121504711 Drept Civil Drepturi Reale

5/22/2018 121504711 Drept Civil Drepturi Reale

1/55

Patrimoniul

Definitie !Totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care le are o persoana si care au valoareeconomica.

Stiinta dreptului civil are ca obiect cercetarea raportului juridic civil privit ca o relatiesociala, reglementata de norma juridica civila si care contine urmatoarele elementestructurale

Subiecte

Continut

Obiect

In ceea ce priveste patrimoniul raporturilor juridice civile contin:

totalitatea drepturilor subiective civile si obligatii patrimoniale ( care au

valoare economica sau pot fi evaluate in bani drepturile sau obligatii nepatrimoniale ( nu au continut economic.

entru definirea notiunii de patrimoniu ne interesea"a numai drepturile si obligatiilesubiective civile care au continut economic ( valoare economica

#rt $% reglementea"a patrimoniul . mase patrimoniale si patrimonii de afectatiune( art &&$ '&% )CC reglementea"a *iducia

#tr $+ Transferul intrapatrimonial#rt $$ atrimoniul profesional individual ( art %% - % )CC referitor la lic/idareasocietatii

Clasificarea elementelor patrimoniului:

Daca drepturile si obligatiile cu continut economic isi pierd identitatea se integrea"ain patrimoniu astfel incat drepturile devin activul patrimonial si pasivul patrimonial :

In activul patrimonial pot intra urmatoarele drepturi:

Dreptul de proprietate asupra unor bunuri

Dreptul de superficie asupra unui teren

Dreptul de u"ufruct asupra unor bunuri , etc

Toate aceste drepturi sunt drepturi 01#21.

In pasivul patrimonial pot intra urmatoarele drepturi:

Dreptul de a se restitui suma imprumutata

Dreptul de a folosi bunul imprumutat de cineva

Dreptul de a primi pretul lucrului vandut cuiva Dreptul de a folosi energia electrica in urma inc/eierii unui contract .

1


2/55

Toate acestea repre"inta D01T30I D1 C01#)T# sau drepturi 10SO)#21.

Din punct de vedere economic activul se imparte in :

Capital

4enituri

Capitalul repre"inta e5presia valorica a unor bunuri ce fac parte din patrimoniulpersoanei.

4eniturile repre"inta resurse periodice care sunt reali"ate de o persoana si care facsa intre in patrimoniul acesteia valori apreciabile in bani.

Din punct de vedere economic , pasivul patrimonial cuprinde datoriile, obligatiileevaluabile in bani pe care le are o anumita persoana . 1l cuprinde :

Obligatia de a da

Obligatia de a face Obligatia de a nu face

Caracterele juridice ale patrimoniului

%. atrimoniul este o universalitate juridica ( o universalitate de drept

Consecintele acestui caracter sunt urmatoarele :

a Drepturile si obligatiile care alcatuiesc patrimoniul sunt legate intre ele ,formand un tot unitar : pot fi mai multe mase de bunuri in cadr6l aceluiasipatrimoniu si carora sa li se aplice un regim juridic distinct.

b Drepturile si obligatiile cu continut economic sunt distincte de universalitateadica ea nu e modificata prrin sc/imbarile care se produc in legatura cuaceste drepturi si obligatii.

atrimoniul este o universalitate de drept care e5ista independent de vointa

titularului ei.

3niversalitatea de fapt repre"inta situatia in care prin vointa titularului, mai multe

bunuri pot fi grupate si pot primi anumite destinatii.+. Orice persoana are un patrimoniu$. atrimoniul este unic:

*iecare subiect de drept are un singur patrimoniu care poate cuprinde mai multe

sau mai putine drepturi si obligatii.. Divi"ibilitatea patrimoniului. atrimoniul este unic dar nu si indivi"ibil , nu toate

componentele sale au unul si acelasi regim juridic

oate fi divi"ibil in mai multe categorii, grupe sau mase de drepturi si obligatii curegim juridic distinct, in raport cu scopul pentru care o astfel de divi"are a fostreali"ata.

7. )etransmiterea patrimoniului prin acte juridice intre vii.

Cursul +

2


3/55

In dreptul civil se considera ca patrimoniul are $ functii:

%. ermite si aplica gajul general al creditorilor c/irografari.+. ermite si e5plica subrogatia reala cu titlu universal$. ermite si e5plica transmisiunea universala si cu titlu universal

(1) Creditorii chirografari- au un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului lor in momentul incare creanta este e5igibila , ei se pot indrepta asupra tuturor bunurilor mobilesi imobile , pre"ente si viitoare ce apartin debitorului lor . este consacrat in+$+ cod civi. otrivit alin. % 8Cel care este obligat personal raspunde cu toatebunurile sale mobile si imobile, pre"ente si viitoare. 1le servesc drept garantiecomuna a creditorilor sai 8 . 1le servesc drept garantie comuna a creditorilorsai.

#ctele de dispo"itie facute de debitori cu privire la bunurile din patrimoniu suntopo"abile de la nasterea creantei pana la urmarirea bunurilor cu e5ceptia celor

frauduloase care sunt sanctionate prin actiunea revocatorie sau pauliana.

Obs : avand in vedere trasatura patrimoniului de a fi divi"ibil , dreptul de gajgeneral al creditorilor se generali"ea"a si se restrange la acea grupa dinpatrimoniul debitorului in legatura cu care s'a nascut creanta.

#rt +$+ alin $ C. civ : Creditorii ale caror creante s'au nascut in legatura cu oanumita divi"iune a patrimoniului, autori"ata de lege, trebuie sa urmareasca maiintai bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale. Daca acestea nu suntsuficiente pentru satisfacerea creantelor, pot fi urmarite si celelalte bunuri aledebitorului.te5tul general de la alin + si isi gasesc aplicatii speciale in diferite materii,astfel :

potrivit art $7$ C civ. Care reglementea"a urmarirea bunurilor comune , nu pot fi

urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti.

Cu toate acestea , dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor, creditorulsau personal poate cere partajul bunurilor coimune , insa numai in masurasatisfacerii ( acoperirii creantei sale .

art %%% C civ reglementea"a efectele acceptarii succesiuni din care re"ulta ca

prin acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar nu mai operea"a

contopirea intre patrimoniul defunctului si patrimoniul succesorului.(2) Subrogatia reala cu titlu universal

Subrogatia poate sa fie o subrogatie personala , se poate inlocui o persoanacu alta ca titular de drept. Subrogatia reala se intelege inlocuirea unui bun cualtul.Subrogatia reala universala si cu titlu universal.#tunci cand se inlocuieste un bun la nivelul patrimoniului sau al unei masesuccesorale.Subrogratia cu titlu particular care se refera la un bun porivit in mod individual15emplu : locul oricarui bun din patrimoniu care este instrainat este luat depretul incasat, iar daca pretul este folosit pentru a se cumpara un alt bunacesta din urma intra in patrimoniu in locul pretului.

3


4/55

In ca"ul sotilor : daca se instrainea"a un bun propriu , bunul procurat cu baniiincasati va intra in masa bunurilor proprii , iar daca se instrainea"a uun buncomun , banii incasati vor intra in masa bunurilor comune.In materia partajului bunurilor care nu sunt comod partajabile in natura,partajul se poate reali"a prin van"area bunului , iar pretul obtinut se va imparti

intre copartasi.0eferitor la anularea /otararii judecatoresti declarative de moarte . #tuncicand mostenitorul aparut de bunacredinta a instrainat bunul celui declaratmort , tertul de bunacredinta putand sa pastre"e acel bun. 9ostenitorul aparutva restitui pretul primit catre persoana reaparuta.

Subrogatia cu titlu particular

Se produce numai atunci cand legea o priveste in mod e5pres , si priveste unbun in mod individual . 15emplu art +$7$ cod civil reglementea"a situatia incare ipoteca constituita asupra unei cote parti indivi"e din dreptul asupra

bunului se stramuta de drept asupra partii respective din bun in situatiapartajului sau a unui act constitutiv sau translativ de drept.Te5tul din cod civil al art +$7$ : 8Ipoteca unei cote'parti indivi"e #rt. +.$7$(% Daca in urma partajului sau a unui alt act constitutiv ori translativ dedrepturi constituitorul pastrea"a vreun drept asupra unei parti materiale dinbun, ipoteca ce fusese constituita asupra unei cote'parti indivi"e din dreptulasupra bunului se stramuta de drept asupra partii respective din bun, insanumai in limita valorii coteiparti indivi"e.(+ In ca" contrar, ipoteca se stramuta de drept asupra sumelor cuveniteconstituitorului. Dispo"itiile art. +.$$% se aplica in mod corespun"ator.

15emplu art + alin + din legea $$% privind e5proprierea pentru utilitatepublica ; ipoteca si privilegiul ce agravau bunul e5propriat se stramuta prinintermediul legii asupra indemni"atiei de e5propriere.

atrimoniul unviversal si transmisiunea universala cu titlu universalatrimoniul universal : are ca obiect un patrimoniu si se reali"ea"a in ca"uldecesului persoanei fi"ice si in ca"ul reorgani"arii persoanei juridice.Transmisiunea universala are aca obiect o fractiune de patrimoniu si sereali"ea"a tot in ca"ul desecului persoanei fi"ice si a reorgani"arii persoaneijuridice

Drepturile reale si drepturile de creanta

Drepturile reale ' I3S I) 01 erau acele drepturi in care titularul lor e5ercita

prerogative asupra unui bun determinat in mod direct si nemijlocit farainterventia altei persoane .

Observatie : dreptul real se refera la raporutile dintre oameni cu privire labunul si nu la raportul dintre titularul dreptului real si bunul ce formea"aobiectul dreptului.

Drepturile de creanta - I3S #D 019 este dreptul subiectiv civil in care subiectul

activ numit creditor poate sa ceara subiectului pasiv numit debitor sa ceara , sa

faca sau sa nu faca ceva.

4


5/55

Deosebire :

%. Calitatea subiectilor - in ca"ul drepturilor reale subiectul pasiv este nedeterminatiar in ca"ul drepturilor de creanta este determinat

+. Din punct de vedere al continutului dreptul real este un drept absolut opo"abil

< 10=# O9)1S> , iar dreptul de creanta este un drept pasiv.$. Deosebirile intre cele doua drepturi isi au limitele lor in sensul ca in primulrand , in ca"ul drepturilor reale , desi, e5ista obligatia negativa si abstracta de anu face nimic de natura sa aduca atingere dreptului real. )imeni nu are vreoobligatie po"itiva in legatura cu acest drept.

. Trebuie sa facem distinctie intre relativitate si opo"abilitate astfel atat drepturilereale cat si drepturile de crean6a unt opo"abile subiectului pasiv adica suntobligatorii , pe de alta parte, insa, termenul de 8opo"abilitate? este utili"at dinperspectiva situatiei juridice create intre parti in sensul ca nimeni nu poate sastanjeneasca in vreun fel e5ercitarea drepturilor si obligatiilor partilor

7. Din punct de vedere al duratei, drepturile reale pot fi perpetue (dreptul de

proprietate sau pot avea o durata mai activa. 15emplu : dreptul de u"ufructpoate fi cel mult viager ( in ceea ce priveste persoana fi"ica , sau nu poatedepasi $@ de ani ( in ca"ul persoanei juridice

#rt &@ cod civil 8Durata u"ufructului #rt. &@(% 3"ufructul in favoarea unei persoane fi"ice este cel mult viager.(+ 3"ufructul constituit in favoarea unei persoane juridice poate avea durata de celmult $@ de ani. #tunci cand este constituit cu depasirea acestui termen, u"ufructul sereduce de drept la $@ de ani.($ Daca nu s'a preva"ut durata u"ufructului, se pre"uma ca este viager sau, dupaca", ca este constituit pe o durata de $@ de ani.

( 3"ufructul constituit pana la data la care o alta persoana va ajunge la o anumitavarsta durea"a pana la acea data, c/iar daca acea persoana ar muri inainte deimplinirea varstei stabilite?

Drepturile de creanta au o durata limitata in timp .

A. Din punct de vedere numeric drepturile reale sunt limitate ca numar pe canddrepturile de creanta sunt nelimitate numeric si pot avea ca i"vor pe langacontractele numite si contractele nenumite precum si faptele juridie licite siilicite i"vorate dde obligatii.

&. Dreptul real confera titularului lor + prerogative :

- Dreptul de urmarire- Dreptul de preferinta

Dreptul de urmarire repre"inta facultatea titularului dreptului real de a urmari bunulin mainile oricui s'ar fi aflat si dreptul de preferinta

15emplu : Dreptul de urmarire al creditorului ipotecar #rt. +.$A@Creditorul ipotecar poate urmari bunul ipotecat in orice mana ar trece, fara a tineseama de drepturile reale constituite sau inscrise dupa inscrierea ipotecii sale.

Dreptul de preferinta consta in facultatea titularului dreptului real de a avea oproprietate fata de titularii altor drepturi reale sau de creanta .

15emplu : art +$7 alin + din codul civil

5


6/55

Drepturile creditorului ipotecar #rt. +.$7(% Dreptul de ipoteca se mentine asupra bunurilor grevate in orice mana ar trece.(+ Creditorul ipotecar are dreptul de a'si satisface creanta, in conditiile legii,inaintea creditorilor c/irografari, precum si inaintea creditorilor de rang inferior.

Categorii juridice intermediare

In general, se admite ca la limita dintre drepturile reale si drepturile de creanta sesituea"a doua categorii juridice intermediare :

Obligatiile 0OT10 019 ( Obligatiile reale de a face

obligatiile SC0IT#1 I) 019 ( obligatiile opo"abile tertilor

Obligatiile 0OT10 019 sunt strans legate de posesia unui bundeterminat si care au ca i"vor legea sau conventia partilor.

#rt & din legea %%% care impune tuturor detinatorilor de terenuri agricole de a

asigura cultivarea lor.

15emplu : proprietarul unui fond aservit isi poate asuma obligatia de a efectualucrarile necesare e5ercitiului servitutii de trecere .

Obligatiile SC0IT#1 I) 019 sunt obligatiile care la fel sunt strans legate destapanirea unui bun , astfel incat creditorul nu poate obtine satisfacereadreptului sau decat daca dobaditorul va fi obligat sa respecte acest dreptdesi nu a participat la inc/eierea contractului initial . 15emplu art %%% codcivil : Instrainarea bunului dat in locatiune

Opo"abilitatea contractului de locatiune fata de dobanditor #rt. %.%%Daca bunul dat in locatiune este instrainat, dreptul locatarului este opo"abildobanditorului, dupa cum urmea"a:a in ca"ul imobilelor inscrise in cartea funciara, daca locatiunea a fost notatain cartea funciaraBb in ca"ul imobilelor neinscrise in cartea funciara, daca data certa alocatiunii este anterioara datei certe a instrainariiBc in ca"ul mobilelor supuse unor formalitati de publicitate, daca locatarul aindeplinit aceste formalitatiBd in ca"ul celorlalte bunuri mobile, daca la data instrainarii bunul se afla infolosinta locatarului.

Dreptul de creatie intelectuala

In principal sunt reglementate de legea %A privind dreptul de autor sidrepturile cone5e.

ot fi privite atat ca drepturi patrimoniale cat si din punct de vedere personalnepatrimoniale.

Din punct de vedere patrimonial , dreptul de creatie intelectuala presupune undrept de proprietate asupra bunului sau obiectului care incorporea"a creatiaintelctuala ( manuscris , pictura, tablou are un drept de valorificare a creatieirespective, este mai evident in ca"ul autorului unei opere literare.

6


7/55

Din punct de vedere personal nepatrimonial , autorul unei creatii are drept de a firecunoscut ca autor, dreptul la inviolabilitate a acestora.

Clasificarea drepturilor R!" :

Drepturile reale 0I)CI#21 ' au o e5istenta de sine statatoare :

Drepturile de proprietate

De"membramintele dreptului de proprietate

Dreptul de proprietate se clasifica in functie de regimul juridic de aplicabilitate :

Dreptul de proprietate 32IC# - apartine statului sau unitatii administrativ

teritoariale. Din unitatea administrativ teritoriala pot constitui cu privire laproprietatea lor privata sau publica urmatoarele drepturi : dreptul de administrare ,dreptul de concesiune , dreptul de folosinta.

Dreptul de prorpietate 0I4#T# ' poate sa apartina oricarui subiect de drept ' ii

corespund de"membramintele acestuia : Dreptul de u"ufruct

Dreptul de u"

Dreptul de abitatie

Dreptul de servitutie

Dreptul de superficie

Drepturile #CC1SO0II - afectate garantarii unor drepturi de creanta.#cestea sunt :

Dreptul de ipoteca ( art +$+ - +&

Dreptul de gaj ( art +@ - +

rivilegiile ( art +$$$ - +$%

Cursul $

Dreptul de proprietate

0eglementare :

Constitutia 0omaniei ca un drept fundamental respectiv art portivit cu care dreptulde proprietate si creantele asupra statului sunt reglementate. Continutul si limiteleacestor drepturi sunt stabilite de lege . art mai contine dispo"itii privind conditiile in

care cetatenii straini si apatri"ii pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilorprivind e5proprierea pentru utilitate publica , conditie in care autoritatile publice potfolosi subsolul unei proprietati pentru lucrari de interes general

Dreptul de proprietate mai este mentionat in art %$A din Constitutie care distinge intreproprietatea publica si proprietatea privata aratand subiectele dreptului de proprietatepublica ( statul si unitatile administrativ teritoriale , precum si obiectul e5clusiv alproprietatii publice inclusiv regimul juridic al proprietatii publice.

In actualul Cod Civil titlu $ , titlul , titlul 7, titlul A.

Definitie

7


8/55

15ista o definitie legala a dreptului de proprietate : art 777 - 8roprietatea privataeste dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun in mod e5clusiv,absolut si perpetuu, in limitele stabilite de lege.

15ista si o definitie doctrinara : este cel care confera titularului sau posesia ,dispo"itia , folosinta.

In consecinta, este acel drept subiectiv civil care da e5presia apropierii unui bun ,drept care permite titularului sau sa posede , sa foloseasca si sa dispuna de acellucru in putere proprie si in interes propriu in cadrul si cu respectarea legislatieie5istente.

Continutul juridic : art 777 cod civil enumera atributele dreptului de proprietate :

Ius utendi

Ius fruendi

Ius abutendi

Ius utendi- care confera stapanirea efectiva asupra bunului in mod direct sinemijlocit prin putere proprie si interes propriu. 0aportandu'ne la termen, potrivit art777 , ius utendi cuprinde posesia si folosinta bunului.

Obs ! %. In ceea ce priveste bunurile consumabile , de regula, u"ul lor presupune sidreptul de a dispune de ele.

+. ius utendi presupune de asemenea si facultatea sau prerogativa de a nu utili"a unbun cu e5ceptia situatiilor in care legea obliga la aceasta.

Ius fruendi( dreptul de a culege fructele si productele ' art 7& Cod civil : produselebunurilor sunt fructele si productele 8. *ructele : art 7 alin % CC - fructelerepre"inta acele produse care deriva din folosirea unui bun fara a diminua substantaacesteia .

*ructe :

naturale

Industriale

Civile ( venituri

*ructele naturale : art 7 alin + Codul civil - sunt produsele directe siperiodice ale unui bun obtinute fara interventia omului cum ar fi acelea pecare pamantul le produce de la sine productia si sporul animaleleor : fructelede padure .*ructele industriale - art 7 alin $ Cod civil : produsele directe si periodiceale unui bun obtinute prin interventia omului cum ar fi recoltele de orice fel.*ructele civile sunt veniturile re"ultate din folosirea bunului de catre o altapersoana in virtutea unui act juridic civil precum c/iriile , aren"ile, doba"ile,venitul rentelor si dividentele .

*ructele #rt. 7(% *ructele repre"inta acele produse care deriva din folosirea unui bun, fara adiminua substanta acestuia. *ructele sunt: naturale, industriale si civile.

8


9/55

*ructele civile se numesc si venituri.(+ *ructele naturale sunt produsele directe si periodice ale unui bun, obtinutefara interventia omului, cum ar fi acelea pe care pamantul le produce de la sine,productia si sporul animalelor.($ *ructele industriale sunt produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute

ca re"ultat al interventiei omului, cum ar fi recoltele de orice fel.( *ructele civile sunt veniturile re"ultate din folosirea bunului de catre o altapersoana in virtutea unui act juridic, precum c/iriile, aren"ile, doban"ile, venitulrentelor si dividendele.

roductele #rt. 7roductele sunt produsele obtinute dintr'un bun cu consumarea sau diminuareasubstantei acestuia, precum copacii unei paduri, piatra dintr'o cariera si alteleasemenea.

Ius fruendi - art 77@ Cod civil : portivit cu care acestea se cuvin proprietarului

daca prin lege nu se dispune altfel , e5emplu : posesia de buna'credinta.

In ceea ce priveste momentul dobandirii fructelor se face distinctie intre celenaturlae si industriale , pe de'o parte , si fructele civile pe de alta parte.

Cele naturale si industriale se dobandesc de la data separarii de bunuri pe carele'a produs. *ructele civile se dobandesc "i cu "i.

#rt 77@ alin Cod civil : Cel care, fara acordul proprietarului, avansea"ac/eltuielile necesare pentru producerea si perceperea fructelor sau productelorpoate cere restituirea c/eltuielilor.Ius abutendi- consta in prerogativa proprietarului de a decide cu privire lasoarta bunului atat din punct6 de vedere material cat si juridic.

Obs ! daca atributele stapanirii si folosite bunului pot fi instrainate temporar sauperpetuu, niciodata proprietarul bunului nu poate sa transmita atributuldispo"itiei. # transmite acest atribut inseamna transmiterea dreptului deproprietate insusi.

Conclu"ie !!!

Ius utendi nu repre"inta numai folosirea bunului de proprietar ci si stapanirea luiin putere proprie si in interes propriu ceea ce inseamna posesia bunului.

Trebuie sa facem distrinctie intre posesie ca stare de fapt si proprietate careeste o stare de drept.

Caracterele juridice ale dreptului de proprietate

Sunt preva"ute in mod e5pres in art 777 cod civil respectiv dreptul de , dreptulde proprietate este un :

- Drept absolut

- Drept e5clusiv- Drept perpetuu

9


10/55

Dreptul absolut repre"inta e5presia cea mai cuprin"atoare a continutului unuidrept subiectiv.

Dreptul de proprietate este un drept real complet , in sensull ca , implicae5ercitiul tuturor prerogativelor sale : posesie, dispo"itie, folosinta.

roprietarul este liber sa efectue"e toate actele materiale si juridice care nu suntinter"ise in mod e5pres.

Dreptul de proprietate este un drept e5clusiv , in sensul ca titularul sau esteindreptatit sa e5ercite singur toate prerogativele conferite de acest drept . elpoate sa de"membre"e dreptul sau de proprietate consimtind ca anumiteatribute sa fie e5ercitate de alte persoane fie ca drepturi reale ( u"ul , u"ul@fruct,abitatia , superficia , fie ca drepturi de creanta re"ultate din raporturileobligationale. De asemenea, titularul dreptului de proprietate poate sa e5erciteprerogativele acestuia concomitent cu alte persoane in ca"ul proprietatii comuneceea ce nu duce atingere caracterului e5clusiv.

Dreptul de proprietate este un drept perpetuu , in sesul ca el durea"a atatavreme cat e5ista bunul, obiect al dreptului de proprietate.

Dreptul de proprietate nu este unul viager deoarece el se poate transmite prinsuccesiune. De asemenea, dreptul de proprietate se poate transmite prin acteintre vii el regasindu'se in patrimoniul dobanditorului . dreptul de proprietate esteperpetuu pentru ca titularul sau nu poate sa nu u"e"e de bunul respectiv.

#vand un caracter perpetuu , dreptul de proprietate este imprescriptibil e5tinctiv.

Obs! #vand un caracter perpetuu , in anumite situatii se pune problemareconstituirii dreptului de proprietate.

#ercitarea dreptului de proprietate in limitele stabilite de lege

Conform art 777 Cod civil, titularul dreptului de proprietate poate e5ercita acestdrept in limitele stabilite de lege ( aceasta limitare a dreptului de proprietate nuafectea"a caracterul absolut al acestuia , dar il preci"ea"a ca atare.

Categorii de limitari

%. 2imitari care privesc e5ercitiul atributului dispo"itiei juridice , astfel e5ista

bunuri declarate de lege inalienabile definitiv sau temporar sau alienabile inconditii restrictive.+. 2imitari ale e5ercitiului dreptului de proprietate care decurg din raporturile de

vecinatate$. 2egea reglementea"a limitari temporare sau definitive ale folosintei

bunurilor , cum ar fi in materia rec/i"itiilor.. 2imitari ale e5ercitiului dreptului de proprietate re"ultate din folosirea

subsolului oricarei proprietati imibiliare pentru lucrari de interes general.( e5emplu : se poate decide ca o conducta sa treaca prin imobilul tau .

Obs!! 3nii autori mai adauga si o ultima categorie de limitari care conduc in

conditiile legii la pierderea dreptului de proprietate cum ar fi : e5propriereapentru lucrari de interes public.

10


11/55

Cursul

"imitari privind e#ercitiul dreptului de dispo$itie juridica asupra unorcategorii de bunuri

9otivele pentru care anumite bunuri sunt inalienabile definitiv sau temporar , saualienabile conditionat , sunt diferite in functie de natura sau destinatia bunului ,de situatia sa juridica sau de insusirile sale specifice.

In acest sens , mentionam prevederile art 7$ in Constitutie 8 e5ercitiul unordrepturi poate fi restrans numai prin lege 8

Situatii de inalienabilitate a unor bunuri .%. 2ucrurile nesusceptibile de apropiere privata ( apa, aerul +. unurile din domeniul public , art %$A din Constitutie si art 7 alin + din

legea %%% privind *ondul *unciar.$. Dreptul de u"ufruct , u", si abitatie - art &@ '&7+ Cod civil.In al doilea rand , avem bunurile din proprietatea privata care suntI)#2I1)#I21 sau #2I1)#I21 conditionat.

15emplu : locuintele cumparate de c/iriasii titulari ai unor contracte de inc/iriereprivind imobilele, care nu se restituie in natura fostilor proprietari si care nu aufost instrainate timp de %@ ani. #rt alin % si art din legea %%+%7.

Terenurile atribuite in conformitate cu dispo"itiile art +% si $ din legea %%% -legea *ondului *unciar , nu pot fi instrainate %@ ani socotiti de la inceputulanului urmator celui care s'a facut inscrierea proprietatii.

unurile care sunt alienabile conditionat , in sensul ca se afla in circuitulcivil , dar nu pot circula decat in conditii restrictive.

15emplu : bunurile care sunt monopol de stat : legea $%%A.

- #rmele si munitiile- 9aterialele e5plo"ibile

- Obiectele de cult

Sanctiunea care intervine in ca"ul incalcarii acestor dispo"itii legale sunt nulitateaabsoluta a actului juridic civil.

"imitari ale dreptului de proprietate care decurg din raporturile de

vecinatate

*ondurile ce apartin unor proprietari diferiti care se invecinea"a intre ele repre"intaimprejurari de fapt , astfel incat vecinatatea este o stare de fapt.

11


12/55

unerea in valoare a acestor fonduri conduce la crearea unor raporturi juridice intretitulari denumite raporturi de vecinatate.

Conform art alin & din Constitutie : 8 dreptul de proprietate obliga la respectareasarcinilor privind asigurarea bunei vecinatati , precum si la respectarea celorlalte

sarcini care ,portivit legii, revin proprietarului.

rin aceasta formulare se acopera intreaga gama a raporturilor de vecinatateindiferent de i"vorul lor ( legea sau vointa omului .

0aporturile de vecinatate cu caracter de drepturi reale

#ceste drepturi sunt reglementate de Codul civil in capitolul care se refera laS104IT3TI. ( art &77 - &&+.

otrivit art &77 din Codul civil 8Servitutea este sarcina care grevea"a un imobil,pentru u"ul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar.? (servitutea de trecere

0aporturile de vecinatate care constituie sarcini reale , obligatiile propter rem potavea ca i"vor legea sau vointa partilor.

0aporturi de vecinatate constituite prin asumarea de obligatii contractuale intreproprietari invecinati.

15emplu : un proprietar se obliga fata de vecinul sau sa nu plante"e arbori inimediata vecinatate a garantiei.

"imitari temporare sau definitive ale folosintei bunurilor in situatii

speciale

Rechi$itia unor bunuri

O masura e5ceptionala prin care organele autoritatii publice imputernicite prin legeobliga agentii economici , institutiile publice , persoanele fi"ice sau juridice lacedarea temporara a unor bunuri mobile sau imobile in situatii speciale :

- Instituirea starii de urgenta sau de asediu- Declararea mobili"arii generale sau partiale- De"astre

Obs!! ot forma obiectul unei rec/i"itii si bunurile consumabile , daca rec/i"itia este

definita si se reali"ea"a cu plata de despagubire.

Caractere juridice

%. 0ec/i"itia are ca obiect bunurile neconsumabile+. 1ste o masura temporara$. 1ste o masura obligatorie. resupune acordarea de despagubiri care au ca obiect degradari sau

devalori"ari ale bunurilor pe perioada rec/i"itorie sau in contravaloarea bunurilorconsumptibile.

12


13/55

In masura in care e5ista un litigiu in ceea ce priveste stabilirea despagubirilor siplata lor , e5ista o procedura administrativa care se finali"ea"a cu un actadministrativ se poate fi atacat in justitie.

Limitari ale dreptului de proprietate rezultate din folosirea subsolului oricarei

proprietati imobiliare de catre autoritatea publica

#rt alin 7 din Constitutie pentru lucrari de interes general. #utoritatea publicapoate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare cu obligatia de a despagubiproprietarul pentru daunele aduse solului , plantatiilor sau constructiilor , precum sipentru alte daune imputabile autoritatilor. Titularul dreptului de folosinta esteautoritatea publica adica statul sau unitatea administrrativ teritoriala, indiferent decine efectuea"a lucrarile.

#propierea pentru utilitate publica

Conform art alin $ din Constitutie nimeni nu poate fi e5propriat decat pentrucau"e de utilitate publica stabilite potrivit legii cu dreapta si prealabila despagubire.

Definitie! 1ste actul puterii de stat , competente prin care se reali"ea"a trecerea dinproprietate publica a unor bunuri in proprietate privata necesare in interesul unorlucrari de interes public, necesara e5ecutarii unei lucrari.

Sediul materiei

#ctul normativ principal il constituie legea $$% privind e5proprierea pentrucau"e de utilitate publica ( repre"inta dreptul comun in materia e5proprierii

15ista si alte acte normative ce constituie legi speciale in ceea ce privestee5proprierea la utilitate publica in diverse domenii.

2egea +77+@%@ e5proprierea pentru cau"e de utitlitate publica necesara reali"ariiunor obiective de interes national , judetean, local.

Procedura e#proprierii

2egea $$% reglementare B Sunt $ etape:

%. Declararea de utilitate publica a e5proprierii

+. 9asuri pregatitoare ale e5proprierii$. 15proprierea propriu' "isa si plata despagubirilor.

Obiectul e5proprierii il pot constitui bunurile imobile propritatii persoanei fi"ice sijuridice, precum si cele aflate in proprietatea privata a unitatii administrativteritoriale. )u pot forma obiectul e5proprierii bunurile ce apartin statului.

%. Declararea de utilitate publica. 1ste o forma administrativa. 3tilitatea publica sedeclara pentru lucrari de interes national de catre =uvern si pentru lucrarile deinteres local de catre Consiliile udetene sau Consiliul 2ocal al 9unicipiuluiucuresti.

+. entru lucrarile preva"ute in art & din lege , utilitatea publica se daclara si prinlege. Declaratia de utilitate publica se face numai dupa o cercetare prealabila,

13


14/55

de comisii numite =uvern sau de catre delegatia permanenta a Consiliuluiudetean sau de primarul general al 9unicipiului ucuresti. 0e"ultatulprocesului se consemnea"a intr'un proces versal care se inaintea"a =uvernuluisau Consiliului udetean care va adopta un act de declaratie a utilitatii publice.

$. #cesta se afisea"a la sediul Consiliului 2ocal, situarii imobilului in 9onitorul

Oficial. Declaratia de e5propriererepre"inta un act - conditie care declansea"aprocedura e5proprierii si care este supus controlului Curtii Constitutionale dacautilitatea publica a fost declarata prin /otarare de =uvern sau act al#dministratiei ublice 2ocale.

Cursul 7

Procedura e#proprierii

%asuri pregatitoare e#propierii

15propiatorul intocmeste planul imobilelor e5propriate cu indicarea numelorproprietarilor si a ofertelor de despagurbire care se depun la Consiliul 2ocal allocalitatiii in ra"a careia sunt situate imobilele respective.

15ceptie: In ceea ce priveste documentatia lucrarilor privind apararea tarii sisiguranta nationala, ea (documentatia nu este facuta publica astfel incat se depunedoar oferta de despagubire.

ropunerile de e5propriere si ofertele se notifica titularilor drepturilor realeasupra imobilelor in termen de %7 "ile de la publicare. #cestia pot formule intanpinarein 7 de "ile de la notificare, se depune la primarul localitatii si se solutionea"a decatre o comisie a carei componeneta, organi"are, functionare si procedura suntpreva"ute in art %7 - %& din lege.

Comisia se pronunta printr'o /otarare motivate care se comunica partilor intermen de %7 "ile de la adoptare. Eotararea comisiei poate si atacate cu contestatiein %7 "ile de la comunicare la Curtea de #pel in a carei ra"a teritoriala se aflaimobilul. Constestatia se solutionea"a potrivit legii contenciosului administrative(legea 77+@@. )imic nu impiedica partile sa se inteleaga asupra problemelor ceformea"a obiectul intampinarii si mai departe al contestatiei (art % al + din lege.

Daca partile nu se invoiesc asupra e5proprierii si despagubirii despagubirile suntstabilite de o comisie de e5perti ($ e5perti: % numit de e5propriator, % numit deproprietar, % numit de instanta.

entru stabilirea valorii despagubirii se are in vedere valoarea de piata a unuiimobil similar la data intocmirii raportului de e5perti"a.

Despagubirea stabilita de instant trebuie sa se situe"e intre limita minima datade e5propriator si o limita ma5ima solicitata de proprietar sau alta persoanainteresata.

%omentul transferului de proprietate

otrivit art + al % din lege, acest moment este cel al platii despagubirii decatre e5propriator. In lipsa acordului partilor instant stabileste termenul platii care nu

14


15/55

poate fi mai mare de $@ de "ile de la data ramanerii definitive a /otararii judecatorestide e5propriere

unerea in posesia e5propriatorului se face printr'o I)CE1I101 a instantei dejudecata care se pronunta in cel mult $@ de "ile de la data platii despagubirii.15ceptie: otrivit art $@ din lege, in ca"uri urgent (apararea tarii, calamitati, etc

instant poate dispune punerea indata in posesie cu obligatia e5propriatorului de aplatii despagubirea in termen de $@ de "ile. De asemenea in masura in care estevorba de terenuri cultivate, punerea in poesie se face dup ace recolta a fost culeasacu conditia ca valoarea ei sa nu fi fost cuprinsa in despagubire (de regula nu este.

fectele e#proprierii

rincipalul efect este transmiterea dreptului de proprietate asupra imobiluluie5propriat din proprietate private in proprietate publica liber de orice sarcina, inconsecinta toate de"membramintele dreptului de proprietateprecum si alte drepturireale sau de creanta se sting prin efectul e5proprierii, titularii acestora avand dreptul

la despagubiri.Ipotecile si privilegiile preva"ute asupra imobilului se stramuta de drept asupra

despagubirilor primite prin subrogatia reala cu titlu particular.In situatia in care obiectul e5proprierii constietuie cladiri cu destinatie de

locuinta, evacuarea persoanelor care le ocupa se va putea face numai dup aceproprietarul asigura spatiu de locuit pentru aceste personae. De altfel, potrivit art ++din legea $$%, la judecarea cererii de e5propriere sunt citati si titularii altordrepturi reale asupra imobilului precum si orice persoana care justifica un interes.

In situatia in care inainte de utili"are imobilului, e5propriatorul il ofera spreinc/iriere e5propriatul are un drept de preferinta pentru a'l inc/iria in conditiile legii.

In ca"ul in care in termen de % an de la e5propriere, lucrarile de interes publicnu au fost incepute si nu s'a facut o noua declarative de utilitate publica fostiiproprietari pot cere retrocedarea imobilului (art $7 din lege. Dreptul de retrocedare alfostului proprietar este un drept de creanta care se naste in patrimonial lui lae5pirarea termenului de % an.

O problema de drept care s'a nascut in jurisprudenta a fost aceea a aplicarii intimp a prevederilor art $7 si art $A din legea $$%. #stfel, initial jurisprudenta astabilit in sensul ca art $7 din legea e5proprierii (legea nr $$% nu poate fiaplicat imobilelor e5propriate inainte de intrarea in vigoare a legii doarece ar insemnase se incalce principiul neretroactivitatii legii civile. 3lterior prin deci"ia nr. 4I % afostei Curti Supreme de ustitie data intr'un recurs in interesul legii s'a stabilit ca

dispo"itiile art $7 se aplica si e5proprierilor care au avut loc inainte de intrarea invigoare a legii daca nu s'a reali"at scopul e5proprierii, s'a argumentat ca art $7 arein vedere efecte nefinali"ate dupa emiterea actiunii de e5propriere astfel incat cuprivire la aceste efecte trebuie sa se actione"e potriit dispo"itiilor legii noi.

!bu$ul de drept in material proprietatii

Dreptul de proprietate este un drept absolute care trebuie e5ercitat in limitelepreva"ute de lege, aceste limite pot fi limite material, care sa afecte"e prerogativefolosintei (I3S 3T1)DI sau c/iar prerogative dispo"itiei in sensul ca se poate ajungela pierderea dreptului de proprietate ca in ca"ul e5proprierii. In acest ca" potrivit art

77A Cod Civil, dreptul de proprietate poate fi e5ercitat in limitele material aleobiectului sau. #cestea sunt limite componente ale bunului care formea"a obiectul

15


16/55

dreptului de proprietate cu ingradirile stabilite de lege. #rt 77A, al +, prin lege poate filimitata e5ercitarea atributelor dreptului de proprietate (e5emplu: art 77 Cod Civilprivind intinderea dreptului de proprietate asupra terenurilor. 15ista insa si un aspectdistinct in ceea ce priveste e5ercitarea prerogativelor dreptului de proprietate insensul ca acestea nu pot fi e5ercitate daca se adduce atingere drepturilor subiective

ale altor persoane, in acest ca" discutam despre abu"ul de drept in materialproprietatii .

#bu"ul de drept este reglementat in general la nivelul constitutional respectiveart 7& din Constitutia 0omaniei potrivit cu care cetatenii romani, straini sau apatri"itrebuie sa isi e5ercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna credinta si farasa incalce drepturile si libertatile celorlalti.

#bu"ul de drept este reglementat in art %7 Cod Civil in conformitate cu careniciun drept nu poate fi e5ercitat in scopul de a vatama sau pagubii pe altul ori intr'unmod e5cesiv si nere"onabil contrar bunei credinte.

#bu"ul de drept in material proprietatii nu priveste nu numai raporturile de

vecinatate ci si e5ercitiul dreptului de proprietate in general, e5emple (dinjurisprudenta france"a a secolului FIF de abu" de drept in material proprietarii:

Construirea unu cos de fum fals pentru a intuneca vederea vecinilorB

0idicarea unei constructii in fata /angarului vecinului utili"at pentru activitati

aeronautice (dirijabileB

Ingradirea proprietatii cu gard conectat la reteaua electrica.

entru a e5ista abu" de drept trebuie sa e5iste conditiile:%. 15ercitarea anormala a atributelor dreptului de proprietate prin deturnarea de

la scopul lorB

+. 4inovatia celui care actionea"a in acest felB$. rejudicial produs unei terte persoane.

Clasificari in material dreptului de proprietate

Criteriul regimului juridic al dreptului de proprietate:

Dreptul de proprietate publica

Dreptul de proprietate privata

Dreptul de proprietate publica - tituarul poate sa fie numai statul sau unitatileadministrative territorial, in consecinta dreptul de proprietate publica apartinenumai unor subiecte collective de drept. 15ista bunuri care pot forma numaiobiectul dreptului de proprietate publica, aceste bunuri sunt inalienabile,insesi"abile si imprescriptibile.Dreptul de proprietate private poate sa apartina oricarui subiect de dreptinclusiv subiectelor de drept public. Dreptul de proprietate private poate saapartina unor subiecte individuale (persoane fi"ice precum si unor subiectede drept public sau de drept privat.

Criteriul modului de e5ercitare a atributelor dreptului de proprietate

Dreptul de proprietate pur si simplu Dreptul de proprietate afectat de modalitati

16


17/55

9odalitatile dreptului de proprietate: proprietatea comuna, proprietateare"olubile, proprietatea anulabila si proprietatea periodica (art A& - A+ CodCivil

Cursul A

"imitari ale dreptului de proprietate conform actualului Cod Civil

Clasificare:

2imitele dreptului de proprietate se clasifica din punct de vedere al actualului CodCivil in :

%. 2imite legale+. 2imite conventionale$. 2imite judiciare

2imite legale - acele limite care sunt e5pres preva"ute de lege ; ele sesubclasifica in :

2imite determinate de interesul public2imite determinate de interesul privat ( art A@+ Cod civil

Obs!! 2imitele legale de interes privat pot fi modificate sau desfiintate temporarprin acordul partilor , spre deosebire de cele determinate de interesul publiccare nu pot fi modificate sau desfiintate.

15emplu limite legale :

%. 2imitari privind folosirea apelor ( art A@'A%% Cod civil +. 2imitari referitoare la distanta si lucrari intermediare pentru anumite

constructii, lucrari si plantatii ( A%+ - A%$ Cod civil $. 2imitari privind vederea asupra prorpietatii vecinului. 2imitari privind dreptul de trecere ( A%& - A+@ Cod civil 7. 2imitari privind dreptul de trecere pentru utilitati , efectuarea de lucrari si

pentru reintrarea in posesieA. 2imitari determinate de starea de necesitate

"imitari privind folosirea apelor

a. Reguli privind curgerea fireasca a apelor. In conformitate cu art A@ Cod Civil 8proprietarul fondului inferior nu poate impiedica in nici un fel curgerea fireascaa apelor provenite de pe fundul superior .Daca aceasta curgere cau"ea"a prejudicii fondului inferior, proprietarulacestuia poate cere autori"area justitiei spre a face pe fondul sau lucrarilenecesare sc/imbarii directiei apelor, suportand toate c/eltuielile oca"ionate.2a randul sau, proprietarul fondului superior este obligat sa nu efectue"e niciolucrare de natura sa agrave"e situatia fondului inferior?

b. Reguli privind curgerea provocata a apelor. Si in aceasta situatie, proprietarulfondului inferior nu poate impiedica curgerea apelor provocata de proprietarulfondului superior datorita unor lucrari subterane a secarii terenurilor

17


18/55

mlastinoase sau folosirii apelor in scop casnic, agricol sau industrial. #ceastaobligatie e5ista numai daca curgerea provocata preceda varsarea intr'un cursde apasau intr'un sant. roprietarul fondului superior trebuie sa aleaga aceleposibilitati prin care aduce prejudicii minime fondului inferior avand obligatia saplateasca o justa si prealabila despagubire.

15ceptie!! #ceste reguli nu se aplica in situatia in care pe fondul inferior se afla oconstructie cu curtea si gradina aferenta sau un cimitir.

c. Reguli privind lucrari de irigatie. In conformitate cu art A@A Cod civil8roprietarul care vrea sa foloseasca pentru irigarea terenului sau apelenaturale si artificiale de care poate dispune in mod efectiv are dreptul ca, pec/eltuiala sa e5clusiva, sa faca pe terenul riveranului opus lucrarile necesarepentru captarea apei? .

!! Si in aceasta situatie se aplica regulile privind justa si prealabila despagubireprecum si e5ceptia privind e5istenta unei constructii 8 cu curte si gradina sau unuicimitir?.

d. Reguli privind excedentul de apa utilizat de proprietar. In conformitate cu artA@A Cod civil , in situatia in care proprietarul unui teren ii prisoseste apa pentrunecesitatile curente are obligatia de a o oferi aceasta apa proprietarului carenu'si poate procura apa necesara pentru fondul sau decat cu o c/eltuialae5cesiva. Si in aceasta situatie e5ista obligatia de plata a unei juste siprealabile compensatie. De asemenea, proprietarul care are e5ecedent deapa poate solicita despagubiri suplimentare in situatia in care justifica odestinatie suplimentara a apei , alta decat satisfacerea nevoii curente.

e. Reguli privind intrebuintarea izvoarelor. rincipiul in aceasta materie este celpotrivit cu care proprietarul unui teren poate intrebuinta in orice mod un i"vorde pe acel teren cu conditia de a nu aduce atingere drepturilor dobandite deproprietarul inferior. Cu toate acestea proprietarul terenului pe care se aflai"vorul nu poate sa sc/imbe cursul acesteia daca prin aceasta locuitorii uneilocalitati ar fi lipsiti de apa necesara , pentru satisfacerea nevoilor curente . insituatia in care prin anumite lucrari efectuate i"vorul a secat , s'a micsorat sauau fost alterate apele sale, proprietarul fondului poate pretinde fie restabilireasituatiei anterioare , atunci cand apa era indispensabila pentru e5ploatareafondului , fie pentru repararea prejudiciilor cau"ate.

In situatia in care i"vorul se intinde pe doua fonduri invecinate , fiecare dintreproprietarii celor doua fonduri au aceleasi drepturi pe care le e5ercita in functiede intinderea i"vorului pe fiecare fond.

f. Picatura streasinii. otrivit art A%% Cod civil , proprietarul este obligat sa'sifaca streasina casei sale , astfel incat apele provenind din ploi sa nu se scurgape fondul proprietarului vecin.

"imitari referitoare la distanta si lucrari intermediare pentru

anumite constructii& lucrari si plantatii'

#rt A%+ Cod civil, proprietarul unui teren poate efectua orice constructie , lucrare sauplantatie la o distanta minima de A@ cm de linia fata de /otar. artile prin acordul lor

18


19/55

e5primat in forma autentica pot sa deroge de la aceasta regula. De asemenea, semai poate deroga prin norme speciale preva"ute in lege sau regulamente deurbanism.

#rt A%$ Cod civil , proprietarul unui teren nu poate sa sadeasca arbori la o distanta

mai mica de + m de linia de /otar cu e5ceptia arborilor mai mari de +m a platatiilor sia gardurilor vii. Si de la aceasta regula se poate deroga si regulamente de urbanismsau prin obiceiul locului. In ca"ul nerespectarii distantei se poate cere scoaterea sautaierea arborilor pe c/eltuiala proprietarului fondului pe care sunt ridicate. rprietarulfondului peste care se intind radacinile sau ramurile arborilor proprietarului vecin aredreptul de a le taia si de a culege fructele in mod natural pe fondul sau.

"imitari privind vederea asupra prorpietatii vecinului

#rt A% Cod civil . nu este permis sa se faca o fereastra sau o desc/idere in "idul

comun decat cu acordul proprietarilor. De asemenea, nu se poate ridica o constructiecare sa aiba desc/ideri cum ar fi ferestre sau balcoane decat la o distanta de celputin +m fata de fondul ingradit sau ingradit al proprietarului vecin. *ereastra pentruvedere , balconul ori alte lucrari neparalele cu linia de /otar spre fondul invecinatsunt inter"ise la o distanta mai mica de %m.

otrivit art A%A Cod civil , pot fi efectuate desc/ideri sau ferestre de lumina fara limitede distanta daca asftel se impiedica vederea spre fondul invecinat

"imitari privind dreptul de trecere

roprietarul fondului care este lipsit de acces de la calea publica are dreptul sa i sepermita trecerea pe fondul vecinului pentru e5ploatarea fondului propriu. Trecereatrebuie sa se faca , astfel incat sa aduca o minima atingere dreptului de proprietate ,iar in ca"ul in care e5ista mai multe fonduri vecine, trecerea se face pe cel caruia i seaduce cele mai putine prejudicii. Dreptul de trecere este imprescriptibil si se stingenumai in momentul in care fondul dominant dobandeste acces la calea publica.

Intinderea si modul de e5ercitare a dreptului de trecere se stabilesc prin intelegereapartilor, fie prin /otarare judecatoreasca. De asemenea , dreptul de trecere se poatestabili si printr'o folosinta continua timp de %@ ani.

Termenul de prescriptie pentru la actiunea in despagubire pe care il are proprietarulfondului aservit incepe sa curga din momentul stabilirii dreptului de trecere

otrivit art A+@ alin + Cod civil , in ca"ul in care incetea"a dreptul de trecere ,proprietarul fondului aservit este dator sa restituie despagubirea incasata cudeducerea prejudiciului suferit in raport cu durata dreptului de trecere. In situatia incare lipsa accesului la calea publica provine din van"are, sc/imb, partaj sau alt actjuridic , trecera nu va putea fi ceruta decat celor care au dobandit partea de teren pecare se facea anterior trecerea.

In situatia in care lipsa accesului este imputabila , proprietarul care pretindetrecerea , aceasta poate fi stabilita numai cu consimtamantul proprietarului care are

acces la calea publica si anume cu plata unei despagubiri.

19


20/55

"imitari privind dreptul de trecere pentru utilitati & efectuarea de

lucrari si pentru reintrarea in posesie

otrivit art A+% Cod civil 8roprietarul este obligat sa permita trecerea prin fondul saua retelelor edilitare ce deservesc fonduri invecinate sau din aceeasi "ona, de natura

conductelor de apa, ga" sau altele asemenea, a canalelor si a cablurilor electrice,subterane ori aeriene, dupa ca", precum si a oricaror alte instalatii sau materiale cuacelasi scop?. roprietarul este obligat sa permita trecerea prin fondul sau a reteleloredilitare ce deservesc fonduri invecinate numai daca trecerea prin alta parte ar fiimposibila , periculoasa sau costisitoare. In toate ca"urile , proprietarul are dreptul laplata unei juste despagubiri , iar daca utilitatile sunt noi despagubirea trebuie sa fie siprealabila.

15ceptie!! Cladirile, curtile si gradinile acestora sunt e5ceptate de la acest drept detrecere pentru conducte si canale subterane in ca"ul in care acestea sunt utilitatinoi.

otrivit art A++ Cod civil , proprietarul trebuie sa permita efectuarea unor lucrarinecesare fondului vecin , precum si accesul vecinului pe terenul sau pentru taiereacrengilor, culegerea fructelor si in sc/imbul unei despagubiri daca este ca"ul.

In ceea ce priveste dreptul de trecere pentru reintrare in posesie se refera la aceasituatie in care pentru redobandirea unui bun ajuns intamplator pe un teren,proprietarul acestui teren are obligatia de a permite accesul proprietarului bunuluipentru reintrare in posesie. 15ista obligatia de plata a unei despagubiri daca s'aprodus un prejudiciu oca"ional de reintrare in posesie pentru prejudiciul adus bunuluisau pentru prejudiciul cau"at fondului.

"imitari determinate de starea de necesitate

otrivit art A+ Cod civil in ca"ul in care o persoana a folosit sau a distrus un bun alaltuia pentru a se para pe sine sau pe altul de un pericol eminent are dreptul saceara o despagubire numai de la cel care a fost salvat. In ca"ul in care proprietarul aprovocat sau a cau"at aparitia pericolului , el nu poate cere nicio despagubire.

Curs &

"imite conventionale ale dreptului de proprietate

In acord cu principiul pacta sunt servanda , art A+A Cod civil prevede ca 8roprietarulpoate sa consimta la limitarea dreptului sau prin acte juridice, daca nu incalcaordinea publica si bunele moravuri? .

rin conventie sau testament se poate inter"ice instrainarea unui bun insa pe duratalimitata de cel mult de ani , si daca e5ista un interes serios si legitim. Dobanditorulpoate fi autori"at de instanta sa dispuna de bun daca interesul care a justificat clau"ade inalienabilitate a disparut sau daca intre timp a aparut un alt interes contrar ,superior acestora.

)ulitatea clau"ei de inalienabilitate stipulata intr'un contract atrage nulitateaintregului contract daca a fost determinata la inc/eierea acestora. In contractele cu

titlu oneros , caracterul determinant se pre"uma pana la probaa contrarie. Clau"a deinalienabilitate este subinteleasa in conditiile din care se naste obligatia de a

20


21/55

transmite in viitor proprietataea catre o persoana determinata sau nedeterminata.Transmisiunea bunului pe cale de succesiune nu poate fi oprita prin stipulareainalienabilitatii. Clau"a de inalienabilitate nu poate fi invocata impotriva dobanditorilorbunului sau a creditorilor proprietarului care s'au obligat sa nu'l instraine"e decatdaca este valabila si indeplineste conditiile de opo"abilitate adica sa fie supusa

formalitatilor de publicitate preva"uta de lege.

In ca"ul in care clau"a de inalienabilitate a fost preva"uta intr'un contract cu titlugratuit , ea este opo"abila si creditorilor anteriori ai dobanditorului. )eindeplinireaacestor conditii de opo"abilitate nu'l lipseste insa pe beneficiarul clau"ei de apretinde daune, interese proprietarului care nu se conformea"a acestor obligatii .

In ca"ul incalcarii clau"ei de inalienabilitate de dobanditor, instrainatorul poate cerere"olutiunea contractului.. atat instrainatorul cat si tertul , daca inalienabilitatea s'astipulat in favoarea lui, pot cere anularea actului de instrainare inc/eiat denerespectarea clau"ei.

Cu e5ceptia situatiei in care lege prevede constrans bunurile dobandite in temeiulunui act juridic cu clau"a de inalienabilitate nu pot fi urmarite silit.

In relatiile sociale des intalnite in viata de "i cu "i, conceptul de vecinatate pre"inta oimportanta deosebita.

"imite judiciare ale dreptului de proprietate

4ecinatatea presupune si anumite inconveniente calificate de doctrina ca fiindnormale. Daca proprietarul cau"ea"a prin e5ercitarea dreptului sau inconvenientepeste limita normala in raport de vecinatate, instanta de judecata poate sa'l oblige laplata unei despagubiri in folosul celui vatamat si daca este posibil sa dispunarestabilirea situatiei anterioare

In ca"ul in care prejudiciul ar fi minor in raport cu utilitatea desfasurarii activitatiiprejudiciate , instanta va incuviinta desfasurarea acelei activitati, cel prejudiciat insava avea drept la despagubiri. Daca prejudiciul este eminent sau foarte probabil pecalea ordonantei presidentiala , instanta de judecata poate dispune masurilenecesare pentru prevenirea prejudiciului.

Proprietatea comuna

1ste acea situatie in care dreptul de proprietate privata are doua sau mai multitittulari numiti proprietari , in temeiul unui act juridic sau al unui alt mod de dobandirepreva"ut de lege

Formele proprietatii comune

roprietatea comuna :

1. e cote'parti numita si coproprietate

21


22/55

2. In devalmasire

Cursul

%odalitati juridice ale dreptului de proprietate

Sunt acele situatii in care dreptul de proprietate este e5ercitat , astefel incat e5istao situatie de incertitudine inceea ce priveste intinderea si e5ercitiul atributelor sale

%odalitati juridice ale dreptului de proprietate

- roprietatea re"olubila ( %@%si urmatoarele

- roprietatea anulabila (%+ Cod civil - roprietatea comuna ( A$% si urmatoarele CC%. In ceea ce privesteproprietatea rezolubila se refera la situatia in care dreptul de

proprietate se transmite printr'un act juridic civil aflat sub conditi re"olutorie( indeplinirea ei determina desfiintarea obligatiei , astfel incat pana laindeplinirea conditiei , efectele actului juridic se produc in totalitate , astfel incatdobaditorul are calitatea de proprietate sub conditie re"olutorie. Daca aceastaconditie re"olutorie se indeplineste actul juridic civil se desfiintea"a cu efectretroactiv.

In ca"ul neindeplinirii conditiei dreptului de proprietate transmis prin actul juridic se

consolidea"a.(%@$% cc

Obs!! 3n alt e5emplu il constituie revocabilitatea donatiei intre soti in timpulcasatoriei

+. Proprietatea anulabilaeste situatia in care dreptul de proprietate este transmisprintr'un act juridic civil afectat de nulitate relativa( %+ Cod civil . )ulitatearelativa poate fi confirmata printr'un act confirmativ , de asemenea ea mai poatefi confirmata in mod indirect prin renuntarea la prescriptie . art +7@& Cod civil.

De asemenea , actul juridic mai poate fi confirmat prin neinvocarea prescriptiei intermenul preva"ut de lege ( art +7%$ Cod civil si de asemenea prin implinireaprescriptiei.

3.PROPRIETATEACOMUNA'Def legala:#rt A$% CC potrivit cu care in ca"ul proprietatii comunedreptul de proprietate apartine concomitent mai multor titulari.

Formele proprietatii comune:

a.roprietatea comuna pe cote parti(coproprietatea

b.roprietatea in devalmasie

c.roprietatea periodica

22


23/55

a.CO0O0I1T#T1# 'coproprietate obisnuita

'coproprietate fortata

Coproprietatea obisnuita'*iecare coproprietar este proprietar e5clusiv asupra unei cote parti idealedin dr de proprietate asupra careia poate dispune in mod liber daca nu e5ista o conventie contrara.

In situatia in care in actul juridic care constituie i"ovr al coproprietatii nu se mentionea"a marimea

cotelor parti se pre"uma faptul ca aceste cote parti sunt egale.#ceasta este o pre"umtie relativa care

poate fi rasturnata prin proba contrarie care se poate face numai prin inscrisuri daca bunul a fost

dobandit printr'un act juridic.

0egimul juridic al coproprietatii obisnuite:

%.In ceea ce priveste dr de folosinta al bunului comun avem principiul potrivit cu care modul de folosire

se stabileste prin acordul coproprietarilor iar in ca" de neintelegere prin /otarare

judecatoreasca.*iecare coproprietar are dr de a folosi bunul comun cu + conditii:

a.Sa nu aduca atingere dr celorlalti coproprietari

b.Sa nu sc/imbe destinata bunului.

In ca"ul in care unul din proprietari e5ercita in mod e5clusiv folosinta bunului comun el poate fi obligat

la despagubiri.

+.In ceea ce priveste beneficiile si sarcinile coproprietatii acestea se cuvin coproprietarilor

proportional cu cota lor parte din drept.In ceea ce priveste fructele bunului comun se aplica acelasi

principiu.C/eltuielile efectuated cu producerea sau culegerea fructelor sunt suportate proportional iar

in c"ul in care sunt facute de un singur coproprietar acesta are dreptul la restituirea lor proportional cu

cota fiecarui coproprietar.

$.#ctele juridice car pot fi facute in legatura cu bunul comun

Actele de conserare'pot fi facute de orice coproprietar fara acordul celorlalti coproprietari.

Actele de administrare'pot fi facute numai cu acordul coproprietarilor ce detin majoritatea cotelor

parti.15emplu:Inc/eierea sau denuntarea unor contracte de locatiune sau cesiunile de venituri

imobiliare.In masura in care actul de administrare limiea"a substantial posibilitatea unui coproprietar

de a folosi bunul comun nu vor putea fi efectuate decat cu acordul acestuia.In situatie in care

coproprietarul se afla inimposibilitatede a'si da acordul sau se opune in mod abu"iv la efectuareaactului de administrare ceilalti coproprietari pot cere instantei de judecata sa suplineasca

consimtamantul deacestuia.

23


24/55

Actele de dispo!itie'#cestea nu se pot inc/eia decat cu acordul tuturor coproprietarilor.Sunt

asimilate actelor de dispo"itie in aceasta materie orice folosinta cu titulu gratuit,cesiunile de venituri

imobiliare,locatiunile facute pe un termen mai mare de $ ani precum si actele care urmaresc e5clusiv

infrumusetarea bunului.

O"#ER$ATIE:Orice act juridic cu titulu gratuit este considerat in materia propr act de dispo"itie.

#anctiuni:

In ca"ul in care nu se respecta regulile privind actele juridice ce pot fi efectuate de un coproprietar

sanctiunea care intervine este inopo!abilitatea actului fata de coproprietarul care nu a consimtit in

mod e5pres sau tacit la inc/eierea actului.

ACTIUNIIN%U#TITIE

otrivit art A$ CC,fiecare coproprietar poate sta singur in justitie indiferent de calitatea

procesuala(reclmant,parat sau intervenient.In orice actiune privitoare la coproprietate inclusiv in ca"ul

actiunii in revendicare. In ceea ce priveste efectle /otarilor judecatoresti pronunate in astfel de actiuni

se face distinctie intre:

%.Cele in folosul coproprietatii care profita tuturor coproprietarilor

+.Cele potrivnice unui coproprietar care nu sunt opo"abile celorlalti coproprietari

OS104#TI1:Cand actiunea nu este introdusa de toti coproprietarii paratul poate cere introducerea

in cau"a a celorlalti coproprietari sub forma c/emarii in judecata a altor persoane.

C*R!C*" D !D%++S*R!R ! CPRPR+*!*++

R,+%-".-R+D+C!"CPRPR+*!*++ are in parte un caracter dispo"itiv astfel coproprietarii prin

inc/eierea unui contract de administrare pot deroga de la dispo"itiile refveritoare la:

%.0eparti"area beneficiilor si sarcinilor intre coproprietari

+.15ercitarea in comun a dr de folosinta

$.Inopo"abilitatea actelor juridice cu incalcarea regulilor preva"ute de art A%CC(0egulile privind

actele de conservare,administrare si dispo"itie

.0egulile privind actele de conservare,administrare si dispo"itie

In masura in care obiectul coproprietatii il formea"a bunuri imobile contractele de administrare a

coproprietatii precum si declaratiile de denuntare a acestora trebuie notate in cartea funciara

24


25/55

OS104#TI1:Toate regulile privind coproprietatea obisnuita se aplica si in situatia e5ercitarii in

comun a altor dr reale decat dr de proprietate.

COPROPRIETATEAFORTATA&Spre deosebire de coproprietatea obisnuita in ca"ul coproprietatii fortate

nu poate inceta prin partaj decat in ca"urile si conditiile e5pres preva"ute de lege.

Ca"uri de coproprietate fortata:

%.artile comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente (art ACC

+.Despartiturile comune(art AA@ CC

$.roprietatea periodica(art A& si urm CC

.unurile ce constituie amintiri de familie(#rt %%+ CC

7.unurile comune utili"ate pt folosirea a + imobile vecine(art AA CC

A.unurile comune afectate utili"arii a + sau mai multe fonduri(art AA CC pct $

&.Orice alt bun comun preva"ut de lege

R,+%-" .-R+D+C ,R!" !" CPRPR+*!*++ /R*!*:

%.15ercitarea folosintei:*iecare coproprietar poate folosi bunul cu conditia sa permita e5ercitarea

folosintei de catre ceilalti coproprietari

Sa nu sc/imbe destintatia bunului.

+.#t cand bunul comun are un caract accesoriu fiecare coproprietar poate sa dispuna cu privire la

cota parte numai o data cu e5ercitarea dr de dispo"itie asupra bunului principal.

$.C/eltuielile pt intretinerea si conservarea bunului comun se suporta proportional cu cota parte din

drept a fiecarui coproprietar.

OS104#TI1:#tunci cand nu se prevede in mod e5pres intinderea cotei parti a bunului comun

accesoriu cota parte se stabileste in functie de intinderea bunului principal.

Coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu mai multe eta'e sau apartamente

otrivit art A CC partile comune din aceste cladiri sunt acele parti care sunt destinate intrebuinatrii

spatiilor locative respective.artile comune au caracter de bunuri accesorii fata de spatiile locative

care repre"inta bunuri principale.artile din aceste cladiri au regimul de parti comune in masura in

care prin lege sau printr'un act juridic nu se prevede altfel.

#rt A CC enumera acele bunuri care au caracterul de parti comune.E(emplu:Terenul pe care se

afla cladirea construit sau neconstruit necesar pt e5ploatarea constructiei ,fundatia,curtea

interioara,casa scarilor,re"ervoaree apa ,centrale termice,ascensoare etc.

25


26/55

1FC1TI1:Cosurile de fum si de aerisire preum si spatiile de uscatorii sau spalatorii sunt considerate

parti comune e5clusiv pt coproprietarii care le folosesc in conformitate cu proiectul cladirii.

DRP*-R+" S+ 0"+,!*++" CPRPR+*!R+"R + C!DR-" CPRPR+*!*++ /R*!*

%.In ceea ce priveste e5ercitarea dr de folosinta'#cesta se va face potrivit acordului de asociere daca

e5ista iar in lipsa acestuia potrivit regimului juridic general reglementat in art A& CC

+.C/eltuielile privind partile comune sunt suportate de regula in proportie cu cota a fiecarui

coproprietar cu e5ceptia partilor comune folosite e5clusiv de unuii coproprietari care sunt suportare

numai de catre acestia.

$.Coproprietarii partilor comune au obligatia sa asigure intretinerea spatiului bun principal astfel incat

cladirea sa se pastre"e in stare buna

.Coproprietarii sunt obligati sa permita accesul in spatiile ce constituie bun principal pt efectuarea

lucrarilor de conservare si intretinere a partilor comune

7.0eguli aplicabile in ca"ul distrugerii cladirii:

a.#t cand cladirea a fost distrusa in intregime sau intr'o proportie mai mare de jumatate din

valoare.*iecare coproprietar poate sa solicite van"area la licitatie publica a terenului si a materialelor

de constructie ce au re"ultat

b.In ca"ul in care cladirea este distrusa intr'o proportie mai mica de G din valoare fiecare

coproprietar are dreptul si obligatia de a contribui la refacerea partilor comune propoprtional cu cota

parte.#tunci cand acestia nu pot sau rfeu"a au obligatia de a ceda celorlalti coproprietari cotele lor

parti din dr de proprietate.

I)C1T#01# D1STI)#TI1I *O2OSI)T1I CO93)1

Se poate /otari motivat cu o majoritate de +$ din numarul coproprietarilor.In aceasta situatie se aplica

regulile coproprietatii obisnuite cu e5ceptia instrainarii si ipotecarii care se poate reali"a tot cu o

majoritate de +$.Coproprietarii care s'au opus au dr la o despagubire justa stabilita prin acordul

partilor sau pe cale judecatoreasca.

Curs

)reptul de proprietate *coproprietatea+ asupra despartiturilor comune

26


27/55

rin despartituri comune intelegem "iduri, santuri sau orice modalitate de delimitare a

doua fonduri vecine, in ceea ce priveste dr de prop asupra despartiturilor comune art AA@

Cod Civil instituie o pre"umtie de co'proprietate astfel acesre departituri sunt considerate a fi

proprietatea comuna a vecinilor daca :

%. Contrariul nu re"ulta din titlul de proprietateB+. Daca nu e5ista un semn de necomunitateB$. Daca proprietatea comuna nu a devenit proprietate e5clusiva prin u"ucapiune.

In conformitate cu art AA% Cod Civi, sunt semne de necomunitate urmatoarele:

%. #tunci cand culmea "idului este dreapta si perpendiculara pe un fond si inclinata spre

celalalt fond se pre"uma ca acest "id este proprietatea e5clusiva a celui catre care

este inclinata coama "iduluiB+. 15ista un semn de necomunitate a santului atunci cand pamantul este aruncat ori

inaltat e5clusiv pe o parte a santului, se pre"uma ca santul apartine titularului fondului

pe care este aruncat pamantulB$. Sunt considerate semne de necomunitate orice alte semne care fac sa se pre"ume

ca "idul a fost construit e5clusiv de catre unul din proprietari.

C/eltuielile de intretinere si reparare a despartiturilor comune, trebuie suportate de

proportional cu cota parte a fiecarui co'proprietar, oricare dintre co'proprietari poate sa

renunte la dreptul sau asupra deapertiturii comune in masura in care nu doreste sa participe

la aceste c/eltuieli. C/iar daca renunta co'proprietarul poate fi oligat la plata c/eltuielilor

atunci cand are o constructie care este sprijinita de "idul comun sau profita in orice fel de

e5istenta despartiturii comune. Oricare dintre co'proprietari are dreptul sa sprijine constructii

sau sa instale"e grin"i in "idul comun cu obligatia de a lasa A centimetri spre celalalt co'

proprietar si fara a afecta dreptul acestuia din urma. Oricare dintre co'proprietari poate sainalte "idul subportand c/eltuielile necesare pentru inaltare precum si pentru cele necesare

pentru repararea partii comune a "idului ca urmare a inaltarii.

#tunci cand + fonduri vecine nu sunt delimitate prin despartituti, oricare dintre vecini il poate

obliga pe celalalt sa contribuie la construirea unei departituri comune care nu poate depasii +

metri inclusiv coama "idului cu e5ceptia e5istentei unor reglemtari speciale in materie de

urbanism sau a derogarilor preva"ute de obiceiul locului. Cel care nu a contribuit la redicarea

despartiturii comune poate deveni co'proprietar al acesteia cu conditia sa plateasca jumatate

din valoarea actuali"ata a manoperei si a materialelor precum si jumatate din valoarea

terenului pe care despartitura a fost construita. Cota din despartiturile comune repre"inta un

bun accesoriu in raport cu dreptul de proprietate asupra fondului astfel incat instrainarea sau

ipotecarea cotei parti nu se va putea face decat impreuna cu fondul ce constituie bun

principal.

Proprietatea comuna in dealmasie

#rt AA& Cod civil, acea forma a proprietatii comune in care dreptul de proprietate apartine

concomitent mai multor persoane fara ca vreuna dintre acestea sa fie titularul unei cote parti

determinate din dreptul de proprietate asupra bunului comun. I"vorul devalmasiei il poate

constituii legea sau actul juridic civil, atunci cand i"vorul prop comune in devalmasie ilrepre"inta legea se aplica regimul juridic al comunitatii legale (art $$ - $7 Cod Civil. Spre

27


28/55

deosebire de situatia in care i"vorul devalmasiei il repre"inta actul juridic in ca"ul legii se

aplica si di"po"itiile din acea lege care reglementea"a devalmasia.

Parta'ul

artajul este modalitatea prin care incetea"a proprietatea comuna astfel incat dreptul deproprietate devine un drept e5clusiv. artajul poate fi facut in + modalitati:%. rin buna'invoiala respectiv prin acordul partilor+. rin /otarare judecatoareasca

O conditie a partajului este ca acesta sa fie facut cu participare tuturor co'proprietarilor sub

sanctiunea nuitatii absolute a partajului. artajul este insa valabil c/iar daca nu cuprinde

toate bunurile comune deoarece pt bunurile omise se poate face oricand un partaj

suplimentar. 0egimul juridic al partajului este aplicabil atat co'proprietatii cat si devalmasiei.

O conditie speciala a partajului este aceea a capacitatii depline de e5ercitiu a partilor. In

ca"ul lipsei capacitatii de e5ercitiu sau a capacitatii de e5ercitiu restranse este nevoie de

autori"area instantei de tutela sau a ocrotitorului legal.

Inadmisibilitatea partajului ' in conformitate cu art A&% Cod Civil partajul este inadmisibil in

ca"ul co'proprietatii fortate respectiv a partilot comune a le cladirilor precum si a proprietatii

comune in devalmasie in situatiile e5pres preva"ute de lege, de asemenea partaju nu este

admisibil atunci cand bunul a devenit proprietate e5clusiva a uneia dintre parti prin

u"ucapiune. In ca"ul proprietatii periodice precum si in celalalte ca"uri de co'proprietate

fortata partajul este posibil numai prin acordul partilor.

Suspendarea partajului:

In conformitate cu art AA Cod Civil, partajul poate fi cerut oricand cu e5ceptia situatiei incare a fost suspendat prin lege, act juridic sau /otarare judecatoreasca. In consecinta,

suspendarea partajului e poate face:

%. rin legeB+. rin conventia partilorB$. rin /otarare judecatoareasca.

#uspendarea prin acordul partilor- in conforitate cu art A&+ Cod Civil, conventiile privind

suspendarea partajului nu pot depasi o perioada de 7 ani. In ca"ul imobilelor, aceste

conventii trebuie inc/eiate in forma autentica #D 4#2IDIT#T19 si supuse formalitatilor de

publicitate. Conventiile de suspendare pot fi opuse creditorilor numai daca inainte de

nasterea creantelor au dobandit data certa in ca"ul bunurilor mobile sau au fost autentificate

si s'au indeplonit formele de publicitate in ca"ul bunurilor imobile.

#uspendarea prin ,otarare 'udecatoareasca- se face de catre instanta sesi"ata cu

partajul pentru cel mult un an in situatia in caer prin partaj s'ar aduce prejudicii grave

intereselor celorlalti co'proprietari. In situatia in care pericolul acestor prejudicii dispare

instanta poate revenii asupra masurii suspendarii inainte de termenul de un an.

9odalitati de partajare a bunurilor comune:

rincipiul in aceasta materie este cel al partajarii in natura proportional cu cota de apartine

fiecarui co'proprietar. In masura in care bunul nu este divi"ibil (sau comun partajabil in

natura, partajul se face in urmatoarele moduri:

28


29/55

%. #tribuirea bunului in favoarea unui sau mai multor co'proprietari la cererea acestora

in sc/imbul unei sulteB+. 4an"area bunului in modul stabilit de co'proprietari iar in ca" de neintelegere prin

licitatie publica urmand ca pretul obtinut sa se distribuie proportional cu cota parte a

fiecarui co'proprietar.

In ceea ce priveste datoriile nascute in legatura cu bunul comun acestea se sting in lipsa de

stipulatie contrara din pretul van"arii bunului comun urmand ca fiecare co'proprietar sa

suporte plata acestor datorii proprotional cu cota parte.

)repturilor creditorilor personali ai co&proprietarului

Creditorii personali ai unui co'proprietar au la indemana + posibilitati:%. Sa urmareasca cota parte din dreptul asuprea bunului comunB+. ot cere partajul bunului in urma caruia se pot indrepta asupra partii din bun sau

dupa ca" asupra sumei cuvenite debitorului.

In situatia in care optea"a pt prima solutie ceilalti co'proprietari vor fi notificati de catree5ecutorul judecatoresc despre "iua, ora si locl licitatiei cu cel putin + saptamani inainte de

data van"arii, co'proprietarii au un drept de preemtiune la pret egal la adjudecarea cotei

parti. Creditorii care au un drept de garantie asupra bunului comun precum si cei a caror

creanta s'a nascut in legatura cu administrarea sau conservarea bunului au dreptul de a

urmarii bunul in mainile oricui s'ar gasii atat inainte cat si dupa partaj.

In al $'lea rand creditorii personali pot sa intervina in partajul cerut de co'prorietar sau de un

alt creditorin modalitatile preva"ute de codul de procedura civila. #cesti creditori nu pot ataca

un partaj efectuat cu e5ceptia situatiei in care s'a facut in lipsa lor desii si'au manifestat

opo"itia precum si atunci cand partajul a fost simulat sau s'a facut astfel incat creditorii nu au

putut sa intervina.

fectele juridice ale partajului:

Spre deosebire de vec/ea reglementare in care partajul era un act declarativ, in actualul cod

civil potriv art A@ partajul este un act constitutiv astfel incat el produce efecte pentru viitor.

*icare co'proprietar devine proprietar e5clusiv numai de la data stabilita in actul de partaj dar

nu mai devreme de data inc/eierii actului (in ca"ul impartelii voluntare sau de la data

ramanerii defintive a /otararii judecatoresti de partaj. Observatie: in ca"ul bunurilor imobile

efectele se produc numai daca actul este inc/eiat in forma autentica si daca acesta sau

/otararea judecatoreasca au fost inscrise in cartea funciara.

#lte efecte ale partajului:

%. #ctele inc/eiate de un co'proprietar cu privire la bunul coun raman valabile si sunt

opo"abile celui caruia i'a fost atribuit bunulB+. =arantiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale parti se stramuta de drept

asupra bunului atribuit acestuia sau asupra sumelor de bani atribuite prin partaj.$. =arantia pt evictiune si vicii ascunse, co'proprietarii isi datorea"a in limita cotelor parti

garantie pentru evictiune si vicii ascunse cu e5ceptia situatiei in care prejudiciul are

drept cau"a fapta savarsita de un co'proprietar sau e5ista o e5onerare de raspundere

stabilita prin actul de partaj, daca unul dintre co'proprietari este insolvabil ceilalti co'

proprietari vor suporta proportional ceea ce datora acesta.

29


30/55

In situatia in care unul dintre co'propritari instrainea"a in tot sau in parte bunurile atribuite

c/iar daca a cunoscut cau"a de nulitate a partajului el nu poate invoca nulitatea relativa.

Proprietatea periodica

Definitie legala in art A& Cod civil, se refera la situatia in care mai multe persoane e5ercita

succesiv si repetitiv atributul folosintei specific dreptului de proprietate asupra unui bun mobil

sau imobil in intervale de timp determinate egale sau inegale. I"vorul proprietatii periodice il

constituie actul juridic civil (dispo"itiile in materie de carte funciara aplicandu'se

corespun"ator. 0egimul juridic al proprietatii periodice:

%. *iecare co'proprietar poate sa faca orice act de conservare astfel incat sa nu

impiedice e5ercitarea drepturilor celorlalti co'proprietari, c/eltuielile necesare actelor

de conservare trebuie suportate de catre toti co'proprietarii in raport cu valoarea

drepturilor lor.

+. #ctele prin care se consuma in tot sau in parte substanta bunului nu pot fi facutedecat cu acordul celorlalti co'proprietari.

$. #ctele de administrare sau de dispo"itie privind cota parte din dreptul de proprietate

aferent unui alt interval de timp sunt inopo"abile titularului cotei parti respective.. In raporturile cu tertii co'contractantai de buna credinta aceste acte de administrare

sau de dispo"itie sunt anulabile7. In ca"ul in care co'proprietarii nu isi respecta obligatiile pot fi obligati la despagubiri

iar atunci cand tulbura in mod grav e5ercitarea proprietatii pot fi e5clusi prin /otarare

judecatoreasca cu conditia ca unul din co'proprietari sau un tert sa cumpere cota

parte a celui e5clus.

+ncetarea proprietatii periodice:

%. rin dobandirea de catre o singura persoana a tuturor cotelor parti din dreptul de

proprietate periodica in momentul radierii din cartea funciaraB+. In alte ca"uri e5pres preva"ute de lege.

Curs %@

De"membramintele dreptului de proprietate privata

Definitie!!de"membramintele dreptului de proprpietate sunt drepturile reale re"ultate prindesprinderea unor atribute din continutul dreptului de proprietate

%. Superficia ( art A$'&@$ CC - repre"inta dreptul de a avea sau a edifica oconstructie pe terenul altuia, deasupra ori in subsolul acelui teren, superficiaruldobandind un drept de folosinta asupra terenului.

I"voarele superficiei . ot fi actul juridic, u"ucapiunea sau alte moduri preva"ute delege.

In ceea ce priveste durata superficiei aceasta poate fi de ma5im de ani. 2aimplinirea acestui termen , el poate fi prelungit sau reinnoit.

30


31/55

Dreptul de superficie se e5ercita in limitele si in conditiile actului constitutiv.15ercitatrea dreptului de superficie este delimitata de suprafata de teren, pe careurmea"a sa se construiasca sau s'a construit, si de suprafata necesara sauaferenta constructiei.

oate fi aparat pe calea actiunii confesorii intentat improtriva oricarei persoane careimpiedica e5ercitarea dreptului de superficie.

Incetarea superficiei se poate produce la e5pirarea termenului , prin consolidare,daca terenul si constructia devin proprietatea aceleiasi persoane , prin pieireaacestei constructii , precum si in alte ca"uri preva"ute de lege. Dreptul de superficiese stinge efectiv prin radierea sa din Cartea funciara. #tunci cand superficia sestinge la e5pirarea termenului , daca prin conventie nu s'a stabilit altceva ,proprietarul terenului dobandeste proprietatea constructiei prin accesiune. In acelasitimp proprietarul terenului va avea obligatia de a plati proprietarului constructieivaloarea de circulatie a acestuia.

In situatia in care superficia se stinge prin consolidare, de"membraminteleconsfintite de superficiar se mentin pe durata pentru care au fost construite, dar numai tar"iu de implinirea termenului initial al superficiei.

+. -$ufruct. conform art &@$ CC - 83"ufructul este dreptul de a folosi bunul alteipersoane si de a culege fructele acestuia, intocmai ca proprietarul, insa cuindatorirea de a'i conserva substanta.?

Se poate constitui prin act juridic , u"ucapiune sau alte moduri preva"ute de lege sipoate avea ca obiect bunuri mobile sau imobile , corporale sau incorporale, inclusivo masa patrimoniala , o universalitate, defapt , sau o cota'parte din acesta.

In ceea ce priveste durata u"ufructului , acesta poate fi cel mult viager in ca"ulpersoanei fi"ice , iar in ca"ul persoanei juridice poate avea o durata de ma5imum$@ de ani. Daca nu s'a preva"ut durata u"ufructului , se pre"uma ca acesta esteviager pentru persoanele fi"ice si $@ de ani pentru persoanele juridice.

Drepturile si obligatiile u$ufructuarului si ale nudului proprietar

3"ufructul are folosinta e5clusiva a bunului , inclusiv a fructelor sale. *ructelenaturale si cele industriale percepute ( culese , dupa constituirea u"ufructului,apartin u"ufructuarului , iar cele culese, dupa stingerea u"ufructului , apartin nuduluiproprietar , fara a putea pretinde unul altuia pentru c/eltuielile oca"ionate pentruproducerea lor.

*ructele civile se cuvin u"ufructuarului proportional cu durata u"ufructului, dreptulde a le pretinde dobandindu'se "i cu "i. Daca nu e5ista o prevedere contrara ,u"ufructuarul poate ceda dreptul sau altei persoane fara acordul nudului proprietar.9ai mult , c/iar, u"ufructuarul are dreptul de a inc/iria sau arenda dreptul primit inu"ufruct.

31


32/55

2a incetarea u"ufructului, u"ufructuarul nu poate pretinde vreo despagubire pentrulucrarile adaugate unui imobil cu e5ceptia lucrarilor necesare sau pentruimbunatatirile aduse unui bun mobil.

in ca"ul carierelor de piatra si de nisip nedesc/ise la momentul constituirii

u"ufructului , ca si al comorilor , "acamintelor nedescoperite la momentul constituiriiu"ufructului, u"ufructuarul nu are nici un drept asupra acestora.

bligatiile u$ufructuarului si al nudului proprietar

3"ufructuarul preia bunurile in starea in care se afla ,la momentul constituiriiu"ufructului, cu e5ceptia situatiei in care u"ufructul se constituie prin u"ucapiune,este necesara inventarierea imobilelor sau dupa ca" constatarea starii imobilului.

In e5ercitarea dreptului sau, u"ufructuarul va respecta destinatia , data bunurilor decatre nudul proprietar.daca prin folosirea necorespun"atoare a bunurilor ,u"ufructuarul provoaca un prejudiciu nudului proprietar , va fi tinut sa'l

despagubeasca.

Conform art &+A cc 8 In lipsa unei stipulatii contrare, u"ufructuarul este obligat sadepuna o garantie pentru indeplinirea obligatiilor sale. 8

0eparatiile curente de intretinerea bunului sunt in sarcina u"ufructuarului , iar celedenumite de lege 8 mari? sunt in sarcina nudului proprietar. In aceasta , din urma,u"ufructuarul este obligat sa'l instiinte"e pe nudul proprietar de necesitateaacestuia.

Stingerea u$ufructului se produce in urmatoarele moduri:

%. #jungerea la termen+. 9oartea u"ufructuarului$. Incetarea personalitatii juridice. 0enuntarea la u"ufruct7. rin consolidare, atunci cand calitatea de u"ufructuar si cea de nud proprietar se

reunesc in aceeasi persoana.A. )eu"ul timp de %@ ani sau , dupa ca", de + ani in ca"ul u"ufructului unei creante.&. 3"ufructul poate inceta ca situatie e5ceptionala la cererea nudului proprietar ,

atunci cand u"ufructuarul e5ercita dreptul sau cu rea'credinta , abu"iv, aducandstricaciune bunului sau lasandu'l sa se degrade"e

De asemenea, incetea"a sau se stinge daca bunul este distrus printr'un ca" fortuit ,iar daca bunul este distrus numai in parte si u"ufructul partii ramase este posibil ,dreptul va continua asupra partii din bun ramase nedistruse.

' -$ul si abitatia

#cestea repre"inta varietati ale u"ufructului ( ca"uri speciale de u"ufruct. Conformart & cc 83"ul este dreptul unei persoane de a folosi lucrul altuia si de a'i culegefructele naturale si industriale numai pentru nevoile proprii si ale familiei sale. 8

32


33/55

In ceea ce priveste dreptul de abitatie, titularul acestuia are dreptul a locui in locuintanudului proprietar impreuna cu sotul si copii sai , indiferent daca la momemntulconstituirii abitatiei titularul avea sau nu copii.

3"ul si abitatia se constituie prin temeiul unui act juridic sau prin alte temeiuri

preva"ute de lege

2imitele de u" si abitatie constau in aceea ca acestea nu pot fi cedate, iar bunul ceface obiectul acestor drepturi nu poate fi inc/eiat sau arendat.

#rt &7 CC prevede ca dreptul comun in materia u"ului si abitatiei il repre"intadreptul de u"ufruct , dispo"itiile legale amintite mai sus completandu'se cu cele aleu"ufructului , daca nu contravin acestora.

' Servitutiile

#rt &77 cc fi5ea"a notiunea de servitute preva"and ca acesta repre"inta 8sarcinacare grevea"a un imobil, pentru u"ul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar?.Servitutea se poate constitui prin temeiul unui act juridic sau prin u"ucapiune. Inceea ce priveste obligatiile in ssarcina proprietarului fondului aservit, acestea seimpun prin actul de constituire si vi"ea"a u"ul si utilitatea fondului dominant

Sub conditia notarii in Cartea *unciara , obligatia se transmite si dobanditorilorsubsecventi ai fondului aservit.

Servituriile aparente si neaparente

Servitutiile aparente sunt acelea a caror e5istenta este atestata de un semn vi"ibilde servitute , cum ar fi : o usa , o fereastra etc.

Servitutiile neaparente nu beneficia"a de un semn vi"ibil , e5emplu : servitutea de anu construi sau de a nu construi pe o anumita inaltime.

Servitutiile continue si necontinue

Servitutiile continue sunt acelea a caror e5ercitiu este continuu fara a fi necesarfaptul actual al omului , cum ar fi servitutea de vedere sau servitutea de a construi.

Servitutiile necontinnue sunt acelea care necesita faptul actual al omului, cum ar fi :

servitutea de trecere

Servitutiile din categoria de mai sus pot fi :

o"itive , e5 : servitutea de trecere

)egative , e5 : servitutea de a nu construi

Drepturile si obligatiile proprietarilor

0eguli privind e5ercitarea si conservarea servitutiilor

roprietarul fondului dominant poate lua toate masurile si poate face pe c/eltuiala

sa toate lucrarile p

121504711 Drept Civil Drepturi Reale

Documents

Transcript of 121504711 Drept Civil Drepturi Reale