plaia Cua Dai, , 4Ngu Hanh Son ,

(Munlii deMamurS) l

Er

!4I

al./-- '--' ,: -//

a:-

Ee16 6QZ

t\,

iE

=-=- eg. E

=E qs l

3[,4" 1

VIETNAMINCEPE CALAT(}RIA

CUPRINS

ffi Introducere.... ......,.....8

x scurtistoric' """'1t+iM Unde mergem. .... .25

O 0t ientare pe harla

Hanoi.. .......26Ce ntrLtl Ver:hi 27. I'lanoirtL cenlral29. HanoiuL r:le vest 3!j; Van Mit:u 3'l

Excursii deozi cu plecaredin Hanoi. .... '.....38I ;: norr:l tie tlanci 38, ! a esl de l-lantti 4A, L.a srd ;,i vest cltt H;:noi 4A

$i mai departe spre continent ... . . . . . .42()olIul l'lalarig 42, P:triea cle: nord ves{ 41r

Centrut .......116I lLt,, ti'/, in iurul oragul;:t l'lue 51, Marrnintt:le rrnpet tale 53, L it sttrl ile Hue 55,

l1 tt,tntt 5i:. llcti l\rt 58, Caasla cet){raLa l'1, Dalat !intprejurimile 67

Orasu[HoSi Min. .....70L , t)tt rl ,,ltlont.tl.Ltl l0, Cholan'/5i, f:xcttrsti de o zi ctt ;tk:care din l'lo Si Mirt 74,

i t t,l I LIL: lla Si Mtn 7'l

Lanord-estdeHo$iMin... ..........78l)ctto Ftuviutui Mekong. .......81

r Timp tiber. . ... .....s7

otimpirituri .........87llivertisment .........93',grorturi ......95lnconcediucucopiii ..........98

r Masainorag ......100

Sfaturide c5litorie ......115

Hoteturi recomandate...... ....1itr

r lndex .......141( I tr ri ozititit,,1tL're istorice .... -,...23'iit)t)t,capitalanordicd. .........26\t lllt)cturatempLeLorvietnameze .... ,..,,3/*

i'|rt. tr:i anticd si modernd .... ....1+8,tlltlurtle dtntempLe.. .........63lt'teavietnamezd...... ......67,,lLtn,capitaLasudicd.. ..".....73

i i,trtt t)egri, dinti aLbi . . . . .79i',trr,,tipeambarcalruniinDeltaMekonguLui ....., ........85I tl,:tdareaMunteLui Fantpan...... .....97, tl,'ndaruLfestivaLurtLor .........99

IU,

SCURT IST()RIClstoria timpurie a Vietnamului, ca a tuturor !SriLor antice, sepierde in negura timpuri[or 9i a legendeLor. Ceea ce gtim cu

siguran!5 este cE strEmogii vietnamezilor de astEzi (care isispun ,,Kinh") au prosperat pentru prima datE ca civitizaf ie inurmE cu trei-patru mii de aniin cAmpiite fertite din suduI Chi-nei giin Valea FLuviuLui Rogu din Tonkin. Povestea supravie]ui-rii vietnameze 9i a indelungatei Iupte pentru Libertate 9i inde-penden!5 este una de expansiune teritoria[5 [a sud, apbrare a

granitei impotriva atacuri[or Chinei La nord 9i cucerire gi asi-miLare sistematicS a regateLor Champa 9i Cambodgia [a sud.

REGI DE TEGENDALegendeLe vietnameze spun ci Rege[e De Minh, descendentaL unui conducEtor sf6nt din China, s-a cbsEtorit cu o z6ninemuritoare a munliLor. L-au avut pe Kinh Duong, care, La

16nduL sdu, s-a cSsStorit cu fiica DragonuLui Mbrii. FiuL [or,

Lac Long Quan,,,DragonuL de Lac", este considerat primuLrege vietnamez. Pentrua pdstra pacea cu puternicii[or vecini, chinezii o temeconstantS de-a IunguL isto-riei vietnameze - Lac LongQuan s-a c5s5torit cu Au Co,

o a[tE z6nE nemuritoare dinChina, care i-a dSruit 100 de

fii" Primut fiu a[ Lui Lac LongQuan i-a urmat pe tron ca

prim rege aL Dinastiei Hung.Dinastia Hung nu este

istorie propriu-zis5, catLegendE eroicE imbogEtitS cu

RegatuI Champa a luat na9-

tere in sec. ll, iar in sec. V*XV

a f ost cel mai puternic imperiudin zoni. ln apogeuI gLoriei

sale st5pAnea toat6 coasta

VietnamuLui CentiaL de azi,de la pasul Hoang Son [a

nord, pAnb la Vung Tau in sud.

Acest regat hindus era de fapto confederalie de cinci state:Inrllapura IQuang Tri], Amara-vrr(i(0uang Nam), Vijaya IBinhl)rnlr), Kauthara (Nha Trang)

1,r l',rrrrltrranqa lPhan Ranq].

, r,rnente mitoIogice pentru,rl,,r i[ica nasterea natiunii

/tr,lnameZe.ln 258 i.e.n., Thuc Pan,

,,rnduc5toruL Au Viet,,r risturnat de pe tron pe

'',,,1ete Hung at XVlll-tea 9i,, pus bazeLe unui nou stat,r,lnamez denumit Au Lac,, r capita[a La Co Loa, La nordr,,orasul Hanoi de astSzi.

lrr nici jum5tate de secot, in.'l)7 i.e.n., un generaI chinezrnegat, Trieu Da, a cuceritALr Lac 9i s-a impus asu-l)ra Nam Viet, un stat cur'.rzeLe in reglunea Guangxil', astdzi, in suduL Chinei, si

r Delta FLuviului Rogu dinV,utnamuI de nord. Domnia, lrinez5 asupra Nam Vietu[ui a fost confirmat5 in 1'1 1 i.e.n.,,,rnd mogtenitorii Trieu Da au jurat credin!5 impbratuLui HanWu Ti, stabiLind domnia chinezS p6nE [a Trecdtoarea HaiVan,Nam VietuL devenind astfeL provincia chinezS Giao Chau.

O MIE DE ANI DE STAPANIRT CHINEZAl'c. durata primuLui secoL, incerclri[e chinezilor de a-sirnpune cuLtura asupra popu[a]iei din Giao Chau au fost incu-rrunate cu un oarecare succes, insE au provocat ostiIitate inr,rndutvietnameziLor. in anuL40 e.n., a avut [oc prima revoLtE

rnajorE a vietnameziLorimpotriva chineziLor, condusS de suro-rile Trung, doub domnile de vi!5 nobiLE care s-au procLamat

TenpLe le viet na nteze pi streazd d i ni n{lu e nte[e civi lizat iei ch i neze

16

ffi

ffi

ffi

$eu&1 '$litlite

regineLe Vietnamului independent. Surori[e Trung sunt ono-rate ca eroine naliona[e, insd incercarea [or de a se rupe de

stipAnirea chinez5 nu a durat. DupE doar trei ani, generaLul

Ma Vien a restabiLit controLuI chinez asupra teritoriuLui 9ia intensificat procesuL de asimiLare. Vietnamezii s-au con-format, imit6nd de aLtfeL obiceiurile mareIuivr5jmag nordic.

in urmitoarele nouS seco[e, vietnamezii au rSmas robrr

chineziLor, in ciuda mai multor incercSri majore de revoLtS.

in anut 544, na!ionaListut vietnamez Ly Bon a condus o rEs-coaLb care a cAstigat o independen!5 partiaLS sub Dinastia Ly

timpurie, nimicitl de armateLe chineze in anu[ 603. Chineziivictoriogi au redenumit !ara An Nam, adicS,,suduI pacificat",

aceaste denumire reveLAnd o dorin!5 care nu Li s-a indeptinit.in 938, patriotuL vietnamez Ngo Quyen a infrAnt chinezii inBEtSLia de pe FIuviuL Bach Dang 9i a restabiLit independen]avietnamez5 dupb aproape 1 000 de ani de stip6nire chinezS.

Vietnamezii erau, in sfArsit, Liberi, fiind totodatd poporuL ceL

mai puternic infLuenlat de China din intreaga Asie de Sud-Est,in contrast puternic cu vecinii Lor Cham, Tai 9i Khmeri, carecizuserS sub infLuen!a reLigioasi si fiLosofic5 a lndiei.

Vietnamezii invSlaser5 ceL pu!in o Leclie valoroasb din toateaceste secoLe de confruntdri cu China: ameninlarea chinezS

nu avea sb disparS gi trebuiau si invele sd coexiste cu veci-

Conform tradi!iei orate, Dinas-tia Hung a avut 18 regi, fiecaredintre acegtia domnind timpde 1 50 de ani. Evident, estecompiet inutitE orice incercarede a data sau de a verifica is-toria reatE a acestei perioade.

nii. Au realizat acest Iucru lnurma rezistenleLor armate 9ia justificEriLor umiLe inain-tea impiratuLui Chinei ori de

cAte ori chinezii erau invingi.Acest sistem ingenios a fostformaLizat in anuL 968, cAnd

Regele Dinh Tien, fondatoruLDinastiei Dinh, a reafirmat

rrrrlependen!a vietnamezS,,,rvenind s5 p[Steascd tri-

l,.rl chinezilor o datE La trei,rni. Era deci o chestiune de,rparenle.

VIETNAulUTSE MUTA I.A SUDlrcep6nd cu sec. Xl, Viet-r,rmuI a gEsit noi modali-l,rti de a imita China, statul, c in, deopotrivS admirat 9i

tr,mut. in primut 16nd, budis-,rul s a impus ca reLigierrajori in Vietnam - siste-'lrL Mahayana, importaL dini)hina,9i nu Theravada, prac-I cat in restul Asiei de Sud-I st. Si confucianismuL a fostrdoptat cu entuziasm de La

,lrinezi, fiind baza adminis-I r atiei stataLe.

In ceL de-aI doiLea 16nd, poporuLvietnamez, din ce in ce mai

lrresat intre chinezii de [a nord 9i CordiLiera Anamitd La vest, aurrrceput sb se extindb in singura direclie in care au putui - [a,rrd. Din noua Lor capitaL5 Thanh Long, ,,DragonuL ascendent"lrlr:numitS uLterior Hanoi), vietnamezii au dat tonuL indetunga-t,,i subjugiri 9i cuceriri a anticuLui regat hindus Champa.

Vietnamezii si-au apbrat norduL cu succes, respingAnd inva-. iir mongoLS dtn 1279, in Cea De-a Doua BitiLie de pe FLuviuLll,rch Dang. PAnb in sec. XlV, partea centrat5 a VietnamuLui der,,tizi, pSnE La TrecEtoarea Hai Van, era ocupatS, orasuI Hue

kita Yan Po Nagar de pe li;rnurilePa Nagar Chant

18

ffi

ffi

$cu11; |$TEKrI

trecAnd sub suzeranitate vietnamezS. in 1428, erouL nafionaILe Loi a respins inci o invazie a chineziLor. intre timp, in 1471,

oraguL Qui Nhon aL RegatuLui Cham a fost cucerit.in anuL '1 516, au ajuns aici prlmii occidentati - navigatorii

portughezi. in suduL indepErtat, dupd sub.lugarea Ctrampa,

aplreau La tronuL din Hanoi pretendenfi vietnamezi. ln 1527,

lara s-a rupt in dou5, Domnitorii Mac Iiar apoi Trinh) condu-c6nd regiunea Dettei FtuviuLui Rogu de La Hanoi, in timp ce

Domnitorii Nguyen dominau suduLt5rii, cu capitaLa [a Hue.

P6nb in sec. XVll, francezii ii tnLocuiserE pe portughezi ca

preponderen!5 in Vietnam. Francezii au adus cato[icismuL,

care s-a extins treptat in intreaga !ar5. Astfet, VietnamuL

a ajuns a doua ca num5r de cregtini din Asia, dupl Fitipine.

Ca un corotar aL acestui efort aI misionariLor, preotuL francez

Alexandre de Rhodes a dezvottat sistemuL Quoc Ngu de scri-ere vietnamezl in aLfabet [atin, utiLizat si azi in intreaga !ar5.

Arasul Qui Nhan ^ siatuia inpdratulut Atrang frung ldinaslia Nguyen)

,MilAnAT't t'tsuyrri gi *ile rftt&rA rR&ilffi1:A

in 1757, coLonigtii din Viet-nam ocoliseri deja micutl;astion Champa drntreIrhan Rang si Phan Ihiet silrcepuserE cucerirea DelteiMekongu[ui, care se afla',ub controL cambodgianla momentuI respectiv.Asezarea khmerS din PreyNokor a fost capturat5 de [ar-ambodgieni 9i redenumitiSaiqon. in sec. XlX, uttimetevestigii a[e Champa au fostnimicite, iar Vietnamuta dob6ndit controtuL integraI asupraleritorii[or pe care [e controteazd si astSzi.

iurAnnlrr NGUvEN gt cucERlREA FRANCEZAln 1802, DomnitoruI Nguyen Anh si-a inf16nt rivatii de tanord si a pus bazeLe Dinastiei Nguyen li\02-i945) [a Hue,rrnde s-a procLamat impbrat Gia Long. Pentru prima datd inr,,toria VietnamuLui, puterea s-a orientat cStre sud, din DeLtaI IuviuLui Rogu cbtre centruL tErii. insd autoritatea tui Nguyennu a Tdmas necontestatS pentru mu[t timp. in 1858, Franta,r ocupat atSt Danang, c6t 9i Saigon, pun6nd baze[e coLoniilor',aLe in Annam 9i Cochinchina. in 1883, f rancezii au procLamatlonkinuL coLonie f rancezS, iar VietnamuI a devenit protecto-nrt francez. in 1887, acest Lucru a fost formatizat 9i extinslrrin procLamarea unei Uniuni lndochineze a VietnamuLui,,r LaosuLui si a Cambodgiei: lndochina FrancezE devenisercatitate.

Evident, vietnamezii au respins imperiatismuL francez. Unl)0por care rezistase dominatiei chinezegti timp de 2 000 de

Ce[.putin 120 de nume destrEzi din Hanoi comemoreazdiupta impotriva agresiuniistriine. Lista inctude 58 devictorii impotriva imperiatis-mutui chinez, 61 de victoriimarcante imp.otriva cotonia-lismului f r:ancez 9i doar.douE .

care sbrbdtoresc inf rangereaStatetor Unite in cel de-AlDoitea REzboi din lndochina.

ffiffil9

ffiffiffiffiffimffim

ffiffi