12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu
-
Upload
marinela-floarea -
Category
Documents
-
view
106 -
download
1
Transcript of 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 1/62
1
Universtitatea din BucureştiFacultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială,
Masterul “Studii de Securitate”
ISLAM, ISLAMISM ŞI TERORISM
ÎN ORIENTUL MIJLOCIU
Masterand: Andreea Radu
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 2/62
2
Cuprins
Introducere
I.Consideraţii teoretice
I.1 Regiunea
I.2 Religia
I.3 Terorismul
II Delimitarea geografică şi caracteristicile regiunii
III Islam şi islamism
• Statistici şi date referitoare la populaţia musulmană din Orientul Mijlociu
• Comentarii şi concluzii pe baza datelor prezentate
IV. Terorismul religios – Fundamentalismul
• Statistici şi date referitoare la terorismul religios în Orientul Mijlociu
• Comentarii şi concluzii pe baza datelor prezentate
V. Politica în ţările islamice
• Ideile pe care se bazează introducerea doctrinelor Islamului în politică
• Ideile pe care se bazează grupările radicale implicate în politică
• Formele politice actuale ale Islamului
VI.Economie şi societate în Orientul Mijlociu
• Irak – situaţia actuală
• Statistici şi date referitoare la situaţia economică din Orientul Mijlociu
• Comentarii şi concluzii pe baza datelor prezentate
VII. Concluzii
Bibliografie
Anexa 1. Hăr ţi ale Orientului Mijlociu
Anexa 2. Hăr ţi ale distribuţiei populaţiei musulmane pe globAnexa 3. Organizaţiile teroriste cunoscute în principalele state ale Orientului Mijlociu
Anexa 4. Clasificarea atacurilor teroriste din perioada 1993-2003, după ideologia
grupărilor teroriste
Anexa 5. Atacuri teroriste în perioada 1993 – 2003
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 3/62
3
Anexa 6. Date privind economia unor state din Orientul Mijlociu
Anexa 7. Distribuţia zăcămintelor de petrol în Orientul Mijlociu
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 4/62
4
Introducere
La începutul mileniului trei, situaţia geopolitică şi geostrategică a cunoscut
transformări profunde, cu urmări esenţiale asupra stării de securitate a tuturor statelor,
asupra capacităţii acestora de a-şi promova şi proteja interesele naţionale ori ale
coaliţiilor din care fac parte. Complexitatea mediului de securitate, rezultată ca efect al
proceselor de globalizare, precum şi al altor procese, suprapuse cu tendinţele, aparent
contradictorii, de fragmentare şi regionalizare, cu apariţia unor noi actori de securitate
statali ori nonstatali, cu accentuarea decalajelor economice şi tehnologice, precum şi cu
evoluţiile mediului, au generat şi continuă să genereze noi riscuri şi ameninţări, tot mai
puţin predictibile. Mai mult, evoluţia acţiunilor teroriste de la nivelul unor acţiuni
izolate la nivel de operaţie organizată şi condusă planificat, în manier ă militar ă a adusomenirea, şi implicit mediul de securitate, într-o stare de securitate deosebită,
periculoasă. La nivel global, mediul de securitate r ămâne complex şi dinamic, cu evoluţii
aparent contradictorii şi cu surprize de mari propor ţii. Astfel, apariţia unor noi actori
globali de securitate, cum sunt China, India, Iranul, Pakistanul, alături de noii actori
nonstatali cu veleităţi globaliste cum sunt organismele internaţionale de protecţie a
mediului şi drepturilor omului sau unele organizaţii teroriste, încă nebănuit de dezvoltate
şi de eficiente, face tot mai puţin predictibil mediul de securitate pentru următoareledecenii. Este posibil să crească rolul unor state ca superputeri regionale sau mondiale, în
jurul cărora să graviteze coaliţii de state aliate sau cele interesate în realizarea aceloraşi
obiective, în detrimentul organismelor internaţionale de securitate, ale căror soluţii la
problemele globale sunt tot mai puţin eficiente, iar mecanismele de implementare tot mai
greoaie. Este la fel de posibil ca, într-o conjunctur ă diferită de cea de până mai ieri, să
apar ă o nouă variantă de asociere la acest nivel, determinată de evoluţiile, de asemenea
globaliste, ale unor fenomene prea puţin luate în seamă la această scar ă, cum sunt
terorismul, migraţia populaţiilor sau accesul la resurse vitale (apă, energie, condiţii
normale de mediu). Astfel de evoluţii ar putea da naştere la organisme mondiale
specializate, mai eficiente, cu pârghii mai puternice de influenţare ori constrângere în
evoluţia domeniilor de referinţă, inclusiv for ţa armată.
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 5/62
5
Fenomenul terorist cunoaşte evoluţii f ăr ă precedent iar prin evenimentele de la
11 septembrie 2001, a trecut de la faza de acţiune la cea de operaţie teroristă , cu obiective
majore. Pe de altă parte, prin atacurile din Statele Unite ale Americii, de la 11 septembrie
2001, fenomenul nu mai are conotaţii strict politice sau religioase, a că pătat amploare şi
complexitate mult mai mari, declanşând conflictul între societatea democratică, deschisă,
uşor penetrabilă şi societatea închisă, cu acţiuni din umbr ă, conspirative şi clandestine. În
acest context, este de aşteptat ca şi alte organizaţii teroriste să adopte acest model de
acţiune sau să-1 perfecţioneze, atacul terorist devenind tot mai distructiv, f ăr ă, limite
morale, umane ori tehnologice.
Din aceste motive am considerat necesar ă studierea acestei regiuni unde se
împletesc mai multe fenomene, Islamul, fundamentalismul islamic, dar şi acţiuni
teroriste. Am ales Orientul Mijlociu deoarece această zonă a globului a fost în ultimuldeceniu sursa major ă de conflicte a globului (conflicte de natur ă religioasă), şi în special
de natur ă teroristă. Ne vom referi aici deci la caracteristicile acestei regiuni, şi anume
Islamul şi islamismul, şi petrolul, precum şi la terorism. Am considerat necesar ă
alcătuirea acestui dosar tocmai pentru a vedea în ce măsur ă religia islamică implică, sau,
mai degrabă, permite utilizarea unor astfel de metode în numele său, şi în ce măsur ă ele
sunt doar acte teroriste săvâr şite de facţiuni sau grupări care utilizează Islamul numai la
nivel declarativ şi ca motivaţie de suprafaţă a acţiunilor lor (sau pentru a impresiona saumanipula opinia publică mondială).
Lucrarea este structurată pe şapte capitole. Primul se refer ă la consideraţiile
teoretice, la principalele concepte folosite în lucrare, şi anume regiunea, religia şi
terorismul. Cea de-a doua parte analizează delimitarea geografică şi principalele
caracteristici ale regiunii, care sunt religia islamică şi rezervele de petrol. A treia parte
analizează Islamul şi latura sa extremistă, islamismul sau fundamentalismul islamic,
încercând să desprindă principalele caracteristici ale acestei confesiuni religioase; este
urmată de un subcapitol care cuprinde date şi statistici privind numărul, rata de creştere şi
distribuţia populaţiei musulmane pe glob, şi în special în Orientul Mijlociu, precum şi o
analiză a acestora. Terorismul religios – fundamentalismul este subiectul păr ţii a patra,
care cuprinde şi o listă a principalelor grupări şi organizaţii teroriste din Orientul
Mijlociu, precum şi lista organizaţiilor teroriste str ăine considerate a fi cele mai
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 6/62
6
periculoase de către Oficiul de Contraterorism din Statele Unite, dar şi principalele
acţiuni teroriste revendicate de grupări teroriste din Orientul Mijlociu. În partea a cincea
este analizată politica în ţările islamice, felul în care Islamul este nu numai o religie ci şi
modul de guvernare dezirabil în multe dintre aceste state. Al şaselea capitol se refer ă la
economie şi societate în Orientul Mijlociu, şi include şi un subcapitol referitor la situaţia
actuală din Irak; acesta cuprinde de asemenea date privind elemente de economie şi
calitate a vieţii în statele regiunii, care au fost apoi analizate; ultima parte a lucr ării
cuprinde concluziile extrase.
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 7/62
7
I. Consideraţii teoretice
I.1 Regiunea.
Regiunea este o delimitare în interiorul unui stat care rezidă din combinarea
factorului etnic cu o anumită situaţie geografică şi un anumit profil economic şidemografic (J Fouere apud I. Bădescu şi D. Dungaciu, 1995, vol 2). Chiar dacă acest
model se refer ă la regiuni intrastatale, care ar trebui să capete autonomie regională
(obţinând astfel un model artificial ce ar duce la multiplicarea frontierelor interne),
definiţia dată regiunii este compatibilă şi unor regiuni suprastatale ale globului, care sunt
percepute ca atare în cadrul internaţional. Regiunea este deci un teritoriu spaţial coerent
compus din două sau mai multe state (B. Buzan, O. Waever, J. de Wilde, p. 19-20).
America Latină, de exemplu este caracterizată prin faptul că este formată din ţările aflate
în sudul continentului american, cu populaţie vorbitoare de limbă spaniolă şi cu anumite
caracteristici rasiale (culoarea mai închisă a pielii, constituţia fizică, etc.), precum şi
printr-o situaţie economică în general precar ă a cestor state, şi printr-un sistem politic
nedemocratic. De asemenea, această regiune este asociată cu un trafic intens de droguri,
de arme, şi de carne vie.
Regiunea poate fi definită şi ca produsul unui proces de regionalizare a spaţiului
social, proces ce suportă două etape: apariţia unui nou tip de relaţie socială între grupuri
sau unităţi sociale preexistente, şi generalizarea acestui tip de relaţie (I. Bădescu şi D.
Dungaciu, 1995, vol 1, p.305). K. Deutsch ar ăta că regiunea este cadrul ce circumscrie un
set de graniţe multiple şi consistente, adică, care afectează majoritatea contactelor –
sociale, economice, politice, militare (K. Deutsch, apud I. Bădescu şi D. Dungaciu, op.
cit., p. 327-328).
O astfel de regiune este şi Orientul Mijlociu, însă aici este vorba şi despre un alt
factor foarte important, şi anume apartenenţa religioasă. Regiunea este deci situată pe
continentul asiatic, cu centrul în bazinul est-mediteranean, şi care cuprinde şi stateleaflate în jurul Golfului Persic. Din punct de vedere etnic, populaţia Orientului Mijlociu
este în majoritate arabă, cu un profil demografic caracterizat printr-o rată de creştere
superioar ă mediei mondiale şi cu un procent ridicat al populaţiei tinere. Din punct de
vedere economic, chiar dacă unele state au un potenţial natural foarte ridicat (rezervele de
petrol şi gaze naturale din zona Golfului), regiunea este asimilată “lumii a treia”.
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 8/62
8
Caracteristica cea mai importantă însă, mai ales în contextul internaţional actual, este
apartenenţa majorităţii populaţiei la religia islamică, fapt care are implicaţii specifice de
natur ă politică şi socială (despre care vom vorbi ulterior pe larg). Aceste trei caracteristici
majore, etnia, religia şi petrolul confer ă acesti regiuni o importanţă geopolitică major ă.
I.2 Religia.
În această regiune, religia islamică devine ceea ce Haushofer numeşte pan-ideea
islamică . Pan-ideea se refer ă la agregarea dintre o etnie şi teritoriul său de expansiune
legitimă, ceea ce devine o ideologie etno-spaţială (Haushofer, apud I. Bădescu şi D.
Dungaciu, 1995, vol 2, ). În acest caz, la cele două elemente enunţate de Haushofer, se
adaugă şi Islamul, ideologia fiind una etno-spaţială islamică, constituindu-se practic
conţinutul a ceea ce se numeşte o zonă nostalgică . Zona nostalgică se poate constitui înzona vechilor imperii, şi se refer ă tocmai la acele regiuni ce pot fi atrase foarte uşor în
zona pan-ideilor; este desigur şi cazul Orientului Mijlociu, aflat pe spaţiul geografic
ocupat în trecut de Imperiul Otoman. Pan-ideea islamică se refr ă tocmai la ideea de a
reconstrui un astfel de imperiu, în care caracteristica principală de apartenenţă să fie
tocmai Islamul; apartenenţa etnică nu mai este deci cea decisivă, ci cea religioasă. Acest
tip de discurs este cel promovat de fundamentaliştii islamici, pentru care religia islamică
nu este doar un palier al existenţei (chiar dacă strâns legat de celelalte) ci singura posibilitate de existenţă, iar situarea în afara ei constituie un păcat de moarte. Ei încearcă
deci să lupte împotriva acestui păcat, deci a tuturor popoarelor non-islamice; problema
fundamentală însă este faptul că această luptă se duce pe orice fel de căi, inclusiv cele
teroriste, în numele Islamului.
Toate credinţele religioase, fie ele vechi şi elementare, fie mari religii ale
modernităţii, clasifică lucrurile ca fiind fie sacre, fie profane. Cele sacre sunt considerate
superioare ca demnitate şi putere celor profane, în timp ce oamenii se autoconsider ă în
general inferiori lucrurilor sacre şi apar ţinând, în absenţa unor calităţi speciale, spaţiului
profan. Sacrul şi profanul au deci dimensiuni antagonice şi nu pot să se apropie unul de
altul şi în acelaşi timp să-şi păstreze natura caracteristică. Opoziţia dintre sacru şi profan
semnifică, în termeni ai modernităţii, o ieşire în afara experienţei religioase şi admite
prezenţa unor experienţe diferite, egal valabile şi îndreptăţite; în contextul istoric şi
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 9/62
9
cultural premodern, profanul ca atare nu exista, totul era sacru, dar la niveluri diferite. În
cadrul experienţei religioase nu ar trebui de fapt să fie prezent sacrul şi profanul, ci numai
sacrul, şi de altfel, în prima faza acesta distingea între ceea ce era şi ceea ce nu era
consacrat, dar la nivelul ei, orice participa la sacru. Trecerea de la faza în care totul era
religios (la diferite niveluri) la distincţia între religios şi secular, transforma distincţia
între sacru şi profan. Pentru lumea modernă, aceasta devine de fapt distincţia dintre
natural şi “supra-natural”, care pot coexista. În cazul Islamului însă, situaţia este diferită,
deoarece Islamul reprezintă nu numai o credinţă religioasă ci şi un mod de viaţă. Coranul
acoper ă toate palierele existenţei, ceea ce înseamnă cu un musulman nu apar ţine sacrului
doar în moschee sau doar în timpul diverselor ceremonii religioase; el se comportă după
prescrieri religioase în toate situaţiile de viaţă, deci apar ţine în totalitate acestui spaţiu.
Distincţia dintre sacru şi profan este deci în acest sens aceeaşi cu cea a premodernităţii:tot ce apar ţine religiei islamice, tot ce se realizează în interiorul ei, adică practic întreaga
societate musulmană, este sacru, restul spaţiului fiind profan. Mai mult decât atât, în
accepţiunea fundamentalistă (despre care vom discuta pe larg în continuare), aceste
lucruri sau evenimente sunt nu doar profane, ci considerate a fi păcate impardonabile, ce
trebuie împiedicate. Astfel se pot explica fenomenele petrecute în lumea islamică şi care
au avut un impact devastator asupra populaţiei globului.
La fel ca Iudaismul şi Creştinismul, Islamul este originar din Orientul Mijlociu.Aderenţii tuturor celor trei religii sunt consideraţi a fi copiii lui Abraham. Musulmanii
cred că Dumnezeu, pe care ei îl numesc Allah, şi-a trimis revelaţiile către oameni mai
întâi prin Moise – prin scripturile ebraice, Torah-ul, apoi prin Iisus – prin Noul Testament
din Biblia creştină, şi apoi prin Muhhamad, prin Coran, scripturile islamice. Islamul se
bazează deci pe Coran şi pe exemplul profetului Muhhamad. Implicarea Islamului în
politică datează de la începuturile sale, prin fondarea unei comunităţi cu caracteristici
statale de către Profet, în secolul 7. Sub conducerea politică a lui Muhammad şi a
succesorilor săi, cunoscuţi sub numele de califi, Islamul s-a extins din punctul său de
origine (actualul teritoriu al Arabiei Saudite) în imperii şi culturi Islamice, care se întind
de-a lungul Africii de Nord, prin Orientul Mijlociu, către Asia şi Europa. Islamul îşi
revendică astăzi peste 1.2 miliarde de adepţi, mai mulţi decât orice altă religie, cu
excepţia creştinismului (Encarta Encyclopedia Online, 2002).
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 10/62
10
I.3 Terorismul.
Terorismul nu este un fenomen de dată recentă, el a însoţit toate societăţile
umane pe scara istoriei, de la terorismul peşterii la ciberterorism, mijloacele fiind mereu
perfecţionate, în funcţie de treapta de civilizaţie la care a ajuns omenirea, esenţa
ramânând însă aceeaşi: inducerea fricii, panicii, groazei şi terorii.
Terorismul este poate r ăul cel mai mare care s-a abătut asupra lumii, este criza
care la rându-i provoacă alte crize majore, este partea fanatică din noi şi dintre noi. Este
rezultatul puterii excesive, al r ăzbunării şi al egocentrismului. De aceea acest fenomen
este specific doar mediului uman şi trebuie investigat, analizat şi luat aşa cum este, de pe
poziţii cât se poate de obiective în scopul decelării sensurilor şi mecanismelor, pentru a-i
determina cauzele şi a-i limita efectele.
De-a lungul timpului, noţiunea de terorism a suferit unele modificări de conţinut.La un moment dat in Evul Mediu, cruciaţii, porniţi să elibereze Ierusalimul şi Mormântul
Sfânt din mâinile credinciosilor lui Mohamed, s-au văzut loviţi de împotrivirea
băştinaşilor, care-i socoteau pe de o parte invadatori, iar pe de alta şi necredincioşi
deoarece creştinii nu-l venerau pe profetul lor. Cei mai înver şunaţi s-au dovedit a fi
membrii sectei musulmane arabe “hashihishin” (asasin), care ucideau f ăra scrupule,
luptând până la unul, convinşi că, murind pentru credinţa lor religioasă, vor avea parte de
paradisul lui Allah. <Assassin> a devenit de atunci, prin intermediul cruciaţilor, care-iconsiderau pe musulmanii respective terorişti, un termen care a r ămas ca sinonim
criminalilor ce ucid cu cruzime. Tot de atunci, deşi religia mahomedană interzice
sinuciderea, s-a perpetuat o credinţă sectar ă, în virtutea căreia a muri pentru Allah ar fi un
gest r ăsplătit prin aşezarea celui ce se jertfeşte direct în Paradis. Aşa s-au născut Intifada
şi Jihadul Islamic, organizatorii care stau la baza terorismului de sorginte arabă. Intifada
şi Jihadul sunt denumirile pe care le dau musulmanii acţiunilor teroriste asupra evreilor
precum şi a celor care îi susţin, indiferent de credinţa lor religioasă (vezi Gh.
Ar ădăvoaice, 1997).
Terorismul se prezintă ca un fenomen social extrem de complex constând din
manifestarea spectaculoasă a violenţei, cu scopul de a atrage atenţia, a înspăimânta şi a
impune un anumit tip de comportament, uneori pur şi simplu pentru a teroriza, printr-o
gamă foarte diversificată de acţiuni limită, în care omul este deopotrivă armă şi victimă,
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 11/62
11
călău şi condamnat (I. Bodunescu, 1978, p. 25). Această definiţie din sfera socialului
poate fi întregită de psihologi şi oameni politici, astfel: din punct de vedere psihologic
“terorismul reprezintă o conduită agresivă, cronica, caracterizată în special prin folosirea
unor mijloace psihologice persuasive, prin prelungirea în timp a aplicării sistematice a
acestor mijloace, urmărind cu tenacitate distrugerea îndeosebi morală a partenerului”(P.P.
Neveanu, 1978, p. 719). Din punct de vedere politic, terorismul este definit ca ac ţ iune
inten ţ ionat ă de înfrico şare, prin amenin ţă ri de aplicare a represiunii fizice şi a
presiunilor psihologice asupra adversarilor politici, asupra demnitarilor, institu ţ iilor şi
chiar a statelor ( Dic ţ ionarul politic, 1975, p. 588).
Analizând conţinutul definiţiilor de mai sus putem evidenţia unele caracteristici
comune ale acestora astfel: terorismul este un fenomen social; el se manifestă prin acţiuni
violente duse de către un individ, un grup de indivizi, o organizaţie (militar ă saunonmilitar ă) sau chiar de către un stat; acţiunea este violentă, ofensivă şi este dusă
împotriva unor ţinte arbitrar alese, inoculând frica şi teroarea; se urmăreşte obţinerea unor
scopuri de natur ă politică în principal, economică, religioasă, etnică, etc., prin impunerea
voinţei terorii asupra unui individ, comunităţi, popor, ba chiar faţă de o întreagă
civilizaţie.
După părerea noastr ă terorismul reprezintă un fenomen social, complex, care
însumează un mare număr de acţiuni violente săvâr şite de unul sau mai mulţi indivizi,grupuri sau chiar organizaţii statale, cu scopul de a atrage atenţia, a pune în vedere, a
înfricoşa, îndurera şi înspăimânta ţinte de natur ă umană (individ, comunităţi, popoare,
civilizaţii) şi a impune în acest fel un anumit tip de conduită sau pentru a obţine anumite
avantaje în special de natur ă politică. Actele teroriste se pot clasifica după aria de acţiune
în terorism intern şi internaţional. Primul poate fi la rândul lui, terorism de stat (regim de
teroare), terorism de stânga sau de dreapta (deci motivat ideologic), naţionalist sau
separatist (motivat de idealuri naţionale). Scopurile lor sunt total opuse. Terorismul intern
vizează, din punctul de vedere al iniţiatorilor, intărirea statului, iar cel internaţional
distrugerea sau compromiterea instituţiilor statale. După cum au demonstrat actele teroriste
comise la 11 septembrie 2001 pe teritoriul SUA, terorismul a depăşit stadiul unor simple
asasinate şi atentate cu bombe. În prezent unele organizaţii teroriste au capacitatea tactică
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 12/62
12
de a ucide mii de persoane dintr-o singur ă acţiune şi de a ameninţa comunităţi întregi în
timp de pace.
Pentru atingerea obiectivelor propuse, organizaţiile şi grupările teroriste, apelează
la o mare varietate de procedee de acţiune (după Ar ădăvoaice, Gheorghe; Iliescu,
Dumitru; Niţă, Dan Laurenţiu, 1997, pp. 383; I. Bodunescu, 1978, pp. 28-33 şi Simion,
Teodor, 1998).
◆ Acţiunea directă constă în atacul deschis, armat asupra obiectivului vizat, în
scopul ocupării acestuia şi luării de ostatici; distrugerii, captur ării sau r ă pirii unor
persoane; creării de panică, deruta şi groaza în rândul personalului obiectivului sau al
populaţiei din zonă. În funcţie de natura obiectivului vizat, vulnerabilităţile acestuia,
posibilităţile de acţiune, scopul imediat şi îndepărtat urmărit, în cadrul operaţiunii directe
pot fi utilizate mai multe procedee:• Atentatul . Se adoptă în scopul suprimării fizice a unor personalităţi marcante din
diferite domenii (şefi de stat şi de guverne, miniştri, şefi de partide, diplomaţi,
comandanţi militari, magistraţi, oameni de afaceri) care în activitatea lor au afectat
interesele organizaţiei teroriste respective. Ca modalităţi concrete de acţiune asupra
persoanelor vizate, teroriştii au la îndemână:
• asasinatul;
•
r ă pirea de persoane;• sechestrarea de persoane sau luarea de ostatici;
• atentatul executat prin atac armat în for ţă, rapid şi prin surprindere;
• atentatul executat printr-un atac armat izolat;
• atacul realizat prin acţiune armată specială (atacul nominal).
• Atacul obiectivelor fixe vizează ocuparea unor obiective militare sau civile la
care dacă se produc distrugeri însoţite de victime omeneşti sunt afectate relatiile dintre
state, economia, se generează panică în rândul populaţiei. Printre modalităţile de acţiune
cele mai r ăspândite din cadrul acestui procedeu se numar ă:
• atacul simultan pe mai multe direcţii care constă în desf ăşurarea rapidă a grupului
terorist, pătrunderea acestuia în obiectiv, anihilarea dispozitivului de pază şi apărare,
ocuparea obiectivului, luarea de ostatici, şi declanşarea de negocieri pentru satisfacerea
revendicărilor;
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 13/62
13
• atacul pe o direcţie favorabilă, precedat de o acţiune demonstrativă pe o altă direcţie;
• atacul legendat, care constă în pătrunderea în obiectiv cu o acoperire credibilă (prin
folosirea unor substituiri de persoane, utilizarea unor documente sustrase sau
contrafacute), urmată de sechestrarea personalului sub ameninţarea armelor.
• Atacul obiectivelor mobile (deturnarea) este un act premeditat de capturare a
unui mijloc de transport (rutier, feroviar, naval sau aeronaval) urmată de sechestrarea sau
uciderea personalului tehnic şi călătorilor în diverse scopuri: obţinerea de fonduri,
eliberarea unor membri ai organizaţiei aflaţi în închisoare, crearea unei publicităţi
deosebite a organizaţiei prin mass media.
◆ Acţiune acoperită include asasinarea unor persoane, distrugerea sau
incendierea unor obiective prin folosirea unor încărcături explozive, toxice,
bacteriologice sau nucleare, plasate în locuri şi medii frecventate de persoanele vizate sau prin lovirea ţintelor de la distanţă. Dintre procedeele utilizate cel mai frecvent,
mentionăm:
• expedierea sau înmânarea de obiecte explozive (plicuri, colete buchete de flori,
cadouri) prin poşă sau curieri, care se pot declanşa în momentul deschiderii sau
cu întarziere;
• plasarea obiectelor explozive în interiorul imobilului vizat, prin pătrunderi
legendate sau cu ajutorul unor persoane corupte care-şi desf ăşoar ă activitatea în
locul respectiv;• abandonarea de autovehicule pline cu exploziv în apropierea obiectivului vizat
şi declanşarea exploziei prin telecomandă;
• lovirea obiectivului de la distanţă cu ajutorul unor mijloace tehnice reactive.
◆ Acţiunea indirectă (psihologică) vizează distrugerea sau slă birea capacităţii de
rezistenţă psihică a unor persoane, grupuri sau naţiuni ţintă. Procedeele cel mai frecvent
utilizate în astfel de acţiuni sunt:
• ameninţările sau cererile adresate prin telefon sau scrisori anonime diferitelor
personalităţi, direct sau indirect (membrilor de familie);
• lansarea de alarme false prin telefoane anonime sau prin mass media care anunţă
iminenta producerii unui act terorist;
• preocupări pentru procurarea şi folosirea de armament chimic bacteriologic şi
nuclear.
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 14/62
14
II. Delimitarea geografică şi caracteristicile regiunii
Orientul Mijlociu este o zonă geografică cu centrul în bazinul est mediteranian;
cea mai limitată versiune a ceea ce include Orientul Mijlociu se refer ă la Syria, Liban,
Israel, Palestina, Iordania. O altă versiune a termenului include şi Ciprul, Turcia, Irakul şi
Egiptul, iar cea de-a treia, mai largă, extinde termenul şi la Iran, Kuwait, Arabia Saudită,
Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Oman şi Yemen. Versiunea cea mai des utilizată
a termenului cuprinde însă şi regiunea aflată la nord-est de această zonă, şi anume
Kazakstan, Uzbekistan, Kyrgyzstan, Azerbaijan, Tadjukistan, Turkmenistan, Afghanistan
şi Pakistan (vezi harta) dar primele şase state pot fi asimilate şi Asiei Centrale. În unele
cazuri, Orientul Mijlociu privit şi mai extins, incluzând ţări din Nordul Africii în legătur ă
clar ă cu Islamul, precum Libia, Tunisia, Algeria, Maroc, Mauritania şi Sudan, Eritrea,Djibouti, Somalia (vezi www.britannica.com/middle-east.html şi http://i-
cias.com/e.o/t.gif). În această lucrare ne vom referi la Orientul Mijlociu ca fiind alcătuit
din: Syria, Liban, Israel, Palestina, Iordania, Irak, Egipt, Iran, Kuwait, Arabia Saudită,
Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Oman, Yemen, Afghanistan şi Pakistan.
În concluzie, criteriul geografic nu este singurul criteriu care delimitează această
zonă. Cel mai des în Enciclopedia Britanică şi National Geographic, se utilizează criteriul
apartenenţei religioase (corelat desigur cu cel al amplasării pe continentul asiatic), ţărileconsiderate ca f ăcând parte din Orientul Mijlociu fiind ţări cu o majoritate netă (în medie
de peste 90%) de populaţie musulmană. Un alt criteriu utilizat ar fi cel economic; chiar
dacă zona Golfului Persic, situat în centrul regiunii, este una dintre cele mai bogate zone
ale globului datorită zăcămintelor de petrol, Orientul Mijlociu este considerat ca fiind
format în mare parte din ţări ale lumii a treia (Universitatea din Texas, Mohammad
Azoob, 1992, Londra)
Din punct de vedere geopolitic, Orientul Mijlociu este o zonă a globului ce
trebuie analizat ă din pricina faptului că aici se îmbină două caracteristici de o
importan ţă major ă : religia islamică şi petrolul. Anual economia mondială utilizează
cantităţi imense de combustibil, folosind peste trei miliarde de tone ţiţei (T. Simion,
1998, p. 110); petrolul însă este la limita de epuizare, resursele mondiale fiind suficiente
pentru încă maxim 50 de ani. Tocmai din aceste considerente, petrolul are o foarte mare
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 15/62
15
importanţă geopolitică. Eurasia este regiunea cu cele mai importante rezerve de
hidrocarburi, aflate în Siberia, în Marea Nordului, China, Caucaz, şi Golful Persic (idem).
Golful Persic, “heartland-ul” Orientului Mijlociu, a fost miza geopolitică a petrolului
timp de mai multe decenii, fiind astfel cauza a foarte multe conflicte de interese, cele mai
importante fiind r ăzboiul dintre Irak şi Iran din anii ’80, cel dintre Irak şi Kuwait de la
începutul anilor ’90, care a devenit imediat un r ăzboi între Irak şi comunitatea
internaţională (în special SUA, dar cu sprijinul Naţiunilor Unite şi NATO), şi în mare
măsur ă, după părerea mea, actualul r ăzboi pornit de Statele Unite în Irak.
Cea dea doua caracteristică ce trebuie analizat ă este confesiunea religioasă
majoritar ă din aceast ă regiune, şi anume Islamul. Islamul a suferit încă de la începutul
secolului 20 o adâncă schimbare de orientare a for ţelor pe care apartenenţa religioasă le
confer ă unei comunităţi, prin apari ţ ia fundamentalismului. Islamismul este o mişcarereformistă ce doreşte întoarcerea la marile surse de credinţă şi la marile modele de
organizare a cetăţii, la puritatea iniţială a Islamului (N. Anghelescu, 1933), pretinzând
asfel că şterge secolele în care comunitatea credincioşilor a fost lovită de declin.
Islamiştii doresc utilizarea Shari’a (legii islamice) în toate domeniile vieţii ceea ce
înseamnă că instituţiile şi formele de guvernare seculare sunt considerate inacceptabile
într-o societate musulmană. Fundamentalismul a apărut datorită confruntării cu
civilizaţiile mai puternice şi mai avansate, sau, mai degrabă, percepute ca fiind mai puternice şi mai avansate, şi se bazează pe ideea că adevărata superioritate, cea morală, şi
puritatea nu se găsesc acolo ci în valorile dintotdeauna ale Islamului: “Pentru a-i depăşi
pe cei a că ror înf ăţ i şare dispre ţ uitoare r ă ne şte, nu trebuie să imi ţ i, ci să refuzi idealurile
care cinduc spre declin. Trebuie să alegi din trecut elementul cel mai nobil, devenind
asfel revolu ţ ionar” (P. Claval, 2001 [1996], p. 192). Prin acest curent început în Egipt în
anii ’20, odată cu fondarea Freeriei Musulmane (Egiptul era în acea perioadă cea mai
occdentalizată dintre ţările arabe), Islamul începe o revoltă împotriva Occidentului.
Cre şterea atât ca intensitate cât şi ca r ă spândire a curentelor fundamentaliste islamice,
retransformă deci dimensiunea religioasă într-una din coordonatele majore ale
geopoliticii.
Fundamentalismul Islamic s-a manifestat şi se manifestă şi în prezent, în toate
ţările din Orientul Mijlociu, unele dintre ele devenind chiar republici sau monarhii
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 16/62
16
islamice (Iranul a fost primul stat care a devenit republică islamică, în 1975, când partidul
islamic a determinat căderea regelui Mahommed Reza Pahlavi şi preluare puterii de către
Ayatolahul Komeiny, iar apoi şi Sudanul, Syria, Egiptul, Libia, Algeria şi Pakistanul au
devenit republici islamice, iar Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Kuwait monarhii
sau principate islamice. Între anii 1993 – 1994, pe glob s-au manifestat 109 conflicte de
natur ă etnică şi religioasă , dintre care ţă rile islamice au fost implicate în 54 (T. Simion,
1998, p. 109). Tot fundamentalişti islamici din Orientul Mijlociu au fost şi teroriştii din
Al-Qaeda vinovaţi de Tragedia de la 11 septembrie 2001. Fenomenul este deci unul
importanţă globală major ă.
Vom analiza deci caracteristicile fundamentalismului islamic şi ale lumii islamice
din aceasta regiune, atât din punct de vedere al numărului de membrii şi al evoluţiilor
demografice, căt şi din punct de vedere al conţinutului acestei religii, având în vedereimplicaţiile sale în viaţa politică şi economică a regiunii dar şi în exteriorul său.
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 17/62
17
III. Islam şi islamism
Estimă rile privind numă rul total de musulmani de pe glob variază foarte mult, de
la 1,2 miliarde în 1999 la 1,5, sau aproximativ 2 miliarde în 2001 (vezi statisticile
prezentate). Oricum, ei reprezintă aproximativ 20% din populaţia globului, în timp ce
populaţia creştină reprezintă apoximativ 30%. Însă rata anual ă de cre ştere este mult mai
mare la popula ţ ia musulmană (2,9 – 3% după estimă rile ONU) decât cea a întregii
popula ţ ii a globului (2,3% în 2000 după aceea şi sursă ), ceea ce înseamnă că exist ă
posibilitatea ca în câteva zeci de ani Islamul să cuprind ă majoritatea locuitorilor
planetei. Între anii 1970 – 1999 populaţia în majoritatea ţărilor musulmane s-a dublat (în
Egipt populaţia a crescut de 29,4 milioane în 1965 la 67,5 milioane în 1999). Acelaşi
fenomen se petrece şi cu minorităţile musulmane din restul lumii (Macedonia deexemplu); în Statele Unite în aceeaşi perioadă , populaţia musulmană s-a mărit de şase
ori, iar în 1998 75 din nou-născuţii din Uniunea Europeană apar ţineau comunităţii
islamice, în timp ce la Bruxelles cifra acestora se ridica la 57%. De asemenea, dacă
piramida vârstelor este îngro şat ă spre vârf în ţă rile occidentale, majoritar cre ştine (deci
raportul dintre popula ţ ia vârstincă şi cea tână r ă este foarte aproape de 1, în unele cazuri
chiar supraunitar), în cele musulmane situa ţ ia este inversă ; în Algeria de exemplu, în
1999 mai mult de 50% din populaşie era de vârste sub 20 de ani, ceea ce înseamnă că lavârstele fertile ale acestei populaţii va exista o rata a natalităţii foarte înaltă, ceea ce va
creşte deci procentul populaţiei musulmane al acestui mileniu. (cazul Algeriei este similar
cu cel al majorităţii statelor musulmane din lume şi deci şi din Orientul Mijlociu).
Termenul de Islam se refer ă la religia monoteist ă care are la bază Coranul şi al
că rei Profet este Muhamad, dar şi la întreaga civiliza ţ ie, cu cadru legislativ unic,
structuri politice specifice, cu tradi ţ ii sociale şi morale care se revendică de la aceast ă
religie (N. Anghelescu, 1993, p. 64). Coranul confirmă că, comunitatea musulmană este
“cea mai bună dintre comunităţi” (3, 10) şi deci nici o religie nu realizează transcedenţa
lui Dumnezeu mai bine ca Islamul. Comunitatea est împăr ţită în trei sub-culturi,
deosebite prin principiile pe care le promovează în legătur ă cu conducerea Califatului
după moartea lui Muhamad. Există patru califi care se presupune că ar fi condus intre anii
632 şi 661: Abu Bakr (632-634), Omar (634-644), Othman (644-656), şi Ali (656-661).
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 18/62
18
Majoritatea credincioşilor musulmani sunt sunniţi (aproximativ 85%), care consider ă că
toţi cei patru califi au existat cu adevărat; şiiţii nu îl recunosc decât pe califul Ali ( sunna
înseamnă tradiţie, obicei, iar shi’a înseamnă grupare separată, facţiune), iar aceştia
formează cam 50% din populaţia din Irak, Iran şi Lybia; kharijiţii nu recunosc decât
existenţa primilor doi profeţi iar numărul acestora este mai mic (idem p. 56-58).
Musulmanii Shi’a (aproimativ 12%) sunt dispreţuiţi de cei Sunni, şi marginalizaţi în
statele unde sunt o minoritate precum în Pkistan sau Afghanistan. Ei sunt caracterizaţi
prin pasiunea lor pentru martiriu şi sacrificiu de sine precum şi printr-un “puternic
sentiment de opresiune, ceea ce îi face foarte buni luptători” (E.S. Margolis, 2001, p.16).
Shari’a este “jurispruden ţ a islamică ” (Seyyd Ebul A’la el Meududi, 1991, p. 90),
şi însemnă “calea dreaptă”, cuprinzând toate poruncile lui Allah privind oamenii şi
faptele lor. Ea cuprinde două tipuri de reguli: cele privitoare la cultur ă, politici şi acte juridice, şi cel referitoare la relaţiile dintre sexe, haine, mâncare, etc. Indemnurile
privitoare la aplicarea voin ţ ei divine se aplică deci la fiecare circumstan ţă de via ţă ;
esenţa acestei legi canonice este conţinută în Coran (creaţie divină, a lui Allah) şi Hadis
(cartea sfântă creată de Profetul Muhamad), existând patru şcoli juridice summite şi una
şiită (N. Anghelescu, 1993, p. 77-78), care sunt însă asemănătoare, diferenţele pornind de
la faptul că se refer ă la realităţi diferite.
În Shari’a sunt stipulate (şi de alfel în Coran) patru mari obligaţii pe care le areorice musulman: postul , rugăciunea, pelerinajul la Mecca (cel puţin o dată în viaţă) şi
obligaţia de a da pomană celor săraci. Jihadul , a cărui posibilă declanşare este văzută în
ţările occidentale ca un act terorist, şi sub care s-au “ascuns” diferite organizaţii teroriste
nu este un principiu de bază al Shari’a. El este însă foarte important şi apare şi în Coran
şi în Hadis. Termenul de “Jihad”, deşi tradus cu expresia “r ăzboi sfânt”, înseamnă
“striving” adică “efort”, “luptă”, dar nu e neapărat luptă fizică; în semnul său primar
“Jihad” se refer ă la un efort interior al individului de a se îndepărta de lucrurile interzise
de Coran, în scopul de a atinge standarde morale înalte (Seyyd Ebul A’la el Meududi
Islamul, 1991, p. 90-91) nu se rezumă însă la individ ci se extinde la bunăstarea societăţii
şi a umanităţii în general, individul neputându-se dezvolta în izolare faţă de comunitate;
de aceea credinciosul musulman are datoria de a se “bucura de bine şi de a interzice r ăul”
(Coran, 3:104). Jihadul se refer ă deci la lupta înpotriva necredincio şilor, până la
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 19/62
19
instituirea Islamului pe întreg pă mantul (“Ucide ţ i necredincio şii oriunde s-ar afla”,
Coran, 9:5),dar şi la mobilizarea colectivit ăţ ii pentru a rezista unei amenin ţă ri sau
agresiuni externe (N.Anghelescu, 1993, p. 67-70). Mijloacele de realizare a acestei lupte
sunt variate, de la cele diplomatice, economice sau politice, până la recurgerea la for ţă, în
lipsa vreunei alte alternative viabile, acest lucru fiind înscris în Coran: “face ţ i pace între
ele [două grupuri care se lupt ă ], dar dacă unul dintre el persist ă în agresiune, lupta ţ i-vă
cu el până se întoarce la Dumnezeu” (Coran, 49:9).
Acţiunea militar ă este deci numai o parte a Jihadului şi nu totalitatea sa, însă
Shari’a cuprinde prescrip ţ ii foarte clare, pe care orice musulman trebuie respecte, în
cazul în care lupta armat ă este declan şat ă . Astfel, orice musulman are îndatorirea de a
accepta în orice clipă sacrificiul suprem în numele lui Allah şi împotriva duşmanilor care
recurg la for ţă, iar în orice comunitate, trebuie ca măcar o parte a bărbaţilor să participe laJihad, pentru ca aceasta să fie absolvită de îndatorire. De asemenea, dacă o ţar ă este
victimă a agresiunii unei puteri neislamice , toţi cetăţenii ei au datoria să participe la
Jihad, iar dacă ţara este mică, ţările vecine au datoria sfântă de a o ajuta; în cazul în care
duşmanul nu este respins, musulmanii din întreaga lume trebuie să se mobilizeze
împotriva agresorului. În aceste cazuri, Jihadul devine un principiu de bază al Islamului,
precum rugăciunea şi postul, iar musulmanii care s-ar eschiva de la această obligaţie ar
comite un păcat foarte mare. În sensul pe care Coranul îl confer ă acestui termen, Jihadul nu ar trebui deci să
constituie o amenin ţ are pentru lumea non-musulmană ; de altfel ideea însăşi de
amenin ţ are cu Jihadul contravine Coranului, care se refer ă la Jihad ca la un mijloc de
r ă spuns la o agresiune din afar ă şi nu la unul de a începe o ofensivă . Fiind însă vorba de
o agresiune ce poate fi de natur ă psihică, acest lucru poate fi foarte uşor speculat:
agresiunea psihică nu trebie să fie probată în faţa unei alte comunităţi, şi mai mult decât
atât, un fapt considerat agresiv de către o comunitate poate părea un act normal în cadrul
unei alte comunităţi, apar ţinând unei alte culturi. Din aceste motive, acte precum atacurile
teroriste pot fi justificate într-o anumită măsur ă prin apelul la legea canonică referitoare
la Jihad. Nu se poate spune însă că religia Islamică permite sau sus ţ ine în vreun fel
terorismul. Actele teroriste să vâr şite de organiza ţ ii musulmane (Jihadul Islamic, Al-
Qaeda sau multitudinea de astfel de organizaţii palestiniene), sunt numai atât – acte
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 20/62
20
teroriste – chiar dacă cei ce la revendică încearcă să o facă în numele religiei. În
Orientul Mijlociu însă, luarea de ostatici, atacurile cu bombă, coletele capcană, sau
asasinarea unor personalităţi cunoscute, au devenit principala armă a celor care lupr ă
pentru Islam. Aceştia crează astfel un climat de insecuritate, prin efectele directe, dar în
special prin cele psihologice ale actelor lor (fapt care a “culminat” din păcate cu atacul
de la 11 septembrie 2001 din New York), ceea ce a transformat aceste grupări în
organizaţii teroriste, indiferent de scopurile lor declarate. Oricum, dacă o astfel de
organizaţie proclamă totuşi Jihad-ul, lumea musulmană are obligaţia, din punct de vedere
religios, să o ajute.
Jihadul nu este singurul act legat de Islam care generază conflicte, atât în Orientul
Mijlociu cât şi în întreaga lume. Islamul este învăţat (propovăduit) de către diferiţi
mullah-i (profesori, conducători religioşi ai unei zone), dintre care unii pot conducediferite şcoli religioase (madrass-uri) şi pot fi mujahedini, adică luptători în numele
religiei sau a madrass-ului din care fac parte (precum talibanii în Aghanistan). Între aceşti
mullah-i pot exista relaţii conflictuale, care pot genera chiar lupte armate, aşa cum s-a
întâmplat de alfel în Afghanistan sau Pakistan. În 1992 , de exemplu “ Afghanistanul era
“împăr ţit “ şapte facţiuni mujahedine iar “hoţia şi r ă pirile erau lucruri comune, în special
între triburile sălbatice ce nu cunoşteau nici o lege din trecătoarea Khyber [care face
trecerea spre Pakistan]” (Eric S. Margolis 2001, p. 8). De asemenea, conflicte întremusulmanii Shi’a şi cei Sunni exist ă în multe dintre ţă tile arabe, mai ales în cele în care
primii sunt o minoritate (în Afghanistan aceştia au fost îndelung persecutaţi). În aceeaşi
ordine de idei în Iran a existat (şi există) o puternică discriminare împotriva populaţiei
Baha’is, din rândul cărora au fost ucişi un număr mare de oameni, uneori f ăr ă a fi
condamnaţi de un tribunal. În Palestina, începând cu 1995, au existat un număr mare de
rapoarte privind discriminare a populaţiei creştine de către cea musulmană; în Lyban,
chiar după sfâr şitul r ăzboiului civil, au existat conflicte între populaţii de diferite religii,
iar în Arabia Saudită guvernul nu permite construcţia unor clădiri cu destinaţie religioasă
apar ţinând altei religii decât Islamului. În Irak sunt bine cunoscute discriminările,
persecuţiile, şi uciderea chiar, a populaţiei kurde, dar şi a populaţiei Yazidis.
• Statistici şi date referitoare la populaţia musulmană din Orientul Mijlociu
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 21/62
21
1. Religiile globului în anul 1994, în milioane de adep ţ i. Sursa: Britannica Book of theYearbook, 1995, în T. Simion, 1998
Religia Adepţi înAmericade Nord
Adepţi înAmericade Sud
Adepţi înEuropa
Adepţi înAsia
Adepţi înAfrica
Adepţi înOceania
Total
Creştinism 319.9 269.7 402.5 261.2 296 21.2 1570.5Buddism/Hinduism
2 1.7 0.5 1469.8 1 0.3 1475
Islam 5.2 0.2 12.9 529.8 282 0.1 830.6Iudaism 6 0.7 4 4.4 0.1 0.1 15.3Altele 5.9 30.6 17.3 106.2 108.5 4.3 272.8Făr ă 30.6 - 46.7 2.8 12.8 3 135.9
• Trebuie menţionat însă că, din aceeaşi sursă (T. Simion, 1998, p. 102), aflăm
că populaţia islamică se ridica, în 1993, la cifra de 927 de milioane; din
păcate, de această dată aici nu mai este menţionată sursa iniţială a
informaţiei…2. Numă rul total de musulmani în 1997 . Sursa: http://www.i-cias.com/e.o/t.gif
Dacă adună m numă rul musulmanilor din ţă rile musulmane cu cel al
musulmanilor ce tr ă iesc în ţă ri în care sunt minoritari (784,500,000+308,000,000),
ob ţ inem un numă r de 1092.5 milioane musulmani în 1986. După cum ştim, popula ţ ia
musulmană a avut o rat ă de cre ştere de aproximativ 3% (aceste rate se pot g ă si în
Encyclopedia Britannica Book of the Yearbook). Ad ă ugând acest procent de cre ştere din
1986 [de când datau cifrele de mai sus], vom ob ţ ine un numă r aproximativ de 1.780
miliarde de musulmani pe glob [în 1997].
3. Tabel comparativ privind numă rul cre ştinilor şi cel al musulmanilor (în procente).Sursa: http://muslim-canada.orgProcente din populaţia
anului…Creştini Musulmani
1900 26.9% 12.4%1980 30% 16.5%2000 29.9% 19.2%
2025 (populaţie proiectată) 25% 30%
4. Distribu ţ ia musulmanilor pe glob. Sursa: Britannica Yearbook, 1997, lawww.britannica.com
Continent Număr musulmani ProcentAfrica 308,660,000 27.4%Asia 778,362,000 69.1%Europa 32,032,000 2.8%America Latină 1,356,000 0.1%
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 22/62
22
America de Nord 5,530,000 0.5%Oceania 385,000 0.0%Total 1,126,325,000 100%
5. Numă rul musulmanilor de pe glob. Sursa: www.islam.about.com/library• Aproape una din cinci persoane de pe glob se declar ă ast ă zi musulman. Peste 50 de
ţă ri au o popula ţ ie majoritar islamică , în timp ce alte grupuri de credincio şi tr ă iescîn comunit ăţ i pe aproape fiecare continent.
• 0.700 milioane sau peste, în Barnes & Noble Encyclopedia 1993• 0.817 milioane, The Universal Almanac (1996)• 0.951 milioane, The Cambridge Factfinder (1993)• 1.100 milioane, The World Almanac (1997)• 1.200 milioane, CAIR (Consiliul pe Relaţii Americano-Islamice) (1999)
6. Numă rul şi rate de cre ştere a popula ţ iei musulmane de pe glob comparativ cu ceacre ştină . Sursa: http://www.islamfortoday.com; http://www.ourislam.com
… În numă r de aproximativ 1.2 milioane, musulmanii reprezint ă între 19.2% şi22% din popula ţ ia globului. Islamul a devenit cea de-a doua mare religie a globului,Cre ştinismul având adep ţ i în procent ceva mai mic de 30%.
Rata de creştere anuală în Islam (1994-1995)....………………6.40% (conform ONU)Rata de creştere anuală a populaţiei creştine (1994-1995)....…1.46% (conform ONU)
Populaţia musulmană (1998)........1,678,442,000Populaţia musulmană (proiectată in 2000)........1,902,095,000
Procentul de creştere a populaţiei musulmane între 1989-1998:America de Nord….................25%
Africa........................................2.15%Asia.........................................12.57%Europe...................................142.35%America Latină..........................4.73%Australia................................257.01%
Popula ţ ia musulmană a crescut cu aproximativ 235% în ultimii 50 de ani până laaproape 1.6 miliarde. Prin compara ţ ie, popula ţ ia cre ştină a crescut cu numai 47%, ceahindusă cu 117%, iar cea buddhist ă cu 63%. Islamul este a doua mare religie în Fran ţ a,Marea Britanie şi SUA.
7. Religiile în Orientul Mijlociu. Sursa: http://i-cias.com/e.o/t.gif Religia Numărul credincioşilor Procent din populaţia totală Baha'i 605000 0.3 %
Creştinism 5500000 2.4%Druidă 595000 0.3%Hindu 740000 0.45%Islam 217000000 94%
Iudaism 4680000 2%Mandea 30000 0.15%
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 23/62
23
Samaritanism 10000 0.05%Yazidism 700000 0.3%
Total 230000000 100% Notă: totalul rezultă prin însumarea populaţiilor următoarelor ţări: Bahrain, Iran,
Irak, Israel, Iordania, Kuwait, Liban, Oman, Qatar, Palestina, Arabia Saudită, Syria,
Emiratele Arabe Unite şi Yemen.
• Comentarii şi concluzii pe baza datelor prezentate
Trebuie menţionat mai întâi faptul că cifrele şi procentele prezentate difer ă destul
de mult în raport cu sursele de unde au fost extrase. Astfel, în 1995 Encyclopedia
Britannica, susţinea că numărul musulmanilor pe glob se ridica la 830.6 milioane, iar în
1997 acesta ajunsese la 1,126,325,000, iar The World Almanach publica o cifr ă
asemănătoare (1,100 milioane) pentru acelaşi an. De asemenea, Consiliul pentru RelaţiiAmericno-Islamice, considera că numărul populaţiei islamice era de aproximativ 1.2
miliarde în 1999. Acestea sunt surse academice, occidentale. Dacă vom consulta însă
sursele electronice cu sediul în interiorul lumii islamice, chiar dacă nu este vorba despre
site-uri propagandistice sau instigatoare, vom descoperi cifre considerabil mai mari.
Astfel, conform http://www.i-cias.com/e.o/t.gif, populaţia musulmană număra 1.780
miliarde în 1997, conform http://www.islamfortoday.com, în 1998, pe glob erau
1,678,442,000 de adepţi ai Islamului, cifr ă susţinută şi de http://www.ourislam.com, carevorbeşte despre aproape 1.6 miliarde de adepţi pentru acelaşi an.
Oricare ar fi cifrele reale, populaţia musulmană deţine aproximativ 20% din
populaţia globului, şi în mod cert are o rată de creştere mult mai mare decât cea a
populaţiei creştine (conform tuturor surselor citate), ceea ce înseamnă că într-adevăr,
dacă aceste propor ţii se păstrează, peste 20 de ani, Islamul va avea mai mul ţi adepţi decât
creştinismul, devenind deci cea mai mare (ca număr de adepţi) religie a globului. Şi
numai din acest considerent este necesar studiul acestei confesiuni; dacă adăugăm că,
între anii 1993 şi 1994, de exemplu, dintre cele 109 conflicte de natur ă religioasă şi etnică
de pe glob, ţările islamice au fost implicate în 54 (T. Simion, 1998, p. 109), şi că marea
majoritate a acestora provin din Orientul Mijlociu, precum şi faptul că aceste propor ţii nu
s-au schimbat în mod semnificativ din perioada citată, acest studiu îşi găseşte pe deplin
justificarea.
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 24/62
24
IV. Terorismul religios - Fundamentalismul
Fundamentalismul fie islamic, creştin sau mozaic, într-un cuvânt religios, nu este
numai o mişcare extremistă, cum se crede adesea. El este o filosofie, o credinţă şi se
bazează pe un sistem selectiv de valori. Selectarea acestora este însă o trecere la limită şi
se realizează nu doar prin „decuparea“ unor valori dintre alte valori, ci prin afirmarea
exclusivă şi agresivă a celor selectate şi negarea violentă a celor neselectate.
Fundamentalismul religios are ca expresie directă terorismul islamic şi este menit să
aducă islamismul, prin orice fel de mijloc, la conducerea planetei, deoarece numai
această religie – se crede – este adevărată şi importantă, numai ea are o misiune
mesianică. El vizează lumea întreagă, dar mai ales civilizaţia occidentală, cu leagănul ei
european şi configuraţia ei actuală de influenţă americană.Am putea spune că, din punct de vedere al ac ţ iunilor extreme, fundamentalismul
religios a fost una din caracteristicile principale ale secolului al XX-lea. Religia s-a
constituit deopotrivă într-un suport al revigor ării unor tensiuni vechi, dar şi într-un
instrument folosit cu abilitate şi, adesea, cu brutalitate de anumiţi conducători politici
pentru legitimarea publică a unor acţiuni.
Procesul de mondializare for ţată, efectele colaterale ale acesteia, creşterea săr ăciei
şi a gradului de insecuritate, concomitent cu mărirea enormă a decalajelor între bogăţie şi
săr ăcie, între lumea bogată şi lumea săracă şi cu explozia demografică au determinat
populaţia să-şi pună speranţele în miracolul credinţei. Iar cea mai afectată populaţie a
planetei de pe urma procesului de mondializare, îndeosebi din lupta pentru resurse, a fost
şi este cea care tr ăieşte în lumea islamică. În plus, modul de viaţă islamic, valorile
str ăvechi, inflexibile, respingerea acestei lumi de către civilizaţia occidentală, care o
priveşte ca un fel de rezervaţie, s-au constituit în factori de consolidare a islamismului în
dimensiunea sa fundamentalistă, exclusivistă, punitivă, agresivă. Fundamentalismul
religios, în lumea islamică, ţine loc de naţionalism introducând norme morale, civile şi
penale într-un stat islamic. El este deasupra naţiunilor, întrucât consider ă că toată lumea
islamică reprezintă o entitate religioasă şi etno-culturală de sine stătătoare intolerantă.
De aceea, în numele legii islamice, grupările fundamentaliste au declanşat
r ăzboiul sfânt, Jihad-ul .
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 25/62
25
Acest r ăzboi, deosebit de complex se duce prin toate mijloacele posibile şi are
două componente:
• realizarea şi menţinerea cu orice preţ a unităţii religioase şi etno-culturale a
lumii islamice, în acest sens principalele acţiuni fiind îndreptate împotriva
“liderilor arabi corup ţ i” şi pentru impunerea regulilor, legilor şi obiceiurilor
islamice;
• organizarea şi desf ăşurarea unor ample şi diversificate ac ţ iuni împotriva
Israelului şi a Statele Unite ale Americii, ţări pe care fundamentalismul
islamic le consider ă r ăspunzătoare pentru situaţia statelor arabe.
Organizaţiile şi grupările fundamentaliste islamice declar ă că menirea lor este să
ducă la realizarea acestor obiective, iar legea lor unică este Coranul. Adevărul este că,
uneori, jocul de interese a fost mai presus decât Coranul.
În lumea musulmană, Shari’a este considerată o expresie a voinţei lui Allah.
Aplicarea acesteia se bazează pe un set de îndatoriri a căror respectare îi face pe supuşii
musulmani să devină ţinta favorurilor divine într-o viaţă viitoare. Shari’a a fost
definitivată la sfâr şitului secolului IX, când de altfel a şi apărut sub forma unor manuale
elaborate de jurişti islamici. În forma ei clasică, legea difer ă de sistemele juridice normale
prin faptul că nu reprezintă doar un cod care să reglementeze relaţiile dintre oameni, ci
legiferează şi legăturile oamenilor cu divinitatea. Strict juridic, Shari’a stabileşte limitelelegale ale existenţei umane şi are ca principale componente “legea penal ă ” şi “legea
familiei”.
Webster’s New World College Dictionary on PowerCD (1998) defineşte
fundamentalismul ca fiind interpretarea literală a Scripturilor şi respectarea strictă a
preceptelor religioase, în special în cazul religiei creştine şi islamice. Încercările de a
stabili care sunt tr ăsăturile fundamentalismului islamic, şi chiar folosirea acestui termen
au dus la dezbateri aprinse. Acesta se manifestă ca o întoarcere la credinţa adevărată, într-
un Dumnezeu transcendental. Pe de altă parte, fundamentalismul apare ca o ideologie
militantă, care implică şi acţiuni politice. Astfel, mi şcă rile fundamentaliste s-au
transformat în partide politice din care s-au desprins fac ţ iunile armate. Poziţia acestor
grupări s-a schimbat în funcţie de interesele de moment.
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 26/62
26
Liderii islamici au îndemnat popoarele arabe să pornească r ăzboiul sfânt
împotriva Vestului, ca apoi să determine o reconciliere. Resping capitalismul, dar apăr ă
proprietatea privată. Condamnă civilizaţia occidentală, considerând-o un factor de
destabilizare a Islamului, dar achiziţionează tehnică de ultimă or ă pentru ca statele sau
grupările islamice să devină tot mai puternice. Mişcările sunnite au purtat acţiuni militare
împotriva ocupaţiei sovietice, cooperând de multe ori cu SUA. America va deveni apoi
duşmanul de moarte al lumii islamice.
Pornind de la aceste elemente, de la aceste realităţi, putem considera că există
două tipuri de fundamentalişti: cei care cred în mod sincer că religia le cere să facă aceste
lucruri, şi fanaticii sau extremiştii, care se folosesc de religie în scopuri politice. Dar nici
această clasificare nu ajută foarte mult, deoarece primii devin în mod frecvent extremişti
şi invers, în funcţie de situaţie şi de schimbările de lider. Membrii acestor grupări apar ţintuturor categoriilor sociale şi sunt situaţi pe diferite trepte ale ierarhiei politice.
Însă obiectivul lor este unul singur: să transforme Islamul într-o putere mondial ă .
Ei consider ă religia islamică adevărata religie; de aceea, Islamul este şi trebuie să r ămână,
potrivit concepţiei lor, o putere. For ţa mişcărilor islamice îşi trage seva din credinţa
adevărată în Allah. Pentru ei, Islamul reprezintă singura soluţie pentru toate problemele,
de la politică până la viaţa particular ă a oamenilor, de la diferite aspecte ale vieţii şi până
la modul de organizare a lumii şi a statelor. Aceste idei vor putea fi puse în practică numai prin crearea unor state cu adevărat islamice, închinate lui Allah, iar acest lucru
trebuie să fie îndeplinit prin toate mijloacele, inclusiv prin violenţă. Reuşita revoluţiei din
Iran a încurajat tot mai mult mişcările islamice, acţiunile acestora fiind îndreptate împotriva
atât a oficialităţilor, cât şi a oamenilor simpli care se opuneau ideii unui stat islamic.
Spre exemplu, numărul persoanelor ucise în confruntările dintre Israel şi
palestinieni, de la debutul Intifadei din 28 septembrie 2000 până în noiembrie 2001, era
de 1021 persoane, dintre care 799 palestinieni şi 222 evrei (conform
www.terrorism.com).
În ţările musulmane sau guvernate de musulmani, fundamentalismul islamic, ca şi
naţionalismul pan-arab, se constituie într-un mijloc de acces la putere. Fundamentalismul nu
este doar o mi şcare religioasă , cum ar pă rea la prima vedere; el este deopotrivă o mi şcare
politică radical ă , cu o ideologie (politică , în primul rând) exclusivist ă şi extremist ă .
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 27/62
27
• Statistici şi date referitoare la terorismul religios în Orientul Mijlociu
1. Principalele grupă ri şi organiza ţ ii teroriste interna ţ ionale islamice Sursa:
Encarta Encyclopedia Online, 2002; www.belie-hype.com; www.terrorism.com.
Nr.crt.
DENUMIRE(arii de acţiune în Orientul
Mijlociu)DESCRIERE
1.ORGANIZAŢIA ABU
NIDAL (ANO)(Irak, Liban)
Organizaţie teroristă internaţională condusă de Sabri-al Banna,desprinsă din PLO (OEP – Organizaţia pentru Eliberarea
Palestinei) în 1974; este compusă din nenumărate comitetefuncţionale politice, militare şi financiare.
2. AL UMMAHGrup radical musulman indian fondat în 1992 de către S. A.
Basha.
3.FRONTUL/PARTIDULPOPULAR REVOLUŢIONAR DE
ELIBERARE (DHKP/C)
Gruparea promovează o ideologie marxistă şi o opoziţie virulentă faţă de SUA şi NATO.
4.AL – JIHAD
(Egipt, Afghanistan,Pakistan, Liban)
Obiectivul acestei grupări constă în r ăsturnarea guvernului de laCairo şi transformarea Egiptului într-un stat islamic, precum şiatacarea intereselor americane şi israeliene din interiorul şi din
afara Egiptului.
5.
HAMAS (MIŞCAREAISLAMICĂ DEREZISTENŢĂ)
(Fâşia Gaza, Iran, Syria,Liban)
S-a format în 1987 prin desprinderea din ramura palestiniană aFr ăţiei Musulmane. For ţele principale ale Mişcării sunt
concentrate în Fâşia Gaza şi în câteva zone din West Bank.
6.AL-QAIDA
(Afghanistan, Pakistan,Irak)
Este o grupare de sprijin multinaţională, care finanţează şiorchestrează activităţile militanţilor islamici din întreaga lume. A
fost înfiinţată în urma r ăzboiului afgan împotriva ex-URSS, în 1988de militantul saudit Osama Bin Laden. Principalul scop al
organizaţiei este r ăsturnarea a ceea ce aceasta consider ă guvernecorupte şi eretice ale statelor musulmane şi înlocuirea lor cu legea
islamică SHARIA. Gruparea este pronunţat antioccidentală şiconsider ă SUA ca inamicul principal al islamului. În prezent, scopul
declarat al grupării este restabilirea “Statului Musulman”în întreaga lume.
7.
HARAKAT UL -
MUJAHEDIN (HUM)(Pakistan, Afghanistan)
Grup militant dislocat în Pakistan care operează în Kaşmir. HUMeste o filială a organizaţiei lui Osama Bin Laden “ Islamic World
Front for the struggle against the Jews and the Crusaders” (Al-Jabhah al-Islamiyyah al-Alamiyyah li-Qital al-Yahud wal-Salibiyyin).
8.HEZBOLLAH (PARTY
OF GOD)(LIBAN)
Hezbollah este o organizaţie-umbrelă a diferitelor grupuri radicaleshiite şi organizaţii care au aderat la ideologia khomenistică.
Hezbollah a fost fondată ca un corp organizaţional alfundamentaliştilor shiiţi condus de clerici religioşi care
considerau că adoptarea doctrinei iraniene reprezintă o soluţie lastagnarea politică a Libanului.
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 28/62
28
Nr.crt.
DENUMIRE(arii de acţiune în Orientul
Mijlociu)DESCRIERE
9.JIHADUL ISLAMICPALESTINIAN (PIJ)
(Syria, Liban)
Este cunoscut din anul 1970 ca o facţiune formată din militanţi palestinieni din regiunea Gaza care luptau pentru distrugerea
statului Israel.
10.FOR ŢA 17(Palestina)
For ţa 17 a fost formată în 1970 de către reprezentanţii Al-Fatah,chiar în momentul următor expulzării Organizaţiei pentru
Eliberarea Palestinei (OEP) din Iordania. Denumirea acesteia provine din corelarea numerelor 1 şi 7, care reprezintă, printrealtele, şi localizarea sediului din Beirut, strada Faqahani nr. 17.
11.
JAISH-MOHAMMED(JEM)
sau ARMATA LUIMOHAMMED
(Afghanistan, Pakistan)
JEM este un grup islamist cu baza în Pakistan ce s-a extins rapiddupă ce maulana masood azhar, fost ultra-fundamentalist al
Mişcării HARAKAT UL-ANSAR (HUA), a anunţat constituirea propriei sale organizaţii. Scopul grupării constă în unirea
Kashmirului cu Pakistanul.
12.
MIŞCAREA ISLAMICĂ DIN UZBEKISTAN
(IMU)(Afghanistan, Pakistan,
Iran)
Coaliţie a militanţilor islamici din Uzbekistan şi din alte state din
Asia Centrală, ce se opune regimului preşedintelui IslomKarimov. Scopul acestei grupări este stabilirea unui stat islamicîn Uzbekistan.
13.LASHKAR-E-TAYYIBA
(LT)(Pakistan)
LT este aripa înarmată a organizaţiei religioase din PakistanMARKAZ-UD-DAWA-WAL-IRSHAD (MDI) – organizaţie
misionar ă sunită antiamericană formată în 1989.
14.
ORGANIZAŢIAMUJAHEDIN-Ă KHALO
(MEK SAU MKO)(Iran, Irak)
Formată în 1960, organizaţia urmăreşte o filozofie care amestecă principiile marxiste cu cele islamiste şi luptă împotriva eliminării
influenţei occidentale asupra regimului SHAH.
15.
FRONTUL DEELIBERARE AL
PALESTINEI (PLF)(Liban, Syria)
A luat fiinţă în 1970, prin divizarea PFLP-GC, ulterior
fracţionându-se în două grupări: una pro-OLP, condusă deMuhammad Abbas (Abu Abbas) şi una prolibiană.
2. Lista organiza ţ iilor teroriste str ă ine. Sursa: Fact Sheet, Office of Counterterrorism,
Washington, DC, Mai 23, 2003, pe www.gov.org. Organizaţiile islamiste au fost
caligrafiate cu litere îngroşate, iar cele ce se află şi în tabelul de mai sus au fost scrise cu
caractere italice.
1. Abu Nidal Organization (ANO)
2. Abu Sayyaf Group3. Al-Aqsa Martyrs Brigade4. Armed Islamic Group (GIA)
5. Asbat al-Ansar
6. Aum Shinrikyo7. Basque Fatherland and Liberty (ETA)8. Partidul Comunist din Filipine/New People's Army (CPP/NPA)9. Gama’a al-Islamiyya (Islamic Group)10. HAMAS (Islamic Resistance Movement)
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 29/62
29
11. Harakat ul-Mujahidin (HUM)
12. Hizballah (Party of God)
13. Mi şcarea Islamică din Uzbekistan (IMU)
14. Jaish-e-Mohammed (JEM) (Armata lui Mohammed)
15. Jemaah Islamiya organization (JI)16. al-Jihad (Jihadul Islamic din Egipt) 17. Kahane Chai (Kach) 18. Partida Muncitorilor din Kurdistan (PKK) sau Congresul pentru Libertate şi Democraţie
din Kurdistan (KADEK)19. Lashkar-e Tayyiba (LT)
20. Lashkar i Jhangvi
21. Tigrii libertăţii din Tamil Eelam (LTTE)22. Mujahedin-e Khalq Organization (MEK) 23. Armata Natională de Eliberare (ELN)24. Jihadul Islamic Palestinian (PIJ)
25. Frontul de Eliberare Palestinian (PLF)
26. Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei (PFLP)
27. PFLP-General Command (PFLP-GC)
28. al-Qa’ida29. Real IRA30. For ţele Armate Revoluţionare din Colombia (FARC)31. Revolutionary Nuclei (formerly ELA)32. Organizatia Revoluţionar ă 17 Noiembrie33. Revolutionary People’s Liberation Army/Front (DHKP/C)
34. Salafist Group for Call and Combat (GSPC)35. Cărarea Luminoasă (Sendero Luminoso, SL)36. For ţele Unite de Autoapărare din Colombia (AUC)
3. Principalele acte teroriste care în care au fost implica ţ i fundamentali şti
islamici. Sursa: www.emergency.com, Encarta Encyclopedia Online, 2002,
www.terrorismexperts.com, www.jerusalem.indymedia.com.
• Ianuarie 14, 2004: Trecătoarea Erez, Fâşia Gaza, Israel. Atac sinucigaş cu bombă, HAMAS(Islamic Resistance Movement)• Ianuarie 12, 2004: Lyon, Franţa. Atac nereuşit, Al Qaida• Noiembrie 8, 2003: Riyadh, Arabia Saudită. Atac sinucigaş, vehicul, Al Qaida• Aprilie 5, 2003: Irak. Maşină cu bombă, nerevendicat• Martie 16, 2003: Gool, Jammu şi Kashmir, India. Ambuscadã, Hizb ul-Mujahedin• Ianuarie 22, 2003: Kolkata (Calcutta), India. Asalt, Harakat ul Jihad I Islami (HUJI)
(Movement of Islamic Holy War)• Ianuarie 5, 2003: Tel Aviv, Israel. Atac sinucigaş cu bombă, Palestine Islamic Jihad (PIJ)• Ianuarie 3, 2003: Paris, Franţa.• Noiembrie 21, 2002: Jerusalem, Israel.• Noiembrie 15, 2002: Mormântul patriarhilor, Hebron, Autoritatea Palestiniană. Ambuscadă,
The Palestine Islamic Jihad (PIJ)• Noiembrie 9, 2002: Netzarim, Gaza. Mine anti-personal, nerevendicat• Martie 21, 2002: Jerusalem, Israel. Atac sinucigaş cu bombă, Palestine Islamic Jihad (PIJ)
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 30/62
30
• Noiembrie 4, 2001: East Jerusalem, Isarel. Asalt cu mitralier ă (AK-47), Palestine IslamicJihad (PIJ)
• Septembrie 11, 2001: New York, World Trade Center, 2 avioane deturnate, aprox. 5000 devictime, al Qaida
• Noiembrie 23, 1999: Srinagar, India. Bombă, Tehrik-i-Jihad• Ianuarie 18, 1999: Bangladesh. Harakat ul-Jihad-I-Islami (HUJI)• Decembrie 28, 1998: Aden, Yemen. R ă pire, nerevendicat• Iunie 25, 1998, Dhahran, Al-Khobar, bombă, al Qaida• Noiembrie 17, 1996: Istanbul, Turkey. Bombă, nerevendicat• Noiembrie 1996, Pakistan , ambasada Egiptului, 17 victime, al Qaida• Martie 4, 1996: Tel Aviv, Israel. Atac sinucigaş cu bombă, HAMAS• Noiembrie 19, 1995: Islamabad, Pakistan. Atac sinucigaş vehicul, nerevendicat• Noiembrie 13, 1995: Riyadh, Arabia Saudită, bombă, al Qaida• Iunie 1995, Sudan, atentat la viaţa preşedintelui egiptului, Hosni Mubarak, al Qaida• Aprilie 9, 1995: Gaza Strip, Israel. Maşină capcană, Palestine Islamic Jihad (PIJ)• Noiembrie 25, 1993: Egypt. Maşină capcană, nerevendicat• August 18, 1993: Cairo, Egypt. Maşină capcană, nerevendicat• Iunie, 1993: atentat la viaţa prinţului Abdullah al Iordaniei, al Qaida.• Februarie 26, 1993: New York, World Trade Center, bombă, al Qaida• Decembrie 1992, Yemen, bombă, al Qaida• Martie 17, 1992: Buenos Aires, Argentina. Maşină capcană, Hizballah (Party of God)• February 4, 1990: Rafah - Cairo, Egypt. Ambuscadă, Palestine Islamic Jihad (PIJ)• Mai (day unknown), 1988: Nicosia, Cipru. Maşină capcană, Abu Nidal Organization (ANO)• Aprilie 14, 1988: Napoli, Italia. Maşină capcană, nerevendicat• Martie 16, 1984: Beirut, Liban. R ă pire, Palestine Islamic Jihad (PIJ)• Octombrie 23, 1983: Beirut, Lebanon. Maşină capcană, Palestine Islamic Jihad (PIJ)• Octombrie 23, 1983: Beirut, Lebanon. Maşină capcană, Palestine Islamic Jihad (PIJ)• Aprilie 18, 1983: Beirut, Lebanon. Maşină capcană, Palestine Islamic Jihad (PIJ)
• Comentarii şi concluzii pe baza datelor prezentate
Se observă că toate organizaţiile teroriste considerate a fi cele mai importante de
către site-urile citate la primul punct, se regăsesc în lista oficială a organizaţiilor teroriste
internaţionale, emisă în mai 2003 de către Oficiul de Contraterorism american. Dintre
cele 36 de organizaţii nominalizate de acesta, 24 sunt islamiste, iar 18 dintre acestea
operează în state din Orientul Mijlociu (vezi Anexa 3), deci jumătate din numărul total al
grupărilor teroriste menţionate în documentul citat.
Lista organizaţiilor teroriste este însă mult mai mare, dar multe dintre ele
acţionează la nivel local, şi nu constituie deci o prioritate a oficiului american amintit.
Conform datelor din Anexa 3, în principalele state din Orientul Mijlociu sunt cunoscute
72 de organizaţii şi grupări teroriste, pe teritoriul fiecărui stat acţionând mai multe
grupări, după cum urmează:
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 31/62
31
1. Afghanistan: 12 organizaţii teroriste2. Pakistan: 50 organizaţii teroriste3. Iran: 3 organizaţii teroriste4. Irak: 6 organizaţii teroriste5. Arabia Saudită: 1 organizaţie teroristă
6. Kuwait: 2 organizaţii teroriste7. Syria: 5 organizaţii teroriste8. Liban: 11 organizaţii teroriste.
Se poate observa deci, că dintre cele 72 de grupări, mai multe sunt
transfrontaliere, acţionând deci pe teritoriul mai multor state. Acestea sunt:
1. al-Jihad – Afghanistan, Pakistan, Liban
2. al-Qaeda – Afghanistan, Pakistan, Irak
3. ANO – Irak, Liban
4. DFLP – Liban, Syria5. HUJI – Afghanistan, Pakistan
6. IMU – Afghanistan, Pakistan, Iran
7. LT – Afghanistan, Pakistan
8. HAMAS – Iran, Liban, Syria
9. MEK/MKO – Iran, Irak
10. PFAR – Afghanistan, Pakistan
11. PIJ – Syria, Liban
12. PFLP – Syria, Liban.
Dintre acestea, 9 – cele scrise cu caractere îngroşate – se află şi pe lista emisă de
Oficiul pentru Contraterorism al SUA.
Prin analiza acestor date se poate deci concluziona că Orientul Mijlociu este una
dintre regiunile globului cu cel mai mare risc în a produce acţiuni sau acte teroriste (de
către grupări şi organizaţii aflate pe acest teritoriu), fie în interiorul său fie în spaţiile
vecine sau chiar în cele occidentale. Din aceste considerente este necesar ă o strictă
monitorizare a acestui spaţiu; nu suntem în măsur ă să apreciem dacă ofensiva este ceamai bună cale de apărare, dar în orice caz este necesar ă o strategie comună de luptă
împotriva terorismului, iar această regiune, indiferent de motivele reale sau invocate
pentru utilizarea unor astfel de metode, pare să prezinte în continuare un mare risc din
acest punct de vedere.
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 32/62
32
V. Politica în ţările islamice
Islamul a exercitat o influenţă politică şi socială considerabilă de-a lungul istoriei
sale. Primii conducători din lumea musulmană, şi-au revendicat legitimitatea autorităţii
lor în numele Islamului, iar învaţăturile Islamice au conferit structura tuturor faţetelor
societăţii. Cu toate acestea, aceste state şi imperii musulmane nu erau theocraţii—
conduse prin autoritate religioasă. Nu a existat nici un stat theocratic sau condus de cler
în Orientul Mijlociu până la crearea Republicii Islamice Iran în 1979.
Cauzele renaşterii, reînvierii Islamului variază de la regiune la regiune, dar există
desigur anumite tr ăsături comune. Printre acestea, este sentimentul larg rãspîndit în multe
societăţi musulmane, de eşec şi de pierdere a respectului de sine. Cele mai multe ţări dinOrientul Mijlociu şi Africa de Nord şi-au dobândit independenţa în prima jumătate a
secolului 20, însă aşteptările care au apărut odată cu aceasta au fost sf ărâmate de
pr ă buşirea sistemelor politice şi economice şi de efectele negative apărute odată cu
modernizarea. Oraşe suprapopulate, cu sisteme de siguranţă socială insuficiente, rate
înalte ale şomajului, corupţie guvernamentală şi o pr ă pastie din ce în ce mai adâncă între
cei bogaţi şi cei săraci, caracterizau multe dintre naţiunile musulmane care-şi dobândiser ă
independenţa. Modernizarea a condus de asemenea la rupturi în valorile tradiţionale privind familia, religia şi societatea.
Mulţi musulmani au condamnat modelele politice şi economice de dezvoltare ale
Occidentului pentru aceste eşecuri. Astfel, deşi fuseser ă iniţial percepute ca simboluri ale
modernităţii, aceste modele au fost apoi criticate din ce în ce mai tare, ca fiind sursele
declinului moral şi spiritual. În consecinţă, multe ţări au fost dezamăgite de Occident, şi
în special de Statele Unite, mai ales că acestea sprijineau liderii musulmani care susţineau
valorile Occidentale, precum Mohammad Reza Shah Pahlavi şi duceau o politică pro-
Israel. Victoria Israelului asupra for ţelor unite ale mai multor naţiuni arabe în 1967 a
devenit simbolul acestui sentiment de eşec; Israelul a cucerit teritorii din Egipt, Syria, şi
Iordania, dar mai ales, Ierusalimul, oraşul considerat al treilea oraş sfânt al Islamului.
Renaşterea Islamului a afectat atât viaţa privată cât şi cea publică a musulmanilor.
Mulţi musulmani au reînceput să urmeze dogmele de bază ale Islamului, prin mersul la
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 33/62
33
moschee, post, portul de haine musulmane, prin accentuarea valorilor familiale, şi prin
abstinenţă în ceea ce priveşte alcoolul şi jocurile de noroc. În ceea ce priveşte viaţa
publică, acest lucru s-a manifestat sub forma sistemului bancar islamic (despre care vom
vorbi ulterior), a programelor religioase din media, a prolifer ării literaturii religioase, şi a
apariţieie de noi asociaţii islamice dedicate reformei politice şi sociale.
Deoarece simbolurile, sloganele, ideologia, şi organizaţiile islamice deveniser ă
elemente proeminente ale politicii musulmane din anii ‘80, Muammar Qaddafi,
conducătorul Libiei, generalul Muhammad Zia ul-Haq, conducătorul Pakistanului, şi alţi
lideri guvernamentali, au apelat la Islam pentru a-şi spori legitimitatea şi autoritatea şi
pentru a obţine suportul maselor. Mişcările de opoziţie faţă de guvernele din Afghanistan,
Egipt, Iran, Arabia Saudită, şi alte state, au abordat aceeaşi strategie.
Mişcarea islamică de opoziţie care a înregistrat cel mai mare succes a fost cea dinIran, care a culminat cu instituirea Republicii Islamice Iran în 1979. De-a lungul anilor
‘80, Iranul a inspirat proteste antiguvernamentale în Kuwait şi Bahrain, şi a ajutat la
crearea miliţiilor islamice, precum Hezbollah-ul (Partidul lui Dumnezeu) din Liban sau
Jihad-ul Islamic, ambele grupări fiind implicate în r ă piri şi luări de ostatici. Aceste
acţiuni, combinate cu asasinarea în 1981 a preşedintelui Egiptului, Anwar Sadat de către
extremişti religioşi, a contribuit la imaginea unei ameninţări din partea radicalilor
islamici, fundamentaliştii, la adresa guvernelor, atât din lumea musulmană, cât şi dinOccident.
Pentru a înţelege renaşterea Islamului, este fundamental să facem distincţia între
grupurile islamice moderate, care existau în interiorul societăţii şi funcţionau în
interiorul său, şi grupurile revoluţionare violente. Mulţi oponenţi ai Islamului ca sistem
politic au acuzat toate mişcările islamice ca fiind grupări extremiste, care încearcă să
submineze democraţia şi să manipuleze sistemul politic pentru a câştiga putere şi a-şi
îndeplini scopurile personale. Această catalogare poate însă să genereze şi ea reacţia de
radicalizare a grupărilor moderate (conform teoriei etichetării a lui Thomas!).
• Ideile pe care se bazează introducerea doctrinelor Islamului în politică
La baza renaşterii politicii islamice, se află mai multe credinţe şi presupuneri.
Prima se refer ă la faptul că lumea musulmană se află într-o stare de declin, iar cauza
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 34/62
34
acestui declin se află tocmai în îndepărtarea de la calea cea dreaptă a Islamului. În
consecinţă, singura posibilitate de a îndrepta această stare de fapt, este de a reintroduce
Islamul în viaţa personală şi publică, ceea ce va asigura renaşterea identităţii, valorilor şi
puterii islamice. Mai mult decât atât, Islamul reprezintă, după cum am mai ar ătat, nu
numai o religie ci un mod de a gândi şi a tr ăi care afectează toate aspectele existenţei,
reflectat în exemplul oferit de Muhammad şi de primul stat-comunitate organizat de
Muhammad la Medina, şi întrupat în legile înscrise îm shari’a. În concluzie, pentru
revitalizarea guvernelor şi societăţilor musulmane este necesar ă restaurarea sau
reimplementarea legii islamice, care confer ă bazele pentru un stat şi o societate islamice
în care să domine dreptatea socială (vezi www.meriec.utexas.org).
Chiar dacă politica islamică condamnă occidentalizarea şi secularizarea societăţii,
ea nu condamnă modernizarea ca atare. Ştiinţa şi technologia sunt acceptate, dar măsura,direcţia, şi gradul în care se produc schimbările urmează să fie subordonate credinţelor şi
valorilor islamice, pentru ca societatea să poată fi păzită de pătrunderea sau de
dependenţa excesivă faţă de valorile occidentale.
• Ideile pe care se bazează grupă rile radicale implicate în politică
În timp ce o mare parte a activiştilor islamici caută să lucreze în interiorul
sistemului şi să provoace schimbări în direcţiile dorite (în sensul introducerii Islamului şia valorilor sale) din interiorul societăţii, există anumite grupări radicale, extremiste, care
consider ă, sau cel puţin declar ă, că prin faptele lor îndeplinesc voinţa lui Dumnezeu.
Aceste grupări radicale consider ă de asemenea că, din cauza faptului că liderii din lumea
musulmană guvernează într-o manier ă autoritar ă şi anti-islamică, este necesar ă o
schimbare violentă şi prin violenţă. Ele încearcă să r ăstoarne guverne şi să obţină puterea
pentru a-şi putea impune proria viziune sau interpretare a Islamului asupra întregii
societăţi (vezi www.prasebese.com, www.lib.unc.edu).
Grupările islamiste radicale funcţionează deobicei ca urmare a prezumpţiei ca
lumea islamică şi cea occidentală se află într-un continuu r ăzboi, ale cărui începuturi se
fală la începuturile lumii islamice, o bătălie care a fost profund influenţată de moştenirea
cruciadelor şi a colonialismului european, atfel încât prezentul nu este decât o urmare a
unei conspiraţii iudeo-creştine. Această conspiraţie, este, conform acestor grupări,
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 35/62
35
rezultatul neocolonialismului superputerilor occidentale şi al puterii sionismului
(susţinerea unei comunităţi spaţiale evreieşti, naţionale şi religioase, care este acum statul
Israel). Aceste mişcări radicale condamnă Occidentul (Marea Britanie, Franţa, şi în
special Statele Unite) pentru suportul lor faţă de regimurile ne-islamice sau injuste,
precum şi pentru suportul lor în favoarea Israelului, în ciuda necesităţii deplasării
poporului palestinian de pe acel teritoriu (al statului Israel). În concluzie, violenţa
împotriva unor astfel de guverne precum şi a reprezentanţilor lor, precum şi a
companiilor multinaţionale occidentale, este considerată a fi legitimă autoapărare.
Fundamentaliştii islamici consider ă de asemenea că Islamul nu este numai o
simplă alternativă ideologică pentru societăţile musulmane, ci un imperativ teologic şi
politic. Deoarece acesta este porunca lui Allah, implementarea sa trebuie să fie imediată,
şi nu graduală, iar obligaţia acestei implementări este is obligatorie pentru toţi adevăraţiimusulmani. Tocmai din aceste motive, aceia care ezită, r ămân apolitici, sau opun
rezistenţă acestor acţiuni—fie ei indivizi sau organizaţii guvernamentale—nu mai pot fi
consideraţi adevăraţi musulmani. Ei devin atei sau necredincioşi, inamici ai lui
Dumnezeu, împotriva cărora toţi musulmanii adevăraţi trebuie să poarte r ăzboiul sfânt,
sub forma jihad-ului.
•
Formele politice actuale ale IslamuluiLa începutul secolului 21, Islamul r ămâne o prezenţă major ă şi o for ţă politică pe
tot teriroriul lumii musulmane. Problema nu este dacă Islamul are un loc şi un rol în
societate, ci care este calea cea mai potrivită pentru religie de a-şi asuma acest rol. În
timp ce unii musulmani doresc să urmeze o cale mai secular ă, mai laică, alţii doresc,
dimpotrivă, un rol mai vizibil al Islamului în viaţa publică. După cum am ar ătat,
majoritatea activiştilor şi mişcărilor islamice, funcţionează şi există în interiorul
societăţii. Există însă o minoritate distinctă, dar care nu trebuie neglijată, formată din
extremişti radicali, care încearcă să destabilizeze sau să r ăstoarne guverne şi care comit
acte de violenţă şi terorism în interiorul şi peste graniţele ţărilor lor, pentru a se face
auziţi şi ascultaţi.
La sfâr şitul anilor ’80 şi în anii ’90, organizaţiile politice islamice au început să
participe la alegeri, în cazurile în care acest lucru le-a fost permis, şi să furnizeze astfel
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 36/62
36
servicii educaţionale şi sociale foarte necesare în unele state musulmane. Conduse de
persoane educate mai degrabă decât de clerici aceste organizaţii islamice, au atras un
spectru foarte larg de membrii, de la profesionişti şi tehnocraţi la oameni needucaţi şi
săraci. În acest fel, candidaţii cu orientări islamice sau islamiste au fost aleşi în funcţii
înalte în mai multe state.
Principalele preocupări ale mişcărilor şi grupărilor islamice sunt de ordin
domestic sau naţional, chiar dacă în politicile musulmane au început să apar ă şi chestiuni
internaţionale. Printre chestiunile cele mai importante se află conflictul arabo-israelian şi
ocupaţia isaeliană a Ierulsalemului de est, ocupaţia sovietică a Afghanistanului în anii
’80, impactul devastator al sancţiunilor impuse de Statele Unite împotriva Irakului după
r ăzboiul din Golf (1991) precum şi chestiunea actualei situaţii din Golful Persic. De
asemenea este atinsă problema suprimării musulmanilor în Bosnia, Cecenia şi Kashmir.Mai mult decât atât, state precum Iran, Libia şi Arabia Saudită au încercat să-şi extindă
influenţa la nivel internaţional prin susţinerea unor programe de islamizare a diferitelor
guverne precum şi a mişcărilor islamiste indiferent de originea acestora (vezi
http://members.tripod.com/arabicpaper.htm).
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 37/62
37
VI. Economie şi societate în Orientul Mijlociu
Orientul Mijlociu a însemnat în anumite perioade istorice una dintre cele mai
avansate culturi ale timpului său, precum cultura Eiptului, Califatul musulman, şi
perioada timpurie a Imperiului Otoman. Ast ă zi însă , zona este caracterizat ă de tensiuni
politice puternice, precum chestiunea dintre Palestina şi Israel, chestiunea Kurdistanului,
problema dreptului la resursele de apă, precum şi problema ca prezenţa sirienilor în
Liban, problemele de la frontiera dintre Syria şi Turcia, dintre Egipt şi Sudan, dintre
Arabia Saudită şi Yemen, drepturile civile ale minorităţilor Shi’a în Irak şi Bahrain, sau
problema creştinilor în Egipt.
Ţă rile Orientului Mijlociu au trecut prin câteva decenii de relativ progres
economic, însă bog ăţ ia este distribuit ă inegal între ţă ri, Emiratele Arabe Unite şi Israelfiind cele ce ofer ă standardele cele mai înalte pentru toată populaţialor, iar Sudan şi
Yemen sunt cele care au cele mai grave probleme economice, la care se alătur ă desigur şi
situaţia incertă a Afghanistanului. Arabia Saudită a înregistrat o anumită creştere
economică, bazată pe exportul de petrol, însă în prezent Egiptul este ţara cu cea mai mare
creştere economică din zonă. Din punct de vedere al populaţiei, în Orientul Mijlociu
tr ăiesc în special arabi şi populaţii mongole (turci, hazara, uzbeci, baluci), urmate de
kurzi şi apoi evrei, dar şi populaţii cu r ădăcini persane (tadjici, iranieni), şi alte minorităţi(armeni, nuristani, nubieni, etc ). Limbile dominante sunt araba şi turca, urmată de kurdă,
engleză şi ebraică; există un număr important de dialecte folosite pe arii restânse (vezi
www.britannica.com/midlle-east şi http://i-cias.com/e.o/t.gif ).
Fundamentaliştii islamici sunt preocupaţi intens de diferenţele sociale între lumea
bogată şi cea săracă, dar şi de cele din interiorul lumii islamice; responsabilitatea faţă de
cei săraci este centrală în Islam (este o obligaţie prevăzută în Coran, după cum am ar ătat),
de aceea situaţiile în care bogăţia este inegal distribuită iar numărul de săraci este foarte
mare, este inacceptabilă pentru un musulman. Din acest motiv, islamiştii au în zone rurale
şi în cartierele săracedin oraşe instituţii de asistenţă socială. Desi acestea sunt în număr
mic, şi au fost susţinute mai degrabă pentru că s-au dovedit utile prozelitismului islamist,
ele au fost foarte utile în multe state islamice deoarece au deservit ca plasă de siguranţă
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 38/62
38
pentru cei ce nu erau cuprinşi în politicile sociale ale statului privind asistenţa medicală
sau ajutoarele de şomaj.
Islamul este o lume în care religia musulmană şi statul islamic sunt create
impreună şi inseparabile, fiind religia care lasă mai pu ţ in loc pentru secularism decât
orice alt ă religie major ă a lumii. Din acest motiv, tendin ţ ele fundamentaliste în cazul
Islamului au jucat un rol politic de frunte încă din secolul al XVIII-lea (B.R. Barber,
2002 [1995], p. 199). Există însă diferenţe între statul islamic şi ordinea islamică (unde
islamismul nu este politică de stat), în prima formă de organizare, politică şi religia fiind
pă r ţ i ale Islamului care este unicul întreg, iar in cea de-a doua, politica este doar
derivat ă din spiritul Islamului (nu îl con ţ ine şi nu este con ţ inut ă de Islam).
Astfel din punct de vedere al organiză rii politice şi economice, ţă rile musulmane
din Orientul Mijlociu au încercat să copieze fie sistemul capitalist fie pe cel socialist ,însă f ăr ă prea mare succes în prinipal din pricina grupărilor mujahedine care f ăr ămiţează
într-o anumită măsur ă statul (ducându-l de multe ori la nivelul comuniuni de triburi).
Hilal Kashan arată dealtfel (1991, în B. Barber 2002 [1995], p. 200) că “în aproape toate
ţă rile musulmane, democra ţ ia fie nu a fost încercat ă niciodat ă fie a fost respinsă după
experimente nereu şite”, deoarece “toate condi ţ iile prealabile necesare democra ţ iei
lipsesc din lumea arabă ; democra ţ ia arabă în termeni occidentali nu e decât un vis
frumos”. Cu toate acestea, democra ţ ia are antecedente str ă vechi şi, în formele sale premoderne şi preliberale, nu contravine neapă rat Islamului fundamentalist (B.Barber,
idem, p.2002).
Pe acest teren, apari ţ ia islamismului ca alternativă a fost una facil ă şi îmbr ăţ i şat ă
de multe state, în speran ţ a că va putea restabili acel sistem politic care odat ă a reu şit să
transforme societatea musulmană dintr-o sumă de triburi în conducă tori ai lumii în
numai câteve decenii. Astfel, în prezent islamismul a fost implementat ca o alternativă
politică reală în mai multe ţări (aşa cum am ar ătat anterior), care însă s-au confruntat cu
serioase probleme, ceea ce părea a fi o soluţie pentru economie, bunăstare şi siguranţă
socială nu au reuşit să rezolve nici una din aceste chestiuni, chiar înr ăutăţind de multe ori
situaţia (cazul Sudanului, Pakistanului, Iranului sau Afghanistanului sub conducerea
talibană).
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 39/62
39
De altfel, G. H. Jansen (1979, p. 187) arată că “Toate ţă rile mulsulmane sunt
împinse – condamnate, s-ar putea spune – fie să nege esen ţ ialul Islamului şi să opteze
pentru un stat secular, fie să pornească o lupt ă asiduă pentru a încerca să creeze statul
islamic. Din aceast ă alegere nu exist ă scă pare” . Prima alternativă, am adăuga noi, este
de neconceput pentru orice musulman, deoarece ar însemna negarea identităţii sale, şi nu
doar cea religioasă, deoarece Islamul, după cum am ar ătat, înseamnă mult mai mult decât
atât, înseamnă un stil de viaţă ce cuprinde toate palierele existenţei.
Programele politice şi economice islamice sunt foarte clare, fiind bazate exclusiv
pe Shari’a, latura legislativă a statului neputând ini ţ ia legi, deoarece ele exist ă deja în
Coran. Islamiştii, după cum am ar ătat, nu sunt democraţi, chiar dacă au existat totuşi
tentative de a se integra în structuri democratice (Iordania, Turcia), însă pe o scurtă
perioadă de timp; programele islamiste nu sunt totu şi (la nivel ideologic) în favoareadictaturii, chiar dacă acesta a fost rezultatul în state precum Iran, Sudan sau
Afghanistanul taliban. Fundamentaliştii susţin însă că dictatura este numai tranzitorie,
structura ideal ă a societ ăţ ii islamice fiind sistemul “shura”, în care liderii sunt în
contact cu întreaga societate, ţinând seama de nevoile şi ideile poporului, şi sunt obligaţi
să le repecte. Observăm că, teoretic, aceste concepte sunt foarte asemănătoare celor
democratice, în practică însă, islamiştii nu au definit nici un fel de structuri care să
împiedice liderii acestui sistem “shura” de la a deveni dictatori (şi din păcate acest lucrus-a petrecut destul de frecvent).
În ceea ce prive şte politicile economice, fundamentali ştii islamici propun
programe apropiate de democra ţ iile sociale promovate în ţă ri europene, deci bazate pe
un sistem de politici sociale ce au ca obiect o mare pondere a popula ţ iei, şi care să
cuprind ă un sistem de plase de siguran ţă care să acopere un numă r mare de cazuri.
Comunismul însă, nu a fost aplicat în nici o ţar ă arabă, deşi, în teorie ar părea doctrina
economică care r ăspunde cel mai bine obligaţiilor prevăzute de Coran cu privire la
păturile sociale defavorizate. Probabil că islamiştii nu au găsit însă o formulă care să
disocieze conceptele economice de viziunea marxistă asupra religiei, sau au ignorat pur şi
simplu această ideologie tocmai din aceste considerente. Politicile economice cele mai
specifice Islamului, sunt cele referitoare la sistemul bancar, şi anume refuzul de a
accepta dobânzi aplicate creditelor sau depozitelor bancare. Băncile ar trebui să lucreze
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 40/62
40
ca organizaţii de investiţii financiare, câştigând bani numai din profituri reale. Au existat
încercări de a crea astfel de sisteme bancare, dar rezultatele au fost în unele cazuri
catastrofale, precum situaţia din Egipt din anii ’80 (http://i-cias.com/e.o/t.gif).
În prezent, situaţia este în continuă schimbare, mai ales din pricina prezenţei
americane în zonă, după r ăzboiul din Afghanistan, dar mai ales după cel din Irak. Să ne
oprim deci asupra situa ţ iei actuale din Irak.
• Irak – situa ţ ia actual ă .
Sursele media utilizate pentru realizarea acestui subcapitol sunt: www.cnn.com,
www.news.yahoo.com, www.news.com, www.afp.com, www.news.bbc.co.uk,
www.abcnews.go.com.
Intenţiile americane în ceea ce priveşte economia Irakului sunt destul de evidente.
Conform declaraţiilor secretarului Donald H. Rumsfeld, vor fi favorizate sistemele de
economie de pia ţă , şi nu cele de comand ă stalinist ă (conform www.cnn.com). Atfel,
coaliţia condusă de americani a iniţiat o serie de noi legi menite să transforme economia:
tarifele au fost suspendate, a fost adoptat un nou cod bancar, a fost stabilită o limită de
15% pentru toate taxele ulterioare, iar por ţile către investiţiile str ăine în Irak au fost larg
deschise. Paul Bremer III, conducătorul Autorităţii Provizorii a Coaliţiei, a abrogat toate
legile irakiene care restricţionau capacitatea cetăţenilor str ăini de a deţine proprietăţi şi de
a investi în afaceri irakiene. Actuala lege, cunoscută sub numele de ordinul 39, permiteinvestitorilor str ăini să deţină companii întregi, f ăr ă a fi obligaţi să reinvestească profitul
tot în Irak, fapt ce era limitat prin costituţia anterioar ă numai la cetăţenii statelor arabe.
Mai mult decât atât, autoritate a anunţat că intenţionează să vândă aproximativ 150 dintre
cele aproape 200 de intreprinderi deţinute de stat în Irak, de la mine de sulf şi companii
farmaceutice, până la compania aeriană naţională a Irakului.
Toate aceste schimbări, chiar dacă pot fi considerate benefice din punct de vedere
economic şi social, din punct de vedere al legislaţiei internaţionale, precum şi din punct
de vedere etic şi moral, pot ridica numeroase întrebări, în legătur ă cu ce este şi ce le este
permis ocupatorilor să facă. Dacă din punct de vedere al potenţialilor investitori, noua
legislaţie adoptată pentru a ajuta reconstrucţia economică a Irakului este bine-venită,
există specialişti în drept care sunt preocupaţi de faptul că Statele Unite ar putea viola
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 41/62
41
anumite legi internaţionale referitoare la ocupaţia militar ă a unor teritorii de către
armatele altor state (vezi www.abcnews.go.com).
În ceea ce priveşte situaţia socială (din punct de veder etnic) din Irak, Consiliul
Interimar care guvernează Irakul în prezent a acceptat (conform unei declaraţii a
judecătorului kurd Dara Nuraddin, membru al Consiliului, preluată de pe www.afp.com)
o structur ă federală pentru acest stat, precum şi să păstreze autonomia administrativă a
kurzilor din cele trei provincii nordice (Sulaimaniyah, Dohuk şi Arbil), chestiune ce va fi
cuprinsă în constituţia ce va precede alegerile generale din 2005. În aceeşi declaraţie se
precizează că soarta altor trei provincii asupra cărora comunitatea kurdă a emis aceleaşi
pretenţii (Diyala, Nineveh şi Tamim, provincie bogată în petrol), bazate pe faptul că
Saddam Hussein a exilat un mare număr de cetăţeni kurzi în aceste provincii, va fi
hotărâtă în 2005 sau 2006.În ceea ce priveşte poziţia kurzilor asupra acestor trei provincii, acelaşi membru al
consiliului de guvrnare a declarat că aceştia nu vor accepta o decizie prin care să nu le
revină cel puţin oraşul principal al provinciei Tamim, Kirkuk, care ar urma să fie capitala
zonei autonome kurde. Kurzii au fost însă de acord să amâne această decizie (graniţele
zonei autonome, precum şi soarta oraşului Kiruk). Secretarul de stat Colin Powell a
avertizat însă (vezi cnn.com) că teritoriul kurd din nordul ţării trebuie să r ămână parte a
statului irakian, chiar dacă va avea autonomie administrativă.În concluzie, la nivel declarativ situaţia pare să fie stabilă, însă în Irak se petrec în
continuare atentate teroriste, fie asupra populaţiei kurde, fie asupra for ţelor occidentale
aflate în zonă, ceea ce înseamnă că grupările extremiste teroriste nu au fost încă eradicate,
lucru de altfel foarte dificil în condiţiile în care trupele aliate, şi nu organizaţii autohtone
sunt în continuare cele care menţin ordinea socială. Consider ăm că problema principală
pe care Statele Unite o au în zonă, atât la nivel de imagine cât şi la nivel concret, este
aceea de a se implica prea mult în treburile şi problemele interne ale statului irakian, fapt
ce va fi perceput negativ, atât de poporul irakian (care nu este încă complet convins de
bunele intenţii ale ocupatorului – ar trebui probabil dusă o campanie de informare în acest
sens), cât şi de opinia publică mondială, care oricum nu a fost de acord cu acest r ăzboi, şi
care încă mai consider ă că resursele de petrol ale Irakului au avut un rol important în
această operaţiune.
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 42/62
42
• Statistici şi date referitoare la situaţia economică din Orientul Mijlociu
1. Extrase din lista ONU referitoare la calitatea vie ţ ii, pe 2001 – la rangul ocupat de
diverse ţări din Orientul Mijlociu din punct de vedere al calităţii vieţii locuitorilor lor.
Sursa: http://robots.cnn.com/2000/ASIANOW/south
Notă: prima coloană cuprinde rangul internaţional al ţării, iar ultima punctajul
ONU, maximul fiind de 100 de puncte (pentru mai multă claritate am înmulţit cu 100
punctajele originale). De asemena trebuie menţionat că Irak şi Palestina nu au fost incluse
în această listă, din pricină că erau considerate ţări – sponsor ale terorismului, precum
nici Afghanistanul şi Pakistanul, probabil din lipsa unor serii de date care să poată fi
considerate veridice.
40. Bahrain 82,443. Kuwait 81,845. Emiratele Arabe Unite 80,948. Qatar 80,165. Liban 75,868. Arabia Saudită 75,471. Oman 74,788. Iordania 71,488. Iran 71,497. Syria 70,0133. Yemen 46,8
Pentru comparaţie, iată punctajele primelor 10 state:1. Norvegia 93,9; 2. Australia, Canada şi Suedia 93,6; 5. Belgia 93,5;6. SUA 93,4 7. Isalnda 93,2; 8. Olanda 93,1;9. Japonia 92,8; 10. Finlanda 92,5.
2. Statistici privind diferi ţ i indicatori economici şi de calitate a vie ţ ii în ţă rile
regiunii, pentru anul 2000. Sursa: www.hopia.net/kime/sat/find.htm
Ţara
Sumaanuală alocată
educaţiei/
persoană (USD)
Nr.Studenţi (mii)
Nr.Totalşomeri
(mii)
Nr.Total
paturi
despital
Total populaţia activă
(milioane)
Ratamortalit
ăţiiinfantile(la mialoc.)
Chelt.anualesănăt./p
ers.(USD)
Rataanuală
de
creşterea pop.(%)
Rata dealfabetizare la
pers.adulte(%)
Afghanistan 163 2.69ArabiaSaudită
27864 20 22 3.14 76.10
Bahrain 1704 30 2.99 87.10Egipt 1698 7.6 42 5 2.12
Emiratele 22 1.03 75.10
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 43/62
43
Arabe UniteIordania 85 147 1.08 25 5 1.66 89.20
Irak 29547 93 2.73Iran 1573 105716 19.4 33 1.45 75.70
Kuwait 9.5 1.20 9 50 -3.08 81.90
Liban 26 1.74 85.60Oman 208 5190 0.16 17 24 3.45 70.30Pakistan 9 3127 93907 83 1 3.90 45Palestina 75 98 4555 0.70 4.30 88.30
Qatar 9 7280 1346 0.32 9 96 3.57Syria 155 469 19669 4.40 24 2.52 73.6
Yemen 23 147 469 9530 3.62 95 1 3.28
3. Rezervele de petrol şi influen ţ a acestora asupra situa ţ iei politice şi sociale din
ţă rile Orientului Mijlociu. Sursa: Fareed Mohamedi, în Oil, Gas and the Future of ArabGulf Countries, la www.merip.org/graphics/fareed.gif
• Golful Persic este cea mai important ă regiune exportatoare de petrol, ca volum,
pentru ţă rile din bazinul atlantic-mediteranean şi cele din Asia-Pacific.
• Golful şi-a mă rit produc ţ ia de petrol cu 4.8 milioane de barili/zi din 1988; regiunea a
preluat astfel o treime din cre şterea cererii de petrol, care a fost de 12.1 milioane de
barili/zi între 1988 şi 1996.
• În ultimii 20 de ani, hidrocarburile au ajutat familiile conducă toare din ţă rile
Orientului Mijlociu să - şi consolideze şi extind ă puterea politică . În urmă torii 20 de
ani totu şi, se preconizează că aceast ă putere va fi subminat ă prin competi ţ ia
generat ă de apari ţ ia altori furnizori de petrol, precum şi prin presiunea economică
de a continua dezvoltarea acestui sector prin privatizare şi dena ţ ionalizare.
• În prezent, în Arabia Saudit ă , exist ă mai multe companii de petrol şi gaze naturale
constituite prin cooperarea între familii de comercian ţ i cu membrii ai familiei regale
(…), ceea ce indică existen ţ a unei oligarhii, mai degrabă decât monopolul impus de
familiile conducă toare din regiune după cre şterea pre ţ ului petrolului de la începutul
anilor ’70.
• Dacă privim situa ţ ia macroeconomică în unele din ţă rile din Golf, Arabia Saudit ă ,
Iran, chiar Algeria, au acumulat mult capital şi şi-au pl ă tit o mare parte a datoriilor
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 44/62
58
externe. Din punct de vedere financiar, aceste ţă ri au o situa ţ ie mult mai bună decât
acum numai câ ţ iva ani.
• …Dacă sectorul petrolier este controlat de stat, a şa cum se întâmpl ă în prezent,
emergen ţ a unui regim non-democratic este aproape inevitabil ă . Exist ă desigur
excep ţ ii, precum Norvegia [dar nu în ţările islamice] , dar în general petrolul este un
important factor ce contribuie la instaurarea autoritarianismului. Pe de alt ă parte, o
total ă liberalizare a sectorului, distribuirea direct ă a profitului că tre popula ţ ie prin
fonduri controlate, a şa cum Banca Mondial ă procedat în Ciad, putem ob ţ ine un
sector eficient ce încearcă maximizarea produc ţ iei. Un astfel de regim al petrolului
asigur ă imposibilitatea unui control individual asupra resurselor şi mă re şte
posibilitatea instaur ă rii democra ţ iei, însă ar putea conduce la serioase probleme pe
întreg globul.
• Comentarii şi concluzii pe baza datelor prezentate
Prin corelarea datelor din statisticile prezentate, şi împreună cu informaţiile
cuprinse în anexele 6 şi 7, se observă că statele regiunii pot fi împăr ţite în mai categorii,
în funcţie de nivelul de dezvoltare (trebuie reţinut că datele de care dispunem sunt la
nivelul anilor 2000-2001, dar este destul de probabil ca înafara situaţiei Irakului, despre
care am discutat, sau a Afghanistanului, să nu se fi produs mari modificări):1. Statele cele mai dezvoltate din regiune (Bahrain, Kuwait, Emiratele Arabe Unite
şi Qatar), care au obţinut un punctaj între 80.1 şi 82.4, ocupând locurile 40, 43, 45 şi 48 în
lista ONU. Aceste state au o rată anuală de creştere a populaţiei mare – aprox. 3%, cu
excepţia Emiratelor Arabe Unite, unde aceasta este cea mai mică din regiune (1.03%), cu
o rată de alfabetizare de aprox. 80%, ceea ce reprezintă aprox. media în statele din
regiune (cu excepţia Pakistanului – 45%). Rata mortalităţii infantile este cea mai scăzută
din regiune în Kuwait şi Qatar (9 %0 ), şi destul de scăzută în Emiratele Arabe Unite,
22%o, având în vedere că media regiunii este de 47%o, însă aflată în intervalul median
(20-30%o) al regiunii. De asemenea, sumele alocate anual pentru sănătate per persoană
sunt cele mai ridicate din regiune. În ceea ce priveşte indicele şomajului, nu avem date
pentru aclcularea acestuia decât pentru Qatar, iar informaţiile ce rezultă din interpretarea
acestora sunt în aparenţă inconsistente cu restul datelor. Astfel, indicele şomajului în
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 45/62
59
Qatar este de 7280000/320000*100, adică 2275% (I.ş.=nr şomeri/pop activă*100), ceea
ce înseamnă că fiecare individ care munceşte trebuie să susţină aproximativ 22 de şomeri.
Pare desigur o situaţie care ar pune acest stat pe unul dintre ultimile locuri din lume în
privinţa dezvoltării economice, ceea ce ar influenţa desigur şi calitatea vieţii locuitorilor
săi. Situaţia reală este însă cu totul alta, deoarece aici există mari resurse de petrol, iar
populaţia ocupată este deosebit de bogată, puând susţine financiar restul populaţiei. Un
alt indicator care susţine această afirmaţie este cel referitor la cheltuielile anuale pentru
sănătate/persoană, care sunt cele mai ridicate din regiune (96USD). De asemenea, cifra
şomerilor poate fi mărită artificial prin existenţa muncii la negru.
2. State aflate în intervalul mediu din punct de vedere al dezvoltării, faţă de restul
statelor din regiune (Liban, Arabia Saudită, Oman), care au acumulat între 74.7 şi 75.8
puncte, şi au ocupat locurile 65, 68, 71 în lista ONU. Ratele anuale de creştere din acestestate sunt de 1.74, 3.14, şi respectiv 3.45, deci, cu excepţia Libanului, sunt mai mari decât
în categoria precedentă; unele dintre cauzele pentru care există această excepţie pot fi
incidenţa mai mare a atentatelor teroriste în Liban, precum şi o rată mai ridicată a
mortalităţii infantile decât în celelalte două state (26%0, faţă de 20%0 în Arabia Saudită şi
17%0 în Oman). Cheltuielile anuale pentru sănătate per persoană sunt de aprox. 23USD,
sumă aflată în intervalul median al datelor pentru acest indicator, precum şi foarte
apropiată de valoarea medie a acestuia pentru statele din regiune (26USD). Ratele dealfabetizare în aceste state sunt însă foarte diferite (85.6, 76.1, 70.3), şi nu pot deci fi
asociate cu punctajele obţinute decât prin faptul că se menţine şi în acest caz ierarhia
stabilită de ONU.
3. State aflate pe poziţii inferioare în lista ONU (Iordania, Iran, Syria) – 88 (primele
2), respectiv 97; deşi poziţiile sunt destul de îndepărtate, punctajele obţinute sunt foarte
apropiate – 71.4 şi respectiv 70. Ratele de creştere nu sunt foarte mari, 1.66, 1.45 şi 2.52,
chiar dacă cea din Syria este mult mai ridicată decât cea din celelalte două state, ea se află
totuşi sub media regiunii (2.73, calculată cu datele de care am dispus). Ratele mortalităţii
infantile sunt sub media regiunii (25, 33, 24%0, faţă de 47%0), însă mai ridicate decât cele
din statele încadrate în categoriile superioare, însă trebuie menţionat faptul că în statele
mai puţin dezvoltate decât cele din această categorie ratele mortalităţii sunt foarte mari,
ceea ce face ca media să se mute foarte mult către stânga; dacă folosim însă media
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 46/62
60
ponderată (22.8%0), observăm că este vorba despre valori aflate peste medie. În ceea ce
priveşte cheltuielile pentru sănătate per persoană, nu avem valorile decât pentru Iordania,
iar acestea sunt foarte reduse (5USD). În ceea ce priveşte indicele şomajului, acesta a
putut fi calculat pentru două dintre cele trei state (Iordania şi Syria), având valori
apropiate – 13.61% şi respectiv 10.65%.
4. Statele cele mai puţin dezvoltate, cu cei mai mici indici de calitate a vieţii sunt
Yemen, aflat pe poziţia 133 în lista ONU, cu un punctaj de numai 46.8, dar aici putem
include şi Afghanistan, Pakistan, Irak şi Palestina, chiar dacă aceste state nu au fost
incluse în lista ONU. În aceste state ratele anuale de creştere sunt mai mari decât în restul
statelor (3.28%, 2.69%, 3.90%, 2.73%, 4.30%), la fel ca şi mortalitatea infantilă, care
atinge valori foarte ridicate, alarmante – 163%0 în Afghanistan, 95%0 în Yemen, 93%0 în
Irak şi 83%0 în Pakistan; trebuie subliniat că aceste valori sunt mult mai mari decâtoricare dintre celelalte rate din celelalte state, unde 33%0 este valoarea cea mai ridicată.
În ceea ce priveşte rata de alfabetizare în rândul populaţieie adulte, se remarcă valoarea
extrem de scăzută pe care o are acest indicator în Pakistan – numai 45%. De asemenea
trebuie menţionat că în Pakistan şi Yemen, cheltuielile anuale pentru sănătate per
persoană sunt de numai 1USD.
Toate aceste statistici ridică probleme foarte serioase privind situaţiile din aceste
state şi din regiune în general. În afara resurselor de petrol, această regiune nu are nici oaltă bogăţie naturală care să poată fi exploatată (vezi în acest sens şi Anexa 6), deci dacă
statul respectiv nu dispune de petrol (Yemen, Afghanistan) sau are anumite embargouri
impuse, cum a fost cazul Irakului până anul trecut, posibilităţile de dezvoltare economică
sunt foarte reduse. În plus faţă de aceste lucruri, există şi problema modului în care sunt
concepute şi aplicate politicile economice şi sociale, şi anume implicarea principiilor
Islamului în orice strategie economică, ceea ce în mod evident nu a fost benefic pentru
această regiune. Este necesar ca aceste state să realizeze faptul că, cel puţin din punct de
vedere economic, capitalismul nu înseamnă numai lucruri rele sau care să contravină
Islamului, şi că este necesar să aplice măcar unele dintre principiile economice
occidentale (din nou, care să nu contravină religiei lor) pentru a se putea dezvolta şi
pentru a-şi putea ridica nivelul de trai.
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 47/62
61
VII. Concluzii
Orientul Mijlociu este o regiune a globului caracterizată prin elemente distincte,
ce o diferenţiază şi îi confer ă o identitate distinctă în cadrul sistemului internaţional. Dacă
din punct de vedere geografic, regiunea capătă mai multe accepţiuni în lucr ările de
specialitate sau în diferitele enciclopedii (Encyclopedia Britannica, National Geographic,
www.maps.com, Middle East Research Institute Programme – MERIP, etc.), tr ăsăturile
de bază ce îi confer ă identitate geopolitică sunt cele referitoare la aspecte demografice,
religioase, economice, politice şi sociale.
Din punct de vedere demografic, regiunea este caracterizată printr-o rată anuală
de creştere (populaţia la momentul t+1 minus populaţia la momentul t, raportată la
populaţia la momentul t, unde t este de obicei un an) mult mai mare decât rata medieanuală de creştere pe glob (2.9-3% faţă de 2.3% în 2000, după estimările ONU). Mai
mult decât atât, în Orientul Mijlociu, precum şi în restul ţărilor musulmane, procentul
populaţiei tinere (sub 20 de ani) este foarte ridicat (în unele ţări se apropie de 50% sau
chiar peste, piramida vârstelor fiind foarte îngroşată la bază), ceea ce înseamnă că la
vârstele fertile ale acestor populaţii (15-49 de ani), rata generală de natalitate (număr de
născuţi vii raportat la totalul populaţiei) va înregistra o cifr ă foarte mare în raport cu
media globală. Dacă luate în sine aceste date pot să nu fie considerate extrem deimportante, ele devin fundamentale dacă avem în vedere faptul că populaţia Orientului
Mijlociu este în propor ţie de 94% musulmană (conform http://i-cias.com/e.o/t.gif), deci
prin corelarea lor cu indicatorul apartenenţei religioase.
Numărul de musulmani de pe glob este o chestiune controversată, după cum s-a
observat din analiza datelor furnizate de sursele citate în partea a treia a lucr ării (acesta
este şi motivul pentru care am citat toate sursele de care am putut dispune), însă f ăcând o
medie a acestora ajungem la o cifr ă de aproximativ 1.2-1.5 miliarde de musulmani în
2000, deci aproximativ 20% din populaţia globului. Dacă aceste rate se menţin, putem
asista în 2025 la o r ăsturnare de situaţie în ceea ce priveşte numărul de adepţi ai
principalelor culte religioase, populaţia musulmană depăşind ca procent din populaţia
globului pe cea creştină (conform unei proiecţii aflate pe site-ul http://muslim-
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 48/62
62
canada.org). Este deci foarte important să înţelegem conceptele şi principiile de viaţă pe
care se bazează Islamul.
Termenul de Islam se refer ă nu numai la religia monoteistă care are la bază
Coranul şi al cărei profet este Mohamed, dar şi la întreaga civilizaţie, cu cadru legislativ
unic, structuri politice specifice, cu tradiţii sociale şi morale care se revendică de la
această religie. “Jurisprudenţa islamică”, Shari’a, este în totalitate conţinută în Coran,
care reglementează deci toate situaţiile de viaţă. Comunitatea internaţională trebuie să
înţeleagă că, pentru un musulman, singurele principii de viaţă viabile, imaginabile chiar,
sunt cele înscrise în Coran şi care apar în Shari’a, şi care sunt, de cele mai multe ori,
antagonice celor occidentale. Un astfel de principiu este şi cel al Jihadului. După cum am
ar ătat, Jihadul nu ar trebui să constituie o ameninţare pentru lumea non-musulmană; de
altfel ideea însăşi de ameninţare cu Jihadul contravine Coranului, care se refer ă la Jihadca la un mijloc de r ăspuns la o agresiune din afar ă şi nu la unul de a începe o ofensivă.
Problema este însă că aceste organizaţii teroriste există şi că ele nu contravin principiilor
Shari’a, ceea ce le face desigur foarte periculoase, mai ales că implică faptul că ele pot fi
susţinute de un stat islamist (deci fundamentalist) f ăr ă a săvâr şi un delict moral. Nu cred
că sunt în măsur ă de a da o soluţie acestei chestiuni, dar, în opinia mea, problema nu este
abordată funcţional. Se acţionează numai asupra efectului (terorismul islamist), dar nu
asupra uneia dintre cauzele probabile: posibila interferenţă psihică a valorilor occidentale, a “McWorld”-ului, în accepţiunea lui B. Barber (2002), asupra tradiţiilor şi modului de
viaţă islamic. Această agresiune este desigur una subtilă, dar care a f ăcut ca ţări precum
Egiptul sau Turcia să-şi modifice complet modul tradiţional de existenţă. Este acelaşi tip
de influenţă subtilă care se manifestă, de exemplu şi în ţara noastr ă (descrisă foarte realist
în lucrarea citată mai sus), dar dacă la noi poate fi privită şi ca “modernizare” sau
“schimbare de mentalitate”, deci privită în general ca având conotaţii pozitive, în lumea
islamică ea devine un atac asupra identităţii individului, al cărui unic reper şi ghid în
raportarea la lume şi viaţă este Coranul.
De alfel, chiar dacă indirect, Vestul şi valorile sale propagate în lumea islamică au
contribuit la apariţia fundamentalismului islamic, care luptă tocmai împotriva acestora
prin întoarcerea la marile surse de credinţă şi la marile modele de organizare a cetăţii, la
puritatea iniţială a Islamului. Acesta este practic curentul periculos, cel care a utilzat orice
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 49/62
63
mijloce pentru a-şi impune obiectivele - dintre cele 109 conflicte de natur ă religioasă şi
etnică de pe glob între anii 1993 şi 1994, ţările islamice au fost implicate în 54 (T.
Simion, 1998, p. 109). Există însă două tipuri de astfel de conflicte: cele care pornesc din
afara regimului, din pricina unor posibile ameninţări percepute ca venind dinspre lumea
occidentală, despre care am vorbit mai sus, dar şi cele petrecute în interiorul regimului şi
a religiei islamice. Acestea se petrec intre adepţii celor două şcoli islamice principale,
Sunna şi Shia, tot din considerente religioase, dar şi pentru a accede la putere. În ambele
cazuri însă, esenţa conflictului este tot în religie (puterea se pate exercita numai prin
religie, prin Shari’a), ceea ce nu se poate explica decât prin imensa putere pe care Islamul
o exercită asupra fiecăreia dintre componentele existenţei în ţările musulmane.
Fundamentalismul islamic se manifestă în prezent în toate ţările din Orientul
Mijlociu; în Iran, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit sau Pakistan, precum şiîn alte state musulmane din nordul Africii, islamismul este politica şi doctrina de stat.
Islamiştii doresc utilizarea legii islamice în toate domeniile vieţii ceea ce înseamnă că
instituţiile şi formele de guvernare seculare sunt considerate inacceptabile într-o societate
musulmană. În statul islamic politica şi religia sunt for ţe ale Islamului, care este singurul
întreg, programele politice islamiste fiind bazate exclusiv pe Shari’a (nu exista putere
legislativă, deoarece legile există deja în Coran). Programele islamiste nu sunt la nivel
ideologic în favoarea dictaturii, chiar dacă acesta a fost rezultatul în majoritatea statelor în care au fost implementate. Fundamentaliştii susţin însă că dictatura este numai
tranzitorie, structura ideală a societăţii islamice fiind sistemul de shura, în care liderii
sunt în contact cu întreaga societate, ţinând seama de nevoile şi ideile poporului, şi sunt
obligaţi să le repecte.
Acelaşi lucru se petrece şi cu politicile economice şi sociale, ţările Orientului
Mijlociu trecând prin câteva decenii de relativ progres economic, în funcţie de rezervele
de petrol sau gaze naturale de care acestea dispun. Petrolul se afla deci în centrul
economiilor acestor ţări, fiind practic o miză geopolitică internaţională. Dacă sectorul
petrolier este controlat de stat, aşa cum se întâmplă în prezent, emergenţa unui regim non-
democratic este aproape inevitabilă. Un regim liberal al petrolului ar asigura
imposibilitatea unui control individual asupra resurselor şi ar mări posibilitatea instaur ării
democraţiei, însă ar putea conduce la serioase probleme pe întreg globul.
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 50/62
64
O altă problemă cu care se confruntă nu numai statele din regiune şi cetăţenii lor,
ci întreaga lume, este ameninţarea teroristă care pleacă din zonă. Lumea musulmană
trebuie să înţeleagă că actele teroriste precum cel de la 11 septembrie, sau mai recentele
bombardamente asupra sinagogelor din Istambul, nu fac decât să aducă un grotesc
deserviciu arabilor şi musulmanilor din întreaga lume, care ar trebui să condamne cu
tărie astfel de acte, mai ales atunci când criminalii pretind că acţionează în numele lor.
Nu doar comunicatele de presă sau guvernele sunt cele ce trebuie să ia atitudine
împotriva terorismului: votul de blam decisiv trebuie să fie cel al societăţii civile. Toţi
oamenii, de la studenţi sau oameni de afaceri, la asociaţii profesionale sau organizaţii
religioase, ar trebui vorbească public despre faptul că reputaţiile lor sunt murdărite prin
aceste strategii de vărsare de sânge care nu pot avea alt rezultat decât acela de a face ca
acestă regiune să devină şi mai instabilă decât este în prezent. Nimeni nu are dreptul să decidă, pentru toţi arabii sau musulmanii, modul în care sunt percepuţi de restul lumii, cu
atât mai mult cu cât această percepţie este una de indivizi care comit masacre sau acte
împotriva umanităţii.
Lumea arabă şi musulmană a avut întotdeauna dificultăţi în a-şi exprima
nemulţumirile sau greutăţile în faţa lumii. Pe lângă faptul că actele teroriste sunt inumane
şi deci adânc condamnabile din punct de vedere moral şi uman, ele îngreunează şi mai
mult această comunicare, ceea ce reprezintă un motiv în plus pentru ca musulmanii să lupte cu toate mijloacele paşnice împotriva oricărei forme de terorism şi a iniţiatorilor ei.
Alternativa este ca o minoritate de extremişti să dicteze cetăţenilor obişnuiţi, care
constituie majoritatea, că existenţa lor va fi subminată, reputaţiile le vor fi pângărite, şi,
mai mult decât atât, viaţa lor şi a copiilor lor va fi pusă în pericol.
În concluzie, avem de-a face cu două tipuri de conflicte. Conlictele ce au pornit
din interiorul regiunii (indiferent de faptul că au pornit ca urmare a perceperii unei
ameninţări din exterior, sau nu) şi s-au extins sau nu în afara ei, au avut la bază religia.
Fie că este vorba despre atacuri teroriste sau alte forme de luptă în numele Islamului,
însumate sub denumirea de Jihad, sau de conflicte intra regionale între musulmanii
sunniţi şi cei şiiţi, toate aceste conflicte s-au desf ăşurat pe considerente religioase.
Islamul are deci o putere imensă asupra tuturor tipurilor de acţiune ale statelor din
Orientul Mijlociu, şi chiar dacă nu se poate spune că religia Islamică permite sau susţine
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 51/62
65
în vreun fel terorismul, iar actele teroriste săvâr şite de organizaţii musulmane (Jihadul
Islamic, Al-Qaeda sau multitudinea de astfel de organizaţii palestiniene), sunt numai atât
– acte teroriste – , cei ce le revendică o fac totuşi în numele religiei. Cel de-al doilea tip
de conflicte se erefer ă la cele susţinute sau chiar pornite din exterior, şi care au ca miză
(şi cauză) petrolul. Acum, după r ăzboiul din Irak, şi având în vedere prezenţa
americanilor în regiune, este probabil ca acest tip de conflicte să scadă în intensitate şi
frecvenţă. Însă tot din aceste considerente, este posibil ca primul tip de conflicte să-şi
mărească probabilitatea de apariţie. Este deci necesar ă o cunoaştere profundă a stilului de
viaţă, tradiţiilor şi valorilor islamice, pentru a evita orice tip de acţiune care ar putea
constitui ameninţări la adresa acestora. Chiar dacă nu există scuze, şi cu atât mai puţin
motive, pentru atentate teroriste precum cele de la 11 septembrie 2001, lumea occidentală
ar trebui, în opinia mea, să încerce să înţeleagă, pe de o parte, conţinutul ideologic alIslamului, şi pe de altă parte, faptul că, în Orientul Mijlociu, şi în orice parte a lumii
musulmane, Islamul, religia nu este numai o coordonată a existenţei, ci existenţa însăşi,
cu modele şi principii clare, ce nu pot fi încălcate, chiar dacă, din afar ă, par numai
aspecte minore. Poate că Huntington, chiar dacă nu s-a bazat în mare parte pe o ipoteză
viabilă, nu a fost totuşi atât de departe de realitate…
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 52/62
66
Anexa 3. Organizaţiile teroriste cunoscute în principalele state ale Orientului
Mijlociu
Surse: www.emergency.com, Encarta Encyclopedia Online, 2002,
www.terrorismexperts.com, www.warincontext.com.
Grupări teroriste cunoscute care operează în Afghanistan:1. Al Gama’a al Islamiyya (Islamic
Group, IG)2. Al Jihad3. Al Qaida4. East Turkestan Islamic Movement5. Harakat ul Jihad I Islami (HUJI)
(Movement of Islamic Holy War)6. Harakat ul Mujahidin (HUM)
(Movement of Holy Warriors)
7. Hezb e Islami8. Islamic Movement of Uzbekistan
(IMU)9. Jaish e Mohammed E Tanzeem
(JEM)10. Lashkar e Tayyiba (LT)11. Popular Front for Armed Resistance
(PFAR)
12. Tunisian Combatant Group (TCG)Grupări teroriste cunoscute care operează în Pakistan:
• Al Badr • Al Barq• Al Jehad• Al Jehad Force• Al Jihad • Al Mujahid Force• Al Mustafa Liberation Fighters• Al Qaida • Al Umar Mujahideen• Baluch Students Organisation (BSO)• Baluch Students' Organistaion -Awami (BSO-A)• East Turkestan Islamic Movement• Haqiqi Mohajir Quami Movement(MQM-H)• Harakat ul Jihad I Islami (HUJI)(Movement of Islamic Holy War)• Harakat ul Mujahidin (HUM)
(Movement of Holy Warriors)• Harkat ul Ansar • Hizb ut Tahrir al Islami• Ikhwan ul Mujahideen• Islami Inquilabi Mahaz• Islami Jamaat e Tulba• Islamic Movement of Uzbekistan(IMU)
• Islamic Students League• Jamaat I Islami• Jamaat ul Fuqra (JF)• Jamiat ul Mujahideen (JUM)• Jammu & Kashir National LiberationArmy• Jammu & Kashmir Students LiberationFront
• Kashmir Jehad Force• Lashkar e Jabbar (LJ)• Lashkar e Jhangvi (LeJ)• Lashkar e Tayyiba (LT)• Mahaz e Azadi• Muslim Janbaz Force• Muslim Mujahideen• Mutahida Majlis e Amal (UnitedAction Forum)• Muttahida Jehad Council (MJC)• Muttahida Quomi Mahaz - MQM (A)• Nadeem Commando (NC)• People’s League• Popular Front for Armed Resistance(PFAR)• Sipah e Mohammed Pakistan (SMP)• Sipah e Sahaba Pakistan (SSP)• Taliban
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 53/62
67
• Tehreek e Jaferia Pakistan (TJP)• Tehreek e Nafaz e Shariat eMohammadi (TNSM)• Tehrik e Hurriat e Kashmir
• Tehrik e Jehad• Tehrik e Jehad e Islami• Tehrik e Nifaz e Fiqar Jafaria• Tehrik ul Mujahideen
Grupări teroriste cunoscute care operează în Iran:• HAMAS (Islamic Resistance Movement)• Islamic Movement of Uzbekistan (IMU)• Mujahedin e Khalq Organization (MEK or MKO)Grupări teroriste cunoscute care operează în Irak :• Abu Nidal Organization (ANO)• Al Qaida • Ansar al Islam• Mujahedin e Khalq Organization
(MEK or MKO)• Palestine Liberation Front (PLF)• Return Party
Grupări teroriste cunoscute care operează în Arabia Saudită:• Al Haramein
Grupări teroriste cunoscute care operează în Kuwait:• Ahyaul Turaz al-Islami• Jamaat al Islah al IjtimaiGrupări teroriste cunoscute care operează în Syria:• Democratic Front for the Liberation of Palestine (DFLP)• HAMAS (Islamic Resistance Movement)• Japanese Red Army (JRA)• Palestine Islamic Jihad (PIJ)• Popular Front for the Liberation of Palestine (PFLP)Grupări teroriste cunoscute care operează în Liban:• Abu Nidal Organization (ANO) • Al Jihad • Asbat al Ansar • Democratic Front for the Liberation of Palestine (DFLP)• Fatah• HAMAS (Islamic ResistanceMovement)• Hizballah (Party of God)• Japanese Red Army (JRA)• Palestine Islamic Jihad (PIJ)•
Popular Front for the Liberation of Palestine (PFLP)• Popular Front for the Liberation of Palestine–General Command (PFLP-GC)
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 54/62
68
Anexa 4.
Clasificarea atacurilor teroriste în perioada 1993 – 2000, după ideologia grupărilorteroriste (procente).Sursa seriilor de date: http://hopia.net
100
0 0
65.3
30.1
3.80
10
20
3040
50
60
70
80
90
100
1993-1999 2000-2003
Fundamentalisti Nationalisti Grupari de stânga
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 55/62
69
Anexa 5. Atacurile teroriste în perioada 1993 – 2003
Sursa seriilor de date: http://hopia.net
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
4 8 74
10
4 5 5
52
68
21
0
10
20
30
40
50
60
70
Numar
atentate
Anul
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 56/62
70
Anexa 6. Date privind economia unor state din Orientul Mijlociu
Surse: Encarta Encyclopedia Online, 2001http://www.britannica.com/factbook
1. Iran
PIB: 426,000,000,000 USD Moneda: Rial iranian
PIB/cap locuitor: 6,400 USD Rata de creştere a PIB: 5.00 %
PIB din agricultură: 20.00 % PIB din industrie: 24.00 %
PIB din servicii: 56.00 %
Rata inflaţiei: 13.00 % Populaţia săracă: 53.00 %
Rata şomajului: 14.00 % Turism: 1,321,000.00 turişti anual
Exportul de electricitate: 24,000,000,000 USD Producţia de electricitate: 120,330,000,000 kWh
Importul de electricitate: 22,000,000,000 USD Consumul de electricitate: 111,907,000,000 kWh
Produc ţ ia de electricitate după sursă :
Petrol : 94.24 % Nuclear: 0.00 %
Apă: 5.76 % Alta: 0.00 %
Datoria externă: 7,300,000,000 USD Ajutor economic primit: 116,500,000 USD
Ajutor economic donat: 0 USD
Produse agricole: grâu, orez, alte grâne, sfeclă de zahăr, fructe, nuci, bumbac; produse lactate, lână;
caviar
Principalele industrii: petrol, petrochimice, textile, ciment şi materiale de construcţie, prelucrarea
produselor alimentare (zahăr, producţia de ulei vegetal), armament.
Rata de creştere a industriei: 5.50 %
Principalele importuri: 17,200,000,000 USD – materii prime pentru industrie şi produse intermediare,
produse alimentare şi de consum, servicii tehnice, produse militare.
Parteneri de import: Germania 11%, Italia 8.3%, China 6.1%, Japonia 5.3%, EAU 5%
Principalele exporturi: 27,400,000,000 USD - petrol 85%, covoare, fructe şi nuci, metal şi oţel,
chimicale.
Parteneri de export: Japonia 20.5%, Italia 7%, EAU 5.9%, Franţa 4.7%, China 4.1%
Indicele Gini: 0.00 %
Forţa de muncă: 18,000,000
Forţa de muncă după ocupaţii: agricultur ă 30%, industrie 25%, servicii 45%
2. Irak
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 57/62
71
PIB: 59,000,000,000 USD Moneda: Dinar irakian
PIB/cap locuitor: 2,500 USD Rata de creştere a PIB: -5.70 %
PIB din agricultură: 6.00 % PIB din industrie: 13.00 %
PIB din servicii: 81.00 %
Rata inflaţiei: 60.00 % Populaţia săracă: Rata şomajului: Turism: 51,000 turişti anual
Producţia de energie electrică: 27,300,000,000 kWh
Consumul de energie electrică: 25,389,000,000 kWh
Produc ţ ia de energie electrică după sursă :
Petrol : 98.17 % Nuclear: 0.00 %
Apă : 1.83 % Alta : 0.00 %
Datoria externă: $62,200,000,000 USD Ajutoare economice primite: 327,500,000USD
Ajutoare economice donate: $0 USDProduse agricole: grâu, orez, orz, legume, curmale, bumbac; vite, oi
Principalele industrii: petrol, chimicale, textile, materiale de construcţii.
Rata de creştere a industriei: 0.00 %
Principalele importuri: 11,000,000,000 USD – alimente, medicamente, obiecte de manufactur ă
Parteneri de import: Franţa 22.5%, Australia 22%, China 5.8%, Rusia 5.8%
Principalele exporturi: 15,800,000,000 USD – ţiţei
Parteneri de export: SUA 46.2%, Italia 12.2%, Franţa 9.6%, Spania 8.6%
Indicele Gini: 0.00 %Forţa de muncă: 4,400,000
3. Arabia Saudită
PIB: 241,000,000,000 USD Moneda: Riyal saudit
Rata de creştere a PIB: 1.60 % PIB per cap locuitor: 10,600 USD
PIB din agricultură: 7.00 % PIB din industrie: 48.00 %
PIB din servicii: 45.00 %
Rata inflaţiei: 1.70 % Populaţie în sărăcie:
Rata şomajului: Turism: 3,700,000 turişti anual
Producţia de electricitate: 123,500,000,000 kWh Exportul de electricitate: 42,000,000,000 USD
Consumul de electricitate: 114,855,000,000 kWh Importul de electricitate: 54,000,000,000 USD
Produc ţ ia de electricitate după sursă :
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 58/62
72
Petrol : 100.00 % Nuclear: 0.00 %
Apă : 0.00 % Alta : 0.00 %
Datoria externă: 23,800,000,000 USD Ajutoare economice primite: 0 USD
Ajutoare economice donate: 548,000,000 USD
Produse agricole: grâu, orz, roşii, pepeni, curmale, citrice; oi, pui, ouă, lapte.Principalele industrii: producţie de ţiţei, rafinării de petrol, petrochimicale, ciment, construcţii,
fertilizatoare, mase plastice.
Rata de creştere industrială: 1.00 %
Principalele importuri: 29,700,000,000 USD – maşini şi echipamente, alimente, chimicale, vehicule
motorizate, textile.
Parteneri de import: SUA 21.1%, Japonia 9.4%, Germania 7.4%, Marea Britanie 7.3%
Principalele exporturi: 66,900,000,000 USD – petrol şi produse petroliere 90%
Parteneri de export: SUA 17.4%, Japonia 17.3%, Koreea de Sud 11.7%, Singapore 5.3%, IndiaIndicele Gini : 0.00 %
Forţa de muncă: 7,000,000
Forţa de muncă după ocupaţii: agricultur ă 12%, industrie 25%, servicii 63%
4. Kuwait
PIB: 30,900,000,000 USD Moneda : dinar kuwaitian
Rata de creştere a PIB: 4.00 % PIB per cap locuitor: 15,100 USD
PIB din agricultură: 60.00 % PIB din industrie: 39.70 %
PIB din servicii: 0.30 %
Rata inflaţiei: 2.70 % Populaţie in sărăcie:
Rata şomajului: 1.80 % Turism: 77,000 turişti anual
Exportul de electricitate: 11,500,000,000 USD Producţia de electricitate: 31,200,000,000 kWh
Importul de electricitate: 17,200,000,000 USD Consumul de electricitate: 29,016,000,000 kWh
Produc ţ ia de electricitate după sursă :
Petrol : 100.00 % Nuclear: 0.00 %
Apă : 0.00 % Alta : 0.00 %
Datoria externă: 6,900,000,000 USD Ajutor economic primit: 0 USD
Ajutor economic donat: 0 USD
Produse agricole: nu există culturi; peşte
Principalele industrii: petrol, petrochimice, desalinizare, alimentar ă, materiale de construcţii
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 59/62
73
Rata de creştere industrială: 1.00 %
Principalele importuri: 7,400,000,000 USD - alimente, materiale de construcţii, vehicule, îmbr ăcămint
Parteneri de import: SUA 12%, Japonia 8%, Marea Britanie 8%, Germania 7%, China 5%, Franţa 4%,
Australia 3%, Olanda 2%
Principalele exporturi: 16,200,000,000 USD – ţiţei şi produse de rafinărie, fertilizatori.Parteneri de export: Japonia 23%, SUA 14%, Koreea de Sud 13%, Singapore 7%, Olanda 6%,
Pakistan 6%, Indonesia 4%, Marea Britanie 2%
Indicele Gini : 0.00 %
Forţa de muncă: 1,300,000
5. Liban
PIB: 18,800,000,000 USD Valuta: lir ă libaneză
PIB per cap locuitor: $5,200 USD Rata de creştere a PIB: 1.00 %
PIB din agricultură: 12.00 % PIB din industrie: 21.00 %
PIB din servicii: 67.00 %
Rata inflaţiei: 0.50 % Populaţie în sărăcie: 28.00 %
Rata şomajului: 18.00 % Turism: 673,000 turişti anual
Producţie de electricitate: 7,950,000,000 kWh Import de electricitate: 8,900,000,000 USD
Consum de electricitate: 8,643,000,000 kWh Export de electricitate:
Export de electricitate: 4,600,000,000 USD Import de electriciate: 1,250,000,000 kWh
Produc ţ ia de electricitate după sursă :
Petrol : 96.86 % Nuclear: 0.00 %
Apă : 3.14 % Alta : 0.00 %
Datoria externă: 8,400,000,000 USD Ajutor economic primit: 3,500,000,000 USD
Ajutor economic donat: 0 USD
Produse agricole: citrice, struguri, roşii, mere, legume, cartofi, măsline, tutun; oi, capre.
Principalele industrii: bancar ă; alimentar ă; bijuterii; ciment; textile; produse minerale şi chimicale;
lemn şi mobilă; rafinării ţiţei; produse metal.
Rata de creştere industrială: 0.00 %
Principalele importuri: 6,600,000,000 USD - alimente, maşini şi echipamente de transport, bunuri de
consum, chimicale, textile, metale, combustibili, produse agricole.
Parteneri de import: Italia 11%, Franţa 8%, Germania 8%, SUA 7%, Suedia 6%, China 5%, Siria 5%,
Marea Britanie 4%.
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 60/62
74
Principalele exporturi: 700,000,000 USD – alimente şi tutun, textile, chimicale, pietre preţioase,
metale şi produse din metal, echipamnte şi produse electrice, bijuterii, hârtie şi produse din hârtie.
Parteneri de export: Arabia Saudită 11%, EAU 11%, Suedia 7%, SUA 7%, Franţa 5%, Irak 4%,
Iordania 4%, Kuwait 4%, Siria 4%
Indicele Gini: 0.00 %Forţa de muncă: 1,500,000
(Anexele 1,2 şi 7 nu au fost puse la dispoziţie publicului de catre autor – n.r.)
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 61/62
75
Bibliografie:
1. * * *, Dic ţ ionarul politic, Ed. Politica, Bucureşti, 1975.
2. * * *, Webster’s New World College Dictionary on PowerCD, 1998
3. Anghelescu, Nadia, Introducere în Islam, Ed. Enciclopedică, Buc., 1993
4. Ar ădăvoaice, Gheorghe; Iliescu, Dumitru; Niţă, Dan Laurenţiu, Terorism,
antiterorism, contraterorism, Ed. Antet, Bucureşti, 1997
5. Bădescu, Ilie, Dungaciu, Dan, Sociologia şi geopolitica frontierei, Ed. Floare
Albastr ă, 1995
6. Barber, Benjamin R., Jihad vs McWorld – Modul în care globalizarea şi
tribalismul modelează lumea, Ed. Incitatus, Buc., 2002
7. Bodunescu, Ion, Flagelul terorismului interna ţ ional , Ed. Militar ă, Bucureşti,
19788. Buzan, Barry, Waever, Ole, de Wilde, Jaap, Security – A New Framework for
Analysis, Lynne Renner Publishers, London
9. Claval, Paul, Geopolitică şi geostrategie, Ed. Corint, Buc., 2001
10. Jensen, G.H., Militant Islam, Pan Books, London & Sydney, 1979
11. Margolis, Eric S., War at the top of the world. The struggle for Afghanistan,
Kashmir and Tibet , Routledge, NY, 2001
12. Mohamedi, Fareed, în Oil, Gas and the Future of Arab Gulf Countries, la http://www.merip.org/graphics/fareed.gif
13. Popescu-Neveanu, Paul, Dic ţ ionar de psihologie, Ed. Albatros, Bucureşti
1978
14. Rotariu, Traian (coord.), Metode statistice aplicate în ştiin ţ ele sociale, Ed.
Polirom, Iaşi, 1999
15. Seyyd Ebul A’la el Meududi, Introducere în Islam, S.C. Charter S.R.L., Buc.,
1991
16. Simion, Teodor, Geopolitica în pragul mileniului trei, Ed. Roza Vânturilor,
Buc., 1998
17. Tamaş, Sergiu, Geopolitica – o abordare prospectivă , Ed. Noua Alternativă,
Buc., 1995
5/10/2018 12957496 Islam Islamism Si Terorism in Orientul Mijlociu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/12957496-islam-islamism-si-terorism-in-orientul-mijlociu 62/62
76
18. Zamfir, Cătălin; Vlăsceanu, Lazăr (coord.), Dic ţ ionar de sociologie,
Bucureşti, Ed. Babel, 1998
19. * * * Encarta Encyclopedia Online, CD, 2000 - 2002
20. http://i-cias.com/e.o/t.gif
21. http://members.tripod.com/arabicpaper/country.html
22. http://muslim-canada.org
23. http://robots.cnn.com/2000/ASIANOW/south
24. http://www.abcnews.go.com
25. http://www.afp.com
26. http://www.belie-hype.com
27. http://www.britannica.com/factbook/middle_east.html
28. http://www.cia.gov/cia/publications/factbook 29. http://www.emergency.com
30. http://www.globalsecurity.org
31. http://www.hopia.net/kime/sat/find.htm
32. http://www.islam.about.com/library
33. http://www.islamfortoday.com
34. http://www.jerusalem.indymedia.com
35. http://www.lib.unc.edu36. http://www.maps.com
37. http://www.nationalgeographic.com
38. http://www.news.bbc.co.uk
39. http://www.news.com
40. http://www.news.yahoo.com
41. http://www.ourislam.com
42. http://www.prasebese.com
43. http://www.terrorism.com
44. http://www.terrorismexperts.com