142528636 Proiect FRA Biela

8/18/2019 142528636 Proiect FRA Biela

1/70

Capitolul 1

Analiza conditiilor tehnico-functionale si a

tehnologicitatii piesei si stabilirea tipului

sistemului de productie

1.1 Analiza rolului functional, a conditiilor tehnice impuse

piesei nite si a tehnologicitatii acesteia

1.1.1 Rolul functional si solicitarile piesei

Biela este organul intermediar care face legătura între două piese

cu mişcări diferite: pistonul care are o mişcare rectilinie şi manetonul de pearborele cotit care are o mişcare circulară.

Mişcările pe care le execută biela în timpul funcţionării sunt destul

de complicate şi nu sunt aceleaşi pentru toate punctele ei. Centrul lagărului

bielei descrie un cerc, iar bolţul o linie dreaptă, însă nici un punct material al

bielei nu parcurge un drum circular sau drept, ci toate punctele de pe bielă

descriu diferite curbe închise.


2/70

Fig. .. !chemati"area mecanismului motor

#ărţile principale ale bielei sunt:

− capătul mic $superior%&

− corpul sau ti'a&

− capătul mare $inferior%, conţinînd lagărul cu capacul, butoanele şi piuliţele

respecti(e în ca"ul bielelor deschise.

)enumirile clasice ca picior de bielă şi cap de bielă, nu pot * folosite

în practică, deoarece nu corespund cu po"iţia pe care o are biela la motorul

de automobil.

#rin picior se înţelege partea în care stă bolţul, iar capul era partea

care cuprinde lagărul. +ceastă nomenclatură sa aplicat iniţial la maşinile cu

abur, locomoti(e, motoare stabile etc, la care de obicei bielele sunt aşe"ate

în po"iţie ori"ontală. -nsă la automobil, unde bielele sunt (erticale, cu capul

în 'os şi cu piciorul în sus sar produce desigur confu"ii între aceşti termeni,

de aceea este mai practic a se spune capăt mare/ la partea care conţine

lagărul şi capăt mic/ la partea unde stă bolţul.

!olicitările la care este supusă biela sunt de mai multe feluri, şi anume:

compresie de către forţele datorite explo"iei în regiunea #M! şi

de către forţele de inerţie ale pieselor cu mişcare alternati(ă, în po"iţiile din

"ona #M-&

tracţiune de către forţele de inerţie ale pieselor cu mişcare

alternati(ă în "ona #M!&

înco(oiere datorită forţelor de inerţie ale mişcării alternati(eoscilante a corpului bielei şi diferenţelor de aliniere în timpul solicitărilor&

0amba' $îndoire cînd compresiile sunt excesi(e%.


3/70

+(înd în (edere (ite"ele mari cu care se mişcă o bielă, cum şi

schimbările bruşte ale sensului de mişcare, este necesar ca orice bielă de

motor de automobil să *e c1t mai uşoară.

Capătul mic suferă aceleaşi (ariaţii de (ite"ă ca şi pistonul.

Caracteristicile principale ale unei biele sînt:

lungimea L&

greutatea&

diametrul locaşului pentru lagăr&

diametrul ochiului pentru bucşa bolţului&

lăţimea locaşului de lagăr&

lăţimea ochiului pentru bucşa bolţului.

Forma bielei (aria"ă at1t ca dimensiuni, c1t şi ca execuţie. Capătul micpoate a(ea diferite forme.

2n ce pri(eşte corpul, ma'oritatea motoarelor de automobil au biele

cu secţiunea în dublu 3. 4areori se înt1lnesc biele tubulare cu secţiunea

circulară sau o(ală. +proape totdeauna ti'a bielei este mai subţire sus l1ngă

bolţ şi mai groasă 'os.

Bielele în dublu 3 sunt mai uşor de fabricat şi prin forma lor,

transmit efortul la lagăr pe o ba"ă mai largă.Ma'oritatea bielelor de automobil sunt deschise/ adică lagărul este

compus din două 'umătăţi separate, dintre care una face corp comun cu ti'a

bielei, iar cealaltă demontabilă, este capacul bielei sau capacul de lagăr.

5a unele motoare $de ex: de motocicletă%, care au lagăre cu

rulmenţi, se folosesc biele închise/ sau inelare& lagărul nu este demontabil,

*ind executat dintro singură bucată. +stfel de biele se pot scoate prin

demontarea arborelui cotit.

Capacul se *xea"ă în ma'oritatea ca"urilor prin două şuruburi de oţel special.

6uruburile respecti(e pot * demontabile sau executate dintro

bucată cu biela prin for'are. 6uruburile demontabile sunt adeseori executate

cu dega'are şi cu *let rulat.


4/70

Bielele care au şuruburi nedemontabile pre"intă a(anta'ul că sunt

mai uşoare, în schimb ele nu mai pot * folosite c1nd un şurub sa rupt, de

exemplu prin str1ngere exagerată.

3ot în scopul reali"ării unor biele c1t mai uşoare, aceste şuruburi se

plasea"ă foarte aproape de suprafaţa lagărului. 7neori şuruburile sunt at1t

de aproape de maneton, înc1t cu"ineţii de lagăr au c1te o crestătură pentru

trecerea lor.

Foarte rar se găsesc biele la care capacul este str1ns cu patru

şuruburi. +cestea se folosesc în special la motoare mari, unde capacitatea

unui cilindru depăşeşte 888 cm9.

Capacul de bielă şi şuruburile respecti(e sunt supuse la solicitări

mari.

5a turaţii înalte, forţele de inerţie în "ona #M!, create de piston şide bielă, sînt preluate de şuruburile şi de capacul bielei.

-n (ederea acestor solicitări mari, ma'oritatea capacelor sunt

în"estrate cu ner(uri exterioare, pentru întărire.

Cele mai multe capace au o singură ner(ură la mi'loc, altele au

două ner(uri în părţile laterale. !au constatat ca"uri de înco(oiere a

capacelor de bielă din cau"a ner(urilor insu*ciente la unele automobile, ale

căror motoare au fost menţinute la turaţie înaltă.

Fixarea capacului pe bielă întro po"iţie precisă şi fără 'oc este foarte

importantă. ocurile corecte la lagăr sunt de c1te(a sutimi de milimetru& deci

este absolut necesar ca po"iţia capacului să nu se poată schimba între două

demontări. 2n acest scop, găurile capacului se fac cu o toleranţă str1nsă faţă

de şuruburile respecti(e. 5a ma'oritatea bielelor, capacele nu se pot apropia

sau depărta dec1t băt1nd uşor cu coada ciocanului. Mai rar, asigurarea

po"iţiei capacului se face prin praguri sau ştifturi între bielă şi capac.

-n scopul unei asamblări c1t mai rigide, suprafeţele de str1ngere ale

capacului trebuie să *e perfect plane, at1t la bielă, cît şi la capac.


5/70

5a unele motoare de construcţie (eche, se găsesc între aceste

suprafeţe c1te(a mici distanţiere, de tablă de alamă, de 8, şi 8,; mm, în

(ederea unor a'ustări rapide ale lagărelor.

5a motoarele în"estrate cu lagăre de bielă demontabile, denumite

cu"ineţi, pe suprafeţele de str1ngere se a0ă c1te o mică scobitură, unde se

*xea"ă pragurile sau pintenii cu"ineţilor, care îi împiedică să se deplase"e.

-n legătură cu modul de ungere, se deosebesc:

− capace cu linguriţă pentru barbota'&

− capace fără linguriţă&

− biele cu conductă&

− biele fără conductă.

!istemul de ungere al lagărelor de bielă prin barbota' este astă"i

aproape complet părăsit& de aceea, capacele cu linguriţe se înt1lnese numai

la unele motoare (echi. Bielele fără conductă şi cu capac fără linguriţă au o

întrebuinţare tot mai mare, ungerea făc1nduse sub presiune numai pentru

lagăr, dar nu şi pentru bolţ.

3ot în legătură cu particularităţile de ungere se mai pot găsi la bielă

o serie de ori*cii şi anume: deasupra bolţului şi deasupra lagărului.


6/70

cilindrilor este stropită mai abundent dec1t partea din st1nga $pri(ind de la

mani(elă%.

-n primele minute după o pornire la rece, din cau"a (isco"ităţii

uleiului rece, această ungere prin stropi de ulei este aproape inexistentă.

#entru a remedia acest de"a(anta', unele biele sunt pre(ă"ute cu ori*cii > de

circa ; mm în partea de sus a lagărului, în apropierea "onei de legătură cu

ti'a.

5a unele biele există un astfel de ori*ciu numai în partea st1ngă,

spre a unge "ona cilindrului care primeşte mai puţini stropi de ulei. 5a

acestea, direcţia ori*ciului este înclinată mult faţă de corpul bielei. 5a altele

se găsesc două ori*cii de *ecare parte a ba"ei ti'ei.

C1nd ele sunt diri'ate drept în sus, paralel cu corpul bielei, rolul

lor este dublu: ungerea cilindrului şi a bolţului în primele minute,

după o pornire la rece.

5a unele motoare în =, aceste ori*cii sunt îndreptate

aproape perpendicular pe bielă, a(1nd rolul de a stropi, după pornire,

cilindrul de alături.

1.1.2 Conditii tehnice impuse piesei nite prin desenul deexecutie

+sigurarea unei re"istente inalte in oboseala si rigiditatea

corespun"atoare determina conditii tehnice speci*ce pentru executie.

-n ceea ce pri(este geometria bielei, se pre(ede ca axele ale"a'elor

sa *e in acelasi pla si paralele& abaterile de la coplaneitate si paralelism se

admit de maximum 8,89 ... 8,8?mm@88mm din lungimea bielei& abaterile

pri(ind distanta intre axele ale"a'elor nu (or depasi 8,8A ... 8, mm. !e

limitea"a o(alitatea si conicitatea ale"a'ului din piciorul bielei la 8,88A ...

8,88 mm iar a acelui din capul bielei la 8,88 ... 8,8; mm. Bataia fetelor

frontale maximum 8, mm. +baterea de la perpedicularitatea axei gaurii

pentru suruburi fata de suprafata de imbinare a capacului bielei cel mult


7/70

8,@88 m& capacul bielei trebuie sa se ase"e pe intreaga suprafata de

imbinare, nu se admite 'oc.

4eferitor la rugo"itatea suprafetelor prelucrate se indica (alorile

4a,? Dm pentru suprafata ale"a'ului piciorului inaintea presarii bucsei&

4a8, Dm dupa presarea si prelucrarea de*niti(a a bucsei& 4a9,; ... ,? Dm

pentru suprafata ale"a'ului capului inainte de montarea cu"inetului& 4a9,;

Dm pentru suprafetele frontale ale capului si piciorului bielei.

#entru a asigura uniformitatea echilibra'ului diferenta de masa a

bielelor montate la un motor se recomanda sa nu depaseasca ...;E si in

general ... ;; g.

#entru a e(ita socurile, la monta'ul cu bolt 0otant se prescriu la

piciorul bielei 'ocuri foarte stranse de ordinul A ... 8 Dm. +cestea se pot

obtine prin sortarea bielelor in grupe dimensionale dupa tolerantele de

executie a ale"a'ului piciorului bielei. 5a biela asamblata cu cu"inet in

imbinarea cu fusul maneton, pentru asigurarea conditiilor de ungere

hidrodinamica, trebuie respectat 'ocul in limitele Gc$ 8,888HA...8,88A%dm

unde dm este diametrul fusului maneton. )e exemplu la motorul ) ;A? IMJ

acest 'oc este de 8,8?...8,9 mm. #entru a reduce scaparile de ulei 'ocul axial

in lungul manetonului se limitea"a la 8,A ... 8,9A mm.5a montarea capacului de biela o atentie deosebita trebuie sa se

acorde strangerii suruburilor de biela, deoarece in ca"ul unor deceleratii este

posibila o u"ura inegala sau chiar ruperea suruburilor. !trangerea trebuie

facuta cu cheia dinamometrica dupa prescriptiile u"inei cosntructoare. $ )e

exemplu, cuplul de strangere la motorul )+C-+ 988 este de aprox. HA Jm%.

+xa gaurilor K98, K9A si K8 trebuie sa fie in acelasi plan cu

exactitate de 8.8?:88&


8/70


9/70

Capacul bielei trebuie sa culce pe biela strans. Ju se admite 'oc&

!trangerea buloanelor capacului bielei se (a face cu un moment

egal cu ?... Lgf&

)iferenta de greutate pentru un complet de biele pe un motor se

admite max. 98g. reutatea ceruta se obtine prin indepartarea materialului

la inceput in locurile +N pe urma, dupa necesitate, in locul BN, nedepasind

limitele indicate.

aurile pentru ungerea axului pistonului dupa prelucrare se (or

curati de span&

Muchiile ascutite se (or tesi.

1.2 Alegerea justicata a materialului pentru

executia piesei

Bielele se execută din oţel for'at şi duraluminiu.

Cel mai adec(at material pentru bielele de motoare de automobile

şi tractoare este oţelul de îmbunătăţire, cu conţinut mediu de carbon $8,9A

8,HAE%.

!e utili"ea"ă în acest scop oţelul carbon de calitate, mărcile


10/70

două piese separate& în a doua (ariantă corpul şi capacul bielei fac corp

comun, ori*ciul capului bielei are o formă eliptică, urm1nd ca în cursul

procesului tehnologic de prelucrare mecanică, să aibă loc separarea

capacului.

5a fabricaţia în serie mare sau de"(oltat linii de for'are cu 0ux

continuu în cadrul cărora operaţiile de încărcaredescărcare, transportul prin

instalaţia de încăl"ire, deplasarea materialului între utila'ele de for'are şi

presare se execută automat.

)upă for'are procesul tehnologic continuă cu operaţii de tratament

termic, normali"are urmată de călire şi re(enire, după care se execută

operaţiile de curăţire şi ecruisare cu alice.

)upă matriţare, corpul bielei nu mai suferă nici o prelucrare în afară

de cea necesară indepărtării ba(urilor şi şlefuirii racordurilor.

!uruburile de biela se confecţionea"a din aceleasi oţeluri aliate de

imbunătăţire.

Bucşele din piciorul bielei se confecţionea"ă din bron" cu aluminiu,

bron" cu plumb sau bron" fosforos care au o buna re"istenţă la u"ura şi la

oboseală.

Bielele de duraluminiu folosite numai rareori p1nă în pre"ent înfabricaţia normală, pre"intă următoarele a(anta'e:

- sunt cu circa ;8E mai uşoare&

- asigură o răcire mai bună pentru lagăr şi bolţ la turaţii

înalte.

2n schimb 'ocul lagărului creşte mult la cald.

Bielele turnate din bron" special se folosesc numai la unele motoare

mici în doi timpi $pentru bărcile cu motor%.

reutatea unei biele depinde de ale"a'ul, de cursa, de turaţia şi de

presiunile maxime pe care le supoertă pistonul respecti(. 5a motoarele de

automobile, greutatea bielei creşte proporţional cu ale"a'ul la puterea ;,H.

3emperatura de regim la care lucrea"ă biela este în funcţie de turaţia şi

de încărcătura motorului. 5a regimuri 'oase, căldura se transmite de la bolţ


11/70

spre lagăr. C1nd motorul este menţinut la turaţia înaltă, căldura generată de

lagăr de(ine preponderentă.

4ăcirea principală a bielei este aceea care se face prin circuitul uleiului

de ungere şi prin radiaţie. 3emperatura uleiului de ungere poate depăşi

H8°C, c1nd motorul este menţinut mult timp la turaţia corespun"ătoare

puterii maxime. 2n astfel de ca"uri, temperatura de regim a bielei (a * de

circa A8°C.

1.& Calculul ritmului si producti'itatii linieitehnologice. %tabilirea preeliminara a tipului (sistemului)

de productie

Calculul fondului annual real de timp (*r)

*r+ c-(ds)/0ns0ts0 p +&$-(13#)/0&0403.5 + $46$.2 ore7an

Qc R numarul "ilelor calendaristice dintrun an&

Qd R numarul "ilelor libere de la sfarsitul saptamanii dintrun an&Qs R numarul "ilelor sarbatorilor legale&

ns R numarul de schimburi, dat prin tema& $ din tema ns9 schimburi@"i%

ts R durata unui schimb&

Lp R coe*cinet care tine seama de pierderile de timp de lucru datorita

reparatiilor executate in timpul normal de lucru al schimbului respecti(e.

#entru 9 schimburi se recomanda Lp8.P?&

Calculul planului productiei de piese

8pp + 8p0n8r8rc8ri + 1133330#3&33333&333 + 6#&333

biele7an

Jp R planul de productie pentru produsul $ansamblul %respecti(e, dat prin

tema $ in ca"ul de fata 8p+113333 auto(ehicule@an%&


12/70

n R numarul de piese de acelasi tip de produs $ in ca"ul de fata n+# biele de

auto(ehicul%&

Jr R numarul de piese de re"er(a, li(rate odata cu produsul. -n ma'oritatea

ca"urilor, Jr8&

Jrc R numarul de piese de re"er(a li(rate la cerere $pentru reparatii%. !e

adopta in functie de durabilitatea piesei intre 8 si ;88S988 E din $JpTn%.

!e adopta pentru proiectul present Jrc88E T$JpTn%988888 biele&

Jri R numarul de piese rebutate la prelucrare din cau"e ine(itabile. !e adopta

in functie de di*cultatea proceselor tehnologice presupuse a * utili"ate intre

8, S E din $JpTnUJrUJrc%. -n acest ca" Jri8.AET $JpTnUJrUJrc%9888

biele.

Calculul ritmului si producti'itatii liniei tehnologice

4itmul liniei tehnologice 4V, are implicatii ma'ore asupra asigurarii

sincroni"arii operatiilor $pentru liniile cu 0ux continuu%, prin di(i"areaprocesului tehnologic in operatii si fa"e, alegerea utila'elor, !)=urilor si a

structurii fortei de munca.

R9 + *r0378pp + $46$.20376#&333 + 3.#6 min7piesa

#roducti(itatea liniei tehnologice repre"inta in(ersul ritmului liniei:

:9 + 8pp7 *r+ 37R9 + 126.6 piese7ora

%tabilirea preliminara a tipului (sistemului) de productie

3ipul de productie repre"inta ansamblul de factori producti(e

dependent, conditionati in principal de: stabilitatea in timp a productiei,

complexitatea constructi(e si tehnologica a acesteia si de (olumul

productiei. 3ipul de productie in0uentea"a: caracterul si amploarea pregatirii


13/70

tehnice a productiei, ni(elul de speciali"are si structura de productie, formele

de organi"are si de programare a productiei, economicitatea fabricatiei.

-ntrucat in aceasta etapa nu se cunosc timpii normati, acestia pot *

adoptati preliminar, prin anali"a unui process tehnologic similar existent sau

la stabilirea timpului de productie, se (a utili"e un criteriu orientati( $mai

putin precis%, ba"at numai pe ritmul mediu al liniei tehnologice, 4V, astfel:

R9 ; 1min7buc " se adopta productie de masa.

-n ca"ul frec(ent intalnit in constructia pieselor auto, al productiei de

serie se pune si problema determinarii marimii optime a lotului de piese

fabricate $Jlot%.

!e poate utili"a relatia orientati(a:

8lot + 8pp0 r7 l + 6#&3330$72$$ + 1#$4. piese7lot

Qr R numarul de "ile pentru care trebuie sa existe re"er(a de piese $Q r A "ile

pentru piese marunte%&

Ql R numarul anual de "ile lucratoare $Ql Qc $QdU Qs%;AA "ile@an %.


14/70

Capitolul 2

Alegerea 'ariantei optime a metodei si procedeului

de obtinere a semifabricatului

2.1 Analiza comparati'a a metodelor si procedeelor

concurente si adoptarea 'ariantei optime

)upă ce sa studiat desenul piesei, pentru care trebuie să proiecte"eprocesul tehnologic de prelucrare, precum şi rolul acesteia în componenţaprodusului din care face parte şi numărul de bucăţi care trebuie executat în

unitatea de timp, se, trece la alegerea celui mai economic semifabricat. >stenecesar să se pre(adă mai multe (ariante, urm1nd ca apoi $după ceaproiectat şi (ariantele proceslui tehnologic de prelucrare a piesei%, pe ba"aunui calcul economic să re"ulte (arianta cea mai economică.

7n semifabricat se poate reali"a în general prin mai multe metode şiprocedee diferite ca (olum de muncă şi cost de fabricaţie. 2ntruc1t costulsemifabricatului intră în costul piesei *nite, se impune o anali"ă atentă şi oalegere raţională a metodei şi a procedeului de elaborare.

Factorii care determină alegerea metodei şi procedeului de elaborare a

semifabricatului sunt: materialul impus piesei, dimensiunile piesei, formaconstructi(ă, caracterul producţiei, preci"ia necesară, (olumul de muncănecesar, costul prelucrărilor mecanice, utila'ul existent sau posibil deprocurat.

+(1nd în (edere caracterul producţiei $ productie de masa %, forma şidimensiunile piesei, precum şi materialul din care este confecţionată biela se(a alege un semifabricat matriţat.

!unt cate(a procedee prin care se poate obtine semifabricatul prinmatritare:

• Matritarea pe masini cu (alturiasigura o producti(itate mare si

este indicata la productia de serie mare si de masa a pieselor dedimensiuni mici si mi'locii de diferite con*guratii.#articularitateaacestui procedeu este faptul ca se reali"ea"a o angrenare intrematrita si semifabricat,ceea ce conduce la faptul ca (a trebui sase conceapa o matrita astfel incat la extragerea semifabricatuluisa nu il deteriore"e.#entru aceasta metoda se alege (arianta incare capul bielei se (a fabrica separat.Figura ;.$dupa WX%


15/70

• Matritare la ciocanse ba"ea"a pe principiul metalelor deformateplastic la ciocan,in general prin presare sub actiunea unor forteexterioare pana la umplerea completa a locasurilormatritei.!emifabricatul brut debitat la dimensiunile necesare si

incal"it la temperatura optimaeste ase"at in locas si lo(it decatre organele in miscare aciocanului.#rocedeul seadresea"a productiei demasa.+cest procedeu permiteconceperea semifabricatului


16/70

bielei cu tot cu capacul acesteia.!epararea facanduseulterior.Figura ;.;$dupa W;X%

-n urma anali"ei celor doua metode,sa decis sa se utili"e"e metodamatritarii la ciocan,intrucat a fost considerata mai e*ciente intrucat nunecesita un alt dispo"iti( unelta special pentru reali"area capaculuibielei.!e poate menţiona că pentru producţiile de serie mare şi de masă se

pot face in(estigaţii care să permită reali"area de semifabricate cu adaosuride prelucrare c1t mai mici $semifabricate de preci"ie ridicată%.

2.2 %tabilirea pozitiei semifabricatului in forma sau

matrita si a planului de separatie

-ntrucat sa adoptat utili"area metodei prin matritare cuciocan,planul de separatie se (a alege astfel incat semifabricatul sa poata sa

iasa cat mai usor din locasul matritei,si umplerea locasului matritei sa aiba

loc prin refulare.#entru aceasta se adopta ca regula generala ca planul de

separatie sa treaca prin sectiunea piesei cu dimensiunile de gabarit cele mai

mari.< alta regula pentru alegerea planului de separatie este aceea ca

pierderile de material din cau"a inclinatiei de matritare sa *e minime.#entru

aceasta suprafata de separatie se pre(ede la mi'locul inaltimei piesei in

po"itie de ase"are in matrita.-n *gura ;.9 este pre"entat modul alegere a

locasurilor de intindere al matritelor.


17/70


18/70

*igura 2.&. =ozitia semifabricatului in matrita

2.& %tabilirea preliminara a adaosurilor de

prelucrare si executarea desenului semifabricatului

Mărimea adaosului de prelucrare se stabileşte în condiţii concrete defabricaţie astfel înc1t să se asigure produsului o calitate superioară la un preţde cost minim. 2n ceea ce pri(eşte adaosul de prelucrare se deosebesc următoarelenoţiuni:

adaos de prelucrare total ce repre"intă stratul total de metal necesarpentru efectuarea tuturor operaţiilor de prelucrare mecanică a suprafeţeiconsiderate de la semifabricat la piesa *nită&

adaosul de prelucrare intermediar repre"intă stratul de material ce se

îndepartea"ă la fa"a sau operaţia respecti(ă&adaosurile simetrice sunt cele pre(ă"ute la prelucrarea suprafeţelorexterioare şi interioare&

adaosurile asimetrice sunt cele care au (alori diferite pentrusuprafeţele opuse ce se prelucrea"ă în fa"e diferite sau adaosuri pre(ă"utenumai pentru una din suprafeţele opuse, cealaltă ram1n1nd neprelucrată.

2n cadrul producţiei de masa adaosurile de prelucrare se determină princalcul analitic, acesta ba"1ndse pe anali"a factorilor ce in0uenţea"ămărimea adaosurilor, determinarea elementelor componente şi însumarealor. +stfel se asigură obţinerea unor dimensiuni intermediare optime la toate

operaţiile precum şi la un număr minim de operaţii şi fa"e de prelucrare.!emifabricatele pre"intă o serie de abateri dimensionale şi de formă,

abateri de la po"iţia reciprocă a suprafeţelor, defecte de suprafaţă şineregularităţi. 4educerea abaterilor în limite admisibile sau înlăturarea lor seface progresi(, ceea ce determină executarea prelucrării în operaţii şi fa"e.5a *ecare fa"ă piesa trebuie prelucrată cu un adaos cel puţin egal cumarimea abaterilor ce trebuie înlăturate.

+dasoul de prelucrare maxim +,cerut de a * pus pe suprafata unei piesece nesita operatii de prelucrare prin aschiere si rectifacare se poate stabili cu

urm relatie:+ +U+;U+97nde + este adaosul corespun"ator unei prelucrari prin degrosare,+;

adaos suplimentar unei prelucrari de *nisare prin aschiere si +9 adaossuplimentar unei prelucrari de *nisare prin recti*care.

#entru calcularea + se folosesc diferite relatii stabiliteexperimental:+8.HU8.8AIpU8.88A5p,$dupa W;X%


19/70

7nde Ip inaltimea maxime a piesei matritate si 5p lungimea pieseimatritate.

Conform desenului de executie IpA8 mm si 59;.Amm.+stfel +,?Hmm.!e (a alege adaos de ;mm.+daosul de prelucrare +; se pre(ede atunci cand dupa degrosare

urmea"a operatie de *nisare.+;YUa;,unde Y8....8.; mmabaterea negati(a$la gauri po"iti(a%la prelucrarea prin degrosare,a;8.;...8.9 mmadaos minim necesarpentru prelucrarea de *nisare.+daosul de prelucrare +9 se stabileste cand dupa *nisarea prin aschierese pre(ede o prelucrare de *nisare prin recti*care.+9 Y;Ua9,unde Y;8.8A,a98.;...8.9mm+sadar + (a a(ea (aloarea de ;.AAmm.-ntrucat productia este de masa se alege clasa de preci"ie -.

Conform !3+! ?8?? se indica (aloarea de .Amm adaos conform uneiprelucrari prin aschiere de degrosare.3abel .#entru suprafetele cilindrice ale bielei:adaosul de prelucreare pentru!$*ind suprafata interioara a piciorului bielei% (a * de .Amm.!e (a maiadauga 8.Amm,pentru ca & 4a.? Dm.+stfel adaosul (a * de;mm.#entru !;,*ind suprafata interioara a capului bielei,adaosul este de.A mm.


20/70


21/70

*ig

2.#

>e

l deexe

e a

sem

bri

lui


22/70

2.# ?ntocmirea planului de operatii pentru

executarea semifabricatului

!emifabricatele se obtin exclusi( prin for'are in matrita in mai multeetape pentru a se putea reali"a $ prin poansonare%, cele doua ale"a'e alebielei. +cest procedeu permite sa se cree"e *bre continue de material deci oreparti"are mai 'udicioasa a eforturilor in sectiunea bielei.

Corpul si capaul bielei sunt matritate ca piesa unica a(and insa ale"a'uldin cap de forma eliptica, axa mare a elipsei *ind perpediculara pe suprafatade separatie a capacului de corp si lungimea ei *ind egala cu diametrulale"a'ului din capul bielei *nite plus adaosul de prelucrare egal cu grosimeafre"ei disc care (a taia capacul de corp.

)upa matritare, semifabricatul este supus unui tratament termic careeste o imbunatatire $calire plus re(enire% pentru oteluri, apoi urmea"acuratirea bielelor de otel prin decapare sau sablare pentru indepartareastratului de oxid format la incal"irea materialului. 7ltima operatie pesemifabricat este indepartarea lui la rece cu a'utorul unei matrite inchise lapresa cu excentric.

-n industria moderna, petrnu motoarele de serie, matritareasemifabricatului bielei se face pe linii automate de for'are in 0ux continuu.

Jr

.crt

.


23/70

Jr.

crt.


24/70

@abelul 2.1. =lanul de operatii pentru obtinerea

semifabricatului (continuare)

ditura )idactica si#edagocica,BucurestiP?W;X =.Chirita Matritarea la cald a metalelor si alia'elor,>ditura 3ehnica,Bucuresti PPW9X . +m"a, 3ratat de tehnologia materialelor,>ditura +cademiei 4omane,Bucuresti ;88;


25/70

WHX . +m"a, -ndrumar de proiect la tehnologia materialelor, >ditura+cademiei 4omane, Bucuresti ;88

Capitolul &

laborarea procesului tehnologic de prelucraremecanica si control a piesei

&.1 Analiza proceselor tehnologice similar

existente

Nr.

operaţie

Denumirea operaţiei Maşina-unealtă

1Rectificarea simultană a supraleţelor plane a capului şi

piciorului bielei pe o lată, întoarcerea piesei şi rectificareafeţelor opuse in mai multe treceri.

Maşină de rectificat plan cu platou magnetic

2 DemagnetiareDispoiti! de demagnetiare

cu bandă

"#relucrarea alea$ului din piciorul bielei

prin burg%iere-aleare.&gregat de găurit

' Retearea capacului de bielă de corpul acesteia &gregat de reteat cu disc

(Rectificarea simultană a suprafeţei

de îmbinare )corp şi capac*.Maşină de rectificat plan

+#rima strun$ire a alea$ului din capul bielei la o prindere

perec%e a corpului şi capacului.trung paralel

/ecutarea găurilor pentru şuruburi in capacul şi corpul

bielei.Maşină de găurit cu

cap multia/e

0iletarea găurilor pentru şuruburi din

corpul bielei.Maşină de filetat

3ontrolul intermediar &paratură de control

14 &samblarea bielei cu capacul. 5anc de monta$

11trun$irea simultană a alea$elor din capulşi piciorul bielei cu respectarea antra/ului.

Maşină specialăde strun$it

12 #resarea bucşei în alea$ul piciorului bielei 5anc de monta$

1"trun$irea de finisare a alea$elor din capul şi piciorul

bielei cu controlul efecti! al dimensiunilor.Maşină specială

de strun$it

1' 3ontrol intermediar &paratură de control1( Demontarea capacului bielei. 5anc de monta$

1+rearea locaşului pentru

pintenul cuinetului simultan la corp şi capac.

Maşină de

freat uni!ersală


10 3întărire şi marcarea masei suplimentare. 3întar

1 rearea adaosului de material de la capul şi piciorul bielei. Maşină de freat

24 3intărirea şi sortarea pe grupe masice, marcare. 3întărire, banc, de lucru


26/70

21 3ontrol final &paratură de control

22 3onser!are 5aie de conser!are

?ntocmirea planului de operatii

Caracteristic la prelucrarea bielei este înalta preci"ie de execuţie a

ale"a'elor din capul şi piciorul bielei şi a feţelor frontale perpendiculare a

acestora.

Biela şi capacul bielei nu sînt interschimbabile, deoarece ele sînt

supuse unor prelucrări de*niti(e în stare asamblată, la fel ca şi bucşele de

bielă, care se prelucrea"ă de*niti( după presare, pentru asigurarea preci"iei

înalte a dimensiunilor şi a po"iţiilor reciproce.

*ig. &.1 " *rezarea simultana a suprafetelor

frontale ale bielei

5a prelucrarea bielei se disting în general următoarele etape :

- alegerea şi prelucrarea ba"elor de aşe"are, respecti( a

suprafeţelor frontale plane&

- prelucrarea ale"a'elor din capul şi piciorul bielei&

- prelucrarea suprafeţelor plane de separaţie ale capului şicapacului bielei&

- prelucrarea găurilor pentru şuruburile de bielă&

- prelucrarea de*niti(ă a ale"a'elor&

a'ustarea şi sortarea bielelor pe grupe masice&


27/70

operaţii de control.

gerea Bi prelucrarea bazelor de aBezare

#entru reali"area unor suprafeţe plane de rea"em, de calitate,

procesul tehnologic începe cu prelucrarea feţelor frontale ale capului şi

piciorului bielei. !e recomandă ca la prinderea piesei, să se respecte po"iţia

de matriţare a bielei pentru a a(ea o reparti"are uniformă a adaosurilor de

prelucrare. < asemenea metodă de aşe"are asigură obţinerea unor feţe

frontale prelucrate, ale capului şi piciorului la distanţele date de planul de

simetrie al semifabricatului. #relucrarea feţelor frontale se execută prin

fre"are, broşare sau recti*care plană.

In cazul frezării se pot prelucra separat suprafeţele capului şi

piciorului. bielei sau la o singură aşe"are se prelucrea"ă toate cele patru feţe

frontale, utili"înduse în acest scop, maşini speciale de fre"at multiaxe.

Broşarea feţelor frontale poate * aplicată atît la bielele cu

lungimea capului şi piciorului diferită cît şi la bielele cu lungimea acestor

elemente, egală. 2n primul ca", prelucrarea se efectuea"ă în mod succesi(

prin broşarea ambelor feţe frontale ale capului şi ambelor feţe frontale ale

piciorului bielei, pe maşini (erticale de broşat. 2n ca"ul al doilea se

efectuea"ă simultan prelucrarea feţelor frontale de pe o parte pe agregateori"ontale de broşat.

Recticarea se aplică bielelor simetrice care au lungimea capului

egală cu lungimea piciorului şi ale căror feţe frontale se a0ă în acelaşi plan.

!e recti*că simultan feţele frontale de pe o parte, urmea"ă întoarcerea şi

execuţia aceloraşi operaţii pe partea opusă. !e utili"ea"ă maşini de recti*cat

plan cu platou magnetic


28/70

*ig. 2.2 "


29/70

Cînd biela şi capacul sînt semifabricate distincte, suprafeţele plane

de separaţie se prelucrea"ă în mod obişnuit prin broşare pe maşini (erticale

de broşat şi mai rar se fre"ea"ă pe maşini ori"ontale de fre"at.

5a prelucrarea bielelor for'ate cu capacul făcînd corp comun se face

mai întîi secţionarea capului bielei şi apoi broşarea sau recti*carea

suprafeţelor de separaţie pe maşini (erticale de broşat, respecti(, pe maşini

de recti*cat plan. 2n ambele ca"uri, de obicei, în dispo"iti( se prind piesele

perechi.

*ig. 2.# " =relucrarea

gaurilor pentru suruburile de biela.

=relucrarea de nisare a alezajelor din capul si piciorul bielei

Prelucrarea găurilor pentru şuruburile de bielă

#relucrarea găurilor pentru şuruburi, atît în corpul bielei, cît şi în

capac, se execută concomitent prin operaţii de burghiere, lărgire, teşire,

ale"are, *letare $cînd este ca"ul% pe maşini de găurit cu capete multiaxe şi

masă rotati(ă sau agregat de găurit. #iesa se orientea"ă după ale"a'ele din

piciorul şi capul bielei cu apăsare pe suprafaţa frontală a capacului şicorpului.

!oluţia de prelucrare a găurilor de şuruburi separat la cele două

piese este folosită foarte rar şi numai cu condiţia ca ultimele operaţii de


30/70

ale"are să se execute împreună pentru a asigura o centrare exactă a

capacului şi corpului bielei cu a'utorul şuruburilor.

Prelucrarea de seminisare a alezajelor din capul şi piciorul

biele.

!emi*nisarea ale"a'elor se execută după asamblarea corpului cu

capacul bielei cu a'utorul şuruburilor. #relucrarea constă, de obicei, din

operaţii de strun'ire interioară din mai multe treceri şi mai rar din operaţii de

adîncire şi ale"are.

#entru asigurarea paralelismului axelor şi distanţei dintre cele două

ale"a'e semi*nisarea se reali"ea"ă concomitent pentru capul şi piciorul bielei

pe, agregate speciale cu două axe, piesele *ind mai întîi centrale pe cele

două găuri şi apoi strînse pe feţele frontale laterale.

5a bielele pre(ă"ute cu bucşe se prelucrea"ă prin strun'ire de

*nisare ale"a'ul din piciorul bielei după care se presea"ă bucşa. +poi se

execută prelucrarea de *nisare a celor două ale"a'e concomitent din mai

multe treceri, folosind aceleaşi ba"e de aşe"are şi prindere ca în ca"ul

semi*nisării, asigurînduse în acest mod condiţii pentru respectarea

paralelismului axelor ale"a'elor, preci"iei distanţei între axe,

perpendicularităţii axelor ale"a'elor pe feţele laterale etc.2n unele procese tehnologice prelucrarea de *nisare a ale"a'ului din

capul bielei se execută prin honuire, procedeu care e(ident măreşte costurile

de producţie.

Ajustarea şi sortarea bielelor pe grupe masice


31/70

operaţiile de control tehnic de calitate intermediar şi *nal, în cadrul

procesului, *ind preci"ate puncte de control dotate cu dispo"iti(e şi aparate

speciale de (eri*care.

#rocesul tehnologic similar existent este pre"entat prin aspectele

sale principale in tabelul 9..


32/70

Nr.operaţie

Denumirea operaţiei Maşina-unealtă

1

Rectificarea simultană a supraleţelor plane a capului şi

piciorului bielei pe o lată, întoarcerea piesei şirectificarea feţelor opuse in mai multe treceri.

Maşină de rectificat plan cu

platou magnetic

2 DemagnetiareDispoiti! de

demagnetiare cu bandă

"#relucrarea alea$ului din piciorul bielei

prin burg%iere-aleare.&gregat de găurit

' Retearea capacului de bielă de corpul acesteia &gregat de reteat cu disc

(Rectificarea simultană a suprafeţei

de îmbinare )corp şi capac*.Maşină de rectificat plan

+#rima strun$ire a alea$ului din capul bielei la o

prindere perec%e a corpului şi capacului.trung paralel

/ecutarea găurilor pentru şuruburi in capacul şicorpul bielei.

Maşină de găurit cucap multia/e

0iletarea găurilor pentru şuruburi din

corpul bielei.Maşină de filetat

3ontrolul intermediar &paratură de control


11trun$irea simultană a alea$elor din capulşi piciorul bielei cu respectarea antra/ului.

Maşină specialăde strun$it

12 #resarea bucşei în alea$ul piciorului bielei 5anc de monta$

1"trun$irea de finisare a alea$elor din capul şi piciorul

bielei cu controlul efecti! al dimensiunilor.Maşină specială

de strun$it

1' 3ontrol intermediar &paratură de control1( Demontarea capacului bielei. 5anc de monta$

1+rearea locaşului pentru

pintenul cuinetului simultan la corp şi capac.Maşină de

freat uni!ersală


10 3întărire şi marcarea masei suplimentare. 3întar

1rearea adaosului de material de la capul şi piciorul

bielei.Maşină de freat

24 3intărirea şi sortarea pe grupe masice, marcare. 3întărire, banc, de lucru

21 3ontrol final &paratură de control

22 3onser!are 5aie de conser!are

@abelul &.1. " %uccesiunea principalelor operatii la

prelucrarea mecanica a bielei


33/70

&.2 Analiza posibilitatilor de realizare a preciziei

dimensionale si a rugozitatii prescrise in desenul de

executie

!uprafetele ce trebuie prelucrate mecanic sunt pre"entate in *gura

urmatoare iar procedeele alese sunt pre"entate in tabelul urmator

*igura &.1. %uprafetele prelucrate

Jr.!upr

a

feZei

3ipulsuprafeZ

ei

CondiZii tehnice impuse #rocedeeposibile

de aplicat+nali"a comparati(ă a

procedeelor satisfacereacerinZelor

Conclu"ii

$procedeu

adoptat%

)imensiunea [ipreci"ia

+bateride formă[i po"iZie

4ugo"itate 3ehnic

e>conomice

)eproducti(itate

! #lana

9,; Fre"arede*nisare

; 9 9 T

4ecti*care de*nisare

9 ; ;

!;

Cilindrica

interioara

9,; Fre"arede*nisare

9 ; 9

4ecti*care dedegrosare

9 9 T

!9

!uprafata de

separatie

HA\

fara 'oc !pargere

T

!H

Cilindrica

exterioara

K;

Fre"arededegrosare

; 9 9 T


9 ; ;

!A Filetata M8 Cutarodul T

!? #lana 9,; Fre"arede*nisare

; 9 9 T

4ecti*care de

9 ; ;


34/70

*nisare

! #lană 9,;

Fre"arede*nisare

; 9 9 T

4ecti*ca

re de*nisare 9 ; ;

!

Cilindrică

interioară

+le"arede*nisare

9 9

Fre"arede*nisare

9 ; ;


; 9 9 T

!P

Cilindrica

interioara

,?

+le"are

de*nisare 9 9

Fre"arefoarte*na

9 ; ;


; 9 9 T

Jr.!upr

afeZei

3ipulsuprafeZei

CondiZii tehnice impuse

#rocedeeposibile de

aplicat

+nali"a comparati(ă aprocedeelor satisfacerea

cerinZelor

Conclu"ii

$procedeu

adoptat%

)imensiunea [ipreci"ia

+bateri deformă

[ipo"iZie

4ugo"itate

3ehnice

>conomice

)eproducti(i

tate

!8 #lană 9,;

Fre"are de*nisare ; 9 9 T4ecti*carede *nisare

9 ; ;

! +dancitura ; +mprentare T

!;

Cilindrică

interioară

]H

Burghiere ; 9 9 T

+le"are dedegro[are 9 ; ;


35/70

!9 !emisferica 48 Fre"are dedegrosare T

!H 3esitura xHA\

Fre"are dedegrosare ; 9 9 T

4ecti*carede

degrosare

9 ; ;

!A 3e[itură xHA\ 9,;

Fre"are de*nisare 9 ; T

+le"are dedegro[are ; 9 9

!? +dancitura Fresare dedegrosare T

@ab. &.2 %uprafetele de prelucrat

&.&. %tabilirea succesiunii logice a operatiilor de

prelucrare mecanica, tratament termic (termochimic) si control

&.&.1. %tabilirea succesiunii logice, economice, a operatiilor de

prelucrare mecanica pentru ecare suprafata

#entru stabilirea succesiunii operatiilor ce preced procedeul de prelucrare*nal, pentru *ecare suprafata, se utili"ea"a un algoritm ba"at pe criteriul reali"arii

coe*cientilor globali de preci"ie $

T

g ε % si de rugo"itate $

R

g ε %:

T g ε 3s,d @ 3f,d $9.%

unde 3s,d este toleranta la dimensiunea d a semifabricatului&

3f,d este toleranta *nala a piesei la aceeasi dimensiune&

R

g ε 4s,d @ 4f,d $9.;%

7nde 4s,d si 4f,d sunt rugo"itatile suprafetelor cu dimensiunea d, lasemifabricat, respecti( la piesa *nita.

+lgoritmul presupune ca, pornind de la ultimul procedeu aplicat $in ordinein(ersa% sa se pre(ada procedee de prelucrare din ce in ce mai putin precise, pentrucare $cunoscand preci"ia si rugo"itatea reali"abile%, sa se calcule"e coe*cientii depreci"ie si rogi"itate partiali:

T

iε 3i,d @ 3i,d $9.9%


36/70

7nde indicii i si i se refera la operatia precedenta $ulterioara, ca ordine a

stabilirii%, respecti( la cea curenta. !imilar, se de*neste R

iε .

!e considera o succesiune a operatiilor ca *ind completa in momentul in care

aceasta poate reali"a trecerea de la conditiile semifabricatului pana la cele alepiesei *nite, deci:

T

g

T

i

n

i ε ε ≥∏ =1

R

g

R

i

n

i ε ε ≥∏ =1 -n aceasi timp pentru e(itarea ^excesului de preci"ieN, se urmareste ca :

T

g

T

i

n

i ε ε ⋅≤∏ = 4(,11

R

g

R

i

n

i ε ε ⋅≤∏ = 4(,11

!e aplica metoda coe*cientilor globali de rugo"itate pentru suprafata !.

4ugo"itatea la sfarsitul operatiei de matritare este de ;,A _m.

Mai intai se allege o fre"are de degrosare. 4ugo"itatea la sfarsitul acesteioperatii (a fi ?,9 _m. Coeficientul de rugo"itate partial (a a(ea (aloarea:

R

1ε

;,A @ ?,9,P

7rmea"a fre"area de *nisare. 4ugo"itatea la sfarsitul acestei operatii (a * 9,;_m. Coeficientul de rugo"itate partial (a fi:

R

2ε ?,9 @ 9,;,P?

#rodusul coe*cientilor partiali (a *:

=∏ = R

i

n

i ε 1 ,PT,P?9,P.

Coe*cientul global de rugo"itate este:

R

g ε ;,A@9,;9,P8.

#rodusul coe*cientilor globali este cuprins intre limitele recomandate:

9,P8`9,P`,8AT9,P8H,8P.

$9.H%

$9.A%


37/70

+sadar, operatiile au fost bine alese. -n continuare se pre"inta succesiuneaoperatiilor pentru *ecare suprafata, in urmatorul tabel:

Jr.!uprafeZei

3ipul suprafeZei #rocedee aplicate

! #lana Fre"are de degrosareFre"are de *nisare

!; Cilindrica interioara 4ecti*care dedegrosare

!9 !uprafata deseparatie !pargere

!H Cilindrica exterioara Fre"are de degrosare

!A FiletataBurghiere

Filetare cu tarodul

!? #lanaFre"are de degrosare

Fre"are de *nisare

! #lană Fre"are de degrosareFre"are de *nisare

! Cilindrică interioară 4ecti*care dedegrosare

!P Cilindrica interioara 4ecti*care dedegrosare

!8 #lanăFre"are de degrosare

Fre"are de *nisare

! +dancitura +mprentare

!; Cilindrică interioară Burghiere

!9 !emisferica Fre"are de degrosare

!H 3esitura Fre"are de degrosare!A 3e[itură Fre"are de degrosare

!? +dancitura pinten Fre"are de degrosare

@ab. &.&. peratiile de prelucrare pentru ecare suprafata

&.&.2. %tabilirea traseului tehnologic, al operatiilor mecanica,

tratament termic si control

+(and in (edere ordinea operatiilor, stabilita pentru *ecare suprafata sianumite criterii tehnicoeconomice, se stabileste ordinea tuturor operatiilor, de

la preluarea semifabricatului, pana la obtinerea piesei *nite.Criteriile economice se refera la asigurarea concordantei procesului tehnologic$operatii concentrate sau diferentiate% cu caracterul productiei $serie mica,mi'locie, mare sau de masa%.

Criteriile tehnice sunt pre"entate sub forma de indicatii tehnologice.Mentionam cate(a dintre acestea:


38/70

-n primele operatii se prelucrea"a suprafete ce for ser(i ulterior ca ba"etehnologice, cele ce repre"inta ba"e de cotare si cele ce pot duce ladescoperirea e(entualelor defecte de semifabricare&

3oate operatiile de degrosare se executa inaintea celor de *nisare& !uprafetele cu preci"ia cea mai ridicata sau care se pot deteriora usor se

prelucrea"a ultimele $ex. Filetele%& #relucrarile ce duc la micsorarea rigiditatii piesei se executa in *nalul procesuluitehnologic&

#relucrarile cu scule metalice se executa inaintea tratamentelor termice pesuprafetele respecti(e&

)upa etapele mai importante se pre(ed operatii de control intermediar. 3inand seama si de procesul tehnologic existent, se (or stabili si pre"enta

toate operatiile de prelucrare mecanica, tratament termic $termochimic% sicontrol, in ordinea propusa si se (or numerota. Jumerotarea facuta $serecomanda numerotarea din A in A sau din 8 in 8% se (a utili"a in toateetapele proiectului. =or * e(identiate prelucrarile ce se efectuea"a ca face aleaceleiasi operatii si se (or sublinia si 'usti*ca diferentierile fata de procesultehnologic existent. #re"entarea se face tabelar.

Jr.Crt.

!uprafaZa

prelucrată

!uprafeZele ba"etehnologi

ce

)enumirea operaZiei

Jumărul de

ordineal

operaZiei

Fa"a

!

capul,

piciorul sicorpulbielei

Fre"are plana de degrosare

Fre"are suprafetefrontale

; ! Fre"are plana de degrosare ;

9 !A 3esire 9H !? Fre"are plana de degrosare H

A !8 Fre"are plana de degrosare A

? !H 3esire ?

!!,!,picior si cap

biela4ecti*care de degrosare 4ecti*care piciorbiela

!H !,!,!,!; Fre"are de degrosare Fre"are ner(uricapac biela

Jr.Crt.

!uprafaZa

prelucrată

!uprafeZeleba"etehnologice

)enumirea operaZiei

Jumărulde ordine

aloperaZiei

Fa"a

P !A !,!,!,!; Burghiere Burghiere

8 !A !,!,!,!; Filetare cu tarodul Filetare cu tarodul

!9 !pargere capac biela !pargere capacbiela; +samblare biela +samblare


39/70


40/70

Caracteristicile functionale ale utila'ului $gama de turatii si a(ansuri, puterea%pre(a"ute a * necesare& #reci"ia si rigiditatea utila'ului& 3ipul productiei si metoda de organi"are a fabricatiei, gradul de incarcare alutila'ului&

Costul utila'ului si productia interna de utila'e.

-n special in ca"ul productiei de serie mare sau masa se (a anali"a gradul deaplicabilitate a strungurilor semiautomate multi cutite, a masinilor de copiat, amasinilor unelte cu comanda program

#entru fre"area suprafetelor frontale se alege o masina de fre"at CJCmultiax, cu H arbori de tip FJ H8 CJC pentru fre"area simultana a suprafetelor cucaracteristicile.

)imensiunile maxime ale piesei: H88x88 mm

)omeniul de lucru R longitudinal, trans(ersal, (ertical ?88, H88, H88 mm Conul arborelui -!< H8 Jumar arbori: H 3uraţia arborelui principal R fără trepte, reglabil : A8H888 rot@min #uterea motorului principal ?,A L +(ans de lucru R longitudinal, trans(ersal@ (ertical: A88@888 mm@min 3ipul comen"ii numerice Ieidenhain 3JC 98

#entru operatiile de burghiere, *letare, fre"are circulara, recti*care se alegeun centru de prelucrare CJC de tip 77ni(ersal5ine cu caracteristicile:

curse O@@O de la A?8@H8@H8mm A axe comandate numeric $simultan% Comen"i numerice de ultima generatie !->M>J! si F+J7C 5imba' de programare con(ersational !I ;i@9i Batie din fonta turnata: hida'e de alunecare practicate in batiu sau derostogolire (ite"e de deplasare rapida pana la H m@min turatii la axul principal intre fără trepte, reglabil: 88 si ;8 888 rot@min maga"ii cu ;H scule, cu brat dublu instalatie pentru racirea prin scula gama larga de accesorii si functii optionale

#entru spargerea capacului bielei se adopta o presa IBM construita in acestscop. Mai este necesara o presa pentru presarea bucsei din pron" si pentruamprentarea acesteia precum si o presa pentru stantarea bielelor.


41/70

&.$ Adoptarea schemelor de orientare (bazare) si xare a

piesei (si a dispoziti'elor ce asigura realizarea acestora)

5a stabilirea succesiunii operatiilor procesului tehnologic se au in (edere si sementionea"a si suprafetele ce repre"inta ba"ele tehnologice, utili"ate la prelucrareadiferitelor suprafete. Modul in care respecti(ele ba"e tehnologice isi indeplinescrolul este de*nit prin elaborarea schemelor de ba"are si *xare, etapa ce presupune:

+nali"a cotelor ce se reali"ea"a la *ecare operatie si stabilirea gradelor delibertate ce trebuie prelucrare la ba"are& +nali"a suprafetelor disponibile si preferabile pentru utili"are ca ba"etehnologice si, tinand seama de anumite criterii $raportul dimensiunilor piesei,rigiditatea aceasteia, conditiile de po"itie reciproca impuse%, stabilirea gradelor delibertate ce se preiua pe *ecare suprafata $ba"a tehnologica%&

+dopatarea dispo"iti(elor ce pot asigura preluarea gradelor de libertate inmodul stabilit, in conditii de calitate $preci"ie, adaptabilitate, producti(itate si*abilitate maxime si cheltuieli minime%& +nali"a fortelor de aschiere principale, a rigiditatii piesei, a suprafetelor cepot * utili"ate pentru aplicarea fortelor de *xare, pentru antrenare sau ca rea"emesuplimentare& !tabilirea succesiunii operatiilor de *xare, a stragerilor secundare $prealabile%si principale& +doptarea dispo"iti(elor ce pot asigura modul de *xare stabilit, in aceleasiconditii tehnico economice mentionate mai sus& -ntocmirea schemelor de ba"are si *xare a pieseiT pentru *ecare operatie,prin utili"area sistemului de utili"are informationala ce permite o e*cienta de*nireatat a starii de ba"are si *xare $grade de libertate rapite, suprate utili"ate% cat si aelementelor concrete de ba"are si *xare $dispo"iti(e%

#re"entarea se (a face tabelar, iar scheme de ba"are si *xare comune maimultor operatii se repre"inta o singura data $mentionaduse operatiile respecti(e%.

Nr. de ordinesi denumirea

operatieic%ema de baare si fi/are optima )5-6*

Dispoiti!ulutiliat


42/70

1-+. freare dedegrosare

Doua prisme sio placuta, prinse

in meng%ina.

. rectificarede degrosare

#risma cumang%ina, placa

de baa

0. freare dedegrosare

. burg%iere14. filetare

2 dornuri scurte,rigide, placa de

baa

1(. frearefrontala

1+. burg%iere

#laca de baa, prisme,meng%ina

1. amprentare10. freare

pinten cuinet

1,24rectificare de

degrosare

#risma cu

mang%ina, placade baa


43/70

21-2'. frearede finisare

Doua prisme si

o placuta, prinsein meng%ina.

@ab &.$. schemele de bazare ale piesei

&.. Alegerea %.>..-urilor

)in cataloage de scule standardi"ate sau speciale, se adopta si se pre"intasumar $denumirea, principalele caracteristici% sculele utili"ate la *ecareoperatie, de*nite prin:

Materialul propus pentru scula $otel rapid, scule cu placute din carburi metalice,diamant industrial, s.a.%&

)estinatia sculei $degrosare, *nisare%& Forma, dimensiunile si alte caracteristici speci*ce *ecarei scule, prin

simboli"area !3+!.#entru discurile abra"i(e se (or mentiona pe langa dimensiuni si caracteristicile:

de material, granulatie, duritate, liant.+legerea caracteristicilor sculelor se face in concordanta cu materialul, forma,dimensiunile si conditiile tehnice de preci"ie si calitate ale suprafetei impusepiesei de prelucrat, a(and in (edere criteriul economic.#e langa dispo"iti(ele de ba"are si *xare mentionate, se adopta celelaltedispo"iti(e si (eri*catoare, recomandabil, dintre cele standardi"ate.)ispo"iti(ele speciale se proiectea"a odata cu proiectarea tehnologiei defabricatie $aspect ce nu intra in obiectul proiectului de fata%.5a alegerea !.).=.urilor trebuie a(ut in (edere diferentierea, in aceasta pri(inta,a diferitelor tipuri de productie:

-n productia de masa R grad de utili"are cu !.).=.uri ridicat, dispo"iti(e decontrol automat si acti(, (eri*catoare speciale& -n productia de serie R grad mediu de utili"are cu !.).=.uri cu tendinta de

utili"are a !.).=.urilor compuse din elemente demontabile si utili"area(eri*catoarelor speciale&

-n productia indi(iduala R grad redus de utilare cu !.).=.uri $de obicei, normale,iar uneori foarte speciali"ate% si utili"area instrumentelor de masura uni(ersale.


44/70

#re"entarea !.).=.urilor adoptate se (a face tabelar:

Jr. de ordine sidenumirea operatiei !cule )ispo"iti(e =eri*catoare

. fre"are dedegrosare

fre"ă frontală!3+! ?H?cu plăcuţe din

carburimetalice tip;8 a(1ndd88mm,"8dinţi

)oua prisme si oplacuta, prinse in

menghina

;. fre"are dedegrosare

fre"ă frontală!3+! ?H?cu plăcuţe dincarburimetalice tip;8 a(1ndd88mm,"8dinţi


menghina

9. fre"are dedegrosare tesituri



menghina

H. fre"are dedegrosare



menghina

A. fre"are dedegrosare

fre"ă frontală!3+! ?H?cu plăcuţe dincarburimetalice tip

;8 a(1ndd88mm,"8dinţi


menghina

?. fre"are dedegrosare tesituri

fre"ă frontală!3+! ?H?cu plăcuţe dincarburimetalice tip;8 a(1nd


menghina


45/70

d88mm,"8dinţi

. recti*care dedegrosare

#iatra derecti*cat cu

diamant );8

#risma cumanghina, placa

de ba"a

Jr. de ordine sidenumirea operatiei !cule )ispo"iti(e =eri*catoare

. fre"are dedegrosare

fre"ă conica!3+! ?9?cu plăcuţe din

carburimetalice tip;8 a(1ndd mm,

; dornuri scurte,

rigide, placa deba"a

P. burghiere burghiu )-J;; ),A mm

; dornuri scurte,rigide, placa de

ba"a

8. *letare cutarodul

tarod )-J 9A;M8

; dornuri scurte,rigide, placa de

ba"a

A. fre"are frontala


carburimetalice tip;8 a(1ndd mm,

#laca de baa, prisme, meng%ina

?. burghiereburghiu )-J

;; )H mm#laca de baa,

prisme, meng%ina

. fre"are degrosare


carburi

metalice tip;8 a(1ndd mm,

#risma cumang%ina, placa de

baa

P. 4ecti*care dedegrosare


diamant );8


baa

;8. 4ecti*care dedegrosare


diamant );8



46/70

baa;. fre"are de

degrosarefre"ă frontală!3+! ?H?cu plăcuţe din

carburimetalice tip;8 a(1ndd88mm,"8dinţi


menghina

;;. fre"are dedegrosare

idem )oua prisme si oplacuta, prinse in

menghina

;9. fre"are dedegrosare


menghina

;H. fre"are dedegrosare


menghina

@ab &.. %cule, dispoziti'e si 'ericatoare necesare


47/70

Capitolul #

>@RD?8ARA RE?DFR?!R =@?D > !FCRF

(> A%CG?R) %? A 8RD!R @G8?C > @?D=

#.1.>eterminarea regimurilor optime de aschiere

)eterminarea (alorilor optime ale regimurilor de aschiere se ba"ea"a peoptimi"area unui parametru global de apreciere a procesului tehnologic respecti(.:minimi"area costului sau $mai rar% maximi"area producti(itatiiT% . 4egimul deaschiere optim se determina dupa preci"area caracteristicilor sculelor aschietoare sise refera la urmatorii parametri:

adancimea de aschiere R t WmmX este grosimea stratului indepartat prinaschiere, de pe suprafata piesei, la o singura trecere& a(ansul R s Wmm@min, mm@rot, mm@cursa dubla, mm@dinteX este marimeadeplasarii sculei in raport cu piesa, efectuata intrun inter(al de timp, in cursulmiscarii secundare& (ite"a de aschiere R ( Wm@min, m@sX (ite"a relati(a a taisului sculei in raport cusuprafata de prelucrat.

-n corelatie directa cu regimul de aschiere se de*neste si durabilitatea sculei$intre reascutiri% R 3 WminX.

>tapele de parcurs la utili"area metodei clasice sunt, in general, urmatoarele:

stabilirea durabilitatii sculei 3, *e pein utili"area u nor recomandari cucaracter general, a unor tabele normati(e sau, mai bine, prin calcul, cu a'utorul unorrelatii empirice de optimi"are, in raport cu costul sau cu producti(itatea prelucrarii. pe ba"a relatiei generali"ate 3ime3alor:

yv xv

vm

st v

k cT

⋅⋅⋅

=$H..%

in care coe*cientii c( si L $dependenti de conditiile concrete ale aschierii% siexponentii m, x(, ( se stabilesc pe ba"e experimentale, se pot determinaparametrii regimului de aschiere $t, s, (% prin alegerea a doi dintre ei si calculul celuideal treilea. !uccesiunea stabilirii celor trei parametri este dictata de gradul in careacestia in0uentea"a functia de optimi"are:

a.alegerea adancimii de aschiere, t, in functie de marimea adaosului deprelucrare si de tipul prelucrarii $degrosare, *nisare%& acum se stabileste si numarulde treceri&


48/70

b.stabilirea a(ansului, s, din considerentele de crestere a producti(itatii, estenecesar un a(ans cat mai mare& tinand seama de limitarile impuse, acesta sedetermina prin una din metodele:

alegerea din tabele normati(e, urmata de (eri*cari ale satisfacerii restrictiilor

referitoare la resitenta sculei, re"istenta mecanismului de a(ans, rugo"itateasuprafetei s.a.& calculul (alorilor limita $maxime% re"ultate din *ecare restrictie in parte siadoptarea celei mai mici dintre (alori.

-n ambele ca"uri, (aloarea reala adoptata trebuie sa se gaseasca in gamaa(ansurilor reali"abile de catre masina

c.calculul (ite"ei de aschiere, (, cu relatia H..

calculul turatiei, n, a piesei de prelucrat $de ex. la strun'ire%, in functie de(itea"a calculata si dimensiunea piesei $diametrul%, urmat de alegerea celei mai

apropiate (alori, na, din gama de turatii a masiniunelte& recalcularea (ite"ei de aschiere (a, cu (aloarea reala a turatiei na& (eri*carea puterii necesare pentru aschiere.

#entru restul operatiilor, parametrii regimului de saschiere se adopta, faracalcule de optimi"are sau (eri*care, din tabele cu recomandari de regimuri deaschiere sau pe ba"a regimurilor aplicate in intreprinderea constructoare a pieseiauto respecti(e.

!e (or calcula regimurile de aschiere pentru operatiile:

- 1.frezare de degrosare a suprafetelor frontale

rosimea de aschiere: ,A

+(ans pe dinte:fd8.Amm@dinte&

=ite"a de aşchiere $din relaia H.%:

=ecvnvrv xv yvm

qv

k z aa f T

DCv7

7777

77

unde: (LmTLsTLx& C(H?&(8.HA& m8.99& 38& x8.HH& x(8.9& r(8.& n(8.&a;mm& s& x& m8.P.

-nlocuind, obtinem: =ecP.AHm@min&

3uraţia: n D

Vec

7

71444

π ;A.Prot@min


49/70

-ar (ite"a de a(ans: =f nTf dT"?8, mm@min&

)eoarece se foloseste o masina de fre"at CJC, putem adopta aceste (alorifara sa *e necesara recalcularea.

-5. burghiere gauri de surub

+(ans (a a(ea (aloarea:

fLsTCsT)8.? mm@rot& Ls8.P& Cs8.8H&f8.HA? mm@rot

=ite"a de aşchiere $tot din H..%

=ecv yvm

qv

k f T

DCv7

7

7

7

unde: (Lm(TLa(TL(TLs(& C(.8&(8,H& m8,;& 3;;& x8.A& s& x& m&Ls(.&

-nlocuind, obtinem: =ec99.; m@min&

3uraţia: n D

Vec

7

71444

π 9;;.?Prot@min&

#utem adopta direct aceasta turatie deoarece folosim un centru de prelucrareCJC.

4egimurile de aschiere adoptate sunt pre"entate in tabelul urmator:

Jr. de ordine sidenumirea operatiei Fa"a

tWmmX

sWmm@rot

X

(Wm@mi

nX

nWrot@minX


50/70


51/70

unde 5p este drumul pe carel parcurge scula, in directia miscarii de a(ans WmmXsi (s este (ite"a de a(ans Wmm@minX. #entru *ecare tip de prelucrare relatia $H.;.%ia forme speci*c.

#entru alte operatii decat cele de aschiere, pentru timpul de ba"a pot *deduse relatii similare sau aceasta poate * adoptata pe ba"e statistice$cronometrare%.

ta timpul auxiliar R durata prinderiidesprinderii piesei, apropierii

indepartarii aschiilor, efectuarii masuratorilor s.a. pentru *ecare componenta,se extrag (alorile recomandate din normati(e, in functie de conditiile speci*ceale prelucrarii sau se determina, global, pe ba"e statistice.

top timpul operati( R $top tb U ta% se calculea"a ca si componentele salepentru *ecare fa"a a operatiei, dupa care se insumea"a, pentru determinareatimpului operati( total, la *ecare operatie.

tdo timpul de deser(ire organi"atorica R timpul consumat pentru ase"areasemifabricatelor, sculelor, primirea si predarea schimbului etc. R se determina, ingeneral, ca procent $8,ASE% din top, in functie de tipul si marimea masiniiunelte.

tdt timpul de deser(ire tehnica R timpul consumat pentru inlocuireasculelor, reglarea masiniiunelte, indreptarea perioadica a muchiei aschietoare asculei etc& se determina din normati(e, pe componente sau global, ca procent$;SE% din tb.


52/70

ton timpul de odihna si necesitati *"iologice ale operatorului uman R sedetermina ca procent $9SE% din top.

tto timpul de intreruperi conditionate de tehnologie si organi"areamunciiR se determina ca procent din top.

tu timpul unitar R timpul total corespun"ator prelucrarii unei piese R seobtine ca insumare a componentelor:

tu top U tdt U tdo U ton U tto WminX $H.9.%

tpi timpul de pregatireincheiere R durata acti(itatilor desfasurate demuncitor la inceputul si sfarsitul prelucrarii lotului de nlot piese $primireacomen"ii, studiul documentatiei, primirea si predarea !.).=.urilor,semifabricatelor si pieselor%& se stabileste, pe componente, din normati(e.Marimea lotului, nlot, la care se refera tpi se poate considera egala cu numarul

mediu de piese prelucrate intrun schimb $nlottsV% sau cu marimea optima alotului de piese prelucrate, in productia de serie.

tn R norma tehnica de timp $ timpul normat %:

tn tu U tpi @ nlot WminX $H.H.%

Calculul normei de timp pentru operatia de frezare de degrosareH

3impul de ba"ă tbi

n z f

l l l

z

777

21 ++

$min%

l22)(.4 B D D −− %U$8.A...9%

22 (40(0()(.4 −− %U ;Pmm, l; $S?% lA8 mm

tb17

(4

(4- +

8,; min

3impul auxiliar:

tataUta;Uta9UtaHUtaA8,?AU8,8U8U8,8 U8,8,Pmin

3impul operati( (a *:

top taU tb8,;U8,P,P

3impul de deser(ire tehnică

tdt ;T top@88 ;T,P@88 8,8; min

3impul de deser(ire organi"atorică


53/70

tdo Ttop@88 T,P@888,8min

3impul de odihnă şi necesităţi

ton HT @88 HT,P@888,8Hmin

3impul unitar (a *:

tu top U tdt U tdo U ton U tto,PU8;U8,8U8,8H,;? min

3impul de pregatire si incheiere pentru un lot il adopt 98 min.

Jorma tehnica de timp (a a(ea (aloarea:

tn tu U tpi @ nlot,;?U98@;9,;?; min

Calculul normei de timp pentru procesul de burghiereH

3impul de ba"ă tbi

n z f l l l

z

777

21 ++$min%

tbn f

l l l

7

21 ++

$min%

l 99 mm, l $d@;%ctgχU$8.A...9%$,A@;%ctg ?8U,AAH mm

tb

12,47"1(

'""+

8,Pmin3impul auxiliar:

tataUta;Uta9UtaHUtaA8,9U8,8AU8,9U8,88,98 min

3impul operati( (a *:

top taU tb8,9U8,P,;

3impul de deser(ire tehnică

tdt ;T top@88 ;T,;@88 8,8; min

3impul de deser(ire organi"atorică

tdo Ttop@88 T,;@888,8min

3impul de odihnă şi necesităţi

ton HT @88 HT,;@888,8Hmin


54/70

3impul unitar (a *:

tu top U tdt U tdo U ton U tto,;U8;U8,8U8,8H,9H min

3impul de pregatire si incheiere pentru un lot il adopt 8 min.

Jorma tehnica de timp (a a(ea (aloarea:

tn tu U tpi @ nlot,9HU8@;9,9H min

3impii pentru *ecare proces sunt pre"entati in tabelul urmator:

Jr. de ordine si denumireaoperatiei

Fa"a tb ta tu tpi @ nlot tn


55/70

a

?. BurghiereBurghieregaura deungere

8,H? 8,P,AH

8,888H; ,AH

. +mprentare +mprentare

,88 8,A8

,?8

8,888A

,?8

. Fre"are de degrosare Fre"arepintencu"inet

8,8H 8,998,H8

8,888A 8,H8

P. 4ecti*care de degrosare4ecti*care ale"a'e

,8 8,;;,H

8,88?P ,H

;8. 4ecti*care de degrosare ;,98 8,;;;,?

8,88?P ;,?P

;. Fre"are plana de *nisareFre"arede*nisaresuprafetefrontale

8,; 8,P,

8,88;AH ,

;;. Fre"are plana de *nisare 8,88 8,888,88 8 8,88

simultancu ;

;9. Fre"are plana de *nisare 8,88 8,888,88 8 8,88 idem

;H. Fre"are plana de *nisare 8,88 8,88 8,88 8 8,88 idem

;A. Control intermediar ale"a'e,suprafete frontale

Controlintermediar --

9,88 ,88H,;?

8,888A H,;?

;?. Cîntărire şi marcarea maseisuplimentare.

Cantarire- ;,88

,88

9,;8

8,888A 9,;8

;?. Fre"area adaosului dematerial de la capul şi piciorulbielei.

Fre"are ,88 ,88;,9

8,888A ;,9

;. Cintărirea şi sortarea pegrupe masice, marcare.

Cantarire-- ;,88

,88

9,;8

8,888A 9,;8

;. Control *nal Control

Final9,88 ,8

8

H,;

?

8,888

AH,;?

;P. Conser(are Conser(are 8,A88,A8

,8

8,888A ,8

@ab #.1. 8ormele tehnice de timp


56/70

Capitolul $

CA!CF!F! 8C%ARF!F? > *R@A > DF8CA, F@?!AI,

%.>..-FR? %? DA@R?A!

$.1.>eterminarea 'olumului anual de lucrari

3oate calculele tehnicoeconomice, cuprinse in capitolele A si ?, se refera laperioada de un an, pentru care sa determinat planul anual al productiei de pieseJpp Wbuc@anX $a nu se confunda cu planul dat prin tema de proiect, Jpl.

#e ba"a normelor de timp se (or determina:

(olumul de lucrari anual, normat, pentru *ecare operatie, aferentmuncitorului si masiniiunelte $se poate accepta egalitatea celor doua (alori%:

= Jpp tn @ ?8 WoreX $A..%

-nlocuind, obtine

timpul total $anual% de lucru, aferent sculelor aschietoare:

=s Jpp tb @ ?8 WoreX $A.;.%

timpul total $anual% de lucru aferent dispo"iti(elor si (eri*catoarelor:

=)= Jpp t)= @ ?8WoreX $A.9.%

unde t)= WminX repre"inta timpul unitar al utili"arii dispo"iti(ului sau (eri*catorului,re"ultat din anali"a componentelor normei de timp.

4e"ultatele acestor calcule (or * pre"entate tabelar sau odata cu calculelenecesarului de forta de munca, utila'e si !.).=.uri.

$.2.>eterminarea necesarului de forta de munca si utilaje

$.2.1.*ondul de timp anual al muncitorului *m ore/

Fm WQc $Qd U Qs U Qo%X ts Lm WoreX $A.H.%

unde: Qc , Qd , Qs si ts au semni*catia din paragraful .9..&

Qo R durata medie $"ile% a concediului anual de odihna al unui muncitor $Q o ;8 "ile%&


57/70

Lm R coe*cient ce tine seama de intar"ieri, absente s.a., Lm 8,PHS8,P.

-nlocuind, obinem:

$.2.2.*ondul de timp anual al utilajului *u ore/

Fu WQc $Qd U Qs U Qr%X ns ts LuWoreX $A.A.%

unde Qr este numarul "ilelor de imobili"are a utila'ului pentru reparatii se adopta,in functie de numarul de schimburi si complexitatea utila'ului, ca procent $9...E%din fondul de timp nominal, iar Lu R coe*cient de folosire a utila'ului, cu (alori mediirecomandate de 8,...8,P.

$.2.&. Calculul necesarului de forta de munca " numarul de

muncitori, mi, la ecare operatie

mi =i @ Fm $A.?.%

Meseriile, categoriile de cali*care si treptele de salari"are cerute de *ecareoperatie (or * stabilite in concordanta cu normati(e, a(and, e(entual, in (edere sisituatia din intreprinderi ce reali"ea"a operatii similare.

-n urma calculelor, cu relatia $A.?.% (or re"ulta (alori mi reale $cu parte"ecimala%& adoptarea (alorilor intregi se (a face pe ba"a unei anali"e aparticularitatilor procesului tehnologic:

- in general, rotun'irea se (a face la cea mai apropiata (aloare intreagasuperioara $cu exceptia ca"urilor in care partea "ecimala este sub 8,8A...8, cand sepoate face aproximarea catre (aloarea intraga inferioara%&

- se (a anali"a, in special in ca"ul in care F m =i $deci mi calculat ``%,posibilitatea concentrarii ai multor operatii ce necesita aceeasi cali*care saucali*cari apropiate si efectuarea lor de catre un singur muncitor, astfel ca, pentruoperatiile respecti(e mi sa *e cat mai apropiat de unitate&

- la adoptarea (alorilor, se (a tine seama si de tipul productiei, de metoda deorgani"are a fabricatiei si, e(entual, de posibilitatea aplicarii poliser(irii utila'elor, decatre muncitori W9,HX.

Jr.operati

ei

Cali*careamuncitorului

$meseria%

Jormade timp

tn

=olumul delucrari =i

Fondul detimp Fm

Jumar de muncitori

Calculat mi


58/70

;muncitor cali*cat 8,88 8,88

,? 8,88

9muncitor cali*cat 8,88 8,88

,? 8,88

Hmuncitor cali*cat 8,88 8,88

,? 8,88

Amuncitor cali*cat 8,88 8,88

,? 8,88

?muncitor cali*cat 8,88 8,88

,? 8,88

muncitor cali*cat 9,P 9;8A,9?

,? ,PP

Jr.operati

ei

Cali*careamuncitorului

$meseria%

Jormade timp

tn

=olumul delucrari =i

Fondul detimp Fm

Jumar de muncitori

Calculat mi


59/70

?

;Hmuncitor cali*cat 8,88 8,88

,? 8,88

;Amuncitor cali*cat H,;? H;;,A8

,? ;H,89 A

;? muncitor cali*cat 9,;8 9;,;A,

? ,89

;?;

;muncitor cali*cat ;,9 ;HA,88

,? ;,8;

;muncitor cali*cat 9,;8 9;,;A

,? ,89

;Pmuncitor cali*cat H,;? H;;,A8

,? ;H,89

98muncitor cali*cat ,8 8,A

,? ?,8

@abelul $.1. 8ecesarul de muncitori

$.2.#. Calculul necesarului de utilaje

4elatia de calcul a numarului de utila'e necesar pentru operatia ^iN estesimilara cu $A.?.%:

ui = i @ F u $A..%

#entru adoptarea (alorilor intregi ale numarului de utila'e, din *ecare tip, se(a tine seama de recomandari similare facute la -.A.;.9.

-n situatia imposibilitatii obtinerii unor coe*cienti corespun"atori de utili"areafortei de munca sau utila'elor, se poate accepta $fara a se solicita, in cadrulproiectului, o anali"a, in acest sens% ipote"a utili"arii disponibilitatilor, in cadrulproceselor tehnologice de executie a altor piese, desfasurate in paralel, in sectiarespecti(a. Jecesarul de forta de munca si utila'e se detalia"a si rotun'este pesectie sau atelier.

Jr.operati

ei)enumirea utila'ului

Jorma detimp

tn

=olumulde lucrari

=i

Fondulde timp

Fm

Jumar de utila'e

Calculat ui


60/70

multiax 8

Amasina de fre"atmultiax 8,88 8,88

A99A,;8 8,88

?masina de fre"atmultiax 8,88 8,88

A99A,;8 8,88

centru de prelucrareCJC 9,P

9;8A,9?

A99A,;8 ?,8 ?

centru de prelucrareCJC H,9?

H9P8,A8

A99A,;8 ,;

8 8P centru de prelucrareCJC 8,? ?8A,8A99A,;

8 ,H

8centru de prelucrareCJC 8,;A ;H?P,A9

A99A,;8 8,H?

presa pentruspargere ,?8

?8?9,9

A99A,;8 9,8

;

;banc de lucru ;,??

;??;,9

A99A,;8 A,8; A

9 banc de lucru H,;? H;;,A8 A99A,;8 ,89

Hpresa bucsa bron" ;,??

;???,?9

A99A,;8 A,8;

A

Acentru de prelucrareCJC ,

9;,8

A99A,;8 9,A9

A? ?

centru de prelucrareCJC ,AH

AHA,?

A99A,;8 ;,P8

presa hidraulica ,?8

?8?9,9

A99A,;8 9,8

9

centru de prelucrareCJC 8,H8 9PP9,9P

A99A,;8 8,A

P centru de prelucrareCJC ,H

HHA,;P

A99A,;8 ;,?A

P,;8 ;8

centru de prelucrareCJC ;,?P

;?PP,P

A99A,;8 A,8?

;masina de fre"atmultiax ,

PP,8

A99A,;8 ;,;

;;H 9;;

masina de fre"atmultiax 8,88 8,88

;9masina de fre"atmultiax 8,88 8,88

A99A,;8 8,88

;Hmasina de fre"atmultiax 8,88 8,88

A99A,;8 8,88

;Abanc proba H,;?

H;;,A8

A99A,;8 ,89

;?cantar 9,;8

9;,;A

A99A,;8 ?,8;

?

;masina de fre"at ;,9

;HA,88

A99A,;8 H,8 H

;cantar 9,;8

9;,;A

A99A,;8 ?,8; ?


61/70

;Ppresa pentrustantare H,;?

H;;,A8

A99A,;8 ,89

98banc de lucru ,8

8,A

A99A,;8 ;,8 ;

@abelul $.2. 8ecesarul de utilaje

$.&. Calculul necesarului de %.>..-uri

Calculul necesarului de !.).=.uri se poate face prin calcul analitic sau, maiputin precis, pe ba"e statistice. -n ca"ul proiectului se recomanda utili"area metodeianalitice pre"entata in literatura de specialitate.

$.&.1. Calculul necesarului de scule

Jorma de consum anual de scule, Jcs, se determina tinand seama dedurabilitatea acestora $intre reascutiri%, 3WminX de timpul de lucru normat, t b WminX,de numarul de reascutiri posibile, r si de (olumul productiei R numarul de pieseprelucrate anual Jpp $(.-..9.;.%.

pp y

b

cs N k T r

t N ⋅⋅

⋅+=

*1) $-.A..%

unde: yk

este un coejcient ce tine seama de distrugerile accidentale ale sculei yk

,8A...,.Jumarul de reascutiri posibile se determina, tinand seama de normati(e, cu

relatia:

h

M r =

$-.A.P.%

unde M WmmX este marimea $grosimea sau lungimea% stratului de material al sculeice se poate indeparta prin reascutire, organi"area calculelor se poate face dupamodelul din tabelul .A.9.:

Nr.

operatieicula M % 8 t4 9 : pp N cs

N

3alculat &doptat

fre"ă frontală!3+! ?H? ;8a(1nd d88mm,

"8dinţi

9 8,A 8 8,; ,?898

88

; fre"ă frontală!3+! ?H? ;8

9 8,A 8 8,;

, ?89888


62/70

a(1nd d88mm,"8dinţi

9

fre"ă frontală!3+! ?H? ;8a(1nd d88mm,"8dinţi

9 8,A 8 8,; ,?898

88

Hfre"ă frontală!3+! ?H? ;8a(1nd d88mm,"8dinţi

9 8,A 8 8,; ,?898

88

A


9 8,A 8 8,; ,?898

88

?


9 8,A 8 8,; ,?898

88

#iatra de recti*cat

cu diamant );8A ;;8

,9

, ?898

88?P8 ?P8

Nr.operatiei

cula M % 8 t4 9 : pp N cs N

3alculat &doptat

fre"ă conica!3+! ?9?

;8 a(1nd dmm,

9 8,A ;8;,H

, ?89888 PA PA

Pburghiu )-J ;;

),A mm; 8,; ;;

8,;

, ?89888

H8 H8

8tarod )-J 9A;

M8 8,; ?88,

,?898

88 ;89 ;89

A


;8 a(1nd dmm,

9 8,A ;88,8

9, ?898

88;9 ;9

?burghiu )-J ;;

)H mm; 8,; ;;

8,H?

, ?89888 ;; ;;


;8 a(1nd dmm,

; 8, ;88,8

H, ?89888 , ;

P #iatra derecti*cat cudiamant );8

9 8, ;;8 ,8

, ?89888

8 8

;8#iatra de

recti*cat cudiamant );8

; 8, ;;8;,9

8, ?89888 998 998

; fre"ă frontală!3+! ?H?tip ;8 a(1nd

9 8,A 8 8,;

, ?89888

?9,; ?H


63/70

d88mm,"8dinţi

;;

fre"ă frontală!3+! ?H?tip ;8 a(1nd

d88mm,"8dinţi

9 8,A 88,

;, ?89888 ?9,; ?H

;9


d88mm,"8dinţi

9 8,A 88,

;, ?89888 ?9,; ?H

;H


d88mm,"8dinţi

9 8,A 88,

;, ?89888 ?9,; ?H

@abelul $.&. 8ecesarul de scule

$.&.2. Calculul necesarului de dispoziti'e si 'ericatoare

#entru dispo"iti(ele de ba"are si *xare, a altor dispo"iti(e de lucru, sepoate considera o durabilitate de maximum un an, deci necesarul se stabilestein raport cu numarul masinilor unelte si utila'elor respecti(e -n ca"uldispo"iti(elor de (eri*care si masurare, se poate determina necesarul anual, Je(,tinand seama de durabilitatea suprafetei acti(e si numarul total de masurari:

y

d

v pp

ev k in

n N N ⋅

⋅⋅=

$-.A.8.%

7nde : L ,8A..., $similar -.A.9..%& nd R durabilitatea $in numar demasuratori ce produc u"ura suprafetei acti(e cu µm, din normati(e%,

Wmasuratori @ µmX& i R marimea u"urii acceptabile, pentru (eri*catorul respecti(

WµmX& n( R numarul de masuratori efectuate pentru o piesa, cu (eri*catorulrespecti(.

4e"ultatele calculelor se pre"inta tabelar:Jr.Crt.

)ispo"iti(ul@(eri*catorul Jumaradoptat

; prisme si placuta, 9menghine 9

;; prisme si placuta, 9menghine


64/70

9 ; prisme si placuta, 9menghine

H ; prisme si placuta, 9menghine

A ; prisme si placuta, 9menghine

? ; prisme si placuta, 9menghine

#risma cu manghina, placa deba"a ?

; dornuri scurte, rigide, placa deba"a 8

P ; dornuri scurte, rigide, placa deba"a

8 ; dornuri scurte, rigide, placa deba"a

; 9 !ubler ;AHH

A#laca de ba"a, prisme,menghina

? #laca de ba"a, prisme,menghina

#risma cu manghina, placa deba"a

P#risma cu manghina, placa deba"a

;8 #risma cu manghina, placa deba"a

; ; prisme si placuta, 9menghine 9

;;; prisme si placuta, 9menghine

;9 ; prisme si placuta, 9menghine

;H ; prisme si placuta, 9menghine

;A !ubler, comparator ;AH;? cantar, subler ; ; cantar ;P subler, comparator A898

@ab. $.#. 8umarul de dispoziti'e7'ericatoare adoptat.


65/70

$.#. Calculul necesarului de materiale

Jecesarul de materiale se refera, in primul rand, la cantitatea de materialde ba"a al piesei, utili"at la executia semifabricatului.

=olumul semifabricatului poate sa apreciat modeland piesa in programulC+3-+. !a obtinut o masa de 9 g ,9 Lg

3ot aici se recomanda, tinand seama de adaosurile de prelucrare $deci de(olumul piesei *nite%, calculul cantitatii de material recuperabil, pentru o piesamdr WLgX.

Masa piesei *nita, determinata prin aceeasi metoda este de A9; g , A;;Lg.

Masa de material recuperabil (a a(ea (aloarea: mdr8, ;P Lg@piesa

Jecesarul anual de material (a *: ,9T?898888P9;9P Lg 8P9,; t

)in aceasta, cantitatea de material recuperabil (a *: AH9 Lg A,H t.

#e langa aceasta mai este necesar lubri*ant pentru masinile de aschieresi conser(ant pentru tratarea piesei la sfarsitul procesului de fabricatie.


66/70

Capitolul

CA!CF!F! C%@F!F? > *A


67/70

Costul semifabricatului poate * repre"entat, dupa pro(enienta acestuia, decostul de sectie, pretul de productie sau li(rare si tine seama de materialul de ba"autili"at si de cheltuielile de semifabricare.

Costul materialului, Cmat, se determina cu relatia:

Cmat msf ⋅ Lsf R mdr ⋅ Ldr Wlei@piesaX $?.;.%

unde: msf este masa semifabricatului WLgX&

Lsf R costul unitar al semifabricatului Wlei@LgX&

mdr R masa deseurilor recuperabile WLgX&

Ldr R costul unitar al deseurilor recuperabile Wlei@LgX.

-nlocuind cu (alori numerice a(em:

Cmat ,9⋅A8,;P⋅A;A,H lei@piesa

.2.2. Cheltuieli cu manopera directa

Costul manoperei, Cman, se determina pe ba"a necesarului de forta demunca, a salariilor orare, ! i Wlei@oraX, in functie de cali*carea muncitorului, ca sia celor pri(ind adaosurile procentuale la salariu $cota de asigurari sociale, C+! ;AE si a'utor de soma', +!AE%, stabilite prin hotarare gu(ernamentala:

∑ ⋅⋅ ++⋅= niiman t S ascasC

1441

+41

Wlei@piesaX $?.9.%

unde insumarea se face pentru toate operatiile ^iN din procesul tehnologic, t nirepre"entand norma de timp la operatia respecti(a. Calculul se poate faceutili"and tabelul urmator:

-n ca"ul de fata, costul cu salariile (a *:

Cali*carea

muncitorilor$meserie%

!alariulorar

!i

Jorma de

timp tni !i ⋅ tni

muncitor cali*cat ;; HP,?H 8P;,8

@abelul .1. Costurile cu manopera

-ar costul cu manopera ca a(ea (aloarea:


68/70

++,2"40,142144

(2(1

+4

1=⋅

++⋅=

manC

lei@piesa

.&. Cheltuieli indirecte

-n comparatie cu cheltuielile directe, acestea se calculea"a cu a'utorulunor coe*cienti de repartitie.

Coe*cientii de repartitie se obtin raportand cheltuiala indirecta totala la ocheltuiala directa totala , care poate * cheltuiala totala cu materiale directe saumanopera directa.

.&.1. Cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor

+ceste cheltuieli cuprind: amorti"area mi'loacelor si utila'elor utila'elorsectiei& cheltuieli pentru reparatii& cheltuieli cu energia , combustibilul si altemateriale tehnologice& cheltuieli cu reparatia si intretinerea sculelor sidispo"iti(elor. +ceste cheltuieli se pot determina prin inmultirea manopereidirecte cu coe*cientul de repartitie a cheltuielilor cu intretinerea si reparatiautila'elor, LC-F7. =aloarea acestui coe*cient poate * apreciat intre 8,;A...8,A8.

Cifu LC-F7 ⋅ Cman , Wlei@piesaX $?.H.%

=aloarea numerica (a *:

Cifu 8,H⋅;9,?? P,H? lei@piesa

.&.2. Cheltuieli generale ale sectiei (regia de sectie)

4egia de sectie, 4!, repre"inta cheltuielile pri(ind salariul personalului deconducere si de alta natura din cadrul sectiei, amorti"area cladirilor simi'loacelor *xe aferente sectiei, cheltuieli administrati(gospodaresti la ni(el desectie, cheltuieli pentru protectia muncii si cheltuieli de cercetare, in(entii siino(atii. !e calculea"a ca procent $88E...9A8E% din Cman $se (a a(ea in (edere

procentul aplicat in intreprinderi ce executa operatii similare%.

+legem un procent de ;88E. +stfel, (aloarea numerica (a *:

4!;88E ⋅ Cman; ⋅ ;9,?? H,9; lei@piesa

.&.&. Chel

142528636 Proiect FRA Biela

Documents

Transcript of 142528636 Proiect FRA Biela