1267818447 Complexvirtual Ro Dig4

7/30/2019 1267818447 Complexvirtual Ro Dig4

http://slidepdf.com/reader/full/1267818447-complexvirtual-ro-dig4 1/70

FIZIOLOGIA FICATULUI



CARACTERISTICI MORFOLOGICE

• SITUATIE: in cavitatea abdominala, incontact cu diafragmul

• 2 lobi, stg si dr – separati prin ligamentulfalciform



CAILE BILIARE• Bila:

- secretata de celuleleparenchimatoase (hepatocite) inmod continuu;- se formeaza in canaliculeleintercelulare hepatice;

- ajunge in ductele biliare si inductul hepatic;- in perioadele interdigestive bilaeste transportata prin ductulhepatic si cistic in vezica biliara,

unde se depoziteaza.- de aici bila este apoi eliminataintermitent in timpul digestiei princanalul coledoc in intestin,datorita contractiei veziculare sia relaxarii sfincterului Oddi.



Structura ficatului – sistemul vascular

Circulatie dubla, nutritiva si functionala:• Functionala: 75% din fluxul sanguin hepatic:

sange venos, provenind din circulatia portala – Aduce sange de la nivel intestinal, bogat in

nutrienti• Nutritiva: 25% din fluxul sanguin hepatic: sange

arterial, provenind din artera hepatica• Ramurile terminale ale arterei hepatice si alevenei porte se unesc la nivelul capilarelor sinusoide – Fara membrana bazala, cu spatii largi intre

celulele endoteliale – Plasma este filtrata in spatiile Disse (intre

endoteliu si hepatocite) => limfa• Fluxul de sange din capilarele sinusoide trece invenula centrala a fiecarui lobul; acestea convergin vena hepatica ce se varsa in vena cava.



Structura ficatului – sistemul biliar

= Sistemul de canalicule ce colecteaza si dreneaza bila(produsul de secretie al hepatocitelor) de la nivel hepaticspre intestin

• Hepatocitele – asezate in “siruri” sau “lame”

– Polul apical• spre capilarul sinusoid – Polul bazolateral

• cu jonctiuni intercelulare stranse• Delimiteaza canaliculele biliare

• Secretia biliara – In canaliculele biliare, flux paralel si in sens opus fata de sangele din

capilarele sinusoide – Canaliculele converg spre ductele biliare, delimitate de epiteliu, ce fac

parte din triada hepatoportala (duct biliar + arteriola hepatica +venula portala)



Structura ficatului – tesutul hepatic

• Capsula conjuctiva cusepturi ce separaparenchimul hepatic

• LOBULUL HEPATIC – Unitate structurala hepatica – Distributie radiala in forma de

hexagon a hepatocitelor pornind de la vena centrala a

lobulului – In varfurile hexagonului –

TRIADA HEPATOPORTALA



• Unitatea functionala = ACINULHEPATIC = aria de parenchimtributara aceleiasi vascularizatii siaceluiasi canalicul biliar.

• forma de romb, din doua triunghiuri

adiacente, unite prin marginile lor – Axul lung - 2 vene centrolobulare – Axul scurt - 2 spatii portale.

• se descriu trei zone functionale cudispozitie concentrica: – Zona1- in apropiera axului scurt – Zona 2 - spre a. hepatica – Zona 3 - spre vena centrolobulara

Structura ficatului – tesutul hepatic



ACINUL HEPATIC3 zone functionale:

• Zona 1 – caracteristici hepatocite – primesc sangele cel mai oxigenat – cele mai active metabolic – primele care vor depune glicogen postprandial – primele care se vor activa in hipoglicemie si vor produce

glicogenoliza si gluconeogeneza – primele supuse actiunii toxinelor absorbite din tubul

digestiv

– primele care sufera modificari in caz de staza biliara – primele care vor semnala aparitia semnelor de regenerare

in caz de leziuni hepatice

• Zona 2 – hepatocitele au caracteristici interme3diareintre zona 1 si 3

• Zona 3 – caracteristici hepatocite – primesc sangele cu cel mai putin oxigen – Primele care sufera in ischemie – supuse mai putin actiunii toxinelor – sufera mai tarziu in staza biliara



FUNCTIILE HEPATICE1. FUNCTIA HEMATOPOIETICA

2. FUNCTIA TERMOGENETICA3. FUNCTIA DE MENTINERE A ECHILIBRULUI HIDROELECTROLITIC

– Rezervor de sange – Formarea limfei – Mentinerea presiunii oncotice a plasmei

4. FUNCTIA DE DEPOZIT – Depozit de fier – Depozit de vitamine – Depozit sanguin

5. FUNCTIA BILIOEXCRETOARE6. FUNCTIA DE CLEARANCE, APARARE SI DETOXIFIERE

– Aparare antimicrobiana – Clearance si detoxifiere substante endogene (hormoni, ….) – Clearance si detoxifiere substante exogene (..)

7. FUNCTIA METABOLICA – ROL IN METABOLISMUL GLUCIDIC – ROL IN METABOLISMUL LIPIDIC

– ROL IN METABOLISMUL PROTEIC



1. FUNCTIA HEMATOPOIETICA A FICATULUI

• = procesul de formare al elementelor figurate alesângelui: – proliferarea

– diferenţierea

– trecerea în circulaţie

• în lunile III-VI de viaţă fetală: ficatul şi splina devin

organe hematopoietice• în lunile VI-IX: dezvoltarea măduvei osoase, prezentă întoate oasele (în luna IX dispare hematopoieza hepato-splenică).



2. FUNCTIA TERMOGENETICA A FICATULUI

• Ficatul este sediul celor mai intenseprocese metabolice din organism

• Este organul visceral cu cea mai mare

contributie in productia de caldura aorganismului

• Intensitatea proceselor metabolice

hepatice este controlata de:- Reacţie simpatoadrenală (termen scurt) - Hormoni tiroidieni (termen lung)



3. ROLUL FICATULUI INECHILIBRUL HIDROELECTROLITIC

• REZERVOR SANGUIN• FORMAREA LIMFEI

• MENTINEREA PRESIUNII COLOID-OSMOTICE A PLASMEI

+ ficatul intervine in metabolizarea si inactivarea hormonilor carecontroleaza EHE:- ADH- aldosteron- cortizol

- etc



Ficatul – rezervor sanguin

= 500-600 ml sânge = 25-30% din fluxul sanguin hepatic(capilare sinusoide + vene hepatice) Acumulare

- Produsi de digestie si absorbtie

- Polipeptide contracţia sf . vene postcap.- Amine biogene Evacuare

- cauză: hipovolemie acută (hemoragii)

- mecanism: S-adr. vc arterială + sfinctere precap. relaxare sf.v. postcap + v.hep.



Rolul ficatului in formarea limfei

• ½ din limfa totala• Datorita particularitatilor

capilarelor sinusoide – filtrarealimfei in spatiile Disse

• Limfa formata colecteaza in micicapilare limfatice asociatetriadei hepatice

• presiunii in capilarele

sinusoide => – ratei de formare a limfei – In exces: lichid de ascita



Rolul ficatului in mentinerea presiuniioncotice a plasmei

• Ficatul este sediul principal pentru sinteza proteinelor endogene

• Presiune oncotica (coloid-osmotică/ p)= presiunea dată de proteinele plasmatice, în special de albumine, care se

opune filtrării p = 5,54 x A (g%) + 1,43 x G (g%)

Valori normale = 25-30 mmHgImportanţă: în schimburile transcapilare

Pha = 35 mmHg Phv = 15 mmHgPh> p p = 25 mmHg Ph< p

capăt arteriolar capăt venular

FILTRARE REABSORBŢIE

In insuficienta hepatica => EDEME



4. FUNCTIA DE DEPOZIT A FICATULUI

• Depozit sanguin• Depozit de fier • Depozit de cupru• Depozit vitamine

– Vitamina B12 – Vitamine liposolubile (are si rol metabolic)• Vit K:

– Intervine in sinteza unor factori ai coagularii (II, VII, IX, X) – Regenerata ciclic in hepatocit

• Vit A:

– transforma provit A in vit A – normal rezerve pt. 1-2 ani (prin esterificare)• Vit D:

– Prima hidroxilare a formei inactive – normal rezerve pt. 1-4 luni



5. FUNCTIA BILIOEXCRETOARE A FICATULUI

• Bila este formata de catre hepatocite

• Proprietati: – volum: 800 - 1000 ml/ 24h – Gust: amar – Culoare: galben-aurie, clara – pH 7,8 – 8

• Compozitie:

– 97% Apa – 3% Reziduu uscat

• substante anorganice: clorura de sodiu, clorura de potasiu• substante organice; acizi biliari, pigmenti biliari, colesterol, fosfolipide, mucina,

lecitina.

• Rol:

– Cale de eliminare:• a unor produsi finali de metabolism (pigmenti biliari)• A uni exces lipidic (colesterol)• A unor substante exogene (medicamente, droguri, coloranti, substante de

contrast) – Digestiv:

• Digestia si absorbtia L

• Digestia si absorbtia vitaminelor liposolubile

SECREŢIA BILIARĂ

Duct biliar

hepatocite Canaliculi biliari

Epiteliu cuboid



Acizii biliari• principalii componenti ai bilei• acidul colic, acidul chenodeoxicolic,

acidul deoxicolic, acidul litocolic• acizii biliari primari (acidul colic, acidul

chenodeoxicolic) se formeaza in ficatunde se vor conjuga cu glicocolul saucu taurina

• in intestin sub actiunea florei

microbiene sunt partial deconjugati apoidehidroxilati si se transforma in acizibiliari secundari (din acidul colic seformeaza acidul deoxicolic; din acidulchenodeoxicolic se formeaza acidullitocolic)

• ROLURI: – in digestia si absorbtia lipidelor – participa la formarea de micelii – absorbtia vitaminelor liposolubile – absorbtia colesterolului – rol coleretic (de stimulare a secretiei

biliare)



Pigmentii biliari



Rolul secretiei biliare in eliminareacolesterolului



6. FUNCTIA DE CLEARANCE, APARARESI DETOXIFIERE

• Aparare antimicrobiana – realizata de sistemulreticuloendotelial: celula Kupffer

• Clearance si detoxifiere substante endogene

• Clearance si detoxifiere substante exogene=>

– Realizate de celulele parenchimului hepatic

– Poate fi clearance/epurare:• Metabolica (substantele sunt complet metabolizate in hepatocit)

• Hepatobiliara (substantele sunt excretate prin bila)



Aparare antimicrobiana

• Macrofagele hepatice = celula Kupffer – Localizate pe traiectul circulatiei porte

– Inlatura:

• Materiale particulate (particule coloidale)• Bacterii si toxine bacteriene – care au ajuns aici dela nivel intestinal, datorita unor leziuni aleepiteliului la acest nivel



Functia de epurare si detoxifiere

• Substante endogene – Amoniac (ureogeneza hepatica) – Hormoni – Mediatori chimici – Amine biogene

• Substante exogene

– Medicamente (siteme microsomale oxidative si deconjugare) – Coloranti – Substante de contrast



SUBSTANTELE TREC PRIN 2 FAZE SUCCESIVEI. Hidroxilare, reducere, hidrolizare

- nu realizeaza o mai buna solubilizare a substantelor

- implica calea cit P450

- frecvent rezulta compusi chiar mai toxici decat cei initialiII. Conjugare

- rezulta compusi solubili

ALCOOLUL ETILIC

I. Alcool – alcool-dehidrogenaza – acetaldehida

II. Acetaldehida – acetaldehiddehidrogenaza - acetat

Functia de epurare si detoxifiere



7. FUNCTIILE METABOLICE ALE FICATULUI

• Metabolismul glucidelor

• Metabolismul lipidelor

• Metabolismul proteic



FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM GLUCIDIC

MENŢINE GLICEMIA CONSTANTĂ (tampon al glucozei)

CAI METABOLICE:

•Glicoliza•Ciclul Krebs

•Şuntul pentozelor

•Glicogenoliza•Glicogenogeneza

•Lipogeneza



MENTINEREA CONSTANTA AGLICEMIEI = “TAMPON” A GLUCOZEI

• Prin: – Glicogenogeneza – Glicogenoliza – Gluconeogeneza – Glicoliza anaeroba si aeroba – Transformarea glucozei in produsi neglucidici (AG, AA)

• Controlat de hormoni si actiunea sistemului nervos: – Hipoglicemiant –

• Parasimpatic• Insulina

– Hiperglicemiant – • Simpatic

• Hormonii hipofizari• Hormonii CSR• Hormoniii tiroidieni• Glucagon

• Cand glicemia este crescuta: – Stocare sub forma de glicogen (la persoanele

cu afectare hepatica – glicemia postprandialacreste de 2-3 ori mai mult decat la normali)

• Cand glicemia este scazuta: – Gluconeogeneza din AA, glicerol



Ă



• Intrarea glucozei in hepatocite:

– Prin difuziune facilitata – NU depinde de insulina

– Urmata de fosforilare (glucozo-6-P)

• Oxidarea glucozei (50%):• Depunerea glucozei ca rezerve (50%):




• Oxidarea glucozei (50%): – Glicoliza anaeroba (Embden Mayerhof):

• 2 ATP/1glucoza (slaba sursa de energie)• Glicerofosfat (pt. sinteza TG, AA)• Acid piruvic ->acetilCoA

– Glicoliza aeroba (ciclul acizilor tricarboxilici):• 36 ATP/1 glucoza (sursa majora de energie)• Ac. oxalacetic si alfa cetoglutaric – pentru sinteza AA

– Suntul pentozelor:• Sinteza pentoze – in structura nucleotidelor din ac. Nucleici• NADPH – reactii de reducere

– Calea glucuronica:• UDP-glucoza -> ac. Glucuronic• Pentru conjugare – substante endogene (AG, steroizi, saruri

biliare) si exogene (droguri)• Pentru sinteza MPZ




Glicoliza anaeroba – Embden Mayerhof

Ciclul acizilor tricarboxilici

Suntul pentozelor

Calea glucuronica



• Depunerea glucozei ca rezerve (50%): – Glicogenogeneza

• Cel mai important depozit de glicogen: – Depozite hepatice – 5-6% din greutatea

corporala

– Depozite musculare – 1-3% din greutateacorporala – Alte celule – cantitati mici

• Are loc cand glicemia este crescuta• Permite stocarea unor cantitati mari de

glucide, fara a modifica osmolaritatea

tesutului

– Lipogeneza• Pornind de la actilCoA• Cand glicemia este mare

• Cand este blocata/ limitata metabolizareaglucozei




• Glicogenoliza – Ficatul are enzima glucoso-6-

fosfataza => – Genereaza glucoza pentru

intreg organismul, spredeosebire de muschi

• Gluconeogeneza – Cand glicemia este scazuta

– Din precursori neglucidici: AA,glicerol, TG – Ofera glucoza pentru intreg

organismul• Ciclul CORI – alanina - glucoza

– interrelatia ficat/muschi


Ă



FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM LIPIDIC

•Beta oxidare AG

•Sinteza lipoproteinelor •Sinteza colesterol

•Sinteza fosfolipide

•Lipogeneza•Cetogeneza

Ă



METABOLIZAREA ACIZILOR GRASI• 1/3 din AG captati in ficat

– AG cu lant scurt – direct – sange portal – AG cu lant lung – transportati in limfa inglobati inchilomicroni

• In mitocondrii (transportor = carnitina)• Degradare oxidativa=> energie

– Beta-oxidare => acetil-CoA – Acetil-CoA – degradata in ciclul Krebs => CO2+H2O+

energie




Ă



TRIGLICERIDELE• Sintetizate din glucide – modalitate eficienta de stocare a

energiei (de 150 de ori mai mare decat sub forma deglicogen)

• Daca glicogenul hepatic >5-6% din greutatea ficatului ->glucoza se depoziteaza ca trigliceride

FOSFOLIPIDELE• Sintetizate predominant in ficat

• Lecitine, encefaline, sfingomieline

• Roluri: structura membrane, formarea unor lipoproteine,solubilizare colesterol in bila, solubilizare lipide in plasma,furnizare radicali fosfati


Ă



COLESTEROLUL• Organ principal de sinteza (2/3 colesterol

plasmatic are origine endogena)

– De la acetil-CoA (din metabolismul AG, Glucoza, AA) – Necesita energie (36 mol ATP) si agenti reducatori

– Reactii de condensare => HMG-CoA

– Partial esterificat: LCAT

– ROL:• Constituent biliar

• Constituent al LP plasmatice


Ă



CETOGENEZA HEPATICA• Cale de matabolizare a AG specifica

ficatului

• Corpii cetonici -> eliberati in circulatie -> metabolizati in diferite tesuturi =>energie – Predominat in miocard si muschi scheletic

– Chiar si in tesutul nervos – trec BHE

• Sinteza CC – favorizata de: – Aport crescut de AG (inanitie, diabet)

– Perturbari ale ciclului Krebs


Ă



LIPOPROTEINELE- Formate aproape exclusiv in ficat

- Clasificare:- Electroforetic

- Dupa densitate (Centrifugare)

• Contin apolipoproteine:

– Mediază fixarea pe r. celulari – cofactori enzimatici:

• LCAT – apo AI

• LPlipaza – apo CII


ELFO start prebeta beta alfa



CHILOMICRONII: Aport lipidic exogen.

Bogaţi în TG 1) preiau TG de la

intestin (limfă – sânge)

2) la nivelul endoteliului

vascular (mai ales înmuşchi şi adipocite):hidroliza TG prinactivarea LPlipazei (necesită apoC)

3) Chilomicronii restanţi sunt captaţi hepatic prinendocitoză mediată de

receptor.

1

2

2

3

1

2

3

Muşchii preiau

AG pt.energie

Adipocitelepreiau AG pt.

depozit



VLDL: Aport lipide endogene, sintetizate

hepatic1) Eliberarea VLDL de la

ficat2) Lipoliza endotelială -

LPlipaza3) Rămân IDL. Unele- preluate hepatic4) Altele se transformă în

LDL prin încărcare cucolesterol.

Stocare În adipocit

Degradare în muşchi

12

34



LDL: cedează colesterol spre ţesuturi

1) eliberarea LDL de la ficat

2) Captare celulară

(endocitoză mediată dereceptor) în ţesuturi periferice

3) Controlul nivelului i.c. decolesterol (feedback

negativ: colesterol i.c. -sinteza LDL-receptor+esterificare şi stocarecolesterol)

1 2

3Apo-B

LDL-R



HDL: Preia colesterolul din ţesuturi

periferice şi îl degradează în ficat 1) HDL incomplet

(hepatic, intestinal şiplasmatic)

2) Captarea excesului decolesterol liber de lanivelul celulelor

3) Esterificare colesterol

4) Transport la ficatpentru sinteza de SB,eliminare în bilă,sinteză noi LP.

Intestine

11

1

2

3



RISCUL ATEROGEN: LDL/HDL

• LDL = PROATEROGEN - furnizor decolesterol pt. ţesuturile extrahepatice

• HDL = ANTIATEROGEN – scavanger al

colesterolului din ţesuturile extrahepatice +inhibă receptorii pt. LDL • LDL/HDL-stabileşte riscul aterogen

– - fumători, consum de glucide, Pg – - Eg, efort fizic, alcool moderat

FUNCŢIA METABOLICĂ



FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM PROTIDIC

•Sinteza proteine endogene – albumine

•Sinteza factorilor plasmatici ai coagulării

•Sinteza şi degradarea acizilor nucleici

•Dezaminare aa

•Ureogeneza hepatica




SINTEZA DE PROTEINE ENDOGENE• Albumina 100%

– Marker pentru functia de sinteza a hepatocitelor

– Rol:

• Transport plasmatic (hormoni, medicamente, ioni)• Contribuie la mentinerea presiunii oncotice a plasmei

• Alfa globuline 75-90%

• Beta globuline 50%


PROTEINE DE FAZA ACUTA (globuline α si β)

-In reactii inflamatorii

-Includ: factori ai complementului, proteina C reactiva, citokine, etc.




SINTEZA FACTORI ECHILIBRU FLUIDO-COAGULANT

• Dependenti de vit K – II, VII, IX, X – In insuficienta hepatica apare TP prelungit, corectat de test

Koller

• Independenti de vit K – Fibrinogen (I) si V

• Factori ai sistemului fibrinolitic – Plasminogen, alfa1 antiplasmina, PAI1





SINTEZA ENZIME CELULARE• Transaminaze

– GPT - citoplasma

– GOT – citoplasma + mitocondrii

• Lactatdehidrogenaza - citoplasma• Glutamatdehidrogenaza - mitocondrii

• Creatinfosfokinaza

• Pseudocolinesteraza serica – indicator al sintezei de proteine in ficat

• Gama glutamiltransferaza

– creste in colestaza, exces alcool, barbiturice


Cresterea concentratieilor in plasma orienteazaasupra sediului leziunii

FUNCŢIA METABOLICĂ –



DEZAMINAREA AMINOACIZILOR

• Dacă se acumulează cantităţi de AA mai maridecât cele necesare pt. sintezele proteice,aceştia pot fi catabolizaţi prin dezaminare,transaminare, decarboxilare.

• dezaminarea - descompunerea în amoniac şiun alfa-cetoacid

• transaminarea - reacţia de cedare a grupăriiamino unui cetoacid, prin intermediul unor

compuşi intermediari. (ex. ALAT, ASAT)• decarboxilarea - procesul de pierdere a

grupării carboxil cu formare de amine. ( HIS:histamina TRP:serotonina,

TYR:adrenalina, noradrenalina)

FUNCŢIA METABOLICĂ METABOLISM PROTIDIC




UREOGENEZA• Din amoniac:

– Rezultat:• prin dezaminarea AA

• Prn absorbtia amoniacului produs in lumen intestinal

– Toxic (mai ales pt. SNC)

• Mecanisme enzimatice cu participare ornitina,citrulina, arginina, acid aspartic

• Unele enzime sunt strict hepatice

– Ornitilcarbamiltransferaza – arginaza

• Rezulta uree – eliminata: – 25% - gastrointestinal

– 75% renal




FIZIOLOGIA

METABOLISMULUI



REGLAREA GLICEMIEIComponentele fiziologice:

apariţia senzaţiei de foame în hipoglicemie; eliminarea renală (glicozuria) în hiperglicemia marcată (peste 180mg/100ml).

Principalele mecanisme de reglare a glicemiei - biochimice:

- utilizarea curentă a glucozei din sânge ca suport energetic în diverse ţesuturi

- utilizarea glucozei în exces în glicogenogeneză şi lipogeneză

- eliberarea în sânge a glucozei (glicogenoliză şi gluconeogeneză hepatică şi renală)

- conservarea (economisirea) glucozei din sânge prin glicogenoliză şi gluconeogeneză musculară şi lipoliză în ţesutul adipos

În procesul de menţinere a glicemiei, rolul primordial îlocupă ficatul, care funcţionează ca un fel de “glucostat”.

Această funcţie este controlată prin acţiunea a numeroşi hormoni.



REGLAREA GLICEMIEI

REGLAREA GLICEMIEI factori hipoglicemianţi



REGLAREA GLICEMIEI – factori hipoglicemianţi

INSULINA

1. Acţiune net hipoglicemiantă:• creşterea permeabilităţii majorităţii celulelor la glucoză (cu

excepţia celulei hepatice, eritrocitului, celulei nervoase,celulelor insulelor Langerhans)

• creşterea concentraţiei şi activităţii unor enzime caglucokinaza, fosfofructokinaza, 6-fosfogluconat dehidrogenaza(glicoliza ), glicogensintetaza.

2. Se opune mecanismelor hiperglicemiante (glicogenoliza,gluconeogeneza)

• reducând activitatea unor enzime ca fosforilaza activa,glucozo-6-fosfataza

• scăzând glucoza în sânge printr-o metabolizare rapidă a ei.



REGLAREA GLICEMIEI – factori hiperglicemianţi



GLUCAGON, ADRENALINA, GLUCOCORTICOIZI

Glucagonul

•stimularea glicogenolizei (creşte activitatea fosforilazei active din ficat prinstimularea adenilat ciclazei, producând astfel creşterea glicemiei)

•stimularea gluconeogenezei prin stimularea hidrolizei trigliceridelor din ţ esutuladipos. ( Acizii graşi prin -oxidare dau naştere la o mare cantitate de acetil-CoA, caredirijează piruvatul spre gluconeogeneză.)

•inhibă glicogenosinteza

•creşte lipoliza în ţesutul adipos (prin activarea triglicerid lipazei hormono-dependentă), cu creşterea concentraţiei acizilor graşi liberi din sânge.

Adrenalina •stimularea glicogenolizei datorate creşterii activităţii fosforilazei active(mecanisme?)

•creşte lipoliza în ţesutul adipos (prin activarea triglicerid lipazei hormono-

dependentă), cu creşterea concentraţiei acizilor graşi liberi din sânge.



Glucagon

Adrenalina

glucagon

adrenergic

2

1

cAMP

cAMP

cAMP

IP3

DAGCa2+

PKC

PKA

PKA

PKA

inactiv ă

Hormon Receptor subtip Mesager secundG

Gs

Gi

Gq

GLUCAGONUL ŞI ADRENALINA – MECANISME DE ACŢIUNE

Reglarea activităţiienzimatice

Răspuns metabolic

+glicogenoliza/-glicogenosinteza

Glucocorticoizii

•s timularea gluconeogenezei, crescând activitatea enzimelor principale aleacestui proces.

Alţi hormoni hiperglicemianţi : GH, ACTH, hormonii tiroidieni.

Tulburările metabolismului glucidic -



Tulburările metabolismului glucidichipoglicemia

• Hipoglicemia = scădere a glucozei sanguine sub 40 mg/100ml.

• Cauzele hipoglicemiei:

hipoglicemia indusă de insulină şi de antidiabeticele orale

hipoglicemia reactivă (secreţie excesivă şi trecătoare de insulina).

hipoglicemia “a jeun” - insuficienţă a mecanismelor de mobilizare a

glucozei din rezerve sau o deficienţă a proceselor degluconeogeneză.

hipoglicemia indusă de alcool - la persoane cu rezerve hepatice deglicogen epuizate şi cu gluconeogeneza blocată de alcool.

insulinomul (adenomul celulelor ) este o tumoră insulino-secretantă,

cu caracter benign.

Tulburările metabolismului glucidic -



g

hiperglicemia

Hiperglicemia = creşteri ale nivelului glicemiei “a jeun” la valori de peste

120 mg/100ml Cauzele hiperglicemiei = deficit de insulină

Relativ - în urma descărcărilor de catecolamine şi glucocorticoizi(stări emoţ ionale, stress chirurgical, stări de şoc)

Absolut – diabetul zaharat scăderea pătrunderii glucozei în celule;

scăderea utilizării glucozei de către diferitele ţesuturi;

creşterea producţiei de glucoză (gluconeogeneza) de către ficat şi în mai mică măsură de către rinichi;

depleţia de proteine în ţesuturi. mobilizarea lipidelor din zonele de depozitare;



FIZIOLOGIA ŢESUTULUI ADIPOS

• = 21%G• Ţesut adipos brun (1%G)

• Interscapular, torace, pericard, suprarenale, ggl. abdominali

• Bogat la nn, cu vârsta

• Bine vascularizat• Bine inervat (adrenergic şi colinergic)

• ROL: Metabolism , termogeneză » simpatic, catecolamine +





Ţesutul adipos alb

-Subcutanat şi perivisceral

-Slab vascularizat

-Inervaţie adrenergică şi colinergică

-ROL:

-Homeostazia energetică

-Homeostazia glucidică

-Termoreglare

-Reglarea aportului alimentar – LIPOSTAT

-Protector mecanic



ADIPOCITUL

Depozitează TG – 80-95% din volum

Nucleul la periferie

preadipocit

adipocit

+TG -TG

nucleu

Celula plină

cu picături

lipidice



LIPOGENEZA = AG+glicerol-fosfatTG• Glicerol-fosfat:

– Metabolizarea Glucozei în adipocit

– Hidroliza TG din LP captate

• AG:

– Hidroliza TG din LP captate (VLDL, chilomicroni) – Din precursori glucidici

– Lipoliza adipocitară

– AG plasmatici (legaţi de albumine)

Adipocitul sintetizează lipoproteinlipazaendoteliu capilar Lpplasmatice

AG + glicerol+

insulină

glucoză

-

AMPc

LIPOLIZA = TG glicerol-fosfat + AG



• Bazală

• Hormono-sensibilă: receptor mbr.-AMPc-fosfodiesteraza

AG ficat, rinichi, muşchi scheletic, miocard βoxidare

Receptori + (AMPc)

adrenergici β1prostaglandinici 2

de glucagon

pt. STH, ACTH, T3, T4

Receptori – (AMPc)

adrenergici α2

prostaglandinici 1

insulinici

Rolul hormonilor în reglarea




metabolismului proteic

STH – ANABOLIC

• transportul de AA prin membrana celulară (în special la nivel osos,muscular şi hepatic)

• sinteza de proteine la nivel ribozomal • catabolismul proteinelor

PROLACTINA – ANABOLIC (similar STH)

INSULINA – ANABOLIC

transportul transmembranar de AA (în special la nivel muscular)

proteinosinteza (în special la nivel muscular şi hepatic)

utilizarea AA pentru gluconeogeneză

• catabolismul proteic




Rolul hormonilor în reglareametabolismului proteic

• ANDROGENI – ANABOLIC – stimulează sinteza proteinelor tisulare şi osteogeneza

• H.TIROIDIENI – ANABOLIC - proteinosinteza – CATABOLIC - în exces (bilanţ azotat negativ)

• GLUCAGON – CATABOLIC

– catabolizarea AA la nivel hepatic• CORTIZOL – CATABOLIC

– sinteza de proteine – catabolismul proteic (excepţie: la nivel hepatic

1267818447 Complexvirtual Ro Dig4

Documents

Transcript of 1267818447 Complexvirtual Ro Dig4