Vulnerabilitatea Seismica a Fondului Construit Cutremur Vrancea - Doctorat
144385773-Cutremur-e
-
Upload
crisan-miruna -
Category
Documents
-
view
3 -
download
0
description
Transcript of 144385773-Cutremur-e
-
Referat Dezastre naturale Cutremure
Milandru Razvan Madalin
ETII, Grupa 504
-
2
Impactul dezastrelor asupra economiei si asupra mediului natural
1. Generalitatii privind riscurile naturale si riscul uman
Tipologia riscurilor naturale difera de la un eveniment la altul dar cele mai multe sunt de natura
seismica, tsunami, inundatii, surparii de teren, eruptii vulcanice si au un impact negativ asupra
omului sau asupra mediului inconjurator cu repercursiuni indirecte deasemenea nedorite
cuantificabile uneori sau chiar mortale.
Efectele unui dezastru natural pot fi insotite si de un dezastru umanitar sau chiar nuclear in
anumite cazurii daca avem in vedere un cutremur sau o explozie nucleara intaplatoare
neasteptata cat de imprevizibila si pagubatoare este, insa acesta ar trebui sa ne ingrijoreze si sa
facem tot posibilul sa sasim solutii pentru a minimiza astfel de necazurii unde au murit oamenii
datorita economisiri excesive sau a exploatarilor irationale nejustificate decat numai din punc de
vedere economic si numai de cei care au beneficiat de pe urma nerespectari regululir de siguranta
la nivel macroeconomic.
Unii au incercat sa repare anumite greseli prin implementarea de masurii politice sau tehnice
reducand considerabil poluarea si implicit riscurile rezultate din distrugerea planetei care au un
efect indirect asupra generarii catastofelor dar aceste masurii eco-economice sunt doar un inceput
si ar trebui extinse in alte domeniile de activitate si orce factor fie el uman sau natural degradator
sa poata fi limitat asa incat mediu sa poata sa se autoregleze singur. Avem nevoie de oxigen , de
apa, de alimente, de siguranata si toate acestea numai cu ajutorul mediului natural le procuram si
cu cat mediu este mai poluat cu atat mai mult calitatea vieti noastre scade si noi traim mai greu si
speranta de viata deasemenea se reduce considerabil.
In numele profitului sau a inaintarii dezvoltarii tehnologiei sau a altor idealuri politice si
culturale s-au dezvoltata intreprindeii si s-a exploatat mediul peste masura de mult uneori chiar
pana la epuizare asa incat conceptul de normalitate a disparut de multe orii afectand grav si
mediu dar si omul care este o componeta biologica a acestui mediu si tot ce a ramas este sa
gasim solutii pentru a sterge cel putin urmele celor care au trecut si au lasat in urma lor sufetinta
si desnadejde.
-
3
Aparitia unui cutremur sau explozia unui vulcan sau un tsunamii sunt de multe ori un lucru
imprevizibil si nu depind de interventia omului asupra mediului insa datorita unor calcule precise
si a unor studii adecvate se poate prevenii astfel de evenimente prin limitarea si evitarea lor dar
si acest fapt ar trebui sa implice pe oameni inainte nu dupa ce se intampla o nenorocire. Dupa ce
se afla un adevar, se poate propune o indreptarea a celor care locuiesc in astfel de zone spre alte
zone mai bune, sau adaptarea conditiilor de viata prin soluti tehnice si finaciare prin care sa se
protejeze viata celor care chir vreau sa stea intro zona potential seismica sau potential expusa
dezastrelor.
Impartirea dezastrelor in categorii si subcategorii si studiu adecat al acestora inclusiv al
dezastrelor cauzate de om ar fi un lucru esential si mult mai important decat multe alte studii pe
cae omul le face din curiozitate sau din alte motive. Protejara omului si a meniului natural sunt
cele mai importante pentru a exista viata pe pamant si in viitor si chiar o extinderea a vietii si
spre alte planete binevoitoare. Nu trebuie inchise minele si oprite centralele nucleare dar trebuie
gasite solutii ca tot ceea ce face omul sa fie de buna calitate , sa inglobeze minimul de parametri
care sa corespunda cerintelor unor norme impuse de specialistii si mai ales atunci cand este
vorba de energire atomica, locuinte, drumurii, intreprinderii, sau alte lucrarii de anvergura pe
care oamenii doresc sa le faca pe pamant.
Exista si un element pe care multi nu il inteleg si anume acela de faptul implinit si cu cat o
civilizatie se confrunta cu mai multe dezastre cu atat mai mult va reactiona mai eficient in viitor
si va sti mai multe lucrurii care trebuie luate in seama atunci cand face ceva. Exemplu cel mai
relevant este Japonia care s-a confruntata cu seisme in fiecare zi si a construit orase si drumurii
care sa reziste dar in fata unui eveniment major peste limita asteptata au constatat ca trebuie si
mai multe studii dar cel putin au reactionata mult mai bine decat multi altii care au fost in situatia
lor. Daca ar fi fost in Romania asa ceva 5-6 milioane de oameni ar fi murit sigur la cat de
nepregatiti suntem in acest domeniu.
La nivel global atat cutremurele cat si tornadele naturale, epidemiile, dezastrele umanitare in
ultima suta de ani au fost din ce in ce mai violente si numarul si intensitatea lor a crescut asa
incat daca nu luam masurii prin care sa ne protejam atat patrimoniul uman cat si cel natural s-ar
putea pe viitor sa disprem ca civilizatie chir prin simple calcule care nu dovedesc decat ca
suntem in pericol.
Incalzirea globala de la an la an cu cateva fractiuni de grad, cresterea oceanelor cu cativa
centimetri, dezghetarea calotelor graciare, cresterea frecventei si intensitatii evenimentelor
-
4
seismice, precum si exploziile solare care patrund usor prin gaurile stratului de ozon sunt doar
cateva din pericolele care ne au pe noi in evidenta si noi nu aven alta solutie decat sa le
determinam cauzele de multe ori umane si sa refacem acea parte a naturii care inca mai
autoregleaza evenimentele majore de pe mica noastra planete. La cata energie atomica dispune
omul ar putea distruge de 4 ori planeta dar ar putea sa mai faca inca o planeta sa fie verde acesta
depinde de intelegerea problemei vietii si a importantei intelegerii unicitatii acesteia in Univers.
Mai jos am prezentat un grafic prin care vreau sa arat cele mai mari catastrofe seismice care au
avut loc in ultimii 70 de ani la nivel global si normal ca vor mai fi altele si mai puternice pe
viitor daca nu cautam sa reparam acea parte a terei care sufere si se razvrateste uneorii poate
justificat:
Graficul cresterii numarului de dezastre naturale in perioada 1950-2011
Cutremurul din Japonia 8,9 grade pe scara Richter a fost al cincilea cel mai mare nregistrat
vreodat insa comparat cu cutremurul din 1977 de 7,3 grade cutremurul Sendai a fost de 40 de
ori mai puternic. Energia degajat a fost de 250 de ori mai mare si au murit doar cateva zeci de
mi de oameni comparativ cu Romania unde ar fi mureau inmiit mai mult.
2. Cauzele catastrofelor naturale imprevizibile
Perturbaiile globale de mediu exprimate cu prioritate prin modificrile caracteristicilor
fizico-chimice ale atmisferei fac s fie dependente de activitile umane, amplificate n decursul
ultimelor decenii prin expansiunea demografic, nevoile energetice, industrializate i
urbanizare.[1]
O alta parere este ca aceste fenomene sunt au o cauza umana. Putini oameni constientizeaza
faptul ca aceste catastrofe naturale nu reprezinta altceva decat descarcari ale energiilor negative
acumulate in zonele respective. Energiile negative provin din gandurile si actiunile oamenilor.
Aceste energii negative se acumuleaza atat in scoarta terestra, mai ales acele tipuri de energii
negative care se degaja in urma actiunilor agresive ale comunitatilor umane indreptate impotriva
vietii si elementelor care o sustine, cat si in aer, mult deasupra Pamantului, datorate in special
gandurilor negative, malefice, distructive pe care le emit comunitatile umane in goana lor dupa
acapararea a cat mai multor avantaje materiale.[2]
O alta parere este ca aceste catastrofe ar recidiva datorita poluarii si respectiv a incalziri globale
si chiar se poate justifica stiintific acest acesta cauza mult mai credibila. Incalzirea globala a dus
la o crestere de peste 20% a numarului de catastrofe naturale produse anul acesta, in intreaga
lume, se precizeaza intr-un raport al Federatiei Internationale a Crucii Rosii (FICR).Federatia a
inregistrat o crestere a dezastrelor naturale cu aproximativ 20% pe an . Circa 56% dintre acestea
-
5
au fost cauzate de modificarile climatice din ultima perioada,se precizeaza in document, care
atribuie aceasta tendinta consecintelor incalzirii climatice. O mai buna monitorizare a
catastrofelor de mica anvergura confirma clar aceasta crestere, in contextul in care s-au
multiplicat si dezastrele majore. In ultimii zece ani, numarul catastrofelor a crescut cu 60 % in
raport cu deceniul precedent, adica de la 4.241 la 6.906 dezastre. Numarul mortilor s-a dublat
intre cele doua perioade, trecand de la 600.000 la 1,2 milion. De asemenea, numarul persoanelor
afectate in medie in fiecare an a trecut de la 230 de milioane la 270 de milioane intre cele doua
decenii[3].
Cele mai justificate cauze care determin un evenimet nedorit are origine fie umana fie naturala,
si acest lucru este cert si usor de nteles insa o catastrof naturala se presupune doar ca are o
origine umana indirect datorit interventiei sale asupra circuitelor naturale a ecosistemelor dar
este doar o prere inc nejustificat complect chiar dac credibil ins un lucru este cert c
numrul si intensitatea catastrofelor cresc de la an la an si asta este o ingrijorare major care ne
ingrijoreaz.
.
3. Clasificarea riscurilor
Riscurile care se iau n consideraie pentru clasificarea unitilor administrativ-teritoriale,
instituiilor publice i operatorilor economici din punct de vedere al proteciei civile sunt stabilite
prin H.G. 642/29.06.2005, astfel:
a) riscuri naturale:
1. cutremure;
2. inundaii;
3. alunecri i prbuiri de teren;
4. fenomene meteorologice periculoase;
b) riscuri tehnologice:
1. accidente chimice;
2. accidente nucleare;
3. incendii de mas;
-
6
4. accidente grave pe ci de transport;
5. eecul utilitilor publice;
c) riscuri biologice:
1. epidemii;
2. epizootii/zoonoze.
Elementele expuse riscurilor specifice care se au n vedere sunt: populaia; animalele;
proprietatea; activitile social-economice; mediul nconjurtor.
Prin risc se nelege nivelul de pierderi preconizat, n sens probabilistic, estimat n victime,
proprieti distruse, activiti economice ntrerupte, impact asupra mediului datorit manifestrii
unui hazard ntr-o anumit zon i cu referire la o anumit perioad de timp. ncadrarea unitilor
administrativ-teritoriale, instituiilor publice i operatorilor economici n clase de risc se face n
baza analizei de risc.
Analiza de risc este metoda de cuantificare a riscurilor pe baza identificrii riscului, determinrii
frecvenei evenimentelor i consecinelor asupra elementelor expuse ale fiecrui eveniment
pentru fiecare tip de risc specific. n funcie de frecvena i de consecinele situaiilor de urgen
generate de tipurile de riscuri specifice, riscul poate fi principal sau secundar.
4. Cutremurul-un fenomen natural imprevizibil
n ceea ce privete termenul de risc, Organizaia Naiunilor Unite l definete ca
fiind probabilitatea de apariie, ntr-o regiune i perioad dat, a unui fenomen cu potenial
distructiv. Cutremurul tectonic este definit ca fiind o ruptur brutal a scoarei terestre, datorat
micrii plcilor tectonice, care genereaz o micare vibratorie a solului, ce poate produce
victime umane i distrugeri materiale incomensurabile.
Clasificarea dezastrelor din punct de vedere al Organizaiei Tratatului Atlanticului de
Nord , se prezint astfel:
- Dezastre naturale: cutremure; tsunami; erupii vulcanice; alunecri de teren; cicloane
tropicale; inundaii; secet; poluarea mediului; defriarea pdurilor; deertificare.
- Accidente tehnologice: accident nuclear la centrale nuclearo-electrice; accident chimic i
industrial; accident aviatic; accident feroviar; accident naval; acte de terorism.
Cutremurele de pmnt nu constituie numai subiectul eternelor poveti despre dezolare i
distrugere ci sunt o parte integrant a mediului nconjurtor i nici o zon a globului nu poate fi
-
7
declarat imun n faa lor. Producerea cutremurelor de pmnt, dei a fost observat de om din
cele mai vechi timpuri, a rmas un fenomen nc insuficient explicat i imposibil de prevzut,
cu o marj de eroare acceptabil de mic pentru a putea fi luate msurile de salvare
necesare. Numrul uria al cutremurelor de pmnt i distrugerile enorme de viei, bunuri
materiale i culturale, plaseaz acest fenomen ca fiind cel mai periculos dezastru natural.
Anual se nregistraz pe glob circa 500.000 de micri seismice, ns doar0,2% (aprox.1000)
din ele pot provoca victime i pagube.
ara cu cele mai frecvente cutremure este Japonia. Cele mai puternice cutremure din Romnia i
au focarul n munii Vrancei, fiind produse de micri ale scoarei terestre.Exist i zone unde
cutremurele nu se produc. Aceste zone, numite aseismice sunt urmtoarele: scutul baltic,
canadian, brazilian, african, australian, platforma rus, Groenlanda .a..
Din multele cutremure majore (de peste 7 grade pe scara Richter) care au afectat Terra, printre
cele mai grave au fost:
28.12.1908, 7,5 Ricter-Italia Cutremurul distruge Messina (Sicilia) i Reggio
Calabria (peninsula Italiei) circa 84.000 mori (70.000 in Messina, 14.000 in Reggio
Calabria).
19.09.1985 cutremur de gradul 8,1 n Ciudad de Mexico, circa 10.000 mori;
17.01.1995, Cutremur de gradul 7,2 n Kobe-Osaka (Japonia), circa 6.500 de mori.
17.08.1999 Cutremur de gradul 7,4 Ricter n nord-vestul Turciei, peste 20.000 de mori.
-26 decembrie 2004, Cutremur de gradul 9,1 n Sumatra (Indonezia), peste 220.000 de mori .
12 mai 2008 Cutremur de gradul 7,5 in China, circa 55.000 morti
6 aprilie 2009 la ora 01:32:39 GMT ( 04:32:39 EEST ora Romniei) a avut loc
un cutremur devastator care a zguduit centrul Italiei, n special oraulLAquila la 90 hm N-
V de Roma, cu magnitudinea de 6,3 grade pe scaraRichter. Bilanul a indicat peste 1500 de
rnii, 180 de mori i zeci de disprui. Circa 70.000 oameni au rmas fr adpost.
12 ianuarie 2010, la ora local 16:53, n Haiti s-a produs un mare cutremurde pmnt
cu magnitudinea de 7,0 grade pe scara Richter. Epicentrulcutremurului s-a aflat n imediata
apropiere de capitala Port-au-Prince, 230.000 mori, 300.000 rnii i 1.000.000 de oameni
rmai fr adpost.
27.02.2010 Cutremur de gradul 8,8 in Oceanul Pacific cu efecte devastatoare pentru Chile,
521 de oameni au murit, iar pagubele materiale au depit 30 de miliarde de dolari.
11.03.2011 Cutremur de gradul 9 in Oceanul Pacific cu efecte devastatoare pentru Japonia,
peste 10000 de mortii si 19000 de disparutii si milioane de oameni afectatii, au fost complet
distruse cel puin 14.637 de locuineiar, iar in ceea ce priveste pagubele conform unor
estimri neoficiale ale Bncii Mondiale, pagubele provocate Japoniei de recentul cutremur
-
8
urmat de tsunami s-ar putea cifra ntre 122 de miliarde de dolari i 235 de miliarde de
dolari.[4]
n Romnia, cutremurul din 10.11.1940 ora 3:39 a avut magnitudinea de 7,4 grade pe scara
Richter, epicentrul n zona Vrancea la o adncime de circa 133 km. A fost primul mare cutremur
din Romnia contemporan. Efectele lui au fost devastatoare n centrul i sudul Moldovei, dar i
n Muntenia. Numrul victimelor a fost estimat la 1000 de mori i 4000 de rnii, majoritatea n
Moldova. Din cauza contextului n care s-a produs, cifra exact a victimelor nu a fost cunoscut,
informaiile fiind cenzurate n timpul rzboiului. Cutremurul s-a simit i n Bucureti, unde au
existat circa 300 de mori, majoritatea la prbuireablocului Carlton, structur cu 12 etaje din
beton armat, foarte modern la acea vreme. Multe alte blocuri din Bucureti au fost considerabil
deteriorate. Dup cutremur Asociaia General a Inginerilor din Romnia a ntreprins un studiu
detaliat al efectului cutremurului asupra cldirilor din beton armat. Principala concluzie a fost c
normele pentru calculul cldirilor din beton armat, practic copiate dup cele germane, nu
prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situat ntr-o zon de risc seismic
mare. Au fost elaborate noi norme care au fost aplicate la toate cldirile construite n perioada
postbelic.
Cutremurul din 1977 a fost puternic, s-a produs la ora 21:22 n data de 4 martie. A avut o
magnitudine de 7,3 grade pe Scara Richter i a fcut n timp de circa 55 de secunde, 1.578 de
victime, din care 1.424 numai n Bucureti. La nivelul ntregii ri au fost circa 11.300 de rnii i
aproximativ 35.000 de locuine s-au prbuit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la
Bucureti unde peste 33 de cldiri i blocuri mari s-au prbuit.Tot oraul Zimnicea a fost
distrus, fapt ce a determinat reconstruirea sa din temelii.Cutremurul a afectat de asemenea
i Bulgaria. n orasul Svitov, trei blocuri de locuinte au fost distruse i peste 100 de oameni au
fost ucii.Epicentrul cutremurului a fost localizat n zona Vrancea, cea mai activ zon seismic
din ar, la o adncime de circa 100km. Unda de oc s-a simit aproape n toi Balcanii.
5. Cum se formeaza cutremurele
Cu aproximativ cinci miliarde de ani n urm Pmntul s-a format dintr-un conglomerat de
praf cosmic, permanent bombardat de meteorii i comete. Uriaa cantitate de energie eliberat
de acest bombardament a topit ntreaga planet care nc se rcete i n prezent. Materialele mai
dense cum ar fi fierul (Fe) din meteorii s-au scufundat pn n nucleul Pmntului, n timp ce
materialele mai uoare, ca silicaii sau oxizii i apa de la comete s-au ridicat la suprafa.
Interiorul Pmntului se mparte n patru regiuni: nucleul intern, nucleul extern, mantaua i
scoara.
Nucleul este compus mai ales din fier i este att de fierbinte (7200oC) nct nucleul extern se
afla n stare lichid, cu aproximativ 10% sulf. Nucleul intern este supus unor presiuni att de
mari nct el este solid. Cea mai mare parte a masei Pmntului se gsete n manta, care este
-
9
compus din fier, magneziu, aluminiu, siliciu i dioxid de siliciu. La peste 1000oC, mantaua este
solid dar se poate deforma plastic.
Scoara este cea mai subire dintre cele patru straturi si este compusa din materiale mai uoare
cum ar fi calciul, sodiul, silicaii etc. Fiind relativ rece, scoara este solida si friabila astfel nct
pot aprea fracturi ce pot duce lacutremure. Cum a fost descoperit nucleul Pmntului? Primele
informaii au fost date de nregistrrile undelor seismice provenite de la cutremure. Undele
seismice sufer reflexii si refracii la suprafaa de separare dintre materiale diferite, aa cum
prisma optica reflecta si disperseaz undele luminoase pe suprafeele sale. In plus, cele doua
tipuri de unde seismice se comporta diferit in funcie de material.
Distribuia geografic neuniform a seismelor pe suprafaa Terrei i gsete explicaia n teoria
plcilor tectonice. Conform acesteia, nveliul extern rigid al Pmntului este format din
cincisprezece plci tectonice mobile, de 60-100 km grosime, pe unele dintre care se afl i
continentele. Aceste plci litosferice plutesc pe astenosfer, stratul de suprafa semitopit al
mantalei Pmntului, i sub aciunea curenilor de convecie din manta se deplaseaz extrem de
lent, cu o vitez de pn la 12 cm pe an. Unele plci se mping reciproc, iar n anumite locuri o
plac alunec i coboar sub o alt plac, penetrnd la adncimi cu temperaturi i presiuni nalte
unde se topete consumndu-se. Altele se ndeprteaz una de alta, spaiul dintre ele fiind
completat cu magm solidificat, care ulterior formeaz crusta nou. Unele blocuri imense de
crust terestr alunec unul fa de altul.
La marginile dintre plci micarea este frnat de fora de frecare dintre ele, astfel c n aceste
locuri se acumuleaz tensiuni enorme. Atunci cnd rocile care ntr n contact se rup sau alunec
brusc, se produce o degajare sub form de unde seismice a energiei acumulate, adic se
produce cutremurul propriu-zis. Intensitatea acestuia depinde de suprafaa de rupere, de
adncimea la care se produce i de natura rocilor.
Cutremurele de origine tectonic reprezint circa 90% din numrul total de cutremure care
se produc ntr-o anumit perioad de timp. Pe Terra se mai produc cutremure la erupia
vulcanilor, crora le revin circa 7% din numrul total de seisme. Alunecrile de teren,
prbuirea tavanelor unor peteri i galerii de mine sau alte goluri subterane provoac i ele
cutremure, ns sunt slabe i au numai efecte locale. Magnitudinea acestora nu depete 4,5
grade pe scara Richter i le revin mai puin de 3% din numrul total de cutremure.
Unele seisme sunt stimulate i de activitatea tehnogen a omului: construcia unor centrale
hidrotehnice, baraje i lacuri de acumulare artificiale, extragerea intensiv de iei, gaze i alte
substane minerale, injectarea apei n grote i mine prsite etc. Exploziile subterane
nucleare reprezint cutremure artificiale declanate de oameni. Puterea cutremurelor de acest
gen nregistrate pn n prezent de staiile seismice nu a depit magnitudinea 7,0 pe scara
Richter.
-
10
Bibliografie
1. NEGUCIOIU, Aurel (coord.),PETRESCU, Daciana Crina, Introducere n Eco-
Economie, Editura Fundaiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2006.
2. NEGUCIOIU, Aurel (coord.), DRGOESCU, Anton, POP, Sabin, Economie politic, vol.
I, Editura Gheorghe Bariiu, Cluj-Napoca, 1998.
3. NEGUCIOIU, Aurel (coord.), DRGOESCU, Anton, POP, Sabin, Economie politic, vol.
II, Editura Gheorghe Bariiu, Cluj-Napoca, 1998.
4. NEGUCIOIU, Aurel, Gndirea cu susu-n jos o gndire nou pentru o lume nou. Punerea
problemei, Anuarul Institutului de Istorie G. Bariiu din Cluj-Napoca, Series
Humanistica, Tom. VIII, 2010 (sub tipar).
5. PARLAMENTUL ROMNIEI, Legea (nr. 260 din 18 Martie 2008), republicat 2011, privind
asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren sau
inundatiilor, Monitorul Oficial al Romniei, Partea I nr. 115 din 15 februarie 2011
6. ***http://www.cutremur.net/
7. *** http://entitateaom.blogspot.com/2011/03/catastrofele-naturale-cauzele-reale.html
8. *** http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-2089689-numarul-catastrofelor-naturale-crescut-din-
cauza-incalzirii-globale.html
9. *** http://www.301.ro/cutremurul-din-japonia-ultimile-date-statistice
10. *** http://www.ziuadecj.ro/editorial/cutremurul-din-japonia-consecinte-economice
62812.html