireneaga, atunci nu sa p6te tali ea individul este desvoltatsi cultivat in compleet, cu t6te sentimentele insadite natu-rel omene§tI, ci numai unilateral.

Din aceste concludem : Ca numai prin desvoltarea pro-portionata si armonica a tuturor sentimentelor esistente innatura omenesca. omul ajunge la scopul ce i 1-a prein-semnat D-;leii. Nimicirea on predominarea unuTa din a-ceste sentimente in om presupune deja vitiarea sa; prinurmare si a socientei on natiunei din care el face parte,in raport cu infiuinta sa sociala. Stingerea sentimentelorsociale face pe om rselbatec, monoton, imaginar, bigot,superstitios si in fine depravat ; iar injosirea, degradareasi dispretul simtului religios face imposibila esistenta sociala,

www.dacoromanica.ro

508 DESPRE SENTINI. RELIG. fN RAPORT GU CEL SOCIAL 5I NAT.

prin desmembrarea moravurilor, despretul legilor §i a insti-tutiunelor sociale, ce nu-§i pot afla de aiurea nicf formareafor corectii, nisi forta for aplicativii §i nicf sanctiunea tor.Iar omul devine atunci aspru, barbar, neuman, egoist §i ple-cat a versa Ange! Acestea suntresultatele inevitabile, cedecurg din disonanta sentimentelor religi6se csi sociale.Istoria ne argument6zit in de-ajuns acest adev6r.

(Va urma).

C. E.

www.dacoromanica.ro

GRIGORIE,Cu mila ht* DumnecleU Arhiepiscop Tarigradului

noulul Ierusalim si a tota lumea Patriarh.

TSfintite Mitropolite al Moldaviet, Prea cinstite §i Ec.,.-

sarhe al plaiurilor, si iubitorilor de D-deu Episcopice santeti supust acestet Sfinte Mitropolit, intro San_tul Duh, iubiti fratt si impreuna slujitort, dar si pace

fie voue de la Milostivul Dumner,leu. Precum pentru t6tesfintele si Dumnedeestile tame a prea curate] credintii n6s-tre s'ail pus canine de catra sfintii si Dumnedee,tit A-postoh §1 de purtatorit de Dumned it sfinti Parinti at Bi-seric 1, find luminati prm darul Sfantului Duh, dupe careEvanghelice§ it pastor], si sfint 1 Arhierei at Biserich sti,

pow tuesc 1. §i sa intare,,ca norodul lui Dumnerleu cu mildsi cu pace. As minea §i pentru sfintele tame a preotiel,si a cununiet, s'a pus ho art st start asedendu-se in ceaneat buna orandmala ca sa se p6tt pant deplin si in toc-mai in t6ta vi em a 11 nearnul ere.' inese, cu dreptate §ibuna oranduiala, duhovnicest si politiceqe. Ca si, dupecum dice Paremia, buna evlavie, intalepciunea, via cu-rata face pe preot, si Biserica cunOste pre acea nuntacinstaa ce sa face Cu cuviinci6sa cercetare dupe lege, canunta taste mo;iten si pIrtas vietit dreptulm spre inmulti-rea neamulut, si spre mmultirea fiilor Bisericit, care saface cu blagoslovenia lui Christos, §i cu slobozenia legei,

www.dacoromanica.ro

510 HOTARIREA SINODALA A PATRI4RHULU CONSTANTINO P.

si cu molitvele bisericesti dup6 cum (lice durnneckesculApostol. Deci tete sfintele canene si asezarile acestor tame

luat Biserica si le tine ca o lege neschimbata sprepavatuirea §i lumina celor ce vietuese intru Intunereculvietil acestia, precum sfantul Prooroc dice : Legea to castefaclie piciarelor mele si lumina cararilor mele. Iar eel a-lesi ai Bisericii carora prin darul sfAntului Dull li s'atiincredintat pastorie oilor MIN entatore, le in sfintele ca-nene ca o indreptare si temeios, nemiscate si cumpiinAa dumnecleestir dreptati pentru turma lor cea cuventalere,ca sa nu sa abata din drumul eel placut lui Durnnec,ea,aruncendu-se in nelegiuiri si sa cada insusi supt strasne-cul judet si pedepsa lui Dumnecleti, mai ales avend si pil-dele sfintilor barbati celor fericiti in veci, card pentrudumnecleiasca lege si sfintele dogme si canOne a Bisericiimarturisind au pAtimit tot feliul de pedepsa pans la m6rte,numai sa nu cake poroncile lui Dumnecleu, carora nulake vrednica ltnnea dup6 cum dice clumnei,le6scul Apostol,dar Inca s'au si Intarit tete de sfintele a tOta lumea Sa-bora acelor de Dumnedeu insuflati Parind at Bisericei, sitoti Arhierei din lume primit fagaduindu-icu viata lor ca le vor pazi nemiscate, on mai bine sa qi-cem ca niste pazitorl acestora, si credinciosi iconomi aidarului si slujitori a prea inaltulm Duninecleu, sau ran-duit de Biserica Sa, sa, povadnasca si sa intaresca hota-rale poroncilor Dumnegeesti, pre tots aceea bine credin-ciosr in Christos, sa-i invete si sa i intaleptesca, sa, si pe-depsasca pre eel nesupusl poroncilor lui Dumnecleu. Darne-am instiintat precum ea, unit din fratil Arhierei cu ne-bagare de sail:a calca a§ezerile §i canenele Sfintei Bise-riei si socotind intru nimicsa hotarele lor, priimesc pe unitstr6ini dintr'alte Eparhii, nestiuti de naravurile si viatalor si inv6tAtura lor, si fariti ai cerceta pun mainile pre den -sii hirotonisesc, neadueandusi aminte de inv6taturaSfintitului Apostol ce dice catra Timofiet, pre nimenea sa,mu ti puT manile tale ingraba, nici sa .te inpa,rtasesti

le-au

pe-

cet.lalp le-ail

www.dacoromanica.ro

IN CRCTRINE DP COW-ANGT'TNITATF 511

catelor streine, pazeste-te curat, aseminea si pentru starilesfintet tami a Cununiei fara a judeca cu amaruntul facscadere, de primesc pre unii streini dintr'alte part' si I cu-nuna necereetandu-I, si pre unit macar ca Bunt din Epar-hiele sale si au pricini de-i opreste sianta pravila, it bla-gosloveste fard, de lOge, vederat sa fac de calcatori poron-cilor Dumnecleesti, si nu numai ca nu le baga in sama, darInca ca eel mat lesnitor lucru au de a cununa, nunte fanade lOge, reit preste reu art inmultOlte. Deci spre a sa pa-ritsi unile nelegiuiri ca acestea, cu totii deobste am cunos-cut ca trebuinta core ea sa dam acesta a nostni, Sinodi-cOsca, carte, si iata scris ve aratam sabornicOs,ite impreung,Cu aces de pe langa not prey einstitt .si intru Duhul Sfanttubiti frati Arhierei, si impreuna slujiton, si ve poroncimtuturora voile celor in Christos fratI, ca sa fiti cu marepriveghere si luare aminte a sa urma in tocma nemiscattote can6nele si hotarale Sfintilor Parinti Apostoli, si asfintelor a tota lumea &bora a Bisericei, si nimenea din-tru vot sa nu indrtiznOsca mai mult a hirotonisi diaconsau preot, pre unii ce dintt'o Eparhie fug gi sa due in-tr'alta, cu scopos ca sa se path, hirotonisi, pre care h o-preste sfanta pravila pentru nestiinta vietii, a petrecerh,a naravurilor si a invetaturilor for si de sunt 6re unii caace pravo,latvnici, aseminea si pre co streint nimenea sanu indraznesca a le da voe sau sa-i cunune, nestiind pri-cinile de rudenie ce p6te sa fie avend intre densii, de cares'au lasat patria for ca niste orbit/ de patema si fug in-tealte Eparhit, cautand sa, insale pe vre-un preot on Ar-hiered, implinesea scoposul nelegiuiret lor. Decipentru unile ca acestea sa priveghett neadormiti ca sa nuse intample in Eparhiile vostre, on hirotonii afara din I an-duialile canonelor sfintei pravile, on blagoslovenie nunte-lor ce sunt oprite de sfanta pravila, ca sa fie legiuite ru-deniile blagoslovitilor crestint, supusilor Eparhiotilor vos-tri, ca dupe cum stiti sfanta taina a nuntii s'au blagos-lovit de Dumne4eu si de Biserica sa, dar s'au lasat sa se

ea an-on

www.dacoromanica.ro

512 HOTARIREA SINODALA A PATRIARHULU1 CONSTANTINO

facii dupe oranduialile cele asezate prin cercetare cu ama-runtul, fieste-care Arhiereti dupe locuri, iconomie Durn-neleiascit nu are acea putere a trece peste canenele bise-ricesti de a blagoslovi nunte fara de lege. Dar cu atatamat mult Taste indatorit a priveghea ca sa se pazascA ne-steimutate dupe lege poroncile lui Dumneleu, dupe Ina-duintile ce au dat inaintea Ziditoriului cauand la infrico-sarea inteleptuluf Sirah, cu cat Taste mai mult vredniciapastoriulul cu atata mai marl sunt primejdiile lui ca ofaptri, bunit a pastoriel pete sa-1 duca in raT un pecatp6te sa-1 arunc" in fad. Deci pentru acesta aduceti-ve a-minte de datorie ce Taste asupra vestret pentru trebuineiesapurtare de grija, i paza ce necontenita a pravelilor Dum-necleesti si dogmilor bisericesti, ea dupe cum lice inte-leptul Solomon, eel mai mic vrednic de ertare sa va milu.,far cef tart sa vor certa si nu vor fugi de fata Domnului.Pe langa tete acestea Inca ye mat poroncesc ea s'i fiti Culuarea aminte si de a nu sa face en lesnire despa eniecelor ce dupe lege s'au impreunat, dar de si sa va in-yrojbi vre -un baibat cu femeia lid tit vor cere desputenienot Arhierel s'i ne aducem aminte de poronca SteptinultuChristos care glee: pre aces ce Dumn-leu T-an impreunatom sa nu-T desparta, pentru unit ca aceea puneti tot chi-pul de silinte prin invet stun duhovnices i s t-T indem-nap ca sit se inp ce i sa, se Tubes(. ca 'inta , Tar de nu

vor pate inpt ca sa ranme asa precurn (lice cinonul 100a sfan dui S ib r de la Cait glient, dupe poronca sfi tefEvangheliT si a Apostolulni, sa r tn e asa lasap despairtip si sit nu se mai atinga (le alta nunta, Tar de va paca-tui b tbatul nu altt femee femeea cu alt barbat atun-cea sa se aduc t clan), poctian.e, pentru acesta dar sun-tett datori sa Ye silip spre a-T inpaca si a-1 intari in odihna,si nrintuirea sufietesca, inplinindu-ve slujba pentru pra-voslavnicii crestim ce vi s'au incredintat, plzind t6tefagadttintile ce ati dat catra, Durnneclen ca sa povtt tip lamantuire tot norodul crestinesc prin fapta §i prin cuvent.

E,;i

wi

sA

Si

qi

1i

si

www.dacoromanica.ro

i CESTIUNE DE CORSANGUINITATE 513

Iar caV din protiva cu nebagarea de sama nu vor urmabisericestilor n6stre poronei, ce s'au inorit de Duroneclees-tile si Apostolicestile can6ne asezarile sfintelor SabOra,unit cit aceia en adeverat vor cadea supt pedeapsa stras-nica judecata lul Dumnecleti dupe cum ;lice poronca E-vanghelio, ci cel ce va calea macar una din poroncilecele mai mici, acela sa va chiema intru impliratia Ceriuluinevrednic lepadat si urgisit in focul gheenii, ca ma nesupusporoucilor Durunecleesti. Deci paziti-v6 pre vol §i turmavostrti, ca sa, nu patimiti acel fel de urgie de la DomnulDumne4en. Si Sfintia, Ta prescriind ae6sta sa trimit pela megiesh Episcopi ca aseminea sil faca spre indrep-tarea si adeverata marturie aceiuia ce a cugeta on va facede acestea, ca sa remae supt urgie Dunmec,leiasea, pentruca s'ati invetat si n'au ascultat. Dec i: siti s6 faca precumscriem, iar nu intr'alt chip ca darul lul Dumne4eti s5, fiecu voi.

In 16tul Mantuitoriului 1798, in luna lui Fevr. indictOn 1.Efesu Samuel-, Iraclias Meletie, Chizicu Joachim, Nicomidias Ata-

nasie, Nicheas Calinic, Halchidonos leremie, Demon .11lacarie, 11Ia-ronias Gerasim, Neochesarias Isaia, Larisis Dionisie, Erricu Doroteos,Dimitriados Atanasie.

NOTA. Acesta, carte sinodala a Patriarhuhu Grigorie, adre-sata 111itropolitulur Moldamier, a fost de buna sama Ca o circa-lara trimisa catra tote Bisericile din circumscriptia Patriarhatu-lui Constantinopolitan. In ea se atrage atentiunea Mitropolitilordiferitelor pro, inch din Imperial turcesc. I A fi cu ingrijiresupra personelor ce `in la hirotonie, adica, ca candidatul sa fiedin area Jo -ilitate, runoseut, invetat si cu viata morala ; lax nu.strein, din a.ta Eparhie on neam §i de o purtare nestiuta. A-cesta cerintL este in total. canonica. 2) Ca sa se observe sa, nuse et-mune orneni streini, on despre acarora trecut nu se stie,peutru ca unit ca acestia pot fi casatoriti sr sa alb copii prin tarilekr. Aicea sa face alusii la indivizii din poporele Peninsular Bal-canice, Grreci, Serbs, Bulgari, carir venind in t arile nostre si pe-trecend mar mull tirnp, 'sr uitau sotiile i mph §i. s casatoreau.din nou intre Romani. Abus ce nu este lipsit de exemple. Infine 3). A fi cu mare greutate la despartenir. Pe acele timpuri'Ana la introducerea Codice tu civil 1865 casatoriele erau lasate pesauna Bisericer, de aseminea si despartenia, ce se facea de Di-casteria Eparhi'tla. De aicea mai putern deduce ca a trebuit sase fi facut mule abusuri cu desparteniile, pentru care s'a provo-cat scrierea acester hotarin Sinodale. Am dat publicitatei acestact ca cuprinclend material pentru Istoria Bisericei NationaleRomfine. C. E.

Bi eri Orth d N. R mans. 2.

prin

si5i ei

4.4#-4 e>

si

a-

www.dacoromanica.ro

0 CALETORIE IN ORIENT.

(Urmare. Y 01 No 8, anul VIII -le, pag. 453).

Patrialhul de Constantinopole pe langa ca este centrulunit5tei morale a Bisericez orthodoxe de Resarit, este Incasi capul national a tuturor orthodoxilor greci din ImperiulOtoman, avend asupra-le nu numaz jurisdictiune biseri-cesca ci si civila. Jurisdictiunea bisericasca o eserciti cu con-lucrarea unui sinod permanent de 12 Mitropoliti residentI InConstantinopole, de ale caror lumini se folosesce in regula-rea tuturor afacerilor insernnate de administratiune si politicabisericesca , zar jurisdictiunea civila, precum si regulareacasurilor de materie mixta, civile si religiose, cum e ale-gerea patriarhulta, conducerea scolelor §i a institutelor fi-lantropice etc., o esercita Cu conluorarea unei adunari mixte,compusa din mirem .,d clerici. numita gerusia (repvio-ta) sail11E-(01 gtivAo;. De altmintrelea istoria patriarhiei de Cons-tantinopole ca si a celez de Antiolzia, Ierusalim si Alexan-dria, este o drama ce tine de v6curz... Nu se pate sti sandea se va sfarsi, se p6te inse prevedea ca nu se va sfiirsiintr'un mod defavorabil acestei obirsii a cro§tinMatei, cadbra indoiala adeverul trebue sit triumfeze eurAnd sari maitardin si adeve'rul nu este niciieri asa de invederat ca pepartea bisericez orthodoxe de Reserit.

Protestantismul cu t6ta maim sloboda ce lase individuluisi societitei in afacerile religiose, daramand inse principiul

www.dacoromanica.ro

0 CAI g I OMR tN ORIFNT 515

unel autoritatt dogmatise in Biserica, s'a desbinat in mul-time de secte si directium teologice; despre el se pdte;lice de-al binele: Quot capita tot sensus" ; asa ca multidin sinul sett cred a nu putea ep,d din acesta confusiunede cat imbrk4isand. inv6tatura Bisericei orthodoxe. Roma -

no-catolicismul in cursul timpurilor a incalcat in feliuritemoduri drepturile firesci a-le individulur, societiitei i sta-telor, a cautat a concentra in sine si puterea /unz6sca, pelanga sea absoluta bisericesea, a tintit mat mult a subor-dina sufletele de cat ale inobila, mat mult ale stepani decat a le servi prin Miscocirele sale religiose, impinse a-desea 'Ana la estrem atat in cestium de credmta cat si demorala, a produs in diferite timpuri o nespusa tulburaresi neliniste a constiintelor. Din acesta causa nit Baader s. a.au vOut ved in Biserica orthodoxa singurul element sa-natos pentru remediarea reultn incutbat de v4curt in Bi-serica Romano-catolica si adus la espresiune prin rupturadese repetiti cu statele si prin conflictele marl ce aprovocat voind a impedeea cugetarea hbera in filosofie siprogresul in stiinte. Numat Biserica orthodoxa s'a manti-nut cu statornicie in limitele ce i-a tras dumnecleescul eiintemeitor. Ea aparftindu-sr in eursul timputilor eu totaindrasnela, drepturile i atributiunele sale ca sa nu fie ab-sorbite de stat, a tinut sama tot-dOuna si de datoriile salecatra acesta, ca una ce este chemata a da ajutor statuluiin cultura si perfectiona,rea cetatenilor, tar nu a -i punepedici ]a acesta. Biserica orthodoxa in totalitatea et a fosttot (Marta conscientii despre origina sa divina, si despre pu-terea sa de a da pe basa preceptelor evangelice, aposto-lice si patristice leg', ee sunt obligatdre pentru tots mem-brit BO in ce s'atinge de credinta si de morals, tar incele -1 -alte privirt ea se considers ca o institutiune in stat,indatorita la ascultare i supunere catra acesta, la sprijini-rea sporirea intereselor lui, a culture, consolidaretdesvoltarei tut nationals : dar tot o-data si la ferirea luide eselusivismul nationalistic, ludicandu-1 comunitatea sau

§i

on

¢i

1i ci

www.dacoromanica.ro

516 o CAI gTORIE 1N ORIP NT

afinitatea de religiune cu alte state. Cavintele urmat6re dinprecuve'ritarea la Novela 6 a Jul Iustinian indica forte la_

murit in ce relatinne std Biserica cu statul : Dounnardarurt s' art impdrtqit omenira din hand tut' DumnecleilBiserica ,si Guvernul; aceea porta grijd de interesele reli-giose, acesta de tote cele-l-alte interese ale omulza : ambeleau acea,3 origind, ambele sent infrumusetarea vieP omi-neisti". Tot asa ca pastratore, propoveduitore si talcuit6rea cuventuluf D-cleeesc, Biserica orthodoxy si-a pazit tot-Guna tarina sa neatinsa, de neghine si n'a cautat a sc6tedin Sfintele Scripture si oranduiri ale parintilor alts inve_tAtura, sail mai multi, de cum ele cuprind dupe Intel ege-rea cea mai nemestesugitd. Ea nice -odata n'a facut inge-rinti in aetivitatea statelor, la'a lovit in drepturele naturaleale individului si ale societatil, n'a prigonit nice n'a datmortis pe eel ce ar fi ridicat in cursul timpulul teoril sailInvetaturi contrare principiilor adeveratef religiune, ci cudulosie de maica a plans, a compatimit pe atarf suflete ra-facite, si eel mult departandu-I de la sin, I-a ldsat a ye-dea el singing, si cei ce le-au dat cre4ement la urma urmefratacirea lor, si s'a simtic fericita a aduce servicif societa-tef si statulul spre folosul sufletec, ba chiar a se jertfipentru el.

Istoria Bisericel orthodoxe si in special istoria patriar-hiei de Constantinopole, este o marturie vederata ca spi-ritul de jertfire, trasatin a fundamentals a crestinismului sisucul vivificator a vietef sociale, nicairi nu s'a pastrat inasa culatie si continuitate ca in ea. Rail din cei careaft sequt pe scaunul acestef Patriarhii nu s'ati sacrificatpentru adever si dreptate, ca vrednici apostoli a Dasca-lulu' lor. Iar pofta de stepanire sail de supradomnire ab-solutii in stat si in Biserica nice unul n'a aratat, ur-mand euventul evangeliei : Cel ce voesce sa fie mai mare,sa fie tuturor serve. i). Aceste refleximil se deteptara in

1). Marc. 10, 44.

www.dacoromanica.ro

0 CA g fORIE IN ORTH NT 517

mintea nostrri, dinpreuna cu dorinta de a vedea in pei-sOna pe Sanctitatea sa, Patriarhul Ecumenic..

La 1 August o di forte frumosii, pe la 10 ore dimineta,ne-am pornit spre Patriarhie, trecend pe la legatiunea Ro-mana, de unde ne-a insottt Dl. Constantinide i pe la po-dul eel mat despre mec,la-n6pte din port si ne-am indrep-tat spre Fanar ; ajungend in dreptul Patriarhiei, pe loculeel deschis, am fost intimpinatt si condusi pe porta apu-sana prin o frunadsa florarie la intrarea palatului patriarhal.Acesta este situat spre meqA-di de Biserica Patriarhala,in paralel cu ea se intinde longitudinal de la apus spreresarit. Zidaria pe din afara este simp15,, acoperementulde tabla. Jumetate din palat, in partea despre Apus eocupata de Patriath si personalul seu de serviciu, iar tea-lalta jumetate in partea spre res6rit, e ocupata de demni-tarit Patriarhah: Protosinghel, Arhidiacon, Directorul can -celariei etc. si de institutiunele patriarhale ca Consistoriu,G-erusia, Presbiteriu, Tipografie etc. Urcandu-ne pe oscam de marmurt, ce lega catul de jos cu eel de sus, undesala era plinri, de casnicil patriarhiet si de alit asistenttdin afar., indata, am fost primiti de Sanctitatea sa, cumun parinte primesce pre fiii set venitt din departare. Preafericitul Patriarh Dionisie este un betran viguros, corpolent,nu tare caruntit, are o frunte inalta, ochit putin vii, o fatace esprima blandela si bunatate, o voce puternica, o vorbirerara forte clara. Dupe ce ne desfatarfim cat-va timp devederea Sanctitatei sale, concediandu-ne, am aratat dorinta,de a visita diferitele incdperf si asezaminte ale Patriarhiet,ceia ce ni se acorda cu tots buna vointa, i trecend inun salon de receptiune de alriturea cu eel in care am fostprimiti, rata ca ne ajunse §i Sanctitatea sa, pe o altA,

avu bunatatea a ne esplica singur, a cut persona, i numeporta. fie-care dintre tablourile de marime naturals pe panzti,in °lett ce acopereau peretii salonulul de jur imprejur, infa-tisand pe mat toll Patriarhii Constantinopolei dupe vremi.Ce bine ar fi, cugetam intru not, ca si salonul de recep-

si

ei

usa

www.dacoromanica.ro

518 o CALETORIE IN ORIENT

tiune a] Mitropoliei Ungro-Vlahiet se fie impodobit cu fi-gurele venerabile a unto Stefan, Teodosie, Antim, Filaret,Dionisiu Lupu, GTegorie etc. ca ruartorii straluciti a trecutu-lui el istoric. E§ind din acea sala, am dat intr'un antreu lungin capatul caruia spre resarit este asezat un scaun in formade strana bisericesca imbracat cu o stofa, verde si avendsemne de adinca vechime ; dupe informatiunek. date, acestaeste scaunul de pe care Sf. Ioan Chrisostom inveta euventullui Dumnecleu pe ruultimea celor ce navaleau la el, in Bise-rica Sf. Apostoli. Ce ramasita preti6sa! Cate mintsnate, cite inimi induiosate, cite suflete mantuite, prin en-vintele de our ale dim ce sta pe el ca pe un tron, sim-bolul celei ma! frumase domnii, a domniet peste inimeleamenilor. In capatul despre apus a antreului se afla sa'ain care s'aduna Sinoaul Patriarhal ; tar alature cu acestac5tra mijloeul antreulni, sala cea mare de receptiuni so-lemne. Un tablou pe paretele din fati a acestei sale neatrase atentiunea mai molt de cat intinderea el vastit,ocupata de 5 6 iinduri de fotoliurt in done grupe prinrujlocul carora se pate comuniea si iluminata de un in-doit sir de candelabre. Acest tablou repiesinti pe Sul-tanul Mohamed II, teribilul cuceiitor al ConstantinopoleiX1453) investind pe eel dintain Patriarh de sub domina-tiunea otomana, Genadie Scolarul cu demnitatea Patriar-hala cu jurisdictiunea eivila peste tots supusii crestinldin Imperiul otoman inehipuire forte potrivita a rapor-tului dintre Biserica si Stat. Am visitat apoi demnitariipatriarhali, incepend en Protosingelul, apoi Arhidiaconul,ale caror atributiuni In administratiunea bisericesea cuntmai intinse de cat ale Directortilui eancelariei patriarhalecare este Arhimandrit. De remarcat este ca fie-care din a-cesti denmitari are biroul seu a parte, regulez.t in deosebidiferitele afaceri administrative de resortul sett, infatisandu-le Patriarhului spre aprobare; pe cele mai dificile, atat ju-decatoresti cat si administrative, de natura biseridsca ledesbat in Consistoriu, une on le pun chiar in desbaterea

lami-

si

www.dacoromanica.ro

0 CALETORIE IN ORIENT 519

Sinodulul Patriarhal; iar pe cele de natura mi \ta in des-baterea G-erusiet, adunare compuse din mirem si clericiprecum am amintit inainte, pentru resolvirea tuturor afa-cerilor insemnate in rnaterie de drept civil si bisericesc. Inbiroul Arhidiaconultu Ioachim am facut cunostinta cu maimulti prelati, cum al Anchialulul, Kizicului, Irinopolet etc.precum si cu un Diacon absolvent al colegiului de laSorbona, profesor de dreptul bisericesc la cola cea mare,totT cu cunostintt universitate si cu titlurt academice, cut-noscetori burn a limber francese, ca si Arhimandritul, di-reetorul cancelariel Sf. Sinod. Pe Mitga acest personalcare'si esereita activitatea sa in ordinea cea mai perfecta,Patriarhul are Inca duos oficiali ; acestia sunt laici : Secre-tarul general, care are supravegherea tuturor afacerilor decancelarie, la parte la desbaterile Sinodulul si ale Geru-siet, si este intermediator al Patriarhulut 1 e lang6, Guvernsi alte autoritatt streine; Rpm Secretarul particular, care tinecorespondenta particularA a Patriarhulul. Trecend in Sche-vofilachiu am vedut intre alte vesrninte, od6re si vase demult pret un sacos polistravriu a Patriarhulut Grigorie V,ce'i cinstit ca o reliquie pretiosa; apoi un sacos numit Ti-beriadis" infatisand in mist tun fine cu fir de our si inicdne frum6se in reliev, episodul instructiv, de la mareaTiberiadei (loan 21, 13 sq); in urma o mitra cu cusaturt pecatifea representtind felurite imaginf sfinte si in forma decilindru, cum erau, ni s'a spas, mitrele la bisantini in ye-chime. In Tipografia patriarhala situata in catul de jos dela ca,patul reseriten a palatului, domnesce o activitate vie,are un personal numeros, este inzestrat cu un bogat a-parat de masint si litera ; in ea se imprima tote cartilebisericesti, iituale si scolastice, si jurnalul patriarhal. A-poi ne-am dus la scOla superi6ra ell v.syal crxolii) cevamai spre apes nu departe de Patriarhie ; acesta este oconstructie mareta nu de mult ridicatil ce domina Fana-rul prin asezarea et pe culmea colinet; intemeitorul eleste Ghenadie colarul, iar organisitorul deplin, este fostul.

www.dacoromanica.ro

520 0 CAI gTORIE INT ORIENT

Patriarh Ioachim III. Scala are gradul unui Liceu, cuopt ant de invetlment ; interiorul el' este randuit dupe totetrebuintele unei scale : sale nalte si spatiOse pentru ()lasesi meditatie, sale potrivite pentru personalul administrativi pentru servitors; apoi o sala mare destinata anume pen-

tru serbari scolastice cum e d. e. impartirea preEuiilor. Inacesta se afla numer6se tabloun ale Patriarhilor si dascalilorman dupe vremuri, cum a fost un Nicefor Teotoche s. a. ;apoi ale ajutatorilor si bine facetorilor sc61el, (ioEpTi-c7.), prin-tre numele carora scrise cu litere aurite pe un pergamentin rame am citit si pe al Principelm Mihail Sturdza. Numai putin confortabile sunt si cabinetele de fisica, chimiesi de cele-l-alte sciinta naturale, inzestrate cu -bogate apa-rate pentru esperiente, mar t6te procurate sub Joachim alIII-le, a carol nume Pam vequt insemnat prina si pe unpiano, aseminea proprietate a scolei. Pe usa fie-card sale seafla o inscriptie din litere turnate, ce aratti destinatiuneasales respective. So:51a este ridicata cu contributiuni bene-vole din initiativa si sub patronajul Bisericei ; 1) ea este tinmotiv de justa mandrie pentru fie-care grec luminat. On dince parte a orasului se putea vedea sc61a, numai ce'mi fli-cea semn spre ea Secretarul Patriarhiei, c,licend 6re-cumincantat : IRTEp piTCETE T 1V 1.EyetATIV crx0X-ip ?"

In fata acestei scoli, spre port se afla cea mar veche bise-rica bisantina din posesiunea crestinilor, zidita pe la ear-situl v6cului XIII si inchinata Maicei Domnului cu nu-mele: Malta Domnului din Muhlion (Mongulion)", asase chiama localitatea pe carei asezata. Iar in rind cu bi-serica mar spre reserit este Partenagogiul lui Ioachim, unexternat de fete, unde se predati cursurile primare si nor-male cate trei ant.

Dupe pranz in aceiasi di pe la orele 3 venind la not

1). Costal edificiului si al instalatiuuilor este de 27,000 de lireotomane, asa dar mai xnult de 600 mil de franca. (612,900 fr.).Tata ce pote caritatea cretina. Trebue sa marturisim fuse, ca a§acladire nu s'ar putea ridica la nos cu suina acesta.

'A.AigaApE,

www.dacoromanica.ro

O CA t I ORTE IV ORIENT 521

DI. Gedeon impreuna cu Dl. llaralampide un ten6r Pr.in Dreptul Otoman, am plecat impreuna spre a Nisita peP. S. Fotie al Irinopolei, care este si superior al BisericeiSf. Vineri din Pera. Ajungend la Biserica in timpul Ye-cerniei, am intrat in launtru si am remas surprinsi vedendin ea pe litho. P. S. Fotie un public numeros, asculthndcu ev]avie serviciul dumnedeesc. Era inteia di a postului Sf.Maria de aceea se adause si Paraclisul Maicei DomnuluT eufrum6sa exapostilarie: Apostoli de la margini adunati-veaici" de a eitrel melodie dulce si bine esecutata resunaBiserica. Trecend apoi in apartamentele Arhiereului de oindemanare si curatenie esemplara, am observat intre altelemai de aprOpe frum6sa sa bibliotecA, imbogiltita mai a-les cu renumiti autori de predict, greeeri, latinesei, fran-tuzesci din care P. S. Fotie culegend ca o albiva, hrd-neste in fiecare Duminica si serbatdre turma cea cuventa-tore, cu mierea cuvintulni dumnedeesc. In adeve'r. un uce-nic vrednic a marelui Fotie ! De acolo ne-am pornitBiserica Sf. Treimi, care se afla in partea cea mai rese-ritOrai a Perei. Acesta este cea mai noue si mai frum6sa, Bise-rica orthodoxa din Constantinopole. Zidita la 1880 tot princontributium benevole, pe din launtru e toll de marmura ;catapetezma, zidurele si boltele sunt impodobite en ic6nede o pictura rninunata ; am remarcat intre altele ic6na Sf.Ecaterina rapitore prin frumuseta dar si impuna6re prininocenta, pietatea §i simp]itatea el ; pictura cu adeveratin spiritul Biserice orthodoxe: pretutindenea frumuseta sieuviosie stau in cea mai strinsa armonie. Pictorul esteun grec initiat in t6te secretele artei bisantine si italiene.Biserica Sf. Treimi e despartita, numai prin un grilaj degrandi6sa sent de fete cu internat, infiintata la 1885 deZapa, un grec care a vietuit in tam nostril. Ne indrepta-ram apoi pe Bulevardul Perei ce iesa spre r6serit la marea,pan, in dreptul unet marete cazarme de artilerie si cava-lerie ; soldatil de aid purta in loc de fesuri niste caciulinegre de miel; in fata cazarmef este un loc intins pentru

19,

www.dacoromanica.ro

522 o CALETORIE TN ORIENT

esercitii militare, ce mai 'nainte a fost proprietatea patri-arhiei, acum inse apartine statuhn, care din parte-I acdrdaPatriarhiei anus] o subventiune de 7,000 lire otomane.Se'ntelege ca acesta subventiune, care in moneda mistravalor4ze eu apr6pe 159,000 franca nu ajunge a satisfacenice necesitatile Patriarhiei singure, cu atat mai putin alecelor alte Biserici si cu deosebire ale scalelor. Aceste t6tese'ntretiu din colecte pi6se, Indrumate si sporite prin o ne-adormita activitate a organelor Bisericei. lIp.E01 TCT COX GIea) lip-1,10-ml", ne spunea DI. Ghedeon. Aceste cuvinte aledemnului secretar imi amintiro altele, qise de un mare invetator al Bisericei din v6curile primare: Sarticia de do-rinti este cea mai buns avutie". I).

Mercuri 2 .august ditninetA, dupe cum pusesem la talein sara precedents ne-am pornit Iiir la Fanar, inse de asta-data cu barca pe port, asa ci. puturam observa bine par-tea fanarulni despre apa. DI. Gedeon impreuna en altscare ne asteptan, indata ce ajunseram in dreptul D-lor,se pogorira de pe schela in barca la not si asa plecara.mcu total la Biserica Maicei Domnului din suburbia Vlaherne,partea cea mai septentionala a vechiului Constantinopole,api6pe de zidul de intarire ce ineunjura orasul despre apussi m4da-nopte. Doream sa visitam ac6st.1 Biserica fiind-cadespre ea se ammteste de multe on in cart le n6stre bise-ricesci. Aici de aseminea se afla un isvor aducetor de yin-decari de- iisupra canna este zidita Biserica, bine cantata siingrijita, unde nazuesc iarasi multime de credinciosi suferindipentru care preotii se raga continuu. Dupe ce ne-am inscrissi not intr'un pomelnic, am ocolit Vlachernele pe langa 4i-dul de intarire a orasului unde se afla ruinele mai xnultor,pa-late dintre care unul ni s'a spus ca este al marelui Belisariu,generalul imperatului Iustinian, Jar altul mai spre me;la-qide acela, numit Bogdan-siirai, ni s'a spus ea este conaculdomnitorilor de odinidra a Moldovel. De aici ne indrepta-

1). Climent Alexandrenul. IleaaioyO; C. 3.

www.dacoromanica.ro

0 CAI E romp., IN ORIENT 523

ram la vale spie Fanar, am visitat intai o veche Bisericabisantina T.r,4 7(p ac;" asta-di Kahria Geami unde s'apAstrat Inca diferite ic6ne zugravite in mosaic din timpuleel mai infloritor al acestei ante la Bisantini. Cand am exitdin Moschea ne ver,luram incunjurati de o dr6e de bae-tandri turci care stireaii si tipau pe Fano not cerendu-nebacsis cunt ne pretinsese la intrare si pazitorulStrabittend apoi cite -va strade cotite si inguste, ajunse-ram la mitocul Sf. Morment in Fanar mai spre apus dePatriarhie. Aici am fost primiti si tratati cu multi dra-goste de catra Ingrijitor, un Arhimandrit piietinos ; apoiam visitat biblioteca, ce'l asezata in piste case de peatracu mult mai ridicate de cat incaperile personalului si de-osebite de acestea. Spre a ajunge la biblioteca trebue sa-tiro niste trepte de petra in zig-ziguri dai pe o terasain directia de la apus spre reserit. Aici se afla o casa mareCu done dispartituri spatiose pe langa peretii carora de jurimprejur cunt rafturi pline de carti felurite, asezate en in-grijire dupe un anumit catalog, ce parea nu de mult al-catuit. Incepend a foileta diferite e, rti, uncle de literatmaclasica, gr4ca latina, altele de istorie, altele de patrologie

dogmatica, destul de interesante, am dat intre acesteapeste o veche carte romanesca in manuscris.Tata titlul acestei calLexicon slavo-roman, scris de Mihail Logofetul of Tin-

govistea, leat 7186".Catalogat la No. 600 bis. De-asupra porta inscrierea

urmet6re: .._?X U0-__ft/10._OU %SCE TO3E `IF.po3tocx.ovou 'rob' cIEpocroXy.icoi.

La finea Lexiconului se afla acesta insemnare :r% AP, rctinpii Arin a leat 1683.Urna6za apoi rocniineVe :

am scris eu 1llihain Logofat sin Oprea Diacon Kg Arill

Io) Serban Voevod i Arhimitropolit Teodosie.Dupe Lexicon, manuscriptul mat cuprinde AcatiAul Nas-

cet6rei de Dumneden slavonesce si romanesce, apoi Ca-tavasiile Deschidevo-i Gura mea" numai romaneste. Lexi-

i i

H

Si

,,110,41

1i

sigi

www.dacoromanica.ro

524 o CAl g I ORIE t NT ORIENT

conul e format ast-fel: La inceput e pus cuventul slavonsi tradus romaneste prin un cuvent, done set trei. Pe fie-care pagina sunt patru rubrics, din care 2 pentru cuvinteslavonesci si done pentru cele romanesci, format 4° com-plect.

De si aflarea unei asa carp acolo, se putea lesne es-plica, noue inse ne-a facut o adinca si placuta impresiunede a fi gasit o carte in limba ratriet pintre altele tot inlimb] streine. De aseminea se afla un bogat material inmanuscripte greceF,4ti, ielativ la Istoria Romana, din epocaFanariotilor si mat 'nainte, ce Oat acum nu este cunoscut.Esind din biblioteca am fost invitap de Ingrijitor a vi-sita si floraria. La acesta trebui se urcam alt rind detrepte si sa esim pe o a doua terasa, de unde cautand injos ni se parea ca atarnam in aer, tar floraria de Tanganot ni amintea de gradinile spanzurate ale Semiramidei. ')De pe acesta terasa se deschide o admirabila privelistespre marea si pe deal spre meth-qi-apus unde se ridicamajestos *cola cea mare, pe care Dl. Gedeon nu scapA dea nu ne-o arata si de asta-data. Locul era fdrte desfatator;in tdte partile se putea descoperi urmele unei mint ghi-bace in a aranja si infrumseta; se putea nice ca este unmic paradis imbalsamat cu mirosul a fel de fel de flori, siincunjurat cu numero§i lamai incricati de fructe; cu t6t4inalcimea locului, apa avea cu indestulare atat in cisterne,cat si in basinuri si cismi.le mid in diferite puncte aleflorariet, fiind adusa pe niste tuburt subtin de tuciu, carein case -va locum erau impleticite de cap-va, castanY gross.Amicabilitatea Ingrijitorului, ordinea esernplara si curateniace domnea pretutindenea in chili' ca si in biblioteca, incurte ca si in florarie, ne insufla mult atasament de ace]betren venerabil si tot-odata ne facu a intelege betrenii

1). Ast-fel de gradinitt pe terase inalte se pot vedea mat multein Constantinopole chiar in fap, cafenelelor: o placere caracte-ristica a orientalib.

eft

www.dacoromanica.ro

0 CAIITORIE tN ORIENT 525

nostri nu faro puternice considerente 'st inchinau Resaritu-lui bunurile lor. Abea cu grew ne despartiramde acest local incantator, aducend multemirl vii betrenuluti esprimandu-ne dorinta de a-I mai cerceta. La schela ne

despartiram si de Dl. Ghedeon care inse, credincios faga-duintet date chiar de la prima visita ce f-am facut, aveas6 vina la not in cliutt urmet6re spre a cerceta alte mo-numente.

Jot 3 August, impedecatt find a merge la biblioteca irn-periala dupe cum ne propusesem de mat 'nainte, sub cu-vent ca t6te documentele depose awl() sunt in limba tur-c6sca, §i deci on cat an fi de importante, nu le vom puteautilisa, veni la not DI. Gedeon impreuna cu DI. V. Vranos,Doctor in filosofie- de la Univer-itatea din Halle, dar cu-noscetor bun si in ale Teologiel, dupe cum a dat a inte-lege din o conversatie ce s'a deschis intre not despre or-ganisarea sinodala, a Bisericei Orthodoxe; cu acea ocasieD-sa esprima cu profunzime i claritate vederile saledespre mijlocul eel mai facil al uniret reale dintre diferi-tele Biserici particulare, ce sunt attitea ramurt ale maresBiserici ale Christos, iar nu ca 'Ana acum a sta fie-carenumai in unitate morala cu cele-l-alte surori, adica a pazineschimbat dogmele moralul Bisericei Orthodoxe. Ne-afrapat asemanarea ideilor sale in acesta privire cu ideile unlitmare prelat, arhipastor plin de rivna apostolesca si teologversat al Bisericei Orthodoxe-romane din timpul nostru. 1).

Dl. Vrtinos este profesor de limba gr6cA in Constanti-nopole, de aseminea Presedinte al Societate Mediavale, ceare de fun a da la lumina matelialul de istorie bisericesca

nationala-Elena din evul medit. 2). Scopul ac°stei so-

1). Candela An. III, 1884, No. 2 §i urtn. Sinodalitatea Biseri-cei Cre§tine" de Dr. Silvestro Morixitt, Arhiepiseop §i Mitropolit alBueovinei §i Dalmatiet.

2). ...`Etxtpiot -7(;)v pt.Easw.ovritUri ipEuvUtv, irpOttafELEV1) CMGITO)

Tip p.EXi.tv -c-T)4 i.xxXvnixattySic-, xati tptXoAoyt7.1),-; TOU yivougD.p6E;p:4 V.EV 6 F,c3.4TCOp 9E.X0cIOLC1.4 MCC 7.0tal-

mums, §i

§i

'§i

§i

'r-

1i

www.dacoromanica.ro

526 0 CAI gTORIE IN ORIENT

eietap ni se paru interesant si pentru not, find stint c t serii-torii bisantini contin numer6se date privit6re la Romani ; deacoa prin desgroparea scrierilor acestora se va putea a-duce lumina mat mult saii mai putin si asupra istoriei Ro-mane, pe langa tote nobilele sfortari facute in timpul eelmai non de barbatit nostri specialist' ca Dl. Xenopol s. a.Am primit cu tow multemirea propunerea ce ni s'a facutde a fi membri at. acestei societati, si apoi ne-am dus im-prenna sa visitam Academia greaca EU/An/4" ce se aflatot in Pera, avend un local propriuconstructie fruni6sa siacomodata, cu trebuintele academies. Numerul membriloractivr si onorarl, ordinal.] si estraordinarz trece de 300, stintde diferite nationalitati, dintre turd sunt nuniaT membri ono-rail. In antreul Academies se afla esecutata de minune sta-tues lut Prometeu, inchipuire ne'ntrecuta a tot omul ix gam-fat, care voeste sa se puna pre sine in local lui Dumne-leu. Constructia este cu. done etaje: in etajul de jos seafla sala de sedinte, locuinte pentru personal, cabinetul delectura in care am vedut vr'o 15 reviste literare si stiin-tifice, grecesti, frantuzesci, nenrcesti etc. Tar in etajul desus se afl" o sala vasta pentru conferintt publice gi langaac6sta mai multe eamere pentru Biblioteca. Acesta tocmaiatunci, se arankt din noit

De acolo ne-am propus a merge sa visitam rnuzeul eni-cerilor aflator in aplopiere de Sf. Sofie, asa dar in ora-sul vechitt Ne am intors spre Tumid Galatel, ne-am po-gorit prin Tunel in suburbia G-alatei si aicl despartindu-ne de Dl. G-edeon, care pleca en barca pe port spre Fa-nar, am trecut podul impreuna cu Dl. Vrtinos, iar inpiata de la capatul opus luand trasuri am stralyttut Inca()data orasul marelul Constantin pan(' in piata dintre sf.

Tw- V 1?.),.rivtz6 Ov ypotu..).i-rw, r. BpFc.):),.;Butivii4... Y.. T. A.

Ex-alcr. 'E-r.-4 O. kpta 40 c A. 314. Vecli si TheLevant Herald, August, 21 1889, p. 2 col. 4 : La societe des re-cherches medievales a pour butcomme l'indique son noml'etudede tout ce qui concerne le moyen-age en Orient etc.

yfiTii;

www.dacoromanica.ro

0 CALtTORIE IN ORIETT 527

Sofie sf. Apostoh; la capatul el despre apus se afla ocladire mare in care este instalata, scola politehnica pre-cum si asa numitul muzeul Ienicerilor. Intrarea se'ngL-due platind o tax (10 piastri de persona). Museul con-tine vr'o 150 de felurite tipurr ale demnitarilor i slujba-silor turd din trecut mat ales Ieniceri cu fel de iel de cos-tumuri, dintre care unele au mare asernAnare en ale ve-chilor boeri roman'. Despre arty sau estetica inse la acestmuzeu, nu p6te fi vorba. De la muzeu spre meza ndpte seafla o cisterna forte mare, ce se ;lice ca-si are originea dela Constantin Cel Mare. Bolta acestel cisterne se sprijinestepe multime de sthlpi gro,?i de piatra la o inaltime de vr'o6 metri de la fund, osebit ca stint ingropati in Fitment lao adincime de vr'o trei metri. Asa dar un stalp avend o lun-gime de none metri o grosime de aprope un metru indiametru, apoi fiind numerosi stalpi de aceslia asezatiin mat multe rinduri, se p6te forma de aid o idee despremarimea acestet Cisterne, precum si despre ingrijirea ceaveau Romeii, de a fi aprovisionati cu apa din destul incasul unur asediri din partea dusmanilor. Actualminte cis-terna numat tine apa, ci pentru uniezela si rec6rea ce dom-ne.zte in ea serveste la fabricatiunea ibrisinulm, lucrand inea un numeros personal t6tA ;Tina. De la cisterna ne'ntdrse-ram la Galati, i suindu-ne la Pera ptin tunel, am ocolit pa-tin spre dr6pta aprOpe de turnul Galatei uncle se afla in stradao geamie destinata pentru inchin'acmnele until soiu de mo-nahi rnahomedarn, care au locuinte in jurul aceleiingrijind si de mausolele de lAnga ea ca sa alba luminipururea aprinse. Geamiea stet deschisa pentru visitatorlJoia si Duminica, chnd la ora trei dupe ameza are loc pro-ductiunea religiosa a monahilor care pentru acesta se nu-mese : DantuitorY. Trecuse acum ora de representare, asaca nu puturam vedea cum obicinuese acesti monahi a cinstipre D-deu grin dant religios. 1). Am r6mos prey muit obli-

1). Acest mod de a cinsti pre D-tleu sau cel putin anal analogen acesta, tot la monahi musulmani, se afla decris cu cuvintelerepausatalui Arbiduce Rudolf al Austriei ca martur ocular de

geamil,

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

528 6 CAI El ORIE IN ORIENT

gate D-lui Vrtinos, ca ne-a condus in atatea locuri sis maivirtos ca la despArtire ne-a promis a ne insoti si a doua-dila cerimonia Selamliculul.

Vmeri 4 August, impreuniti en DI. Ieronim si cu DI.VrAnos am plecat pe la 10 ore a. m. se asistam la ceri-monic Selarnlicului ce se face vara de regula In fie-careVmerr la Moschea palatulul Imperial Ildis de insusf Sulta-nul, care esercitki tot-odatii si autoritatea religiosa, cea maiinalta : Pontifex maximuq. Ostire de t6te armele se aduniiatunci cu musics in jurul Moscheei si pe latmele stradelor,avend a defila pe dinaintea Sultanulni data el ordona. Pen-tru 6speti este destinat anume un palat spre apus de Mos-cheia de care'i despartita prin strada pe unde se pogora.Sultanul spre a infra in Moschea. Palatul era indesit devisitatorl, consul] a diferitelor puterl cu familiile lor, pre-cum si aIti curiosi din localitate, preoti si mirem, Tar oferestra era ocupata, numal de Romani, de noT si de ofi-terii vaporulul Grivita, venit atunci la Constantinopole sprereparatiune. Nu se primesc 6spet] far recomandatie din par-tea autoritatilor data nu suet cunoscuti. Inainte de incepereacerirnoniei se servi 6spetilor eau si cafe. Pe la 12 Ore incepua veni de la palat in rota calare, casa military a Sultanulm sise'ndrepta eatr6, intrarea despre miacta-di resitirit a Mos-chee] ; dupe ea urma tree trasuri inchise cu feme] si copilde a Sultanului. De odata, se facii o miseare in tota mul-timea ; de pe tumid Moscheiel un hoge dadu semnalulde rugaciune; venea Sultanul ; armata si garda de on6rese as,lezi in front ; luta] trecura mai multi pass calari indoue siruri pe marginele stradei ca avantgarda a corte-giului Sultanulul, dupe el urma pe jos o ceta, numer6sadin casa civila apol Sultanul insusi in trasura b, la Dou-mont en dm cal, avend in fata sa pe Nuri Pasa si Ghazi

Dl. Vlad. Repta profesor la faeultatea teologica a Universitateidin Cernauti, in opera sa: Prichologia in insemnatatea ei pentrude*teptai ea, cultivarea §i inaintarea vietii religiose". Cernauti,1888, p. 32 sq.

www.dacoromanica.ro

0 CALF` I ORIE IN ORIENT 529

Osman, vitezul de la Plevna; o alta eta tot pe jos a case!civile inchidea cortegiul. Ajungend in dreptul palatulutunde eran 6speth, Sultanul, ah-fel adincit in ganduri si forteserios, ist ridica ochii facend compliment; atunci din tete par-tile resunara urale. Dupe seversirea cetimoniei religiose, Sul-tanul s'a intors pe aim tale la palat, iar armata s'a retrasne mat avend be defilarea. Totusi unit voind a intimpinape Sultan si in partea pe unde se'ntorcea, b'ati rapt din si-rurile arniatet si alt luat'o la gona spre palat, intr'o invalma_Sala ce nu se potrivea nici de cum cu regularitatea miscarilormilitare. De 1a Selamlic ne-am pogorit la schela din Besik-tasi si luand un vapor am plecat In sus pe Bosfor sprea visita pe Expatriarhul Ioachim IV, acela sub care la1885 s'a recunoscut formal autocefalia Bisericei ndstre detem Biserica orthodoxa. Sanctitatea Sa locueste in cartie-rul Emirian, ceva mat din sus de Foburgul Ortakeuy peculmea delului, in un frumos palat, ce i Fail zidit cornpa-triotii s61. Curtea palatulut consta din o florarie, cu gleein diterite directiuni, iar una principals catra antreul pa-latului. IntrAnd in camera de asteptare, am trimis cartilepe fecior si indata am fost primiti de Sanctitatea sa, carene'ntiunpina la usa, adresandu-ne romAneste cuventul :Po §i tratandu-ne in modul eel mat amabil. 0 sta-tura impunatare, o infatisare atrAgetbre din tote punctelede vedere, o vorbire plina de eleganta ce'r atat de carac-teristica tipului elenic, rata trasurele principale a acestuiurmas a lu! Chrisostom a carat sorta chiar o suporta cuabnegatiune apostolesca. Dupe ce am fost congediati, stra-baturam si not acel cartier in care Ioachim IV 'si facevista si prin o gradina spatiOsa si plina de arbor! betreni,odini6ra proprietatea families princiare a lui Ipsilant, ne-am pogorit la schela; aid era adunatt in fata unet cafi-nele un public numeros, o amesteratura de armeni, turd,arabt, negri, ce se desfatatt pe verdeta Is umbra arbori-lor ranga o eismea monumentala, dupe obiceiul orientalilor,avend privirile atintite pe Bosfor. Intre aceste Dl. Vrhnos

3.Biserica Orthodox Romans.

/tile"

www.dacoromanica.ro

530 0 CALETORIE IN ORIENT

incetul cu incetul familiarisAndu-se cu not indrepta sirulconversatiei asupra romanilor din Macedonia, despre a eft-ror s6rt ne-a spus ca nu-f strein, ca unul ce'z originardin partea locului; surprinderea n6strri, fu si mai mare,cand duo ce am ajuns in Galata, Dl. Vranos 'si lua re-mas bun de la not pe limba Macedo-Romans ; de abea a-cum am cunoscut adev6rata sa origins, si o bucurie maream simtit a veni in contact cu asa barbat inze3trat cu totedarurele firei si peste aceste de o cultura si politeta, rant.

[Va urma].

leo nom Al. Mfronescu.

<:attf,c)

www.dacoromanica.ro

PREFETELE DE LA LITURGIERUL ELINO-ARAB,

SCRISE DE ATANASIE, FOSTUL PATRIARH AL ALEXANDRIEI

ST

IMPRIMATE IN ACESTA CARTE LA 1701 IN ZNAGOV.

(Material pentru istoria Bisericc"scli ¢i Nafionald a Ronidnilor).

I.

Catrit prea stralucitul, prea piosul si prea blandul Domnsi Egemon a t6ta Ungro- Vlahiea, Domnul, Domn Ioan Cons-tantin Basarab Voevod, Marele Brancovanu, cubit flu almodesties nostre in Sf. Spirit, Apostolica bine-cuventare siliar de la D-deli.

Lauda Grecii pe Alexandiu Macedon, fiul lm Filip,pentru bravurile adica si ispravile cele mai presus de omale aceluia, fiind-ca aprOpe numat in doispre-dece ant ainvins tom lumea. bar nimicrt nu va folosi omul, daca arcastiga too, lumea si'st va perde sufletul seu, dupe aceadicere evangelica ; de aceea acia se socotesc demni de laudacAti intrebuintaza Domnia si Egemonia for lumesca nu insfts,iert de 6ment si nimicirt de pop6re si °rase, ca setosfde a varsa singe, a prada si a fi nemilostivT, ci isi intrebu-intaza puterea si autoritatea data for de D-deti la protecOunea,administrarea dupe D-deu,si guvernarea legalt, a 6menilor. Cet

www.dacoromanica.ro

532 MATERIAL. PEN"! RU )STORIA BISERICE-sCA

de felul acesta nu numai de oment se lauds, ci si de D-deftsunt laudati si fericiti, pentru ca se bucura si de on6reatemporala din partea Omenilor, si pentru ca vor clironomisidupe mdrte Imperatia Cerurilor. DecT data si alci 6re-carts'au aflat in lume 6meni vrednici in aceste timpurt tree&tare si piosi si virtuosi, Domm si Imperati, 'n.11 pare ch, n'astat altul egal in totul sa fie atat de bine laudat de D-delisi de tote 6menii, de at 861 si de str6ini, de Domni si deImperati, dupre cum a resArit in timpurile nastre din alesiinatiei, ca alt sore aruncator de raze, pazita si de D-deli eins-tita stralucirea, vostra, in acesta renumita Egemonie siDomnie a acestei Ungro-Vlabiei in totul fericita ; a cdruivictoria eroiee si fapte virtu6se si pre intelepte isbandiD-d.eesti, vedute si neved.ute, le cunoste cu sigurancai numaiochiul eel neadormit si a t6te vedetor D-deli; care bune-tate a V6stra cea pazita de D cleft si glorificata, estinden-du-si razele intelectuale a prea stralucitelor sale virtuti intota lumea, atrage pe to T, ca magnetul ferul, eatra bine -fa-cerile tale. De aceia si nol de la margenile pamentului sidin pantile Cetatel lui D-dea. Antiobiei, audind de virtutiletale de Ddeti luminate, am alergat si am venit cu tOta grabain acest prea fericit oral, ca sa vedem si SA, inv6tam in faptaacela ce am audit fiind de departe, ast-fel dupre cum invechime Imperatesa despre miada-di a venit de la margenisa vada intelepeiunea lui Solomon. Venind dar, si vedind in-si-ne si convingendu-ne prin proba, mult mai multe in a-dever si ca multime si ca marqie am 6:).ut si am invetat,de cat cele ce am audit. Pe langa acele cu care au in-frumusetat inteleptul, umanul si de D-deti placutul Guvernal Vostru, dilnie orneza si infrumusetaza si acum pe acestade D-deli pazita tarn. si Domnie, cu atatea cladirT sfintitesi in adever regale, cu Biserici si Monastiri si cu alte multesi marete feluri de cladiri si zidiri, spre folosul si bine-face-rea locuitorilor. In special cu Liceie (Frondistirit) si c61e

de deosebite stiing si Invetaturl, clic cu scale Grecestt, Sla-vonesti si Locale (Romanesti). Intre t6te si pentru aceste

www.dacoromanica.ro

NAT'OvAl A A RoMANIf flK 533

limbs (att facut) si tipografie, ce alta data nimene din Dortmittrecuti n'au seversit atatea si ast-fel de lucrurt bune, afarade cinstita siluminata de Dumnedeu intelepciune a MajestatitTale. T6te acestea ti edindu le si not, am venit sa ye ru-gam ca sa ye intindett mila Vostra si la aete parts inde-partate a Cetatei lut D-deu Antiokia, pentru ca ackta estede cuviinta si forte potrivit Inaltirnet Vostre, pentru donecause. Intaia : Pentru ca in ackta si-au luat mai infra cre-dinctosh mantuitorul nume in adever, adica sa se num6scacrestini, tar Inaltimea Ta se cuvine prin gratia lut ll-deu safit intaiul intre tots Domnii orthodoxi cu ackta numirPcresting; de aseminea si dupe buna vointa si dupe cuge-

si dupe fapte, sa gibs urmare la ackta numire. Aldoilea : Pentru ca avend Inaltimea V6-,tra culmea virtuti-lor si a nobletet, a renumelut stralucit si a predominantet,este convenabil sa aretati si eel intai mila Vostra, dupe cumati aretat adesa si la alte scaune apostolicesti cu abon-dentA, cu atat mai mult la eel intat hcaun al corifeulm A-postolilor Petru, nude este Cetatea lui D-c,leu cea de susAntiohia, pentru ca sa avett si amintire neintrerupta prinmijlocirea, acestei mile placute lui D-deii, dupe cum sila cele-lalte Biserici a lui Christos. Mila inse este putinafu caniitate fata de maretia stralucirei V6stre, forte abon-denta inse si prea bine primita inaintea lui D-deu pen-tru ca acest bun strabate in suflet si este f6rte necesarin acele parts, pentru acestit pricing. Preotil acelei tart auntin multe locum lipsitt si seraci, in cat nu all nice cele ne-cesare pentru train. Apoi cartile arabice ce le intrebuin-taza acia ca uncle ce suns manuscripte, reclama si banimulti pentru cumparare neavend acia haul sari sa lecumpere gata, sari sa dea sa le prescrie dupe manuscripte,reman eel mai multi si fara voia for lipsiti si de Slujba(serviciul bisericesc) dilnica. Si pentru cele-l-alte fae oman gaere din causa seraciei, dar stversirea sfintei si Dum-nedeestei Liturgil este forte necesara pentru tott preotit siforte mantuitdre pentru tots ortod.oxii. Deci dispozitia V6s-

tart

at

;

; si

www.dacoromanica.ro

534 MATERIAL PENTRU ISTORIA BISERICtSCA

tra bine- facetdre catra toil, prin inspiratia Divina a pre-cedat rugamintea nostra pentru ca sa-0 alba tota resplata,si intrebat data ortodoxii din Arabia ail unijI6ce pen-tru carti. Atunci i not am multemit lui D-clew pentrubuna vointa si cugetarea vastra miscata de D-4eti, si in-data v'am aretat cererea n6stra. Carea cu buna vointacu graba primind-o ati indeplinit-o. Si fled ate ordonat cuumanitate, ca sa se tipar6sca prin cheltuelile bogatel da-ruiri a bunatatei v6stre acesta Liturgie in limba arabicrt,dupe dorinta scopul nostru. Dar auc,lind Inaltimea V68-tra de la noi intelegend bine obiceiul ce se politicestein partile n6stre ale Antiohiei, intre preotii nostri orto-doxi din bi,ericile lui Christos, ca adica rugaciunile Sante!Liturgii se citese amestecat de aceia in arabeste, tar ecfoni-sem se pronunta mai adesa elineste, de aceia spre omai mare inaintare v'ati intins harul vostru placut luiDumne;leti, ordonand ca nu numal ecfonisurile, ci i t6terugaciunile i cererile Liturgiei sa se tiptirescrt adliteramfara nice o sehimbare in ambele limb!: grecesca ara-bica, spre intrebuintarea mai us6ra a el, de catra preotiinostri Elino-arabi. Pentru ca cartea sa, fie folositdre nu nu-mai pentru eel ce tits numal limba arabica, saii pe amen-done de odata, dar pentru ace! preott Rome!, (greci) caren'ati invetat limba nOsti a arabica si ca sa se respandesca bu-nnl la mai multi. Acesta Santa Liturgie a ordonat Inal-timea Vostra, dupe ce cu ajutorul lui D- ;lets s'a pus intipar, ca sA, se imparta si in dar catra ace! prea piosi Iereiai arabilor spre eterna amintire ca sa p6ta, acestia inurma, avend ast-fel de cart', sa sever§asca, dupe datoriafor Banta Liturgie in amendoue limbele, proaducend cutota evlavia divina, Banta cea fara de sange jertfa luiD-clett si Parintelui, spre rnantuirea ertarea pecatelor lu-mei intregi spre cererea celor de folos sufietului; spreintarirea adumbrirea pAzitei §i incoronatel de Dumnec,leilInaltimei V6stre, impreuna cu tdta bine-cuventata VostraCasa, Impreunft cu tota adunarea neatuului Vostru, cu tot

ne-ati

si

si

si

si

$i

si

sisi

si

si

si

www.dacoromanica.ro

SI NATIONALA A RomANn.oR 535

Palatul si cu tota Tara si Domnia, pan la cea mai adencasi ultima batraneta, si dupe mutarea de la aceste vremel-nice sa ye resplatesca pe toti si cu Imperatia Cerului, da-tatorul de bunuri si eel mai pre sus de tote D-dett, Amin.

In 1701 de la Na0erea lui Christos, in luna Ianuarie.Iscalit : Atanasie, cu mila lui D-deu fost Patriarh a ma-

res cetati a lui Antiohia, si rugator al stralucireiV6stre.

II.

Atanasie, cu mila D-cleli fost Patriarh al Antiohiamare Cetelfi a lui Dunznecleu.

Tuturor pio,silor evseviosi preott a ortodoxilor Arab,har si bine-cuventare de la D-,leis in lucru?1 montuitare.

Rugati-ve unul pentru altul dice D-deescul Apostol, casA, ye vindecati, cats mutt p6te rugaciunea cea lucratOre adreptului. Cand rugati-ve unit pentru altii, nu inte-lege sa ne rugam numai pentru cei de o credinta si fratiat nostri, dar si pentru necredinciosi si streini si pentrutots Omenii. De aceia si .fericitul Pavel scriind catra Timo-teiti dice : Deci v6 rog mai intat de tote sa facett cereri §irug-Ulu-131, adunfiri §i muqemiri pentru top 6menii, adicitpentru credinciost si necredinciosi si priteni si vrajmasi sipentru cei de un neam si streini. Conform acestui preceptapostolic si santa nostra Biserica inainte de t6te cere si s6roga lui D-deti pentru pacea a tota lumea, pentru stabilita-tea de pretutindene a Santelor lui D-deti Biserici, si a unireituturor in una si singura marturisire si credinta ortodoxa ca-tra ll-deli. i data datorim sa ne rugam DrIantuitorului lu-mei D-cleti pentru vrajmasi si necredinciost spre ai milui,cu cat mai mult se cuvine sa-1 rugam pentru credinciosiicunoscuti si prieteni ? Iar data s'ar intempla sa fie sibine facetor si cauzator de bine-facere obstesca mare, si de

dice:

D-den

lut

www.dacoromanica.ro

536 MATERIAL PENTRU ISTORIA BISERICtqCA

suflet mantuitare, cu cat mat mult de cat pentru tots se cu-vine sa ne rugam lui D-deti pentru ast-fel de bine-faceton obs-testi al nostri ? Dect cats lipsa de carts se afla la or-todoxit dintre arabi si mat ales la cei santitt at lor, pen-tru ca emu manuscripte si de aceia cu greu sa gasea, cuanevoe sa castiga, pentru ca fiind scumpe si mai cu samadin causa lipset de bans, acesta o marturisesc acia carorale lipsesc. Lipsa acestora si trebuinta a indeplinifoinduratulD-deu, eel ce voeste ca tots sa se mantulasca si la cunos-tinta adeverului sa vie, dupe determinarile si cuvintele celeneurmate ale divines sale Pronh In timpurile nostre , carea bine-voit sa mergem si not din aceste partt a Cetatei lutDumnedeu Antiohia in Constantinopol, si de acolo in maltrenumita Domnie a Ungro-Ylahiet, dupe audirea virtuOloreroice si a isbandelor geniale a celut ce domneste acum,a prea gloriosulut, prea piosulut Domn, si Igemon a totaUncrro-Vlahia, Domnulut Domn Loan Constantin Basarabin

Voevod Brancovanul, celut cu un nume si Cu in chip acelm intre imperati pornenitulut si in adever Sfantulut Ma-relut Constantin. i dect cu ajutorul lut D-deu ajungend inValahia si invrednicindu-ne de dorita primire a aceluiasi de vorbirea si privirea acelut vrednic de laudat, cumare veselie si dorinta a sufletului nostru, si fiind tratatide catra InalOmea Sa cu piositate si umanitate. T-am pro-pus si lipsa cartilor bisericesti de la not, mat cu sema asAutef Liturgic, intrebandu-ne el ma! intal despre acestea.Deci vedind inclinarea si graba insadita. a Inaltimei salece o are gata spre faced de bine la t6te, tar mat ales lacele de trebuinta Bisericel, am indrasnit en ajutorul lutD-deu si ne-am rugat de stralucirea Sa, data e cu putintfi,sit ajute Bisericele shntitilor ortodoxt arabi, ce se afla, subtronul Patriarhal a Cetatei tut D-nett Antiohia, si sa, inde-plinesca acesta lipsa, ordonand ca sa se tiparesca in limba,patriet n6stre cea arabica sfanta Liturgie en cheltuialastralueiret Sale proprie. Iara pazita de D-deu si evsevi6sa saInaltime cu grabire primind cererea n6stra cea dupe D-deti,

www.dacoromanica.ro

NATIONAT A A Rom kNIT OR 537

a ordonat tioografului abil ce sa afla pe langa InaltimeaSa, prea piosulm lntre Ieromonah, Chir Antim Ivirenul,d'andu-1 cu abondenta si cele de chelonala, ca sa sage cuingrijire litere arabice si facend none halcografie arabicasa oparesca, serviciul santei Liturgic in amendoue limbele,eleuo-arabica. i asa cu ajutorul Dumnec,leu si cu in-demnul qi cheltmala Inaltirnel Sale si en a mistra, neobo-sita ingrijire §i corect are ajungend la sfersit si tiperindu -secum se vede, au ordonat stralucirea Sa, ca sa se impartain dar la too preoth ortodox' at Arabie", pentru mantui-rea sufletulm seu. De aceia no', o prea piosi Ierei siIeromonaln catt luatt ac6sta, Anta carte in man' a acestufprea pios Doom §i Igemon, sunteti Bator' neintrerupt lat6ta lerurgia sa amintio cinstitul sett nume sa rugati pe

continuu, ca sa -1 intar4sca la prea Inaltatul sett Tron,neispitit Om' la cea mai adenca ticnita betreneta, cu t6terudele cu t6ta adunarea, lui Domnesca, cu Tara si Domnia,si dupe trecerea de aice sa-1 invrednicesca pe toff gi Im-peratiel Cermrilor, de care si toff se ne invrednicim inChristos Isus Domnul nostru, a eArma glorie fie in vecide veci nesfar§iti amin.

La sterna tare', ce'f lucrata de Anthim Ivireanul, Pro-fesorul Academie'. din Bucuresti, Doctorul Joan Comnen,a compus in poesie clasica urmat6rele versuri, pe care lepublic spre a se §ti de toci RomAnh:

FlpO; rOv (41A6rx-cov xxi i-Aocu.-trp6tx-rov xai Foarpo-ra-covA6Oivrriv -411. etiyEEL6vot Tricr-ri4 06yypoGaxiac KUptov KUptov

foAvv-riv Kwvatav-rivov Blao-chpaClv BoE6o;a4.

Aipx.Eo 0:ryypon,ixcov ltotpXrylp.MTM ;79 atata. 6v7,,st

ETiELV.XT% kOcpxV[Ty4, apy60Ev OLkty6vol.4.ETTipas; Ov Iv piupEt Kepaxo.; crOinc; OpOtov

rip ;E TiXtLoc0 Xp'XTZECV Z!J.ITE/30,)

wEc, Mcl.s.Ttst, xxi. )64X,x11XEL6TCOV xx-ragEtv 'A.Opt Kopipri.AiApEco Kopp cyst, 3Eixvuat Taixr,

§i

§i

D-deli§i

§i

lua-E6[1.T'av Si Erato;

xxi0.5-61J.E.,o;

S'

lm

ue)krci:,

Si

www.dacoromanica.ro

538 MATERIAL PENTRU ISTORIA BISERICESCA

Kapm7iv xxi tpopivopi 'irtv.popovK covoroofivoy Zzoucra Ba66ap6x.v ''Oprtkov '717EAx[..irpOv 6417rrp0p6p0V, TEpTrEeOUTCOTE Yip TOT,OY 7ZpOAPICE i01.1qpovcit' Zo-xsv,

Obroc, nit pExecoc cpiprato: `Hrt..L6vcov,

T-7F, 6dirrl'Achrito.; iMxto-roc 3oUlo;,KONINEINOE 'EATPOE.

La finele cartel stall in greceste si arabeste scrise a-ceste randuri ca frontespicill a cartel, si pe care le dall intraducere romana:

S'a imprimat ac6sta prea folosit6re de suflet s'anta Li-turgie aeum pentru inteia 6ra in limba eleno.-arabica, prinordinul si eu cheltuTala prea piosului, prea stralueituluiprea blandulut Domn si Egemon a t6ta Ungro-Vlahia,Domnul Domn Joan Constantin l3asarab Voevod.

De Antim Ieromonahul din Iberia.Prin corectarea nurnai a unia din limbs, aces Greeesti

de Ignate Ieromonahul din Ha ldea.In Santa Monastire a Intrarei in Biserica a Naseet6rei

de DumneqeuZnagovu.In anul inantuirei 1701, in luna Ianuarie,

Descrierea cartel.Cartea este pe hartie alba dura, si formatul folio mic,

lungimea f60 de 25 centimetri, Tar latimea de 18. CuprindenumaT Liturgiarul, salt serviciul Sf. Liturgii, dup6 tipiculBisericeT n6stre orientale ortodoxe, in doue limbsgreeeste

arabeste. La finele Liturgies sunt numaT in limba a-raba rugacTunele Sf. imparta,siri. Cartea este numerotatrtsi se comm.-me din 253 de paginT, eseeptandu-se introdu-cerile publicate acum si care nu sunt numerotate ; acestada a intalege ca ati fost imprimate in urma Liturgies. Stam-pele on portretele Sf. loan Chrisostom si Marele Vasiliesunt luerate in tare de un Dimitrie la 1698,liar cea a Sf. Gri-

ecycxlop.ivl.

61.1.E.ripac,

'19.ANNIIE,

si

si

www.dacoromanica.ro

*I NATIONALA. A ROMANILOR 539

gorie de un Ionichie. N'am veclut nici una din acele lucratede nemuritorul Antim Ivireanul, afara de cate-va ornamente,de §i Antim a fost instircinat de Domnul Constantin Bran-covanul cu turnarea literilor arabice si instalarea Tipografietacestia la Znagov, dupe cum ne spune cu siguranta Atanasiefostul Patriarh al Antiohief. Chiar legatura cartei este dintimpul luf Antim. Cartea din care am tradus aceste preti6seprefete este proprietatea Inalt Prea Santitului Mitropolit alMoldovei L'. D. losif Naniescu si ciirula if sunt adenc re-cunoscetor pentru buna-vointa, cu care mi -a dat'o spre a ostudia. Din aceste prefete ram cundstem acum Inca si alteamAnunte asupra activittltef literare $i tipografice a merito-suluf barbat si Mitropolit al TJngro-Vlahiei, Antim Ivireanu.

C. E.

www.dacoromanica.ro

Studiu asupra Reformei instructiullei elemeutare din tara.

I.

Quidquid agis prudenter ag as et respite finem, (lice uninvetat al vechimei.

De vre-o 30 an! invetamentul precum si o mare partedin institutiunele Wei, an luat la not un avent insemnat.Dorinta de progres, dorinta de a ajunge cat ma! &trendla nivelul culture! terilor civilisate din Europa, a guver-nelor si representa,ntilor natiunei ce s'ati succedat, a baita se copia si transforma in leg! ale Orel n6stre multe dinorganisatiunele diferitelor institutiuni din terile civile civili-sate ale Europe!. Evident ca., asemenea dorinta, asemeneaintentiune este f6rte laudabila ; dar ca la tot lucrul ce seface in pripu, nu s'a avut in vedere in acesta insemnatalucrare, nici gradarea si !lief timpul cat a trebuit sa tr6ca,pana si ajunga ele in starea de cultura actuala respective,nict imprejurarile si obiceiurile locale proprit ale n6stre.

Ac6sta, scapare din vedere, a avut de resultat netemei-nicia multora din col6nele fundamentale ale marelui nos-tru edificin national; a avut de resultat lasarea a o mul-'time de goluri intermediare civilisatiunet n6stre de ast5,4;11;a avut in fine de resultat sdruncinarea moralului a uneimar! part! din masa poporului nostru roman, care formezitcolona cea ma! puternice a edificiului national, a tAranului.

www.dacoromanica.ro

STUDIU ASUPRA REFORMEI INSTRU T. ELEM. DIN TARN 541

Dorinta de progres, dorinta de a vedea la not cat sepate mai multi amen] cults, a facut a.tat pe guverne catsi pe particular], sa trimita in streinatate o multime de ti-neri. Multi din acestia s'au intors en ides san6t6se, dar nue mai putin adevOrat ea, din imprejurari pendinte sau ne-pendinte de voia lor, multi s'au intors si cu idei nefolosi-tare pentru Cara. Societatea nostril 11186, in sinceritatea sa,gandind ca toti au idei sanetast, 1-au luat pe tot' de con-dueetori si regulator] ai vietel et'. De aci marl confusiuniin progresul mult dorit, de aci un observator luat co-motiune a se exprima respectiv de cultura nastra: Na-ti-1frint l'am dres si apoi diei ea nu-1 progres?".

Adeveritatea acestor resultate este dovedita de sine prinimposibilitatea apliearei multor legi copiate de la streimsi introduse la not cu precipitare,pentru care multe dinele au trebuit sit s6 abroge, 'far altele de si exist& Inca,au criclut in desuetudine, ca d. e. art. 133, 134, 135, 136,238, 244, etc. etc. din legea asupra instruetiunei.

In statele monarhice absolute era 6re cand-va ideia, siacum este ca. guvernele nu gresesc; in statul nostru con-stitutional inso, cred ca nu pate fi vorba de ceva aseme-nea. Nu; not recut-ist-ern si trebue sa recumistem ca ero-rile se pot comite de mar! .si adunari ca si de midi si in-

Recuriosterea erorilor comise este semn de indrep-tare ; mai bine mai taxcliti de cat nici o-data.

Am clis ca guvernele si camerile ce s'ari succedat, voinda ne ridica mai curand la nivelul culturei statelor civili-sate europene, au scapat din vedere intre altele, diferiteleimprejurarf locale, starea de cultura in care ne aflam, simulte din bunele obiceiuri proprii ale ndstre.

Statele ca si individii fac experiente, c4rea sa aplice oserie de idei, si este bine dada reformeza in parte sari intotul lucrarea inceputa, cand constata ca n'aii nemerit.

Legea instruetiunei din 1864 la art. 6 si 31 prevedeinstructiunea elementary obligatare pentru tots. Pentru a-ducerea la indeplinire a acestor articole din lege, statul

it -a

ea'ti

dividi.

www.dacoromanica.ro

542 STI DIU ASCPRA

a trebuit sfi, formeze omen!, a trebuit si a cautat sa infiin-.ceze cat maT multe sc61e pentru pregatirea invetraorilor, simaT tb,r;Iiu si a institutorilor.

Aci deschidend o parante4 imi permit a atrage o deo-sebita luare aminte a celor in drept si chiar a publicului,asupra urmatorulul fapt constatat. In scolele pentru pre-gatirea invetatorilor si a institutorilor, ca si in alte stolelaice, nu. s'a dat studiului religiunei importanta cuvenitfi,considerand-o cum dice romanul, ca a cincea r6ta la car.Acosta er6re comisa mat intria de eel marl a trecut si laeel midi, la invetaton si institutor!. Elevii normalisti ve-(lend ca in scola uncle el invata, studiuluT religiunel nu ise da multi importanta, h rendul lor, neintelegend ea,

scopul scblelor primare nu este numai desvoltarea intelec-tuala a copiilor, ci si cea morals, au facut si ei tot asa.De aci confusiunea enormil a copiilor, crrora parintif lespun pe acasa ca este un Dumnedeu a tot puternic carea facut, dirige si vede tote, Jar (lama la scola le spunca nu e nimic si eft aceste sunt inventiuni d'ale popilorin scopul de a Linea lumea in ignoranta si a o insela ; deaci indignarea multora dintre parinti cari isi blestema divasi ciasul in care 0-atl dat copiii la scola, in ]oc sa se bu-cure ca invata carte.

Lipsa de convingeri religiose si in bunul religiel pen-tru omenire a unor invetiitori, a facut ca invetarea de carteelementara de titre copii prin comunele rurale si chiarurbane, sa dea rode nefolosit6re pentru ef insisf (pentrucopii) cat si pentru stat. 0 mare parte din invelatori, a-propriindu-0 de la unit si de la altil ides desastr6se, s'ausilit ale infiltra si in mintea fragedei generatiunT. Et inloc sii cultive si sa desvolte in copil si legea morale internacuprinsa iu doctrina religi6sa, si cu ehipul acesta sa-1 facaca in tot-d'auna sa se departeze de la red de sine 1118110,tar nu numai de Erica legilor externe civile, if imbitibOzitnumai cu ides de libertate lea intelesa. Lipsa cunOstereiprincipiilor religi6se, care inradacinate in copii pot sa facfl.

chiar

www.dacoromanica.ro

REFORMEI INSTRUCTIUNEI ELEMENTARE DIN TARA 543

pe un stat puternic in intru si afara, 1-au facut sa nu in-telega Ca libertatea propriu disa sta numal in a face aceeace e bine, de folos si just pentru sine si omenire, Tar nutot ce cine-va -voeste si ii place. Tot lipsa cumisteret unorasemenea principal I-au facut si it face Inca a nu se inaltacu mintea la origina legilor omenesti, la legea internit aomulni, care de si isi perde une-ori puterea in individi, tot-deuna pastreza in totalitatea poporulul din care in-dividul face parte, exprimandu-se grin legile civile, carsingradesc nu libertatea celor ce fac binele, ci a celor cefac reul, acelor ce abusand de libertatea lor, isT permit alucra tot ce be place. Lt nu vor sa intelega ca nu tot ceplace si este frumos, este folositor si just.

Cand voim a construi o cask cel dintliu lucru la caretrebue a ne gandi este ca temelia sa fie solida. Arhitectulcare nu cugeta la acesta, numai zadarniceste capitalul ceproprietarul it pune la dispositie. Paguba in asemenea caseste cu ark mai mare cu cat edificiul proectat este menita dura mai molt si a produce folase mai marl.

Nicl un edificiu, cred, nu pate fi mai de mare valare sinu reclama mai mars precautium la punerea temeliel, caedificiul cel mare al until stat, al unel natium. La asecla-rea dar a temeliei until asa de insemnat edificiu, se cereca mai trig sa fie forte iscusiti, pentru ca sa pata alege siaseza materialul eel mai propriu soliditatel, spre inlaturareaa on -ce fel de lune in viitor.

La inaltarea edificiului national se cere /mind, Ointa,si credintd.

Petrele ce form4za temelia statulul roman, ca i la altenatium, este generatiunea nascenda si cu ea masa popo-rulul. Aceste metre dar trebuesc aseqate pe terenul eelmai solid, incheiate si cimentate cu elementul eel mai du-.rabil. G-eneratiunea nascenda si crescendi trebue luminata,trebue pusa in positiune a se folosi mai cu usurinta de

'si-o

II.

www.dacoromanica.ro

544 STt DIU ASUPRA

7

mijideele date otnulut la crearea spre pastrarea vieteftrebue sir i se cultive facuhatile si sitntirea de bine, dedrept si adever. Trebue sa i se desvolte facultatile pen-tru a't inlesni rnijlocele de train si pentru a satisface ce-rerea evangelica de perfectionare morals si a vent in aju-torul indeplinirei legilor statuluT, luerand din impulsul in-tern aceea ce e bun, drept si adeverat, Tar nu nunlai defrica pedepselor dinvfarice cu care'l ameninta legile civile.

Care pot fi dar elementele cultures strict necesar gene-ratiunei nascende si crescende a maser poporului la ince-put, la temelie? Dupe parerea mea ele pot fi: cetirea siscrierea corecta, cunOsterea elernentara a geografiei si is-toriei patrier, notiuni de aritmetica si alte cunostinte ne-cesare de interes dilnic *i in fine aceea ce este mar princi-pal, 1?eligiunea, sail cultivarea si desvoltarea pe basa re-ligiOsa a legei interne, unica care pate forma bona cetateni,folositoii ,si pentru el insm ,si pentru taro lor. In tes:1 ge-nerala, tot acestea pot forma si cultura primary urbana, cuore -cart desvoltitri mar intinse.

Asec,larea acestor e]emente si cimentarea ]or in mareleedificiii national, reclama niste maistri iscusitT, reclama voitia (lice ca invetatoril *i institutorii, pe litinga aptitudine sicapacitate HA alba si drapta credinta. in Dumnecleil, si prinurmare o mar complecta cunostinta a dogmelor si moralesreligiunei crestine. Trebue a avea adeverata si (Irepta ere-

dinta in Damneder' si in invetatura ce el ne a dat, cadfaptele cur -va aunt resultatul credintei sale. De la adeve-rata sau neadeverata cunostinta despre ceva, de la dreptasat" nedrepta judecata despre ceva, depinde hotarirea dea lucra, depinde lucrarea buna sau rea. Invetatorul dar cuidea san'et6se si drepte despre doctrina religi6sa crestinri,,invetatorul convins de folosul moral si material ce aducefie-caraT individ in parte si natiunei in genere, cultivareasi desvoltarei lege' interne naturale a omuluT, invetatorulinteresat de bin.le public, sustine si propaga pe tote a-cestea en focal dragoster misiunei sale, desbracat de orr-ceInleres personal.

luT,

www.dacoromanica.ro

REFORMET INSTRUCTIUNF1 ELEMENTARE DIN TARA 545

Masa poporuluT nostru, ca si a altor natiuni, 'Ana nude mull n'avea rnulta, cultura; dar intre acestea bunal simtmoral nu -r era sdruncinat. ShtOnul nostru se infiora si secutremura child audea numai, ca unde-Va s'a comic vre-ocrima, vre-un (moor sau vre-o sinucidere ; se infiora si secutremura 'And audea de vre-o instreinare de barn public]sail privati, ca undeva este vre-un om inselator, traestenelegiuit sail se desparte de sotie, etc etc. Dar asta-di eandne laudaui pe tote tonurile, ca avem atatea si aratea smilerurale, intrecem chiar cu civilisatia maser poporuiui pealte natiuni, tot asa este? Realitatea dovedeste ca nu. Zia-rele stunt pline de informatium ca cutare sau cutare locui-for taran, pentru un lucru de nimic chiar a ornorit pealtul, ca cutare s'a sinucis, ca cutare a pi Adat comuna etc.Cat despre traiul nelegruit sau ca nu se tine de cuventuldat, nice mar e vorba ea s'ar considera ca rusinos si lucrunecinstit. Multe aunt causele ce au adus asemenea stare delucruri, dar intie acestea este si reaua directiune a scalelor.

Indiferentismul dar si nepasarea de felul cresterel si aldesvoltarei fiilor taranultn, trebue sa inceteze. Toti Omenirde bine al terei, tineri si betreni, trebue sa s6 pue la lucrusi sa vala ce p6te fi de folds mintilor crude si marginite.si in felul si directiunea acesta sa", preg itesca si pe invete-torir cursulut primar urban si rural. Sa nu crOda cine-vac a§1 fi un retrograd, nu; ci numai cred Ca este neapa-rat trebuitor de a se schimba directiunea actuala a inve-tamentului primar, si in consecintl si a pregatirei inveta-torilor si a institutorilor.

In invetamentul primar urban si, rural trebue a se a-yea in vedere nu numai desvoltarea inteligentei copiilor,ci si a sentimentelor. Desvoltarea intelectuaia fart aceeaa sentimentelor nobile se p6te asemena cu frumusetea pu-pezer si cu bucatele bune in vas infect. Partea educative,

Bi erica Orth doxl Romani. 4.

ca

.

www.dacoromanica.ro

546 STUD1U ASUPRA

urna6z1, sa ocupe tot atat de mull pe invetator ca si ceaintelectuala.

Majoritatea copiilor din scalele primare urbane si toti ceidin scOlele rurale, au nevoe a fi instruiti: in miritri, in.cinuta lor din clasit si biserica, in atitudinea si purtarea cuparintii si fratil lor, cu preotii, cu Omenii si femeile be-trAne si cu alte persone de stimfi si autoritate, on si denude ar fi ele. Trebue initiati si deprinsi ca sit fie curati,cuviinciosi, pastratori in ale imbracamintei si recuisitelorde satt, precum si in tote afacerile lor. Iar pentru ca a-cesta sa se pita inradacina mai bine in copii, trebue sfi,aibii exemple vii in invetatorii lor.

Purtarea euviinei6sa si corecta a invetatorului face peatata bine, pe cat face reu cea necuviincidsa *i necorectii.Inchipuiasca-si cine-va ce impresinne p6te sa faca satenilorsi copiilor lor intrarea until invetator cu umbrela deschisasi en palaria pe cap in biserica; facerea si aprinderea tip-rei in pridvorul bisericei; de asemenea lipsa de respect sichiar bursa cuviinta cAtre betarni, preoti si mai marii sa-tului, de si acesti din urma ar fi mai inculti de cat den-sii casurz de can nu ne lipsese.

Copilul e ca c4ra, si mai ales acela care n'are parintimai cult], se fozmOzA intocznai dupe calapodul invetatoru-NT seri. invetatorul dar, de on *i ce grad ar fi el, este re-clamat ca pe Tanga capacitate sii fie si cuviincios, modest,religios, corect in serviciul seri, onest in relatiunele sale cualtii si in casa sa. In felul acPsta trebuesc pregatiti inve-tatorii si institutorii, cam ce yeti i,lIce child vets constataca Institutorul e*ind din clasa se duce intius in cafenea lajucat bilard si carti? Ce vet] qice constatand ca 1;41" sconap-teza beta si o j6ca IQ cart', neiconomisindu-se nici pentrua silkid mancarea la birt?

Asemenea calapode pentru cera mladiOsa care sunt co-piii, cred ca nu se aproba de nici un parinte de familie.

IV.

Este neindoelnic ca directiunea invelanientului primar

-

www.dacoromanica.ro

REFORMET INSTR[JCTIUNHI ELEMENTARE DIN TARA. 547

depinde de curentul ideilor de car! aunt dominati institu-torii §i invetatorii; acestia la randul for nu pot fi domi-nail de cat de ideile ce '1] apropriaza in sc6lele uncle sepregAteSe. Ast-fel fiind lucrul, off si cat s'ar starui ca sr"se schimbe directiunea de ides in aceste sc6le, nu cred-sa se p6tA, find ea profesorit aunt deja formats in direqiu-nea ideilor tor; si apoi omul ori cat s'ar restrange el dinafara, cand e vorba la adeca, tot din prisosul convincriu-nilor sale vorbeste. Spre a proba acesta, irni permit a ex-pune un cas nenorocit in felul sou, de si el nu apartinescalelor in cestiune. Cand-va. un 6re-car, profesor, explicade pe catedra intalnirea intemplat6re a Didonef cu Eneaintr'o pestera (Virgilius Eneida). Si stitt cum s'a exprimatcatra scolari? Tata cum: Intelege-ti d-v6stra, d-lor, cetrebue sa fi fost acolo". A fi regretat pote si singur acestcomentar ; dar pecatul era facut, tact remase §i pawl astit-fit in rnernoria celor ce l'au ascultat. Si ate de acesteacomentari] nenorocite nu se intempla in scalele n6stre sila adresa doctrine], relig:6se! Cine nu §tie ca o ideie vit-tamat6re, fie ea emisa si in gluma, cat de adanca radacinitprinde in tinerimea frageda! Mai usor merge caruta lavale de cat la deal, de si este expusa a fi sfaramata.

Spre a preveni deci inconvenientele de asemenea naturasi a inlatura oeasiunile emiterei de ides viitamatore de ca-tut luvectorif de copii, can invetatorT nu pot avea de eato cultura mai marginita., ;,]i tot odata sere a nu ma] avealoc diferendul de Idea anti-religi6se in invetamentul pH-mar ; cred ca ar fi nemerit sa, se paras6sca cu totul pepi-nierile existente de invetator] si institutor], remanend caacestia sa se prepare in alta categoric de se6le ale V,rei, acarora destinaciune este tot de a forma inventor!, in Se-minaril.

In favarea acestet idea ma] railit6za Inca si un alt con-siderent forte puternic, economia, plus contigentul prea mare,data, nu mein$el, al seminarilor si al scolelor normale, care

www.dacoromanica.ro

548 STUDIU ASUPRA

imprejurare nulif ace aka de cat numai inmultP§te nurnerulpostulantilor la functiunile statului.

Misiunea de preut si invetator este identica, §i studiilespeciale ale ambelor ramuri nu numai Ca nu contradieunora altora, ci din contra Inca f6rte milt se ajuta lucresine. Imbinarea pregatirei preutului cu a tnvetatorului pri-mar urban si rural, p6te aduce §i acel bun,de a nu maiexista ideia ca, religiunea ar impedica mersul progresululcultural, dupe cum din nefericire adi asemenea ides se res-pandese cu abundenta. Cea mai mare parte din institutorssent asta-di absolventi de ginanazii, o mica parte absolventisad numai cu dite-va clase liciale, §i o parte §i mai m\ica,seminarist'. De asemenea inveta.torn, majoritatea aunt nor -malists o mica minoritate seminarists. Ei bine, observa-torul impartial va constata ea aprope toil serninari§til suntesacti si constiinciosi in implinirea datoriei for §i fac pro-gresele cele mai marl cu copiii.

Acesta provine negresit de acolo: ca serninari§th pe langamodul for de educatie convingeri religiose, nu aunt de-prinsi cu atiltea si atatea felon de distractii can rilpesctimpul institutoruloi. Sa nu gAnd6sca tine -va aseme-nea s'ar face cu intentiunea de a nega ca n'arfi multi dintre normalisti, gimnasisti gi lieeali ti cars -s lainaltimea misiunei lor. ; aci nu e vorba de a lovi ineel conscienti de datorie, ci numai de a semnala reul cese simte in mare parte.

In consecinta, parerea mea este : si se organiseze semi-nariele de gradul I in felul de a produce invelatori rural'si doritori de a continua cursul in seminarul de gradulal II-lea pentru a deveni preuti, iar seminariele de gradulal II-lea in felul de a produce si institutors, fiind posibi-litate ca acesta categoric de scole sa, satisfaca §i exiginteleinvetanAntului primar si pe acelea ale celui religios.

Sa se adauge dar la programa serninarului de cursul in-ferior (gr. I), studiele necesare pentru inwetatori rurali,plus un an de invetilment, 'far la a cursului superior (gr.

§i

§i

eit

observAri

www.dacoromanica.ro

REFORMEI INSTRUCTIUNEI ELEMENTkRE: DIN TARA 549

III ce'e necesare pentru institutor], precum st timpul cese va mai reclama de practica ritualului si a invetamentului.

Cu sumele prevequte in beget pentru scalele normalesi seminarii, se pot imbunatati si organiza aceste din urmaintr'un mod satisfacetor pentru =bele scopurt mat sus a-rittate, mai rema,nend si economii.

S'a afirmat *i se afirma en drept euvent de eel mai au-torisati membri at societtt,ilor culte, ca ,5'c6la si Bisericasunt temelia societatei. Ei bine, faca-se ea Biserica §i Ic6lasa coopereze eel putin in invetamentul primar.

George C. Ikitu.

6 el

www.dacoromanica.ro

THEOFILANTROPISTII. 1)

Acesth, societate noue acum infra in moda in Francia.Societatea Theofilantropistilor" 'si are origina in timpiiprime revolutiuni francese, cand a fost izgonitii, din Fran-cia on -ce religiune. Multi francejt rose nu puteati trai farereligiune, si an intrat in societatea Theofilantropistilor".Cand preotii au fost izgoniV, §i bisericile ati devenit pustil,17Theofilantropi§tii" s'ati facut stepani pe unele biserici, qi

'0-au inaugurat prima ]or adunare la 15 Ianuarie, anal1797. La anal 1801 Napoleon, ca urmare a concordatu-lui cu Antal scaun din Roma, a interclis adunarile theofilan-tropistilor", si numai in anal 1882, in timpul republicei atrea, theofilantropistii" an reu§it sii-s1 capete dreptul decetatenie. Acum (Mash cunt in numer de opt-cleci mii su-flete (80.000), an o revista propria a lor, intitulata: S6-maine fraternelle". 2). Theofilantropistii" n'au nici o doc-trina dogmatics, afara, de coneepOunile cele mai elemen-tare despre Duninecleti. Totul se reduce, la Theofilan-tropisti", la bine-facere, §i la dorinta d'a face cat se 'Atemai mult bine, $i d'a evita reul. Densh propagii, amdreatetra Dumnedeu, tetra familie li patrie, critra. omenire, §i

1). Cuv8ntul theofilantropist" din limba helena, in traducereromcind, insemneza mbitor de Dumnesleu §i orneni", anume dela cuvintele helene : 0Eac (Dumnecleu), cpti),o (lubitor) §i etv8pcococ(om). (Nota subsonnatulut).

2). Acesta revista francesa se traduce in rometne§te Septemanafratesca". (Nota subsemnatulut).

www.dacoromanica.ro

THEOFILAICTROP1*Td 551

ati, ca stop principal, formarea amenilor virtuosi i patriotf.Dace, nu exista o idee precisa despre Dumnelefi, apol, na-tural, nu pate exista nici cult. Cu tate aceste, stint adu-nail, unde theofilantropi§tif" citesc bucatf din Manuel", ')far dupe area, denif canta, qi in fine, se despartesc. Tata.§i tot cultul theofilantropi§tilor". Den§ii asemenea n'atlpreotf, dar '1 inlocuese en un feliu de conducetorf. De a-cest titlu se pate folosi on -tine, care s'a devotat mai multpropagandef li triumfaref ideilor theofilantropistiee". Mem-brif societatei porta un anumit s6mn numai in timpul a-dunarilor. Theofilantropi§th" nu recunosc nici un mister.Den§ii nu botdza copiif, ci numai 'I infikiti, asemenea nuse casatoresc, ci numal assista la casatoria civila, exprimandfelieitarile for tinerei p6rechf. Theofilantropisth" petrecpe eel repausati, la cimitir, cu tea maf mare simplitate... a).

qeorge P. Samureana.

1). Manuel" se traduce din limba feancesa in cearomand princuventul manual". Asa se numesce, la theofilantropisti", carteafor de capetenie, un feliu de catehism religios, uncle se cuprindtote regulile, pe cart trebue se le pastreze cu sfintenie top mem-brit societatei theofilantropistilor". (Nota subsemnatula..

2). Acest articular este publicat in revista religiosa rusa dinPetersburg, intitulata CTpaninnvi, (adi( a in traducere ronicina Pi-ligrinul"), anume pe anal 1889, No. 10, pe luna Octombre, pe pa-ginile 346-347. Subsemnatul a trades acest articulas, din limbarusa in cea romcind, la 7 (19) Nombre, anal 1889, in Bucure§tt.Acesta revista rusa este una din cele neat importante reviste re-ligiose ruse, can sunt in numer total de una suta (100. Ea estefundata la anal 1860 de preotul Vasile V. Greciulevia, carele adecedat la anal 185, ca episcop de Mohilev si Mstislav, par-tend in monahism numele de Vitaliu". In timpul de fata acestarevista este redactata de domnil : A. Vasilcov si A. Pononarev, pro-fesort la academia spirituala din Petersburg, si se trimete inschimb, revistei Biserica Orthodoxc Romeinti" din Bucure§tt, cuincepere de la 1 lanuariu, 1889. (Nota subsemnatulut).

7,

www.dacoromanica.ro

SAMARINEANUL IUBITOR DE OAMENI.

Un onz se ducea din krusali9n la lerichon, qi a cddutintre tcilharl, cart, desbrdcdndu -1 st rdnindu 1, s'au dus, 16-scindu-1 abia viu. qi din intCmplare se ducea un preot peacea cale ; si Odadu-1, a trecut pe aldturea. Asenzineaun levit, venind la acel loc, si, adi,ndul, a trecut pe ald-turea. Jar un Samarinean, mergi3nd pe cale, a venit la el,si, vd6ndze-1, i s'a fdcut mild. §i apropiindu se, a legatramie lut, turnand oleic i vin; sip?lindu-1 pe anintalul sat',l'a dus la casa de ospeft, qi a purtat grija de el. qi a douadi plecend, scor,nd dot denar?, a dat gazdei, qi z a dis :pOrtd grija de ; on-ce vet ma? cheltui, eat voiu dafie inapo I, cdnd mt voiu tntot ce. Dect care dintr'acettree ci se pare a fi apropele celut, ce cdduse intre talhart?El (un invqat m legt") a dis : cel, ce a facet mild cu den-sul. Atunct t a dis : vzergi de fu si to aseminea.

Un invrytetor al legal lei Moise, dorind a ispiti pe Iisus,l'a intrebat: invettetorule, ce se lac, ca sd mo,stenesc viataeterna? iisus a 4is lui: in lege ce este scris, cum cite,sti?El a respuns: se ulh,,sa pe Domnul, Dumnedeul teg, dintats' aninia ta, ,si din tot cugetul ; pe apropele tee, ca

pe tine. i i -a dis Esus: drept respuns; acestaId, si vet trai. Dar invatatul in legs, neruultumindu-se cuac4sta, si voind 86 stie, pe tine Esus considera de apropelenostru, l'a intrebat: tine este apropele nostru ? La acestitiintrebare Mantuitorul a respuns nu prin cuvinte scurte

1). Luca. Evangelia", capit. 10, vers. 30-37.

¢i

&bind

1)

insu-lt al

gi.

si

ti

www.dacoromanica.ro

SAMARINEANUL ILBTTOR DE OMENT 553

vagl, ci prin o naratiune lunga. si expresiva, la urma ca-ret invatatul in leg], devenind rusinat, a fost necesitat sa,respunt singer la intrebarea sa eel, ce a facut nailer cu el.Noi suntem apr6pe de 6ment, sand ne apropiem de densiiprin Tubire de 6menT. Cine inse stint apr6pe de not? A-ce] stint, car! au necesitate de atare Tubire de 6meni, a-nume told ace!, exceptiune, can ail necesitate de con-cursul si ajutorul nostru, tort ace], can impreuna Cu noitree calea cea lunge si spinds t a vietei. Asa dar ae6sta pa-rabola prea frurn6sa a Mantuitorului, ni da ocasiune se cer-cetam : I tine este apropele nostru? si II in ce constti, a-deverata amore catre api6pele?

I.

Cine este apropele nostru? Christianismul primal a res-puns la acesta intrebare; Christianismul primal a apropiatde not pe cei streim, si pe cei, can se aflt departe denot, si ne-a impecat cu inamieit. Christianismul a umplutprapastia cea mare, si a distrus zidul, carele desparte ra-sele si poporele unul de altul. Evangelia a proclamat, catots Omenii au unul si acela-si ineeput, c sunt fill lui Dum-nec,leu, ca port t in sine chipul Dumnecleese, ca stint fiinterationabile si libere, ca aspire la aceali destinatiune, adicala asemauarea cu Dumnedeii inteun euvent, tots 6meniiegali intre sine, sunt fratt, adieu si iudeul, si elenul, sisciavul, si liberul, si barbatul, si femeea. 1). Porunca pen-tru am6rea catre apropele este o porunca antica, caci ci-tim in Pentateuehul" lui Moise: Se Dtbe,sa pe apropeletot, ca pe tine, 2) pe chid Mantuitorul numeste ac680.porunca, ndue : Poruncd noue" dauv6u6, sc vc tubi( unul pealtul". 8) 0 numeste notte, fiind-eA in evangelic acesta nueste o porunca, simply si vag6,, nu o datorie neaparata sigreu de implinit, ciputere, si viata, si vointa. 0 nu-

1). Apostolul Paul. .,Epistola catre Galateni", capit. 3, vers. 28.'). Protetul Moise. Lehiticul", eapit. 19, vers. 18.3). loan. Evangelia", capit. 13, vers. 34.

tart

:

www.dacoromanica.ro

554 SAMARINEANUL IUBITOR DE OMENI

meste none, de 6re-ce in evangelie ac4sta porunca nu estenumai una din poruncile cele-l-alte externe, ci basa porun-cilor, central vointei actiunei, fontana vie si mesura aon -cares moralitatt adeverate, implinire a legei. 0 nurnestenona, de Ore-ce ea se apliea la toti4:-ara exceptiune. ') Pen-tru iudeu era apropele numai conreligionarul $i connatio-narul lui, adica numai iudeul. Cele-l-alte poporevecinitpagans erati pentru iudei inarnich lui Dumnedeu, si totodata inamicii poporului ales. Asa, dupe cuvintele luiIisus Christos, la ludo' era in vig6re prescriptiunea: S6iubesti pe apropele tic, si se urasn pe inamicul t ic. Corn-batand ac4sta parere gresita, Iisus a dis : Eu rose 4lic vortsa lubiti pe inamicii vostri. 2). Este stiut, cat de ingustera cercul autoret catre apropele si la pop6rele pagane,intre altele, chiar la poporul eel mai nobil mai luminatdin antiquitate. Multumesc lui Dumnedeii, a dis eel maiintelept din el, pentru acea, ca m'am nascut om, far nudobitoc, adica, ca m'am nascut hellen, Jar nu barbar".Atat necredinciosul pentru iudeu, cat i neinvatatul pen-tru helen, era un object de dispret, era strein, care numerita compatimirea si simpatia.

Cum-ca apr6pele nostru este fie-care om, despre acestane invata Mantuitorul nostru si in parabola de fata: Unom se ducea din lerusalim la lerichon. Un om: not nustim nimic mai mult despre el. Nu stimearui popor, ca-ret clase din societate el apartinea. Fost-a el 6re pios, no-bil, intelept? Fost-a el Ore vrednic de ajutor, reennosee-tor? Nimic nu stim; apm n'avem nits necesitate se stim.cact si Domnul nimic n'a adaugat, ci a dis simplu : un om.N'a fost un om 6re-care cunoscut, ci direct necunoscut;nu un nobil 6re-care, ci un ranit pe jumatate mort, za-and pe pa ment, abia pastrandu-si trasurile distinctive deom. Dar el era om. Purta insa pe fruntea sa sigilul dum-nedeese. Era un om, cac,lut intre talhari, desbracat $i

I). Mathol. Evangelia", capit. 5, vers. 44.2). Matheu. Evangelia", capit. 5, vers. 44.

si

si

si

si,

si

ra

www.dacoromanica.ro

SAMARINEANUL IUBITOR DE 6MEINT 555

nit de 6meni. Mergea el din Ierusalim la Ierichon prin a-ceita pe acesta tale forte periculOsa. carea se nu-meste pustia seinge10. Nu este ore asa si pustia lumei? Nueste Ore plina de pericole si lumea? Cap 6meni si in lumecad in manile feluritilor talhari. cars desbraca (despOe)si ranesc! Cati nu rernAn pe jumatate morti in felurite res-pAntii, cad nimene nu se apropie de ei, tar si data cine-vase apropie, apot trece alaturea cu indiferenta, nimene nule MO cu amore ranele, causate de invidie; fiind-ca v6-cea cea slaba a celui ce zace nu ajunge la urechile ome-nesti ; fiind-ca starea lui nenorocita respinge de la el petesti aces, can tree pe Tanga el : fiind-ca el pare a fi mort ;fiind-ca trecetorul inchipueste; pate 6re el, fara pa-guba pentru sine si pericul, se ajute celui, ce a caqut in-tre talhari, in pustie! cu tote acestea, o omule, eel, cea caclut intre talhari, carele este ranit si zace, ca pe ju-matate mort, este apr6pele tea! El este acela-si cm, ca sitine. Tu verb in acesta stare nenorocita, si cu tate acestenenorocirea NI nu to misca, si cu tote acestea to tree! a-laturea cu indeferenta! Ce violenvi! Ce neomenie!

Cine ins6 ajuttl ? Nu preotul, nu levitul, cari se du-ceari din Ierichon la Ierusalim, pentru indeplinirea dato-riilor for preotesti! Densii erau din numerul acelor preorsi leviti, cari considers, ca afaeere principala si units,serviciul in temple, citirea scripturilor, rugaciunile si adu-cerea sacrificiilor. Serviciul for este curat exterior. Citireascripturilor la densii este vaga si formala. Sacrificiul fornu este sacrificiu al inimei umilite si curate. Rugaciuneafor nu este inAltarea sufletului catr6 Dumneol.eul aruarei.Pietatea for n'are nimic comun cu viata. Altarul loxeste departe de frontierile lame! morale. Atare este reli-giunea preotului si levitului. Cat! preoti si levitt d'acestiasunt in lumea crestina! Car crestini cu indifereutismulpreotuluf si neomenia levitului tree alaturea de nenorocit,ducendu-se, pentru a se ruga, dupe cum prescrie tipicul!Car crestini se ocupa cu studiarea si commentarea

pustie,

'I

'I

literet

Si

www.dacoromanica.ro

556 SAMARINEANUL lti1311OR DE OMEN!

scripturilor, dar tree alaturea de spiritul scripturilor, canerestint, ca si talharii, se arunca asupra apr6pelut, si seingrijese se-i la tOta averea lut sufletesca, ca sa-1 ranesea,si sa-1 filch' mort pe jumatate in privinta morala! La etgierestini pietatea este curat exteriara, o simpla deprindere,carea consta in indeplinirea cunoseutului ritual, Jar nu inarmonia, carea treee prin tota vista, nu in puterea, careaeuracti, si sfinteste tota, vista! Catt crest-int n'ar merita 6re,ca sa li se adreseze cunoseutele cuvinte profetice: Ce in-semneza pentru mine nzultimea sacri ficiilor vGstre? Sufletulmeu ura,ste scrbatorile vostre posturile. abat °chitde la rugaclunile ;si cererile vostre; cdcl nzetnile vostre suntpline de save. Curotiti-ve de relele vostre; lubifl adeve-rul, scapati pe cel apasat, facets bine c(Zul nenorocit. E2,6voese mild, Mr nu sacrifick! Cats erestim se apropie deDumnecleu in fie-care di, si exclama: ll6mne, Domne! darinirna ]or este departe de El!

Ace] erestint nu fae voea Domnulul, ci tree alaturea denenorocit! Pe sand Mantuitorul nostru cere credinta viesi reala, credinta, manifestat I, in fapte bune. Asupra unelatari credinta insisla Mantuitorul nostru, indiefind, in pa-rabola de fata, exemplul samarineanului. i de ce El a a-les pe Sarnarinean? D'acea, find ca ultimul presenta tincontrast radical fats, ett preotul si levitul. D'acea, fiind-casamarinenii erau dispretuitt de tudel, carf (Jude]) se lau-dau en puritatea neamului for si a eredintei Ion. Domnulintr'adins expune chipul samarineanulut, ca sa opuna, tu-birea de 6meni a samarineanultusfinteniei inimei crude§i pietatel preotului si levitulu3. Mantuitorul dice, cA, Sa-marineanul este apropele nostru, adica acel, care impli-neste legea amdrei ca,tre apropele , si numaT el va intra inimperapa luT Dumnecleti. Mantuitorul cere credinta vie,iar nu morta , El cere iubire de 6meni, Tar nu invateturii,vaga, fapte bune, tar nu saerifieiii : voesc clementilbar nu sacriciu (jertf4 Samarinenn iubitori de 6meni ai tu-tulor raselor si popdrelor, sunt adeveratiT invAecei at Dom-

'111si

(milt),

www.dacoromanica.ro

SAMARINFANUL ICBM OR DE 6VIENT 557

nului. Este forte posibil, ca samarinenit tubiton de omen'sa nu fie tocmat rigurosi pazitort at ritualelor, si nu facserviciul divin, ca preotul si levitul, dar, in schimb, portain inima for ado\ eratul altar de sacrificii (jertvelnic , dueo viata adeverat cresting, aunt compatimitori si mbitonde 6ment fata cu apropele, nu tree alaturea de nenoiocit.Inc6rca-te pe sine, crestine, ca sa vediapartit tu 6re nu-merulut samarinenilor lubiton de 6nieni ? Cam nurnai a-tunci tu vei merita sa port] cu demnitate numele de eres-tin ! Te ingrijesti tu Ore, crestine, ca samarineanul iubitorde Omen], de tote fara exceptiune, sau pumai de cei matapr6pe de tine? Nu creqt tu ore, ca tu esta iubitor deOmenT, cand vei da o bucatica de pane sermanulut, cand,din politeta sau din necesitate, vet participa la o afacerefilantropica (tubitOre de Omen)) ? Iubirea de 6ment se me-sara nu prin mesura varsententului, sau prin mesura nece-sitatel, ci prin mesura inimei. Tu, crestine, vei fi iubitorde 6meni atunci, cand vei compatimi pe eel nenorocit, sicand cant' mijlace, spre a-i ajuta. Tit vei fi iubitor de6ment atunci, cand nu te vei margini numai prin dareabanilor, cand veT ajuta numat la necesitatile corporale, ci

si la necesitatile spirituale si morale ale apropelut ten. Tuvei fi iubitor de 6ment atunci. cand te vet ingriji de totenenorocitil, earl zac, ea morti pe jumatate, inaintea ta, cannenorociti, suferind infrangere in lupta vietel, intr'un mod,sari intr'altul, se tavalese in nenorocire, si, nefiind in staresa se sc6le in piciare singuri, te chiama sa le ajuti, cu v6cede plats. Tu de eke on n'ai fi audit ac6sta \race , de cateon n'ai fi ved.ut pe nenorocit; si, pate, in inima ta s'amiscat simtul iubirei de 6ment, p6te to vei fi si plans, dupesimtul de tristeta si de compatimire, si, cu tote aceste, aitrecut alaturea, ca preotul si levitul ! Tu ai trecut alatu-rea d'acea, fiind-ca a fi iubitor de 6ment este un lucrunu tocmat usor ! Tu ai trecut alaturea nu numaT pentruacea, fiind-ca tu n'ai inima, iubitore de 6menT; nu numatpentru acea, fiind-ca tu esti dedat intereselor materiale,

www.dacoromanica.ro

558 SAV1ARINEANUL ILBI1OR DE OV1EN1

dar si pentru acea, fiind-ca to nu yowl salt strict linistea.Pe tine te face antipatic aspectul riguros al nenorocirel.Dar tocmal pentru acesta Mantuitorul silt indica pe sama-rineanul iubitor de omen], pentru ca sa te inveti de la ela birui aceste impedicari, pentru ca sa te inveti de la ela_manifesta adeverata amore catre apr6pele.

II.

Si, intr'adever, Samarineanul iubitor de &nem ne in-vata, adeverata amore cane apr6pele. In ce ins consta a-cesta amore? Samarineanul iubitor de 6mem se apropiede cel nenorocit, fara a fi chemat. El '1 vede fara vocesi pe jumelate wort; aude, p6te, numal singurul suspin si as-pectul celui ranit '1 misca pana la adancimea sufletultu.Samarineanul nu'l intreba pe eel nenorocitcum i s'a in-templat nenorocirea, adica dupe propria lui culpa, sattfara Met o culpa. Evangelia dice: Un samarinean, trecend,a venit la el (nenorocitul), ,9i, vcclenda-/, i s'a facet mild.Si,' apropiindu-se de el, -a legat ranele. Samarineanul nu-1intr6ba pe eel nenorocit, data eel cadut intre O'Mara me-ritt ajutor. Necesitatea ajutorului era asa de evidenta, incat samarineanul se grabeste a i-I da nenorocitulut, legan-du-i ranele. Samarineanul nu se mai gandeste, nu se temea da ajutor. In acest moment on -ce calcul tace in el, cal-cul, rare p6te sa-1 faca indiferent la darea ajutorului. Sa-marineanul nu is in consideratiune nici enorma greutate,nice perderea timpulut, nici periculul pustien nici lungi-rnea cit'i, nict era pentru acest om nenorocit din parteainamicilor lul (nenorocitului). Samarineanul este predomi-nat d'o singura idee, anume acea d'a se grabi a ajuta penenorocit, d'a salva viata ornenesca, carea se afla, in peri-eul. Samarineanul ajuta pe eel c,idut iutre Wharf nu cucuventul, ci cu fapta. Este adeverat, ca si cuventul cite odata este fapta. Si cuventul insufh putere in inima farasimtire , si cuventul tdrna unt-de-lemnul mangaerer, :i vi-

www.dacoromanica.ro

SAMARINEANUL 11:131TOR DE OMENI 559

mil curagiului pe ranele suflete§ti. Dar cuventul trebue safie urmat cu fapta. Asa face samarineanul, carele, avendmilt, de cel cadut intre talhari, se apropie de el, legendu-iranele, torna unt-de-lemn §i yin; tar punendu-1 (pe neno-rocit) pe animalul sev, l-a adus la o cast de ospettsi aavut grijd de el. Samarineanul ajutii pana la finit; nu pii-raseste lucrul sea fubitor de 6menf la jumatate. Cand, in4iva urrnatare, samarineanul a plecat in cale deortata,apoT a dat servitorului hotelului dot' denari. si a spus: portsgrija de densul ; ,si ort-ce vet mat cheltui, eu, cand mevoiu intarce, voiu da tie inapot. Acosta Inca este putin.Samarineanul a transportat pe nenorocit intr'un be nepe-riculos, la hotel, dar continua sa se ingrijasca de el §i maideparte, pana la insaneto§area lut definitiva. lath amoreaadeverata! Samarineanul nu se liniste§te pawl atunct, 'Anaand nu aduce la finit lucrul inceput. Samarineanul ur-mare§te §i mai departe pe nenorocit, si -1 ajutii si in ab-senta,. Samarineanul nu cere recunotinta, el se departeztiintocrnai asa, dupe cum a §i venit, nepronuntand niceun cuvent. i daca in cale el ar fi gasit §i pe altcu placere s'ar fi apropiat gi d'acel, §i s'ar fi ingrijit de el.Apot 6re nu observati voi acea amore vie §i adeverata,pe carea cu afari trasurf ne-a descris-o apostolul neamuri-lor: Amarea indelung rabdd, Si este bine- f dcet6re ; °mamanu pizmuwe ; amdrea nu trufefle ; nu SG ingclmfeza nusd p6rta cunecuviinta ; nu cauta ale sale ; nu se intarita ; nugeincleste rcul ; nu se bucura de vedrept : ci se bucurd de a-devcr ; tote le su f ere, tote le crede, 161e le spend, tote le rabdd. 1).

til to 6re, cre,ztine, tine este adeveratul samarinean insensul compleet al acestut cuvent? Avesta este Christ,Mantuitorul nostru. El este samarineanul tubitor de hmenf

1). Apostolul Paul. Prima epistola cat/ e Corintem", eapit.13, vers. 4-8. AceAa citatiune s'a facut dupe textul roman albibliet", tiparita de societatea bibliva pentru Britama §i strei-natate, anurne tip trita. in /cqc, la anal 1874, in tipo-litografia d.11. Goldner. i cele-1- alte eitn-tiuni s'au facut dupe acesta edi-Vur e. (Nota subsemnatulva)...

;

ranit,

se

www.dacoromanica.ro

560 SAMARINEANUL ICTITOR DE OMEN]

pentru tote 6menii, can zac desgoliti, raniti si pe juma-tate morti din casa pecatului. Venind, El a legat ranelelor, turnand pe ele unt-de-lemnul vinul harului divin.Din calea talltarilor El i-a dus in ospelul pentru caleton,On de pace, si aci in Biserica sa a adunat tesaurenepretuite, puterile Santului Spirit, prin can se mantuesctots, can rnerg pe calea cea lunga si periculosa a vietel.

Mer9q de fa ,si in asemineadice Domnul celui invetatin legi, la finele parabolei. Illergi de fa in aseminea(lice El si acittn fie-carui crestin Merv, dice Domnul fie-carm inN6t6cel al seu, mergi de fa si tu aseminea, dupecum a facet samarineanul. Fie-care moment dat este opor-tun pentru aces, ca sa manifestam iubirea de 6rueni a sa-marineanulut. In fie-care moment tu, crestinule, poti vedea6men1, evil au cadut in manile talharilor. In fie-care mo-ment tu vedi pe aprOpele ten in pustia Iumei acestia, caranit si zacend de morte, atilt in privinta trupesca, cat sicea sufletesca. Crestine! Nu trece alaturea, ca preotul silevitul! Nu intcirce fata to de la nenorocire. Nu cautamotive in pecate, pentru ca sa renunti la acordarea aju-toculm. Cand nenorocitul se va adresa catre tine; clicend:

nitte,ste-mc, arunca totul si flip la el, spre a-i da aju-tor. Numai asa tu vet implini porunca, fundamentala a E-vangeliei pentru amotea catre aprOpele. Numai ast-fel cre-dinta, to va fi vie si adeveratit. Numai asa tu vet proba,ca esti adeveratul inv6tneel al Samaneanului de preferinta(Kar adica al Domnului si Mantuitorului nostru...

NOTA. Acest articul este publicat in limba elena, in revistaelena !untp (Miintuitorul") din °rapt Athena, capitala rega-tului Greciei. anume pe anul 1884. volumul 7, fascicula 4. Dinlimba elena in cea rusa s'a tradus §i publicat in revista XpucTiaucRoethe (,,Lectura Cre§tina "), din Petersburg, capitala imperiulutRusiei. anume pe anul 1888, lunile Maiu-luniu (N. 5-6, pag.649-656. Subsemnatul a tradus acest articul din limba rusa, incea r.nnana dupe textul rus, publicat in revista rusa, mencionataaci, la 14 (26) Noembre. anul 1889, in Bucureqtt. Revista elena

wrap" (Mantuitorul"), este una din cele mai importante reviate

lie"

si

iF,o)cir,v),

www.dacoromanica.ro

SAMARINEANUL IUBITOR DE NEN! 561

religiose din Vita Biserica orthodoxy cretin din. Orient, acumnu mai apare, cea ce este un lucru trist... Samarinenii purtauacesta numire de la ora§ul Samaria, ultima capitala a regatuluiisraelit, distrus de Salmanasar, regele Asyriei. Samarinenii tot-de-una eraii in antagonism cu Iudeii, §i in genere cu locuitoriiIudeei, Galileei Qi Pereei, in cari provincii se impaiIea actualaPalestina in autiquitate. Samarinenii sau samaritanii n'aveau nicTo relatiune, nici o comunitate, cu iudeii, dupe cum se vede maiales din convorbirea samariuencei cu Iisus Christos, convorbire,expusa in nevangelia" de la loan, in capitul 4, mai ales in ver-surile 7-38... Samarinenii pretindeau, ca dan§ii pastraii adev6-ratul codice din Pentateuchul" (Cinci card") profetulul Moise.Samarineanca, carea a convorbit cu. Iisus, se numea Foginia".Ea este santa, §i Biserica orthodoxy serbeza memoria el la 20Mart st. v. (A. CyBopilin, Kaaeigapb", Petersburg, 1888, pag. 12.

Biserica Ortodox5 Romial.

George P. Samoreanu.

5.

Pycexiii

www.dacoromanica.ro

PRESENTAREA LA PALAT A SF. SINODA

BISERICEI NOASTRE ORTODOXA AUTOCEFALE ROMANE

Spre a mulfumi Majestqa Sale R gelul pentru cuvintele rostitein Sala Universitdcel din Bucureftt, cu ocasia Orbdret aniversdrei de25 anl, in sprijinul infiint,drei Facultdp1 de Theologie §i in Mesagiulde deschiderea Camerilor, pentru imbundatfirea material1 a sth.tet, Cle-rulga Roman.

Cuventarea tinuta de Ina lt Prea Sdntitul Illitropolit Irimat, Pre-§edintele Sdntulut Sinod ca expresiune a sa, §i rspunsul Majestdcei Sale.

(Dupd Monitorul Oficial No. 185).

Luni, 20 Noembrie, la orele 10 dirnineta, M. S. Regeleimpreuna cu M.S. Regina si A. S. R. Principe le Ferdinand,Mostenitorul presumptiv al Coronet, au primit no I. I. P. P.S. S. L. L. Mitropolitul Primat Mitropolitul Moldovet im-preuna cu P. P. S. S. L. L. Episcopii Arhiereil, membriat S-tultn Sinod, cart au venit sere a aduce Augustuluinostru Suveran multurnirt, pentru Inalta solicitudine ce a-rata pentru Biserica Clerul Terei.

I. P. S. S. Mitropolitul Primat adresiti M. S. Regelut, cuacesta 9casiune, urrna,t6rea cuventare:

Sire,

SCintul Sinod al sinter nostre Biserim antocefale orthodoxe"Ro-mane, recunoscetor de Inalta solicitudine ce in tot-d'a-una Aft dat13isericet, dorind prosperitatea sa gi inflorirea inve-tamentulut seureligion, depune la treptele Tronulut respectuosele sale multumiri.

Majestatea Vostra, eunoscend imperiosa necesitate de existentaFaculNet de Theologie si imensele sale bine-faeeri pentru cal-tura clerului, a bine-volt, cu ocasiunea jubileultu de a XXV ani-versare a Universitat,m din Capitala, a rosti cuvintele memorabile :

Sunt fericit ea, in timpul Domniet Mele, Universitatea a crescutsi s'a marit cu done facultatt, eea de medicina gi cea de theologie,una pentru alivarea suferiqelor trupului, cea-lalta pentru inal-tarea sufletulut".

gi

ei

1i

www.dacoromanica.ro

PRESENTAREA LA PALAT A S-TULUI SINOD 563

Aceste cuvinte, can au gasit un resunet puternic in inima cle-rulut, au afirmat existents. Faculthtel Theologice, of pentru meets,depunendu-Ve respectuosele multumin ale S-tulut Sinod. rugarn peMajestatea Vostra sa Sine -voiasca a face ca acesta inalta institu-tiune de cultura clerieala, sa fie intenneiatA pe lege.

Cleml a simtit o vie bueurie atulind cuvintele Majestatet Vostredin Mesagiul regal, recomandand Corpurilor Legiuitore a se ocupacu cestiunea regularef fnbunatatirei sorter clerulut dupe proiectulSantului Sinod.

Cu credinta tare in DumnePti, en aceeaot credinta in sprijinulMajestatet Vostre, nadajduitn ca eurend vom avea fericirea, de avedea realisate aceste doue man dorinte ale clerulut roman.

Sa trails Majestate !Traiasca Majestatea Sa Regina!Traiasea Alteta Regala Principele Mooteuitor !

M. S. Regele rspundend, c,lise :

Suet on deosebire fericit ca, cuvintele Mele, rostite la serbareauniversitarl in privinta Facultatei de Theologie ca si acele dindiscursul Tronului, au gasit un resunet in sinul S-tului Sinod.

Aceste cuvinte aft venit din adincul inimei Mele, fiind-ca am a-vut tot-d'a-una convingerea ca, religiunea este paza cea mai puter-nica, a unul popor, mangaiarea cea mai duke in imprejuilrile grelesi durerOse ale vietel.

Asemenea sunt convins el prin Facultatea de Theologie prininbunatatirea stare' clerului mireance sper ort se vor traduce inlege,vom inzestra Tara cu preoti invetati si bun' earl, vor in-tip5,ri in inima poporului simtim'entul religios, respectul cAtra Bi-

si credint5, in povetile sale.Dragostea si increderea pe earl Santa]. Sinod Mi le arati, si asta-41,

venind in corpore, Me miscl cu deosebire, si vor fi pentru Mine unnoii indemn, spre a sprijini aceste inalte simtiminte rosOndite prinpropovkluitoril luminatl al Bisericei.

Augustil nostri suveram si Principele bine-voira apol amai convorbi en fie-care din ina,Itii preiatf, interesandu-Sein mod forte vin despre starea eparhielor ce pgstoresc side diferitele cestiuo, can an de scop inbunatatirea cleru-lui, tar in unnit S'ati retras in apartamentele Lor.

Qi

,serict

www.dacoromanica.ro

Commontarii asupra consonantoi color patru Doge listi.

(Urmare. Veql No. 7, auul X111-lea, pag. 390).

§. 9. Despre anger l demon.

DEFINITITJNE.

Fiind-ca, in unele din paragrafele precedente, am atins cuventulde anger" si fiind-ca in mai multe locuri din Santa Scriptura avechIului si a noului Asedement, '1 vedem figurind pre adese, so-cotim necesar a face ore -care definitiuni despre angerl, si demoni, pecat mintea 'Astra marginita ne va ajuta sa cuprindem acesta idol°,care, de si se intelege destul de bine prin cugetare, totusi este ne-aparat5, trebuinta si de credinta, pentru a determina cugetarea ce'slo pate tine -va face despre aceste

Mai inainte de a intra in discutiunea definitiunelor, ne credemdatori a aminti, in treacat, de uncle vine credinta despre anger' sidemon' ; i fara a intra in alto cercetitri stiintifice, (poem :

Credinta despre angeri vine din simtul de adoratiune, ce imbol-deste pe om cugetand despre magnificenta divina, pentru ca simtulde conservare si dorinta de a fi, '1 inalta pana acolo, 'I procuramijlocele de a se constitui de fiinta religiosa ; asa dar credinta a apa-rut in lume odata cu omul, mai precis gland, el a tunoscut ca insine si in jurul sou, exista binele reul.

Iar idea despre demon' s'a desvoltat: a) din lupta continua ce exista in-tre bine si ret, b) din simtul de satisfactiune al dorintelor sensual°.

Cad. negresit dad exist5, bine si reti, acesti inimici neimpecatinrmeza aiba sorgintea for acolo de undo a plecat si omul, pentruca ei se afla nedeslipiti de densul. Iar daca, in mod stiintific, vom

,si,

fiinti.

§i

$i

si

sail

www.dacoromanica.ro

COMMENTAR I As 'PRA CONS()N. CELOR PA1RU EVANG. 565

c erceta diferitele religiuni ale anticitgtei, vom gasi mai in tote exis-tand acesta credin0 din cea mai profunda anticitate, de uncle la-rasi suntem in drept a deduce : cg ea a venit pe pgment ()data Cuomul. Ast-felit de religiuni sunt : Mosaismul, Budhaismul, Brahmanis-mul, Fetisismul etc.

Asa qicerea anger" vine de la cuventul grec "AiieXo;" careinsamnezt Nuntiii, aducetor de veste, vestitor. -nil Teologi In deft-niVunea for despre anger sic : Angerul este un spirit ce n'arecorp, ci numai §tino §i vole" lar alpl : Angerii sunt spirite a-duse de Dumnedeu din nefiintl in fiinO, ca sa -1 proslgvesca si se -1servescl lui; si afarg do acesta st servesca in lume pe omen, po-vg0indu-1 la imperatie lui Dumnedet".

In adever acesta, credintg, o gasim in vechiul Asezement, in maimulte locuri; uncle esaminand mai multe trasuri din pentateuc, ve-dem ea Moise ni represintg pe Diet incunjurat de rail de angeri. i)

Dupe nol, Ingerul este spiritul de acOune diving, ce se manifes-teza, in raVunea omului prin o voce neveduta, care'l povqueste lao lucrare ore-care intelectualg, moralg sat chiar concretk bung sispre folosul set. De esemplu : Lui Petru in temnita 'I dice : Incin-gete, incaltg incgltemintele tale, si vin'o dupe mine; §i nu multdupe stela Petru viindu-si in sine, a dis : acuma ,stir ca a trimesDomnul pe angerul set, care me mote din mana lui Erod, si dintota asteptarea Iudeilor". 2).

Incg un esemplu: Trel, sat mai multi individi, in acelas moment,miscaV de sentimentele binelui, al Treptgtel si al adeverului, preo-cups* de acelasi subject, discuta impreun6, ; lumina esita din dis-cAinnea for este o lucrare a spiritului de aqiune diving ; cadInsusi Iisus Christos a dis: Undo sunt duol, sat trel adunag innumele met, acolo sunt si et in mijlocul lor".

Iar cuventul diavol" vine de la cuventul latin diabolus", care in-semneza piritor. Tot in limba lating se mai dice si daemon" careinsemneza spirit, duh ; si acesta nu este alt-ceva de cat nn spirit,un mobil al inceputului voincei spre ret, ce se manifestezt in ra-Vunea si voinca, omului, indemnandu-1 spre ret. Pentru ca, stint este,ca in om din tinereta lui, ca si in lume, exist/ done vointtl, unacare tinde §i'l indeamna spre bine, iar alts care'l indeamna spreret. TendinO care indeamng spre bine este proprietate a sufletu-lui, carea, dad invinge pe cea rea, face binele si fericirea spiri-

1). A II lege cap. 33, vers. 2.2). Faptele Ai). cap. 12, vers. 7--8.

www.dacoromanica.ro

566 COMMENTARIT

tuall qi corporals; tar tendinta spre fell este proprietate a cor-pului, care se numeste diavol, demon sail drac, $i nu face de cat sa-tisfactiune placerilor sensuale, vane si momentose. Pe care, on catse va aplica cine-va a le satisface, cu atata mai molt va producesiesi reit in cele spirituale si corporale ale sale.

Asa dar resumand cele ce preced, Inceputul vointel sprerell se numeste diavol, demon, drac, §i locueste in lumea acesta :ii fncea viitore, in natura omenesca, 'far nu pe la morile Dust% saltprin locuri pustil precum se crede, ca se repede qi face feu erne-menilor, aruncand cu pietre dupe el. Aceste credinti nu se pot numide cat legende ; fuse cum all provenit, vom arata o qicere a unuiinvetat frances, Max Muller, care in scrierea sa despre religiuni, lapagina 33 dice : Acolo unde not vorbim de tentatiunea interna, eramai natural pentru eel vechi de a vorbi de un tentatorili, care sepresinta spiritului sub trasurile unui om, salt a unul animal uricios.Acolo uncle nol intrebuintam metaforic cuventul de trimes divin,el die : alt un trimes intraripat, aceia-ce corespunde cu angerul.

§. 10. eine a scris Evangelia.

I)espre cei patru Evangeli§t1.

Dace, cercetam Sf. Scriptura a noului Aseclement despre venirea,faptele si petrecerea pe pament a Domnului qi Mantuitorului nos-tru Iisus Christos, ne incredintam ca Evangelia sa o au scris, in di-ferite timpuri, diferiti autori, in diferite limbi; cei mai resp'anditipretutindenea sunt : Matel, Marcu, Luca si Than. Acestia, precum41, alt scris despre invetatura, lucrarile, mOrtea si Invierea lui IisusChristos sal Mesia fiiul §i cuventul lui Dumnecleil. Subjectul scrie-ref for este unul si acelasi deosebindu-se numai prin stil si lim-bagiii. SO lice a se fi scris si de catre alti scriitori, precum ates-teza despre acesta chiar Sf. Evangelist Luca: De vreme co multialt inceput sa. fad vorovit despre lucrurile ce s'alt plinit la nol;precum all dat none cei din inceput, caril insusi alt fost vegetoricuventului qi slugi ; voit-am i elt, deplin cunoscend tote acestea,din inceput, pe rind a scrie tie lubite Teofile". '). Ins() acesti patru.sunt cei autorisati, din inceput de catra Apostoli §1 intrega Bise-rid a credinciosilor. Doi dintre acestia sunt chiar din ceata celordol-spre-cleceMateit si Ion, iar doiMarcu si Luca dintre eel 70Apostoli. Marcu a fost discipul a lui Petru, iar Luca a lui Pavel.

1). Luca cap. 1, vers. 1, 2, 3.

diem:

qi

www.dacoromanica.ro

ASUPRA CONSONANTE1 CELOR PATRU EVANGELISTI 567

Acesti patru Evangelist" se asamena cu eel patru cherubim', peearl 'i a veclut profetul Esechiil in vedenie sub scaunul lui Dam-nepti ; earl cherubim' unul avea chipul de lett, altul de vultur,altul de om, 'tar altul de boil. 9.

Biserica de la inceput, a admis a representa in princip, scrierileacestor patru Evangelist", prin cats una din acestea imagini, si deaci s'a obicinuit a se zugravi in templu eel patru Evangelist' a-vend langa sine Gate una din aceste figuri simbolice.

Dar in privinta impartelei catra cele patru scrieri nu s'aii ho-th'rit nimic; ma' multi sfintl parinti, precum : Irineil, Augustin, Iero-nim $i altii s'aii ocupat despre modul impartelei acestor figuri, darnu s'an unit intro densii. Cea ma' respandita parere, in acesta pri-vinta, este explicatiunea fericitului Ieronim. Dupe el scrierea Evangelistulul Mateiii are de figura, simbolica un anger cu chip de om,emblema nature' omenesti, ce a bine-voit Iisus Christos a primi depe piiment din fedora Maria; ceia ce se si adevereste din aceiaca Evangelistul Mateiii incepe scrierea sa Evangelica, cu nastereatrupesca a Dumneclea-Omulul lisus Christos. El este eel intaiii scrii-tor Evangelist. A scris Evangelia sa in limba hebraica, s'ail maibine in limba hebreo-sirienesca, sail haldaica, la opt ani dupe Inal-tarea hi lisus la ceriii. Mai Millu s'a tradus in cea grecesca, decatra sf. Evangelist Joan.

St Mateiii incepe descriptiunea sa cu genealogic lui lisus pentrua dovedi ea El este Mesia acel prelis de profeti, si ca in adever,dupre trup este din ging*, lid David.

Evangelistul Marcu a scris Evangelia sa in limba greca, la 10ani dupe inaltarea lui lisus, indemnat fiind de catra dascalul souSt Apostol Petru, spre a o trimite credinciosilor Romani convertitila crestinism de catra densul (sf. Apostol Petru).

Figura simbolica, tot dupe socotinta fericitului Ieronim, este unlei emblema nobletei Imp6ratiei adeverului Evangelic.

St Evangelist Luca a scris la 15 ani dupe inaltare ; motivulscrierel sale este a restabili adev6rul denaturat de catra Ore-carescriitori contemporani, pe care'' combate, si spre a complecta toletacute de catra ceia-lalti Evangelist', precum spre esemplu: el scriema' pe larg despre nasterea §i adolescenta lui Iisus.

Imaginea simbolica, tot dupe Ieronim, este un boil, emblems, ta-rirei adeverului Evangelic. Fericitul Ieronim face deductiune din a-cela cri, sf. Luca incepe scrierea sa cu naratiunea despre Preotul Za-

I). Esechiil, cap. 1.

www.dacoromanica.ro

568 COMMENTARI1

haria, a cgruia fun.ctiune era de a sacrifica NI salt alto animale intemplu.

Evangelistul Ion a scris la 32 de anI dupe Ingltarea lui Iisus. Ela fost motivat a scrie, spre a combats ereziile lui Cherint §i aleNicolaitilor, earl tagaduiau divinitatea lui Iisus. De aceia in-cepe Evangelia sa cu partea dogmatic& : La inceput a fost cuven-tul, §i cuventul era la Dumnedet., Dumnecleu era cuventul etc.stabilind dogma despre existenta divinitatel in persona lui Iisus.

Imaginea simbolului este un vultur, emblema agerimei qi a su-blimitatel adeverului Evangelic. 1)*

Pgrerea fericitului Ieronim ca represintatiune alegoricg, §i apli-catiunea cea mai ingeniOsg, a reu§it a fi admisa de tots, §i intro-dusa in pictura eclesiastica Inc , din veacul al V-lea. Ea este caredoming pang in (liva de ast1-41 in bisericile creqtine orthodoxe.

Sedulin preot qi poet contemporan cu Ieronim a exprimat'o cu tOtg,acurateta prin urmatorele versurl in limba lating :

Hoc, Mataeus agens hominen generaliter impletMarcus ut alta framit vox per deserta LeonisJura sacerdotii Lucas tenet ore JuvenciMore volans Aquilae verbo petit astra IoanesQuatuor hi proceres, una to voce canentesTempora seu totidem latum sparguntur in orbem.

Care traduse pe Roma'nqte insemneza :

Acosta lucrand Mateill impline§te In general pe om,Marcu voeite ca vocea puternica a Leului prin degerturi,Luca tine drepturile sacerdotiului Cu gura Juncanului,Ion cu cuventul atinge stelele (sburand) in sbor ca Vulturul,Acestea patru capetenii, cu aceia§1 voce cantandu-te (pe tine

Dome).Sunt rOspanditi in timpuri, sail tot ma in largul Univers.

Despre viata §1 petrecerea pe pament a lui Iisus Christos a-firmain ca au scris qi alts scriitori antics, qi nu ne indoim intruRasta, dup6 cum am mai Os ; dar in scrierile acelora s'au consta-tat de cat% Apostoli, marturii oculari al vietel lui Iisus Christos

in ele existail mai multe invective, care nici so petrecuserg inviata M'antuitorului, §i, care, de la sine se intelege, ca oral cu totulneconforme cu spiritul Evangeliei adevOrate, §i prin urmare gi cnspiritul adeverului.

1). Mal pe larg spre a b0 Incredinta cine-va atkt despre veritatea acestorscrieff, p ecum ¢i despre opininuele genPrale, consultil scrierile mentionatilorparinII: Ieionim, Augustin, Irineil ¢i a101.

qi

ca

www.dacoromanica.ro

ASUPRA CONSOVANTEI CELOR PATRU EVANGELIST' 569

De aceia Apostolii cu intrega Biserica a credinclo§ilor s'au gra_bit a admite pe ace§ti patru Evangelist :Mateili, Marcu, Luca, §i.Joan, ale carora scrieri le-aii dovedit de cele mac adeverate §i macconform° cu spiritul invetaturelor §i cu scopul Mantuitorului; caddol dintre ace§tia, Matta' §i Ioan au fort marturi oculari, atatla tote minunile sever§ite de catra liens, precum §i la tote invota-turile cuventarile tinute pe munte, in corabie etc. prin urmareeste afar& de tote, indoiala ca el au trebuit se, scrie §i se, propagenumal adeverul, dupe cum se vede din insult simplitatea §i lim-bagiul lor. 2).

De aci se vede ca Apostolii cu intrega adunare au luat stricteprecautiuni spre a se scrie §i provedui numal adeverul despre celepetrecute in viata de pe pament a lui Iisus Christos. Si ca, in bassacelor precautiuni §i sf. parintl de la sinodul al III-lea Ecumenic,in can. 7 rinduesc : Nu este ertat nimaruea se. adauge, sail se,.scrie §i se, compue alta scriere afara de spirituJ continut de scrie-rile celor patru Evangeli§ti de mac sus, confirmate de Apostoli §ipredate posteritatei".

(Va urma).

::ss4Zazae>

I). II Petru cap. 1, vers. 16-21.2) Ibidem cap, 1, ver . 16-18.

I. Mitescu Iconom.

1)

si

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA.

Patriarchatul d'Ierusalim.

(Urmare. Veig. No 8, anul al XIII-le pag. 4904

Partheniu, patriarh d'Alexandria, Pa numit loco %iitor al epar-hiei de Cefalonia, rar Paisiu l'a insarcinat cu direc1iunea role-lor din Lituriii oi A2 gastoliu. oraoe cefaloniene. Spiridon s'a facutrnonah inaintea fratelui seu, primind numele de Sofroniu, fiindprenumerati amendor fratii intre fratimea monastirei Panagialeria", aprope de Venetia. Sofroniu aseminea a fost insareinatcu directiunea odder din oraoul st. George. Dupe un tulip Ore-care Sofroniu, fiind chiemat de mitropolitul Bartholomeu, a ye-nit la Naupacta gi Arta, a fost acolo profesor de filosofie oi a pre-dicat cuventul lui Dumnecleu, dar din causa fOmetei, s'a dus deaim in Macedonia gi 7 esalia unde patra ant a fost zelos profesor§i predicator. La an. 1680 el s'a reintors in Cefalonia, uncle a fostdot am profesor oi predicator. La an 1683, in luna Mart. amendoifratii an plecat p'o nava venetiana (Dracon -fr olante"), la Cosn-tantinopol, oi aci, depunend examen in otiintl, oi ortodoxie, dupaInsarcinarea patriarhului Dionisiu, in curs de cinci lunf neintreruptpronuntau predict in biserica catedrala, In presenta tuturor autori-tati I or bisericeotr.

Cu placere primind propunerea d'a merge in Rusia, fratir Li-chucli, la 3 luliu acelaor an 1683, all parasit ConstantinopoluI,primind de la patriarhii d'orient o gramrnata", (certificat) con-statind ortodoxia f i eruditiunea for (Lichuclilor). Danoir mergeuin Russia prin Moldavia gi Valachia. In Valachia au stat 9 lull,din causa resbelului anstriacilor cu turcii", la care au luat parteDitara din Crimeea gi domuitorii Moldavia gi Valahiet. Dupa ceVizirul Cara Mustafa a fost batut sub Viena, a sosit in Valahia,gi domnitorul qerban Cantacuzin, carele t-a primil pe Licht* cuonore, oi dupe cererea lui, tlitnoir au predicat, in biserica lui, intot cursul postulur mare. Dupa aceea au plecat in 7'ransilvaniacu grammatele tut qerban catre Mihail Apafi, uncle an petrecut tree

www.dacoromanica.ro

CRONY-A liNER I cl.!..irA 571

luni in dispute savante cu profesorit Academies d'acolo despre ces-tiunt religiose of mai ales despre purcederea st. Spirit. In fineLichudit an plecat in Polonia, unde, la 5 August, 1684, in ora-oelul Zalucovia, s'au presentat regelut loan Sobieski, carele le-apermis sa merga in Rusia. Dar tesuitit au intrat in dispute cudanoii, oi Pau ademenit pe rage sa-i retina pe ambit frati in Po-Ionia. Regale in acel timp mergea en armata spre Chotin, si Li-ch .0 trebueu sa merga dupe el. Pe and regele purta rosboiucu turcii, Licuclit disputau cu tesuitii. La 26 Octombrie acel andanoii au sosit la Liov (Lemberg), unde au disputat cu iesuitulRutca (sau Rutcus). Din Valahia Lichudit an mers prin Cara un-gurescd, prin Brasov, si d'aci prin oraoele leoeoti. De of danoit anprimit ordinul de plecare, de In regele Poloniel, day iesuitii Incai-au retinut, of Lichucli: pe secret au pleeat din Polonia; in Ia-nuarie 1685, an ajuns in curend la Kiev, unde traeu la monas-tirea Mejigorie", D'aci, prin Nejin, au sosit la Ballwin, unde anfost primit' forte bine de loann Samoilovia, hatmanul cazacilordin Rusia mica, da la carele au primit o scrisore eatra, tat-it /thin$i Petru, sosind Ja Mosqua la 6 Mart 1685. Atunci era regentala Mosqua sora mat mare a acestor dot tart minor:, anume, re-numita Sofia, despre earea vom vorbi mai jos....

Indata dupa sosire la Mosqua, hall' Liehucli s'au presentat larninisteriul afacerilor streine, unde an presentat 2 -grammate", dincan una de In patriarhii &Orient, of alta de la hatmanul Samoi-loviet. Patriarhit d'orient n'au adresat nominal grammata tarilor ofpatriarlittlut de Mosqua, din causa fricet de turci oi tatart atuncifiind resboiu, oi timpul forte critic....

La 9 Martie 'aril loan oi Petru cu sora for Sofia, can adminis-trau Moscovia impreuna, au primit pa fratil Lichucli in audientavorbind ambit fratiunul in limba latina, oi altul in limba greck" ,

§i, dupa ordinul tarilor, Lichudilor li s'a desemnat Metnastireagreed a st. Nicolae din Mosqua, aprope de monastirea Zaiconspascki,unde era academia, dar din causa, ca, in monastirea st. Nicolae,Lichudilor nu le era tocmat comod, Rpot li s'a dat monastirea cupatronul aretaret Domnulut, aseminea in apropiere de cele douemonastirt mencionate 11

Fratit Licht* an facut forte malt pentru respandirea civilisa-tiunei in Moscovia, find numiti cu drept caveat parintt at aca-demies din Mosqua" Aci danoit au predat mat multe otiinti inlin:bele greca of latina, an scos mai multi elevi d'ai lor, cart audevenit pe urina profesort aeolo, director' de tipografil, indrepta-tori de cart: bisericeoti, traducetori, unit au ajuns a fi inaltt pre-lat.: prin Rusia, respandind instractiunea of morala pe la norduloi resaritul Rusiet, earl' zaeett in ignoranta of indaratnicie, of dincart eel mai insemnatt au fost: A. Barsov, N. S. Golovin, Th. Po-licarpov, Th. Aggeev, 1. Athanasiev, loo, inonah din monastirea Ciu-dov, oi Palladiu Ragov (sau Rogovsky), fost in urma rector alacademies din Mosqua, of primal doctor rus, acest din urma

1). C. K. C114pllOBI, nlICTOphl MOCROBCFC0it Caasono-rpeRo-dannicRo if AliaAemikeMosqua, 1885, pag. 18-24,

www.dacoromanica.ro

572 citoNicA BisgRi( E.;cA

era ierodiacon, and a intrat, ca elev, la fratit Lichudi. Luchuclilau predat 8 ant, in limbele greed oi latina, mai multe otiinti, pen-tru cart au compus manuale, din earl' se ved vastele cunostintiale fratilor greet. Predarea for in academie s'a intrerupt la anul1694, and Dositheii, patriarh d'lerusalim, afiand, ca Lichu4ii auIntrodus predarea limber latine in academie, a cerut depgrtarea fordin academie. Un timp Lichudii s'au ocupat la tipografia din Mos-qua, of pe urma la Novgorod, unde au fost profesori' la oeOlaslavono-greco-latina, infiintata de mitropolitul local lov, renumitprin infiintarea a 14 ocolt, preeum of prin protegearea otiintet ofartei... i neintrerupt tradueeau mai multe card din greeeote oflatineote, compunend forte multe opere ale for de conVnut theo-logic, filosofie, istoric, fllologic, mai ales poleniisand Cu. eterodoxiloi cu lipovenii schismatics. Sofroniu Lichud din nou a fost profe-sor la academia din Mosqua, unde a ridicat mat multi elevi, dincart in urma s'au distins: C. lstomin, Cosma Agioritul, ysi mona-hul Theolog de la mi.-inastirea Ciudov i).

Probabil, ea pe fratii cart an fest profesori ski la acade-mifie greceott din Bucure§ft, 1-a cunoseut oi Dosithai, mitropolitulMoldova, decedat la anul 1701 mai ales, ca aceoti frati au fostpuot inadins discuta, ea iesuiii asupra dogmelor, ce separaorthodoxia de papisni. Aprigi apara,tort orthodoxies, dascail re-numiti of orator] bisericeott prin excelenta, au combatut in OMvista for violenta propagandelor papale i protestante, can cau-tall tot pretul a'oi forma eutb puternic intre Ronzcia.. Putempresupune, cg, pe langa ca erau predicators in bisericile Romdne,el an fost oi profesori, pentru ea acesta era ocupatia for de pre.dilectiune, i prin acesta an putut numat a'oi respandi ideile forde grecitate. Ambit frati an vre-o 33 opere, cart ar fi de interesmare, mai ales acele, ce tra,cteza. discutiile dintre iesuita, luteranisi calviniott, tinute cu fratii Lichuclt, pentru ca. NAP am gasi debung setna multe lucrurt pretiOse pentru not, Romanit, fiind-ca a-ceste diseutil au avut be pe terenul, pe unde traiau oi tre-ceau Romcinit. Timpul pOte va da ocasie d'a consulta acele

I). It Ilopdmpiest, Hcvopia Pyccifoft C.soBecnocrua, Cazan, 1870, part. 1, peg.4116-497. Fratil Lichudi erau cam violenti cu

roll.resit ignoranti, apol era atunci

lupta intre directiunea grecil si latinii in Patriarhul Dositha biinuea peori-tine a fi neorthodox, dacil pred.a sad cel putin cuttorea limbs latina, cutote ca el era rdu informat de inarnicil dmenilor invtitati. Lichudii all fest fOrteorthodoxi, dar aveu de inamici pe alts greet, ca arhimandritul !Baia ¢i Chrysanth,nepot al patriarhului Dositheii, care Chrysanth iu urma a fost renumit patriarhd'lerusalim. Multi inviitati din Kiev nu puteail suferi pa Lichudi, call erau su-periori tutulor in stiintii si moralitate. Patriarhul Dositheil a eerie mai multeac risori tarilor loan si Petru, precum Qi patriarhilor de Mosqua, Ioakim gi A-drian, spre a deptirta si pedepsi pe Lichudi, cart ar fi papiitt", pe eand dansiinumai all Introdus limbs latinii in academie pe laugh' cea helenii. In unlit):insg, convingendu-se despre iiinocenta fratilor Lichudi, pe earl i suflet 'I sus-tineau loakim si Adrian, patriarlif de Mosqua, Dositheii I-a ertat, le-a eeriemai multe scrisori forte amabile, propunaud a se pedepsi aspru aces, cars ailcalomniat pe Lichudi, dar acu n era tardiii, cad Lichudff, pittrunsi de multepersecutil, viidend triurnfarea reutlitei si ignorantei, an cout cu spiritul... Poe -teritatea fined apreciaza adeveratele marl servicit, aduse orthodoxiei, salute!,d'acesti dot frati greci, martiri pentru adever, bine, frumos...

d'aat

Cu

Lielm41,

www.dacoromanica.ro

CR(1NICA BISERICECA 573

scrien. Interesul nostru, al Romanilor, ar fi, respectiv de fratiiLichuch, a li se stadia scrierile §i a extrage din ele faptele, ce aravea raport la istoria nostra din acel time... 1).

Activitatea irivatatilor greci ru§i din Rusia occidentalA pentruMoscovia a avut acea Inriurire bine-facetore, ca a tre9lit in mos-eoviti amorea pentru civilisatiune, §i 1-a motivat a deschide qcoliproprii.

De la inceputul seculului XVII, cand in capul clerului rus s'apus elevul §colelor din Occident, anume re7umitul §teran lavorsky,academia din Mosqua s'a unaplut Cu. profesort din invatatii dinRusia mica, i s'a format intocmai dupe modelul academies dinKiev, cu predominarea limber latine asupra celel grece, §i a ins-tructiunei europene-occidentale asupra cele orientale-byzantine.Acesta none direetiune a instructiunei din academia din Mosquanu phicea partisanilor riguro§i al instructiunei grece, carea erapalm acum, §1 a atras asupra invatatilor din Rusia mica reprimaudeforte puternice din partea, luf Dositheii, patriarh d'lerusalim Pa-triarhul Dositheit, la anul 1886, stria tarultu, ca sa nu se maipredea limba latina, §i sa nu se mai hirotonesca in treptele ierar-hice de cat moscalt, §i anume moscall origivari din Mosqua, castinvatatii din Rusia mica stint banuiti de papism. fiind studiatiprin §colele din occident, pe cand moscalii pastr6za credinta pa-rmteac6, neschimbata, §i pentru multe alte mart consideratiuni,de 15i moscalii nu sunt atm de intelepti, ca cei din Rusia mica, camoscalii sunt omens nevicleni, nedoritori d'a cerceta tote"... Acestetote pqtriarhul Dositheg, le-a repetat -tarului Moscoviel din nou laaniT 1702 §i 1704... 2).

Pe cand. Dositheu, patriarh d'irusa/int, lupta din resputeri con-tra infittinfel latine, oreidentale, in Moscovia, in acela§i timp luptacurentul slavon in ferile romane, vroind. curentul national in Ro-mania §i curentul grec in Rusia. El, Dositheu, nu tie in des-tul a lauda si ineuragea pe qerban-Voila, d'a traduce cartile cul-tului in limba romcinescd. 8) El lauda pe toti acei, can luptaucontra pvismului din felurite thnpuri, chiar cand paph disputaucu pltriarhii greci pentru Biserica Bulgaro-Romcind, mai ales p'al

I Constantin Erbicenu, Reasta Theologied", Tali, 1835, No. 33, pag. 261.2). /1. iIl1CTOBiigi, IIcTopia 3aualtuoPycocon IlepHsa. Pet rsbug, 1884,part.

2, pag. Patriarhul Dositheu banuea de neorthodox chiar pe tefatilavotsky, mitropolit de lliazan, locotiit r de patriarh de Mosqua (1700- 1721).Cand telau lavorsky a sells, ea el este cu totul orthodox, Dositheu i-a res-puns : bolt neadevgr, cd egtt partisanul Bisericet d'orient, act, odatd, petreandIa o masd, uncle gran gi tail din greet, to at defatntat Biserica d'orien in prittiMaefectuarm misterulut eucharistiet (impdrtttfiret ySi acum aflandu-te toto at nindeit Cu total pola greased, pi teingrijeftz num= de geolele latine ". De ore-ce btetan lavorsky era locotiitor de patriarh, apol Dosi hen malt insist 1, pelauga Tar, ca lavorsky an nu tie inaintat patriarh, ci se ocupe acesta inaltat eptil un moscovit neaof Petru eel mare n'a mat aprobat pe nimene patriarh,ci a inaintat sf. sinod administrator permanent, la anul 1721, carele exista siacum, dar nice consiliile patriarhultu Dositheu u le-a heat in consideratiune,caul a inaintat Ia treptole ierarhice numai aprepe pe invatatii din ltusia mica:Theofan Procopovici, Theodosiu lanovsky, Gabriel Bajinsy, tar nu moscali

a). V. A Ureehe. Schile de Istoria literatur I Lomane", Bucuresti, 18b5, part.1, pag. b3-90.

868J1U.

Mosqua,

www.dacoromanica.ro

574 CRONI -A B1SERICiCA

7-lea ierah independent al Bisericei bulgaro romdne, loan al 1V-lea, descendent din familia imperatoilor greci, pe carele 'I nu-meste Adrian, adica cu numele, pe carele '1-a avut inainte d.*a, im-bratisa tagma monahala, insuseste ore -cart compunerY contralatinilor. 1). Clerul resariteanGrecii, Bulgarii, Serbil'si per-dua existenta politica a statelor lor, si invatau pe romcini cumsa'si pazesca p'a lor. Mai multi patriarhi resaritem umblau prin

romdne, cerend. ajutor, §i tot o-data (land impuls curentuluiintelectual pe teren ortho lox. Domnii roman't facura multe danifclerului d'orient, chiar zidira monastirt la muntele Athos. Patri-arhul Dositheiu, fiind in terile romdne, stabatu Orain Transilvania, de uncle guvernul '1 alunga inapoi in tera roma-nescd. 2) In monestirea Sf. Savva din lit g, era o tipografie infiin-tata la finele seculului al 17-lea. Acolo era si o feold, un feliu deacademie de stiinte. Acolo se tineau mai multi barbati invatatiin limba greca. Cea mai veehia liturghia se publica acolo, in ti-pografie, in limbele slavona si romana, cu bine-cuventarea patri-arhulut d'Ierusalim, sub a caruia proteetie era acea tipografle, sise imparti in dar pe la tote bisericile, dupe cum se probeza dinchiar titlul ei. 3). Cei patru patriarhi d'Orient, d'o parte spreimplora ajutor de la romant, lar d'alta d'a pazi orthodoxia in t6-rile romdne, amenintat% de propagan lele eterodoxe, se aflau fortedes priu Romania, cite unul, sau duos, tar la anul 1693, la inmor-mentarea principelni Constantin Cantemir, in lase, se aflaupatru patriarhit. Patriarhii d'Ierusalim: Partheniu, Dositheiti , Chry-santh au lasat urme de adeverati scutitori si ingrijitort al Bi-sericei. 4).

Asa dar, renum:tul Dositheu. patriarh d'Ierusalim, a contibuitfOrte malt lti apararea othodoxiel atilt in orientul orthodox. catsi in Rusia si terile romdne, in aceste din urma (Ruda, Romcinia)sustinend puternic instructiunea, ca unit scup apara ortho-doxia de papisti, calvinisti, cart atuuci amenintiu, priu propagan-dele lor, orthodoxia. Dan. itriarhul Dositheu Innuea pe fratit

pe Stefan Nvorsky chiar, d'a sitnpatisa papismului, a-poi acesta el o facea din prea mare zel pentru ortho loxie. 5).

Chrysanth patriarhul d'Ierusalim, este unul din cet mat insem-nati prelati ar Bisericei ortho lore d'orient, si om de stiinta.

La anul 1691, April 29, Dositheu, patriarh d'Ierusalim, scriefratilor Lichucli, din Valahia, prin nepotul seu, arhimandritul Chry-

1). Filaret Scriban, episcop de Stavropol. istoria bisericescd a Romelnilor",Imp, 1811, pag.

2), Idem. Opul citat, pig. 933. Idem. Opul citat, pag. 100-1014). Idem. Opul citat, pa . 104.5. Numai singur Durnnedeu este perfect, dar omul nurnai tinde, azpird la un

grad Ere -care de perfeetiune, d'acea nicd nu exista om far defect. hail, cona-parand t6te faptele lm Dositheu, patriarh d'lerusalim, in legatura cu Mts con-temporani ad lid, cu epoca lid, apod coustatiim, ei el era uuul din cei mai re-numiti loarbati ad timpulud seu, care prelat ea drept cuvent se p6te numi oilustraciune a Ltisericel orthodoxe ¢i astiintei, pentru card el era luptator neobo-sit din tineretele sale papa la naOrte. D'acea Foote fi numit vrednic lucrettor alvied Domnuluz.

d'Ierusalim,

a

tot]:

@PI

rrile

d'a

Lichudi,

40.

www.dacoromanica.ro

CRON1CA BISER1 gSCA 575

santh, laudand nobleta originel aetivitatea, neobosita a fratilorLichu4i pentru respandirea instruetiunei in Moscovia, oi, ca con-clusiune, rOga pe fratii Lichuq.' sa-i ajute lui Chrysanth, daeti.el, Chrysanth, va cere ceva in folosul sf. Morment. In NoembreChrysanth a sosit la Mosqua, of a remas forte nemultumit de pri-mirea, facuta lui de fratii Lichudi. El s'a plans contra for pa-triarhului de Mosqua, intoreendu-se in Moldavia, unde se aflaatone" patriarhul Dositheu, s'a exprimat in termenii cat mai ne-favorabili pentru profesoril din Mosqua, frati" Patriar-hul, nemultumit la culme, a trimes la Mosqua tree scrisori, citeuna tarului, patriarhulut oi Lichudilor. Ultimilor el le stria dejanu in acel ton, ca 2 an in urma ci le fIcea, asps observatiunIpentru neprimirea lui Chrysanth, pentru participarea for in afa-cerea, episcopului grec Acacia, catherisit, carele in Viena a mar-turisit cardinalului. ca se va reintOree la papist'', venind la Roma",In fine, patriarhul arneninta, pe Lichusl" cu excomunicarea dela Biserica orthodoxa... In. serisorile eatra trir patriarhul dinMosqua, patriarhul Dositheu aduce contra Liehudilor forte graveacusatiuni, si d'aci se pOte videa, ca 6hrysanth,a spas lui Dositheutot, ce a audit in Mosqua despre Lichinj.i, bine intPles de la ini-micil Lichudilor. .

Scrisorile lui Dositheu contra Lichuslilor au avut efect, cu a-atat mai malt, ea protectorii Liehudilor anume regenta Sofia, 2)sora tarilor, of principele V. V. Golitzin, 8) nu mat aveau nicio putere, prima find inchisa in monastire, calumarite. fortat cunumele de Su,ana, lay ultimul trimes in exil. Dupe mortea luiIoakim a fost in Mosqua patriarh Adrian, fost mitropolit de Cazan.Noul patriarh de lkloqua, probabil, Inca in Mosqua a primit re-clanntianile lui Chrysantit, Cu carele a vorbit in persona, dandu4ajutor, fiind fore dispus catre el. Primind serisOrea lui Dositheu,noul patriarh Adrian era pus intr'o positiune can neplacuta, deOre-ce otia, Pa Lichudii sunt inoeenti, dar, cu tote aceste, spre a in-deplini cererea lui Dositheu, 1-a departat din functiani pe Li-

lasandu-i numai la tipografie, unde fratii Lichud.' an ince-put a pre la, pentru doritori, limba italiana... In scrisOrea sa catreAdrian, Chrysanth singur 'oi propane A acluee la Mosqua aft' pro-fesori in local Liehudilor (20 maiu, 1694 , ea tote ca Lichuslii a-tunci Inca nu erau departati din Academia de Mosqua. In aceltimp la Mosqua vrolau sa tiparesea abecedarele grece oi latine,Chrysanth propunea 'patriarhulut p'un tipograf, carele sa pita fi

if. C. R. Cmnpoona.. IIcropia Mocooncood c.rranano-Fpeso-Jiarnacsoil AsaAemin",Mosqua, 185. pag. 32-34.

2). Sofia este un porsonagiu forte interesant dup6 sdrti despre Sofia s'asaris de multi auto -t, s'a rompus chiar un roman de /van Vijigin, intitnlat mo-nahul tannic ", trails §i in limba romand, tractand despre rescOla streliiitor (ar-casilor), sustinatorilor Sofiei regente.

a . V. V Gol'tzin era ,,.necenatul" Mosquel pe timpul s3u, a lust parte si laluptele rusilor contra tatarilor din Crimea, si turcilor sub Azov, acesta familia

acum ocupii cele mai inalte functiuni in marele imperil' de nord. In timpulprincipelui V. V. Gotitzin, fost ministru de Culte al Rusiei, s'a trad is biblia xnromanecte la: Petersburg, la auul 1819, de arhimandritul Varlaam Cuza. Degpre familia Golitzin a sii, videa Almanach de Gotha", 1889, pag. 923-935.

si

si,

Lichudi.

si

t

elaudi,

gi

pi

www.dacoromanica.ro

576 CRONICA BISERICESCA

si prof'esor. Nicolae Sp litaru (Milescu) scris, ea abecedarelegrece si latine stint gata... Si este necesitate de tipograf pentrucacti, crier este o mare ostenele, cu ele; d'acea sa bine-voescit Sanc-titatea \rostra', a'mi trimete o scrisore, si dupe acea scrisore vi sava trimete far intartliere un om experient si destul de cunosce-tor Intru tote si perfect in stiinte, s1 'Ana and cartile se vor in-drepta si imprima, acel om pote en inlesnire sa fie si primul

si a cunOste si filosofia, si va fi un om Intr'un timp si cu unsalar, si cartile se vor Indrepta, si elevii vor fi perfec1i is strinte,si pe viitor se nu mai cereti nimic de la streini. Iar pand cand vaveni de la not aseminea om, Foote se invete pe ultimii elevi (adica,earl Intra din nod) Nicolae (Semenov)si Theodor (Policarpov) One.la filosofie." Scrisorea este trimesd din Baturin. Tot din scrisorea

chrwsanth, de la 24 Octombre, acelasi an O. vede, cd, Lichutliideja nu mai serveu in Academie : O, daea acestr blestematt lupi(Xo),ocLichutlii) ar esi, ca sa seape scola de densii, ca sa nu maifie, ca sa nu mai intre in scold, caw. reul tot-d'a-una este reu, sinuci

va esi bine din el! Si Inca ye rog, Ca scola sa nu fie pustia,sub numitii elevi sa dea lectiuni, dupe eat 5i siguri au invatat.

Si servul vostru Nicolae este dispus sa administreze aseminea lu-cre. Se dea Dumnecjeu, ca sa invete si altii atata, cat stie el. Sidacd despre alti profesori ve indoitr, apei bine -void a intreba peNicolae Sp1taru, ca om invatat si just"... 1).

(Va urma).

George P. Sainureanu.

1). C. It. C3111pHOBTI. ,,I1c9ropin MocsoncRoA Caauauo-rpeso-daTunesa AuaAemiu",Mosqua, 1855, pag, 36-87.

inva-tacel,

luI

mt -s

www.dacoromanica.ro