Afectiunile

Nervilor Fetei

(V,IX)

Anatomia n.Trigemen(V)

Nervul trigemen (perechea V) este cel mai voluminos dintre toi

nervii cranieni. Nervul trigemen este un nerv mixt: senzitiv i

motor.

Rdcina senzitiv, care are originea n ganglionul lui Gasser,

situat n cavum Meckeli. Ganglionul gasser a fost descris de

anatomul francez Antonio Hirch n 1765 i numit n numele

profesorului sau anatomul Iohan Gasser.

Celulele ganglionului lui Gasser au o ramur periferic ce

formeaz poriunea senzitiv a trigemenului i formeaz ramura

oftalmic (I), ramura maxilar (II) i ramura maxilar inferior sau

mandibular (III).

Anatomia n.Trigemen(V)Distibuia ramurilor:

Ramura Oftalmic ( Frontal,Lacrimal,Nazociliar) asigur:sensibilitatea frunii, pleoapei superioare, nas, conjuctiv, cornee, meningele frontoorbitar, a sinusurilor frontal i sfenoidal;preluarea fibrelor secretorii pentru glandele lacrimale prin nervul intermediar;

fibre simpatice, ce pleac de la ganglionul ciliar i inerveaz muchii netezi: tarsal al pleoapei i orbital.

Ramura maxilar (Infraorbital(Alv.Sup),Zigomatic,Pterigopalatin) inerveaz tegumentele pleoapei inferioare, buzei superioare, aripa nasului, regiunii geniene anterioare, dura mater, mucoasa bolii palatine, vlul palatin, amigdalele, pulpa dentar a maxilarului superior i o parte din fosele nazale i ajunge n ganglionul Gasser prin ramura rotund.

Ramura mandibular(Auriculotemporal,Alv.Inf,Lingual) intr n cutia cranian prin gaura oval i asigur:sensibilitatea tegumentelor buzei inferioare, regiunei mentoniere, geniomasteriene, temporale, fibre senzitive pentru limb, planeul bucal, arcada dentoalveolar inferioar;fibre vegetative parasimpatice de la ganglionul otic, care inerveaz glandele salivare sublinguale i submandibulare;fibre gustative ale nervului lingual prin choarda timpanului (nervul intermediar);

fibre motorii pentru muchii: maseter, temporal, pterigoidieni, burta anterioar a digastricului, milohioidian.

Nevralgia trigeminala12 per 100,000 oameni ,in crestere,mai mult caracteristica femeilor

(NINDS)

Clasica(primara)

Atacuri de la 2 sec. pina la 2 min.

Durerea: intensa,ascutita,superficiala sau de inpungere.

Atacurile stereotipice la fiecare individ

Nu se atribuie altor afectiuni

Crizele apar brusc

Bolnavul mereu in asteptarea urmatoarei crize

Simptomatica(secundara)

Durere mai violenta mai indelungata

Dereglarea sensibilitatii

Reflex cornean si mandibular diminuat

Determinarea cauzelor cu sedii topografice:

Extracraniene: Pulpite,gindgivite,er.dinti,granuloame,

Ingustarea canalelor osoase rotund si oval prin exostoze

mezotimpanite,patologie vasculara a cav.orbiale.

Intracraniene:(compresie) meningioame de cavum

Mechel(loja Gaser),anevrizme,angioame,scleroza multipla

Tratamentul NT

1.Medicamentos: Carbamazepina(200 mg/zi pina la 1200 mg/zi),

Fenitoina(100 mg/zi pina la 300 mg/zi), Antidepresive(Amitriptilina)

Clonazepam(Antelepsin)

2.Fizioterapeutic: Laser fr. 5Hz. 1-2 min pe zona afectata nu mai mult

10 min. 15 zile cite o procedura pe zi.

3.Blocaje: locale in zonele triger,ramurlor nervului V, opresc

impuslsurile ascendente si amelioreaza crizele dureroase.

Blocajul : 2-3 ml. lidocaina 2%,20-30g. Hidrocortizon, 1000-5000 mg

vit.B12

4.Proceduri invazive:

a)Crioneuroliza

b)Rizotomia retroganglionara

c)Termocoagulare

Senzatia de faa crapata ,in cadere.

Nevritele Trigeminale

Nevrite (neuropatii), ce se manifesta prin tulburari motorii sau senzitivo-motorii si vegetative, functia nervului fiind dereglata;

Pot fi interstitiale si parenchimatoase.

In functie de sediul topografic, se deosebesc radiculopatii, funiculopatii, gangliopatii, plexopatii, nevrite (neuropatii),

care la randul lor se impart in:

mononevrite,

multinevrite

polinevrite.

Leziunile V la nivelul:

G.Gaser: dureri indelungate si violente,eruptii herpetice frunte pleoape,piele max.sup

Retuculo-Gaserin: determinate de arahnoidite bazale,postinfectioase otogene si posttraumatice., anevrisme,neurofibroame si meningioame a G.G., simptomatologia aceaiasi ca si la G.G.

Ponto-Bulbar: devierea maxilarului inferior spre paralizare cu ocazia stringerii gurii,diminuarea fortei de stringere a max., atrofia m.masticatori, abolirea reflexului mandibular.

S.Marcus-Gunn la deschiderea gurii sau masticatie se deschide ochiul bolnavului cu ptoza inascuta.

S.Marcus-Gunn inversat in timpul zimbirii se deschide ochiul se contracta orbicularul pleoapei

Aceste leziuni pot fi provocate de:

Scleroza multipla,tumori la nivel ponto-bulbar,contuzie cerebrala la nivel bulbar.

Anatomia n.IX

Este un nerv mixt (senzitiv,motor,somatic,vegitativ), care inerveaza muschii

faringelui, sensibilitatea la nivelul valului palatin si timpanului,senzatiile

gustative din treimea posterioara a limbii.

Are componenta parasimpatica secretorie pentru glanda parotida.

Din bulb in tri manunchiuri de fibre care impreuna cu fibrele senzitive si

vegitative form.un trunchi care iese din craniu din

gaura rupta (lacerum) impreuna cu vagul si vena jugulara

Ramurile: Nervul timpanic (Jacobson)

Ramurile carotice (superioara si inferioara)

Ramurile faringiene

Nervul pentru muchiul stilofaringian

Nervul pentru muchiul stiloglos

Ramurile tonsilare

Ramurile linguale

Neuralgia Glosofaringianaafect.SNC,nevrozele,trumele,afect.muc.bucale,avitaminoze,bolile tractului

gastro-intestinal.

NGIX Clasica:

Durere localizata unilaterala distribuita pe partea post.a limbii,

fosa tonsilara, faringe, sub unghi mandibulei.

Caracterul durerii ascutit de impungere severa care avanseaza

la deglutitie,masticatie,tuse,vorbire.

NGIX Simptomatica:

Durerea identica cu NGIX Clasica.

Poate persita intre paroxisme si dereglari senzoriale.

Cauzata de o leziune care se depisteaza in urma investigatiilor

sau chirurgical.

Tratamentul NGIX

Medicamentos: Carbamazepina(200 mg/zi pina

la 1200 mg/zi), Fenitoina(100 mg/zi pina la

300 mg/zi), Antidepresive(Amitriptilina)

Clonazepam(Antelepsin),Baclofen.

Badijonare a bazei limbii cu sol.lidocaina,regiunii

amigdaliene si peretelui post. a faringelui.

Blocajul n.IX in foramenul jugular.

Cele mai fregvente cauze sunt tumorile unghiului ponto-

cerebelos,carcinom nazo-faringian,anevrizm carotidian si abces

paratonzilar.

Patologia Muschilor Mimici

Patologia musculara poate sa fie determinata de afectarea motoneuronului periferic ce duce la

paralizii periferice.

1 Miopatia Oculara: forma ereditara cu transmitere autozomal dominanta/recisiva. Debut la 20-30 ani

Tablou clinic:ptoza palpebrala bilaterala,limit. cimp vizual, cap lasat pe spate,spincene ridicate,fruntea

plisata- Facies Hutchintson.

Tratament: chirurgical de corectie a ptozei palpebrale.

2 Miopatia oculofaringiana progresiva: forma autozomal dominanta cu debut tardiv dupa 40 ani.

Tablou clinic: disfagie progresiva insotita de ptozapalpebrala bilaterala cu afect. m. gitului si membrelor.

3 Miastenia: autoimuna prin ac antireceptori Ac.

Tablou clinic: forma oculara: oftalmoplegie partiala(diplopie,ptoza palpebrala), facies miastenic.

Tratament: Anticolinesterazice(Prozerina, Calimina), Corticoterapie(Prednisolon) 1-1,5 mg/kg,

Plasmafereza.

4 Miotonia Thomsen:

Tablou clinic: Miscari active cu dificultati la deconectarea musculaturii(deschiderea pleoapelor,inchiderea

pleoapelor,masticatie.

Se accentueaza la frig si umezeala.Hipertrofia proeminenta reda aspect atletic-herculean.

5 Miotonia atrofica Steinert: Intereseaza m.fetei( orbicular si levator pleoapelor buzelor, masticatori.

Sindromul miotonic se manifesta ca in S.Thomsen cu preponderenta la m.limbii.

Sindrom distrofic: caderea timpurii a dintilor fara durere ,caderea parului si atrodie testiculara.

Miastenia

Miotonia Thomsen

Miotonia atrofica Steinert

Bibliografie

Boris Ianchevici Neurostomatologie

2011

www.ninds.nih National Institute of Neurological Disorders and Stroke

Multumesc pentru atentie!