111111Cercetare Calitativa Privind Consumul de Prajituri Ecologice

7/30/2019 111111Cercetare Calitativa Privind Consumul de Prajituri Ecologice

1/30

Prajituri traditionale eco

Caracterizarea pietei prajiturilor traditionale eco

Pana in prezent, peste 1.700 de produse din industria alimentara au fost atestate caproduse traditionale la Ministerul Agriculturii. Unele produse rezista, in continuare, si chiar suntlideri de piata, in timp ce altele se zbat pentru supravietuire.Marea problema a prajiturilor traditionale este ca tine doar cateva zile, pe cand cornurile,ruladele si alte dulciuri ambalate au termen de valabilitate de pana la doi ani. Margarina dincomponenta delicateselor de pe raft le da viata lunga, dar este extrem de daunatoareorganismului.

Cererea de prajituri traditionale eco

Cererea de prajituri traditionale eco este destul de restransa, deoarece ele nu suntpromovate suficient, si din cauza ingredientelor naturale, termenul de valabilitate este mic, iarpretul lor este destul de ridicat.

Cea mai mare cerere de prajituri traditionale eco se gaseste in randul femeilor, atat pentrua consuma personal, cat si pentru copiii acestora.La fel ca i piaa produselor eco n general, piaa prjiturilor eco prezint un potenial de cretere,chiar dac acum ritmul de cretere al pieei a ncetitnit pe fondul problemelor economicen ultimul timp, n Romnia se simte o tendin spre eco ,astfel c apar tot mai multe magazinen capital i marile orae.

Oferta de prajituri traditionale ecoIn privinta competitorilor acestia sunt foarte putini si foarte slabi dezvoltati, existand doar

cateva cofetarii care au prajituri traditionale eco. In Bucuresti cel mai mare competitor esteCofetaria Ostraw Vegan din Bulevardul Ferdinand.Cofetaria Ostraw Vegan, recent deschisa, este situata la parterul unei cladiri de afaceri de pe Bd.Ferdinand, la nr. 58, in zona Iancului, la cateva minute de Liceul Iulia Hasdeu. Spatiul este destulde mic, de cativa metri patrati, iar cladirea de afaceri cam prafuita. Aceasta ofera urmatoareleproduse raw: inghetata, prajituri, bomboane sau torturi.

De asemenea, prajiturile traditionale eco se mai pot gasi in perioada in care suntorganiyate targuri speciale pentru produsele traditionale eco, dar pe o perioada restransa de timp.In concluzie concurenta pe piata prajiturilor traditionale eco poate fi surclasa cu o imaginatiebogata in alegerea locatiei, a publicitatii si a produselor ieftine si de calitate.
http://www.ziare.com/afaceri/industria/https://www.ostrawvegan.com/https://www.ostrawvegan.com/https://www.ostrawvegan.com/http://www.ziare.com/afaceri/industria/


2/30

Pretul prajiturilor traditionale ecoPretul se afla intr-o foarte stransa corelatie de interdependenta cu costurile de productie,

al carui nivel au la baza cheltuielile necesare de munca omeneasca.In ceea ce priveste importanta si rolul jucat de acesta in celelalte elemente ale mixului de

marketing, se detaseaza argumentul ca pretul este singurul care aduce venituri, toate celelalte

generand costuri. El este unul dintre criteriile principale de alegere intre mai multe oferte.Factorii care influenteaza pretul sunt interni si externi. Acestia se afla in legatura cu

obiectivele firmei privind pozitionarea societatii pe piata si cu structura pietei vizate. Pretul estefolosit pentru a impiedica intrarea pe piata a concurentei, pentru stabilizarea pietei si pentru aatrage consumatorii.

Factorii interni care influenteaza prajiturile traditionale sunt: costurile de productie. Eleau un impact profund in fabricarea si comercializarea produsului, in fixarea pretului sau, fiindcea mai naturala preocupare a conducatorilor societatii.

Dintre factorii externi care influenteaza pretul produsului amintim cererea, adica

elasticitatea cererii fata de pret, ceea ce inseamna modificarea procentuala a cererii determinatade modificarea cu un punct procentual a pretului.Un alt factor extern de influenta este concurenta care restrange marja de variatie a

pretului. Firma tine cont de costurile si preturile concurentei, precum urmareste si reactiileacesteia la modificarile de pret.

Un al treilea factor extern de influenta a pretului este comportamentulconsumatorului, sau altfel spus modul in care produsele sunt percepute de cumparator, modul incare acestea se pozitioneaza in mintea cumparatorului. Din acest punct de vedere exista douaconceptii: una bazata pe pret, adica adoptarea unui pret mai mic decat concurentul, iar cealaltabazata pe non-pret: adica oferirea unor avantaje suplimentare la acelasi pret cu al concurentului.

Pe de alta parte un pret ridicat, genereaza cumparatorului o imagine de calitate, pe cand un pretmai scazut este asociat cu o calitate mai proasta.

n legtur cu preurile produselor ecologice, pot fi precizate urmtoarele aspecte:- n majoritatea cazurilor, preurile produselor ecologice sunt mai mari dect preurile

produselor obinute prin metode clasice, industriale. Chiari n aceste condiii, produsele au opia asigurat datorit faptului c exist grupe de consumatori dispui s plteasc aceste preurimai mari;

- n unele cazuri, utilizarea pe scar larg a unor produse sau subproduse obinute de ctrefermieri n propriile exploataii, contribuie la formarea unor preuri avantajoase pentru

cumprtori;- chiar dac la prima vedere preul unui produs ecologic este mai mare dect al unui

produs similar obinuit, cheltuiala respectiv poate fi abordat i ca o investiie n sntateaomului i a mediului ambiant.

n general, preurile produselor se stabilesc n funcie de costurile de producie, distribuiei comercializare aferente; n funcie de clieni i de concuren. Aceste principii sunt valabile in cazul ecoproduselor. Problema care se ridic n cazul ecoproduselor este aceea a acceptrii


3/30

unor preuri mai mari de ctre un numr ct mai mare de consumatori. Soluia acestei problemeeste gsirea acelor segmente de consumatori dispui s plteasc un pre mai mare. Altfel spus,consumatorii trebuie s fie de acord i s accepte preurile mai mari.

Acceptarea preurilor mai mari poate fi influenat de:

- prezentarea avantajelor consumului produselor respective;- aducerea la cunotina publicului a gradului de sntate i siguran oferite;-prezentarea produselor pe cele mai favorabile piee;- o imagine favorabil a firmei n rndul consumatorilor;- creterea veniturilor populaiei etc.

Din punctul de vedere al consumatorului, preul poate fi privit astfel1:- sacrificiu fcut pentru procurarea produsului ales i renunarea la alte produse care ar

avea totui nevoie;- indicator general de calitate, considernd produsele mai scumpe de o calitate mai bun,

lucru care nu este adevrat ntotdeauna;- indicator de alegere a alternativelor n decizia de cumprare, cnd ofertanii prezint un

sortiment mai bogat;- informaie sintetic de caracterizare a produsului n raport cu produsele nlocuitoare.

Calitatea i preul produselorCalitatea, realizarea calitii nu sunt probleme noi n cadrul firmei sau al societii.

Preocuprile din aceste domenii sunt extrem de diverse. Astfel, n permanen, calitatea a fostanalizat n legtur cu cantitatea i cu costurile, implicitcu preurile. Un consumator aflat nfaa unui produs mai scump este, n general, convins de faptul c acel produs este superior din

punct de vedere calitativ n comparaie cu produsele similare.Evident, nu exist produse perfecte. Calitatea este o noiune relativ i de aceea se impuneo continuitate a procesului de mbuntire a sa. Creterea nivelului de calitate al produseloroferite consumatorilor reprezint o cale important de reducere a costurilor. Afirmaia anterioarpoate fi susinut de urmtoarele argumente:

- oferta de produse care corespund cerinelor consumatorilor contribuie, n mod efectiv, lacreterea volumului vnzrilor, fenomen care, la rndul su, determin o reducere a niveluluicosturilor fixe;

- exist numeroase posibiliti de mbuntire a calitii care fac apel la simplificareaconceperii i producerii efective a produselor.

Costurile calitiiChiar i n prezent, n condiiile manifestrii unei concurene acerbe pe pieele naionale imondiale, exist destule ntreprinderi care fac apel la principiul costului calitii mediocre, carea fost formulat pentru prima dat (n anul 1952) de unul din clasicii calitii Juran: costul


4/30

calitii mediocre este, de fapt, suma tuturor costurilor care ar dispare dac nu ar exista problemen ceea ce privete calitatea. Conform acestui principiu, costul calitii mediocre reprezintmijlocul de obinere a satisfaciei clientului i de cretere a productivitii i rentabilitii.Strategia ntreprinderilor respective se bazeaz pe eliminarea activitilor ce nu genereazvaloare adugat, respectiv a acelora care consum mari cantiti de resurse, producnd o risipire

a acestora.Pentru a realiza o analiz aprofundat a problematicii costurilor calitii, este necesarcunoaterea i a noiunilor de cost de conformitate, respectiv cost de nonconformitate. Costul deconformitate reprezint costul furnizrii produsului n conformitate cu normele impuse,utiliznd procedeele cele mai eficiente. Costul nonconformitii rezult din variabilitateaproceselor desfurate de ntreprindere; de exemplu, asistm la o cretere a costului atunci cndnu sunt realizate normele prevzute.

De asemenea, prezint interes definirea costurilor operaionale ale calitii, ca diferenntre performanele actuale ale unei ntreprinderi i performanele sale poteniale. Altfel spus,costurile operaionale ale calitii reprezint costurile legate de definirea, obinerea i gestionareacalitii ca i cele generate de revenirea la conformitate (atunci cnd este cazul), precum i

costurile legate de consecinele insatisfaciei clienilor.Costurile calitii pot fi grupate n urmtoarele categorii:- costuri de prevenire. Aceastcategorie include costurile de concepere i transpunere n

practic a procedeelor de identificare i eliminare a cauzelor defectelor, precum i costurileprevenirii apariiei unor produse necorespunztoare. Exemple de costuri care pot fi ncadrate ncategoria costurilor de prevenire: formarea personalului; planificarea calitii; realizarea unorechipamente de ncercare; testarea prototipurilor; aprecierea vnztorilor etc.

Scopul principal al controlului de calitate este acela al prevenirii apariiei rebuturilor.Realizarea acestuia presupune, evident, o serie de costuri n legtur cu dezvoltarea unui anumitprodus, dezvoltarea specificrilor referitoare la produs, stabilirea i meninerea unor procedee delucru, implementarea unui program de verificare a calitii etc.

Absena unor proceduri de achiziie clare conduce, n general, la apariia unui climat denencredere ntre firm i furnizori. Definirea clar a responsabilitilor i a procedurilor deachiziie va conduce la creterea eficienei achiziiilor, va face posibil controlul materiilor primeintrate n firm, va contribui la promovarea unor raporturi bune ntre departamentele de achiziie,producie, control al calitii, precum i la reducerea costurilor totale ale calitii.

Firma ar trebui s dispun de specificri clare referitoare la materiile prime, pe care s lepun la dispoziia furnizorilor si; ar trebui s evalueze n mod frecvent performana furnizorilorsi prin prisma respectrii specificrilor respective.

Pregtirea personalului reprezint elementul esenial ntr-un program de control al calitii.Alocarea de fonduri pentru instruirea personalului firmei concretizeaz, de fapt, angajamentulfirmei fa de calitate. Pentru a face din controlul calitii un instrument pe care s -l aplice toiangajaii firmei, este necesar instruirea permanent a acestora n folosirea instrumentelor itehnicilor calitii. Calitatea este problema fiecruia i responsabilitatea tuturor.

Costurile preventive reprezint o component important a costurilor calitii.ntreprinderile din industria alimentar ar trebui s aloce fonduri suficiente pentru implementareaprogramelor preventive. Aceste alocri trebuie s fie continui, nu doar sporadice; ele ar trebuis fie prevzute n bugetul total al firmei. Dac ntr-o etap iniial costurile de prevenirenregistreaz niveluri ridicate comparativ cu veniturile totale, ponderea acestora ar trebui sscad pe msur ce obiectivul meninerii calitii este atins.


5/30

n firmele productoare de produse alimentare, urmare a ntreinerii necorespunztoare amainilor i instalaiilor sau a absenei, la un moment dat a pieselor de schimb pot conduce lanregistrarea unor costuri suplimentare, la deteriorarea materiilor prime i la apariia produselorde o calitate necorespunztoare, chiar a rebuturilor. Simpla operaie de verificare a mainilor, aaparaturii pentru testarea calitii este scpat din vedere destul de frecvent. Astfel de neglijene

pot conduce la nerespectarea programului de livrri, la pierderi de venit, la scderea ncrederiiconsumatorilor.- costuri de detectaresau de expertiz, care se refer la costurile asociate activitilor de

control, evaluare, testare, audit. Costurile testelor efectuate n scopul determinrii acceptabilitiiunui produs i costul evalurii performanelor personalului se ncadreaz n aceeai categorie.

Nici un produs final nu ar trebui s ias din firm fr a fi testat n legtur cu ncadrarean standardele n vigoare i aplicabile. Asemenea teste sunt costisitoare, mai ales n cazul n caremostra este distrus. De asemenea, costul echipamentelor de testare poate fi inaccesibil pentrufirmele mici. Aceste firme vor apela la teste efectuate n laboratoare acreditate.

- costurile eecului. Noiunea de eec este asociat, n general, cu defectele aprute nprocesul de realizare a produselor. Costurile eecului nregistrat n interiorul firmei (produsul se

afl nc n incinta acesteia) poart numele de costurile eecului intern, iar acelea care apar dupce produsul a prsit firma sunt denumite costurile eecului extern.Eecul intern. Produsele fabricate care nu ndeplinesc specificaiile firmei sau cerinele de

calitate sunt considerate defecte. n procesarea alimentelor, eecul este asociat, n special, cuincapacitatea produsului alimentar de a ndeplini caracteristicile senzoriale dorite deconsumatorii finali. Defectele respective ar trebui s fie observate imediat i depistate cauzelecare le-au produs. ntr-o firm ce dispune de un program de control al calitii eficient, o analiza celor 4M (om (men), material, maini, metode) n relaie cu alte specificri incluse n manualulde control al calitii va conduce la reducerea, chiar eliminarea defectelor. Pentru firmele ce nudispun de un program de control al calitii, aprecierea calitii i identificarea cauzelordefectelor va fi dificil.

Eecul extern. Cnd un produs de calitate inferioar sau defect ajunge la consumator,acesta i va manifesta sub o form sau alta nemulumirea. Indiferent de forma n care semanifest consumatorul, pentru productor situaia este nefavorabil. Consumatorul nu va maicumpra produsul respectiv, mai mult dect att va face i o publicitate negativ produsului, ntrecunoscuii si.

Productorii de alimente au motive n plus pentru prevenirea eecului extern avnd nvedere faptul c produsele necorespunztoare calitativ pot avea un impact asupra sntii isiguranei consumatorului.

Acestea sunt doar cteva elemente pe care productorul ar trebui s le aib n vedere astfelnct s evite eecul extern.

Costurile totale ale calitiiSuma tuturor costurilor componente ale calitii reprezint costul total al calitii.

Specialitii consider c o pondere important n suma respectiv este deinut de costurileeecului.

O analiz a raporturilor care se stabilesc ntre componentele costului i calitatea produsuluidemonstreaz c o scdere a costurilor eecului este nsoit de o cretere a calitii i o reducerea costului total al calitii. Peste un anumit prag / nivel, relaia respectiv nu mai funcioneaz,iar pentru firm nu va mai fi profitabil s reduc, n continuare, numrul de produsedefecte/necorespunztoare calitativ. Se impune aadar descope-rirea unui echilibru ntre


6/30

mbuntirea calitii i profitabilitate.Costurile noncalitii / lipsei de calitate

Costurile calitii ar putea fi abordate dintr-o dubl perspectiv, i anume: costurile calitiii costurile noncalitii sau ale lipsei de calitate. Costurile lipsei de calitate sunt datorate, nprincipal, defectelor care apar pe parcursul procesului de realizare a produselor. n cazul

produselor agricole i alimentare, avnd n vedere particularitile lor, se impune o analizcomplex a problematicii defectelor.n limbajul comun, un defect este neles ca lipsa unui lucru necesar sau ca o

imperfeciune. n procesul de fabricaie, un defect este perceput ca o abatere de la nivelul decalitate specificat al produsului, abatere care determin alterarea caracteristicilor produsului,ajungnd pn la stadiul n care acesta este inadecvat pentru utilizare. Un defect poate aparesingular sau ca o rezultant a mai multor abateri de la caracteristica dorit / ateptat aprodusului; el poate apare n stadiul de materie prim, n timpul procesrii sau n stadiul final.Cel mai potrivit judector al capacitii unui produs de a fi apt pentru utilizare este, evident,consumatorul. Factorii care contribuie la acest fapt sunt urmtorii:

- calitatea definirii produsului i a specificaiilor de fabricaie;- concordana dintre produs i caracteristicile procesului de fabricaie;

-performana produsului finit n concordan cu nevoile consumatorului;- grija fa de consumator.

Calitatea definirii produsului i a specificaiilor de fabricaie. Pentru a rspunde ct maibine nevoilor consumatorilor, cercetrile de marketing referitoare la noile produse trebuie s sedesfoare, evident, nainte de dezvoltarea proiectului produsului. Astfel, n urma identificriicerinelor consumatorilor, produsul poate fi definit cu mai mult claritate; de asemenea,

produsele existente deja pe pia pot servi drept ghid n definirea produsului nou, mai ales nceea ce privete caracteristicile calitative. Dup ce produsul a fost definit i au fost precizatespecificaiile de fabricaie, se pune problema alegerii ambalajului i a designului.

Concordana dintre produs i caracteristicile procesului de fabricaie . Utilizndspecificaiile de fabricaie concepute anterior, productorul alimentar trebuie s identifice dacprodusul i menine standardele de calitate necesare dup operaii repetate. Activitile dinaceast etap include testarea repetat a metodelor de control al calitii, precum i a abilitiioamenilor i mainilor de a ndeplini sarcinile specificate. Se impune aplicarea unor tehnici demonitorizare, spre exemplu utilizarea unor fie de control.

Pentru determinarea concordanei dintre produs i caracteristicile procesului de fabricaiepot fi aplicate instrumente statistice. Se cuvine s menionm rolul important al personalului nasigurarea acestei concordane: suportul managerial trebuie s fie clar i tangibil; activitilelegate de asigurarea calitii produselor trebuie ncurajate.

Performana produsului finit. Disponibilitatea i uurina cu care se vinde (vandabilitatea)reprezint doi indicatori ai nivelului de calitate ai oricrui produs. De exemplu, un productorcare realizeaz un produs de calitate va ctiga ncrederea consumatorului, produsul respectiv


7/30

fiind considerat de ncredere. Pe msur ce consumatorul ncepe s cread c se poate ateptala acelai nivel de satisfacie de fiecare dat cnd cumpr produsul, acesta va deveni vandabil.n consecin, nsuirea de a se vinde este o consecin a ncrederii n performanele produsului.Astfel, se realizeaz cumprri repetate, bineneles cu condiia ca produsul s fie comercializatla un pre pe care consumatorul s fie dispus s-l plteasc.

Disponibilitatea produsului este un alt indicator al calitii acestuia. Odat ce un produseste lansat pe pia, este important s fie asigurat disponibilitatea sa pentru consumator. Seconsider c memoria consumatorului este scurt i dac produsul nu se afl n locul imomentul unde este cerut, el poate pierde suportul consumatorului. Livrarea conformprogramului stabilit este un bun indicator al disponibilitii unui produs.

Grija fa de consumator. Utilizatorul/consumatorul trebuie s aib un rspuns pozitiv fade produs aceasta este de fapt cheia profitabilitii. Rezult de aici faptul c prevenireanemulumirilor consumatorilor trebuie s fie o preocupare continu a productorului de alimente.

Este foarte greu s rectigi un consumator nemulumit i de aceea este esenial ca prioritatea sfie asigurarea satisfaciei consumatorilor, mai ales atunci cnd exist plngeri.


8/30

Analiza caltitativ

Ipoteze

1. Exista o legatur ntre factorii social demografici i alegerea prjiturilor eco de ctreconsumatori

2. Consumatorii sunt interesai de informaiile coninute de etichet i de termenul devalabilitate al prjiturilor

3. Persoanele peste 30 de ani i cu un venit mai mare de 2000 RON sunt cei care consumcel mai des prjituri eco

4. Aromele naturale reprezint cel mai important factor n decizia de cumprare 5. Piaa prjiturilor eco este o pia restrns din punct de vedere al productorilor6. Preul influeneaz decizia de cumprare7. Consumatorii i achiziioneaz prjiturile eco n special din trgurile de produse

alimentare eco

Obiective

1. Determinarea gradului de influenta a factorilor sociali-demografici in decizia decumparare.

2. Identificarea atitudinii pe care o au potentialii consumatori fata de informatiile de peeticheta(perioada de valabilitate,procedeul termic aplicat.)

3. Identificarea vrstei medii de consum a prjiturilor. Identificarea nivelului veniturilor4. Stabilirea influenei calitii prjiturilor n decizia de cumprare5. Identificarea din punctul de vedere al consumatorilora principalilor productori6. Identificarea influenei preului asupra deciziei de cumprare7. Identificarea principalei surse de achiziie


9/30

Chestionar

1. Obinuii s consumai prjituri eco?2. Ct de des consumai prjituri eco?3. Care sunt criteriile dup care alegei prjiturile eco?4. De unde achiziionai prjiturile?5. Ce informaii de pe eticheta prjiturilor le considerai ca fiind cele mai

importante?6. Cel mai important atribut luat in considerare in formarea deciziei de cumparare,in

opinia dvs este:F.important Important Asa si asa Putin

importantF.putinimportant

1.Pretul2.Gustul3.Aroma

4.Ambalajul5.Altul.Care?

7. De ce alegei s consumai prjituri eco n detrimentul celorlalte prjituri?8. Ce v influeneaz s consumai prjituri eco?9. Ce productori de prjituri eco preferai?10.Credei c piaa prjiturilor eco se va dezvolta n urmtorii ani? De ce? 11.Ce avantaje credei c au prjiturile eco?12.Perioada de valabilitate sczut este un impediment n adoptarea deciziei de

cumprare? Argumentai13. Sexul dumneavoastra este:

a)masculin

b)feminin

14. In ce categorie de varsta va incadrati?

a)sub 25 ani

b )25-50 ani

c)peste 50 ani

15. In ce categorie de venit va incadrati?

a)sub 1000 RON

c)1000-2000 RON

d)peste 2000 RON

16. Mediul dvs de resedinta este:

a)urban

b)rural


10/30

Analiza chestionarului:

1.Majoritatea celor intervievati au raspuns afirmativ la aceasta intreabare.

2. Majoritatea s-au declarat consumatori saptamanali ai prajiturilor traditionale, pondere mare au

avut deasemenea si consumul de 2, 3 ori pe luna, restul respondentilor avand un procentaj mic.

3. Cele mai multe persoane au ales ca principal criteriu dupa care aleg prajiturile traditionalegustul, o parte mai mare din respondenti se ghideaza in alegerea facuta dupa aroma,un numarmai mic de persoane ia in considerare ca principal criteriu pretul, iar ingredientele si aspectulconteaza cel mai putin pentru respondenti.

4. Cele mai multe persoane au raspuns ca isi cumpara prajiturile din cofetarii, urmate de patiseriisi magazine cu profil specific in comercializare de produse traditonale.

5. Cele mai multe persoane au raspuns ca informatiile cele mai importante de pe etichetaprajiturilor sunt cele legate de termenul de valabilitate, iar un numar mai mic de persoaneconsidera ingredientele ca fiind cele mai importante informatii de pe eticheta nutritionala.

6. Majoritatea celor intervievati au considerat ca in formarea deciziei de cumparare, cel maiimportant atribut al unei prajituri, ar trebui sa fie gustul, dupa care un numar destul de mare deoameni au ales aroma, iar un numar din ce in ce mai mic de intervievati au ales pretul siambalajul.

7. Cele mai multe persoane au raspuns afirmativ la aceasta intrebare.

8. La aceasta intrebare majoritatea au raspuns ca le-ar consuma datorita faptului ca sunt maisanatoase, iar un numar mai mic le-ar consuma datorita faptului ca sunt mai gustoase.

9. Majoritatea au raspuns ca le-ar consuma pentru ca sunt mai sanatoase, insa multi dintre ceichestionati au raspuns ca le-ar consuma si pentru gust si aroma.

10. Majoritatea persoane au raspuns ca nu cunosc producatori de prajituri ecologice, iar o micaparte din ci intervievati au ales Cofetaria Ostraw Vegan.

11. Cele mai multe persoane chestioante au raspuns ca sunt de parere ca in urmatorii ani piataprajiturilor ecologice se va dezvolta, principala motivatie fiind faptul ca sunt sanatoase si tot maimulte persoane incep sa se preocupe pentru a avea o alimentatie cat mai sanatoasa, un numar maimic de persoane au ca opinie faptul ca nu contin aditivi alimentari, iar procesele lor de fabricatienu dauneaza mediului inconjurator.


11/30

12. Majoritatea persoanelor au raspuns ca principalul avantaj al prajiturilor ecologice este faptulca sunt mai sanatoase si mai gustoase, urmate de un numar mai mic de persoane care consideraca au o aroma mai puternica.

13. Majoritatea persoanelor chestionate au raspuns ca perioada de valabilitate scazuta nu este unimpediment in luarea deciziei de cumparare, deoarece asta demonstreaza ca nu contin aditivialimentari, iar pentru un nr foarte mic considera ca acest lucru este un impediment in adoptareadeciziei de cumparare.

14. Majoritatea personele de gen feminin aleg sa consume saptamanal prajituri traditionale, alegsa le consume datorita gustului si le achizitioneaza din cofetarii. Pentru aceste persoane perioadade valabilitate este cea mai importanta informatie de pe eticheta nutritionala. Foarte multe dintreaceste persoane ar alege sa consume prajituri traditionale eco in detrimentul celor traditionale pe

care le consuma deoarece sunt mai sanatoase. Perioada de valabilitate relativ mica a produselorecoligce ar fi un impediment doar pentru un numar foarte mic de persoane. Un numar mare derespodenti de acest gen nu cunosc producatori de prajituri traditionale eco, dar cred ca piataacestor prajituri se va dezvolta foarte mult deoarece acestea au avantajul ca sunt mai sanatoasedecat celelalte.Si foarte multe persoane de gen masculin aleg sa consume prajituri destul de des, o data pesaptamana sau de 3 ori pe luna, iar pentru ei atunci cand aleg sa consume sunt foarte importantegustul si aromele. Un numar mare dintre ei le procura din cofetarii dar si multi dintre ei lecumpara din patiserii specializate. Cei mai multi dintre acestia considera ingredientele ca fiindcel mai important atribut in decizia de cumparare, dar sunt urmate de un numar mare de cei care

considera gustul ca fiind cel mai important. Majoritatea respondentilor de acest gen ar alege saconsume prajiturile acologice in detrimentul celorlalte prajituri, deoarece sunt mai sanatoase sinu contin aditivi alimentari, chiar daca acest lucru duce la o perioada de valabilitate mai scazuta.Multi dintre ei considera ca piata produselor ecologice se va dezvolta foarte mult in urmatorii anideoarece oamenii sunt mai atenti sa manance sanatos.

15. Cele mai multe persoane de gen feminin au varsta sub 25 de ani, consuma foarte des prajituri,aproape saptamanal, iar atunci cand aleg sa consume se ghideaza foarte mult dupa ingredienteledin care sunt facute. Majoritatea acestor persoane le achizitioneaza din patiserii specializate, iargustul gustul reprezinta pentru aceste persoane cel mai important atribut in decizia de cumparare,iar unele dintre ele se ghideaza dupa arome. Un numar semnificativ de respondente aleg saconsume prajiturile traditionale eco in defavoarea celorlalte prajituri deoarece acestea sunt maigustoase, iar procesul lor de fabricatie nu dauneaza mediului inconjurator. Perioada devalabilitate scazuta nu le impedica sa achizitioneze aceste produse. Multe dintre aceste persoanenu cunosc producatori de prajituri ecologice.


12/30

Persoanele de gen feminin cu varsta mai mare de 25 de ani, aleg sa consume ceva mai rarprajituri traditionale, de aproximativ 2 ori pe luna, tin foarte mult cont de ingredientele din caresunt facute prajiturile atunci cand aleg sa cumpere, de cele mai multe ori le achizitioneaza dincofetarii, iar cele mai importante atribute care le determina sa consume prajituri sunt gustul si inmica masura pretul. Multe dintre aceste persoane nu cunosc producatori de prajituri ecologice,

iar un numar scazut cunosc Cofetaria Ostraw Vegan. Foarte putine dintre acestea aleg sa nuconsume prajiturile traditiionale eco in detrimentul celorlalte, cele mai multe inlocuindu-ledeoarece nu contin aditivi alimentari si sunt mai sanatoase. Aceste persoane considera ca piataprajiturilor ecologice se va dezvolta foarte mult in urmatoarea perioada deoarece aceasta piataprezinta multe avantaje.Dintre personele de gen masculin cele mai multe care au fost chestionate au fost cele cu varstasub 25 ani. Majoritatea acestor persoane consuma des prajituri, aproape sapamanal, gustul siingredientele sunt foarte importante la o prajitura, isi achizitioneaza produsele din cofetarii,considera ca perioada de valabilitate este cel mai important atribut de pe eticheta nutritionala, ar

lege sa consume prajituri ecologice in detrimentul celorlalte produse chiar daca nu cunosc niciunproducator, le-ar prefera pe cele ecologice deoarece contin ingrediente naturale si sunt maisanatoase si nu le deranjeaza faptul ca au o perioada de valabilitate scazuta. Mizeaza pe faptul capiata prajiturilor ecologice se va dezvolta foarte mult in urmatorii ani.Persoanele cu varste cuprinse intre 25- 50 de ani si cele peste 50 de ani consuma mai rarprajituri. Atunci cand aleg sa consume se ghideaza foarte mult dupa gustul si pretul acestora,sunt foarte atenti la informatiile de pe eticheta nutritionala si ia in calcul foarte mult ingredientelepe care le contin prajiturile, ar inlocui aceste prajituri cu cele ecologice deoarece sunt maisanatoase si cred ca piata prajiturilor traditionale ecologice se va dezvolta foarte mult tocmaidatorita acestui aspect, ca sunt mai sanatoase.

16. Atat persoanele de gen feminin cat si cele de gen masculin cu varsta sun 25 ani, care auraspuns acestui chestioanr au venituri scazute, sub 1000 Ron. Desi veniturile sunt scazute, ceimai multi dintre acestia aleg sa consume saptamanal prajituri, gustul acestora este unul din celemai importante atribute pe care le ia in considerare atunci cand aleg sa consume prajiturile. Unnumar mare dintre acestia achizitioneaza prajiturile din cofetarii, dar si un numar semnificativ,mai mult persoanele de gen feminin le achizitioneaza si din patiserii. Cei mai multi dintrerespondenti ia in considerare perioada de valabilitate a produsului de pe eticheta nutritionala.Majoritatea respondentilor ar fi dispusi sa inlocuiasca prajiturile traditionale cu cele ecologicedeoarece acestea ar fi mai sanatoase si mai gustoase. Aceste persoane nu cunosc niciunproducator de prajituri ecologice si nu ar fi un impediment pentru ei faptul ca perioda devalabilitate a produselor este mai scazuta decat in cazul celorlalte produse.Persoanele de gen feminin cu varsta intre 25 si 50 de ani, cu un venit intre 10002000 Ron, darsi cele cu un venit de peste 2000 aleg sa consume mai rar prajituri, cam de 2 ori pe luna, ia inconsiderare foarte mult ingredientele din care sunt facute prajiturile, de cele mai multe ori leachizitioneaza din cofetarii, gustul de asemenea este un criteriu foarte important in alegerea


13/30

facuta, ar fi dispuse sa inlocuisca prajiturile traditionale cu unele ecologice, chiar daca putinedintre ele au auzit de un producator de prajituri ecologice si avand in vedere si faptul ca perioadaacestora de valabilitate este mai scazuta. Ar prefera sa le consume deoarece sunt mai sanatoase sinu dauneaza mediului inconjurator. Mizeaza pe faptul ca piata prajiturilor ecologice va creste inurmatoarea perioada intr-un mod semnificativ

Persoanele peste 50 de ani, de gen feminin si cu un venit cuprins intre 1000-2000 si de cele maimulte ori peste 2000 aleg sa nu consume foarte des preajiturile traditionale, acestea alegand sa leacizitioneze de 2 ori pe luna, de obicei din patiserii. Decizia de cumparare le este influentata inmare masura de gust si intr-o mai mica masura de ingredientele din care sunt facute. Ar alege sarenunte la consumul acestor prajituri in detrimentul prajiturilor ecologice deoarece considera caeste foarte important ca acestea sa nu contina aditivi alimentari, chiar daca perioada devalabilitate va fii mai scurta. Cred ca piata produselor ecologice se va dezvolta foarte mult inurmatorii ani.Persoanele de gen masculin de peste 25 de ani care au fost chestionate au majoritatea venituri

mai mari de 2000 si au fost in numar relativ mare dintre cei care au fost chestionati. Multi dintreacestia consuma prajituri in medie de 2 ori pe luna, unii dintre ei chiar o data si se ghideazafoarte mult in alegerea de a consuma prajituri de gustul acestora. De regula le achizitioneaza dincofetarii, ar fi dispusi sa le inclouiasca cu prajiturile ecologice deoarece sunt mai sanatoase si auun gust mai bun. Foarte putini dintre acestia cunosc ca producator de prajituri ecologiceCofetaria Ostraw Vegan, iar putini dintre acestia considera un imepediment in decizia decumparare a prajiturilor ecologice perioada de valabilitate scazuta. Multi dintre ei considera capiata prajiturilor traditionale se va dezvolta in urmatoarea perioada.

17. Majoritatea persoanelor chestionate provin din mediul urban, indiferent de varsta si sex.

Persoanele care au un venit mai mic de 1000 ron aleg sa consume de cel putin 3 ori pe lunaprajituri, considera ca este foarte important gustul si ingredientele din care sunt facute produsele,de obicei le achizitioneaza din cofetarii, o parte din acestia destul de semnificativ leachizitioneaza si din patiserii, ar fi dispuse sa le inlocuiasca cu alte prajituri traditionaleecologice deoarece considera ca sunt mai sanatoase si mai gustoase.Perioada de valabilitatescazuta este un impediment pentru foarte putini dintre ei si majoritatea dintre ei cred ca piataacestor prajituri ecologice se va dezvolta foarte mult, chiar daca putini din ei cunosc unproducator de prajituri ecologice.Persoanele din mediul urban cu venituri mai mari de 2000 ron atat de gen feminin cat si de genmasculin decid sa consume prajituri cam o data pe saptamana. Este foarte important pentruaceste persoane gustul si aroma prajiturilor, de obicei le achizitioneaza din patiserii si ar fidispusi sa le inlocuiasca cu cele ecologice deoarece considera ca sunt mai sanatoase si au un gustmai bun. Foarte putini dintre acestia cunosc un producator de prajituri ecologice, dar cu toateacestea cred ca piata prajiturilor ecologice se va dezvolta foarte mult in urmatorii ani si nuconsidera ca este un impediment faptul ca aceste produse vor avea o perioada de valabilitate maiscazuta.


14/30

Persoanele din mediul rural cu varsta sub 25 de ani, indiferent de gen au fost putine care aucompletat chestionarul. Cele cu un venit mai mic de 1000 ron consuma de maxim 3 ori pr lunaprajituri traditionale, de obicei si le achizitioneaza din cofetarii si considera gutul ca fiind cel maiimportant criteriu in alegerea cumpararii, dar sunt urmate de un numar mare de persoane care iain considerare pretul produelor. Majoritatea dintre respondentii acestei categorii ar inlocui

prajiturile traditionale cu cele ecologice, dar pentru multi dintre ei perioada de valabilitatescazuta ar fi un impediment in adoptarea deciziei de cumparare. Nu foarte multi dintre eiconsidera ca piata prajiturilor ecologice se va dezvolta in urmatoarea perioada.Persoanele din mediul rural cu venit mai mare de 2000 ron si varsta peste 25 ani au fost putine lanumar, cele mai multe dintre aceste persoane au fos de gen masculin. Indiferent de gen, acestepersoane consuma mai rar prajituri, cam o data poate chiar de doua ori pe luna consuma prajituri.De obieci aceste persoane si le achizitioneaza din magazine, este foarte important pentru eigustul prajiturilor, sunt foarte putini cei care ar alege sa renunte la consumul prajiturilortraditionale in detrimentul celorlalte prajituri, deoarece considera ca perioada de valabilitate

scazuta a acestor produse este un dezavantaj, precum si pretul ridicat. Aceste persoane nu suntconvinse ca piata produselor ecologice se va dezvolta in urmatoarea perioada de timp.

Concluzii :

In urma chestionarii a unui numar de 25 de persone am observat ca acestea consuma destul dedes prajituri traditioanle, in medie cam o data pe saptamana. Punctul principal de achizitie aacestora il constityie cofetariile.Cel mai important atrbut in decizia de cumparare il constituie gustul produsului, dar si

ingredientele din care este facut.Cei mai multi respondenti ar fi dispusi sa inlocuiasca prajiturile traditionale pe care le consumacu alte prajituri traditionale dar ecologice, deoarece sunt mai sanatoase din punctul lor de vedere.Chiar daca acestea vor avea o perioada de valabilitate mai scazuta nu va fi un impediment indecizia de a le achizitiona si consuma, precum si in decizia de a crede ca piata prajiturilorecologice se va dezvolta in urmatorii ani.


15/30

Cercetare cantitativa

Ipoteze

1. Consumatorii sunt dispui s consume prjituri tradiionale eco2. Consumatorii ar fi dispui s consume prjituri tradiionale eco lunar3. Consumatorii ar fi dispui s achiziioneze mai mult de 300 de grame de prjituri eco4. Consumatorii ar fi dispui s ofere peste 10 lei pentru 100 grame de prjituri5. Principalul motiv pentru care s-ar consumaprjituri eco l reprezint lipsa aditivilor

alimentari6. Principalul criteriu de alegere al prjiturior eco este gustul7. Principala informaie de pe eticheta ambalajului o reprezint ingredientele8. Prjiturile eco ar avea cel mai mare success n supermarket-uri

Obiective

1. Determinarea preferinelor consumatorilor n ceea ce privete consumul de prjiturieco

2. Determinarea frecvenei de consum a prjiturilor eco3. Determinarea cantitii pe care consumaorii ar fi dispui s o echiziioneze4. Determinarea preului pe care consumatorii ar fi dispui s l ofere5. Determinarea motivelor de alegere a prjiturilor eco6. Determinarea principalelor informii de pe eticheta nutriional care i intereseaz pe

consumatori n mod direct7. Determinarea locului de unde clienii ar prefer s achiziioneze prjiturile eco


16/30

CHESTIONAR

1. Ati fi dispusi sa consumati prajituri traditionale eco?a. Dab. Nu

2. Cat de des ati fi dispusi sa consumati prajituri traditionale eco?a. 1 data pe saptamanab. de 2 ori pe lunac. lunard. mai rar

3. Ce cantitate de prajituri traditionale eco ati fi dispusi sa achizitionati atunci cand mergeti lacumparaturi?a. mai putin de 100g

b. 100-200gc. 200-300 gd mai mult de 300 g

4. Ce pret ati fi dispusi sa platiti pentru 100g prajituri traditionale eco?a.


17/30

a. ingredienteleb. valoarea nutritionalac. altele

9. De unde ati fi dispus sa achizitionati prajituri traditionale eco?

a. cofetariib. targuri special amenajatec. supermarket-urid. direct de la producatori

10. Ce fel de ambalaj ati prefera pentru prajiturile traditionale eco?a. de hartieb. plasticc. folie de aluminiu

d. altele

11. De la ce marca de prajituri traditionale eco ati fi dispusi sa achizitionati aceste produse?a. Magurab. Prajitura caseic. Alkad. Altele

12. Sexul dumneavoastra este:a. feminin

b. masculin

13. In ce categorie de varsta va incadrati?a. sub 25 de anib. 25-45 de anic. peste 45 de ani

14. In ce categorie de venituri va incadrati?a. sub 500 leib. 5001000 leic. 1000-2000 leid. peste 2000 lei

15. Mediul dumneavoastra de resedinta este:a. urbanb. rural


18/30

Analiza chestionarului cantitativ

Chestionarul a fost aplicat unui numar de 20 de respondenti: 13 persoane de sex feminin

si 7 de sex masculin.10 persoane au varsta sub 25 de ani, 8 persoane intre 25 si 45 de ani, respectiv 2 persoane

cu varsta peste 45 de ani.Respondentii care au venitul sub 500 de lei sunt in numar de 10, 8 au venitul intre 500-

1000, 2 persoane au venitul intre 1000-2000 de lei, si nicio persoana nu prezinta un venit depeste 2000 de lei.

14 persoane chestionate provin din mediul urban si 6 persoane din mediul rural.

1. Dintre persoanele chestionate, 85% dintre ele ar fi dispuse sa consume prajituritraditionale eco, iar 15% nu ar consuma prajituri traditionale eco.

2. Dintre persoanele care consuma prajituri traditionale eco, 41% consuma o data pesaptamana aceste produse, 35% consuma de doua ori pe saptamana, 17% consuma lunarprajituri traditionale eco, iar restul de 7% consuma mai rar.

3. 35% dintre respondenti ar fi dispusi sa cumpere mai putin de 100g cand merg lacumparaturi, tot un procent de 35% ar fi dispusi sa cumpere intre 100-200g, 23% arcumpara intre 200-300g si 7% ar fi dispusi sa cumpere mai mult de 300g.

4. Pentru 100g de prajituri traditionale eco, 35% dintre respondenti ar plati mai putin de 10lei, un procent de 23% din persoanele chestionate ar plati intre 10 si 15 lei, si tot inacelasi procent ar fi dispusi sa plateasca intre 15-20 de lei, iar 17% ar alege sa plateasca

mai mult de 20 de lei pe 100g de prajituri traditionale eco.5. Referitor la principalul motiv pentru care ar alege sa consume prajituri traditionale eco,35% dintre respondenti aleg sa consume pentru faptul ca sunt mai sanatoase, 29% pentruca aceste produse contin ingrediente naturale, 11% mizeaza pe faptul ca nu contin aditivialimentari, si 23% din persoanele chestionate aleg sa consume aceste produse eco pentruca procesul lor de fabricatie nu afecteaza mediul inconjurator.

6. Principalul criteriu dupa care sunt alese prajiturile traditionale eco este gustul pentru 35%din persoanele chestionate, aroma pentru inca 35 %, pretul influenteaza decizia decumparare a 23% din respondenti, iar 5% aleg dupa alte criterii.

7. In achizitionarea prajiturilor traditionale eco, pentru 35% din respondenti, perioada devalabilitate scazuta influenteaza aceasta decizie, iar pentru 65% aceasta perioada devalabilitate mai scazuta nu reprezinta un impediment.

8. Privind informatiile de pe eticheta nutritionala, pentru 47% din persoane ingredientelesunt cele mai importante, acelasi procent de 47% considera valoarea nutritionala ca fiindcea mai importanta informatie de pe eticheta nutritionala, iar 5% din persoane consideraalte informatii ca fiind cele mai importante.


19/30

9. 23% din respondenti ar prefera sa achizitioneze prajituri traditionale eco din cofetarii, 5%ar alege sa achizitioneze din targuri special amenajate, 35% din supermarketuri, si 37% arfi dispusi sa achizitioneze aceste produse direct de la producatori.

10.Referitor la ambalaj, 23% din respondenti prefera ambalajul de hartie, 29% il prefera pecel de plastic, 35% din respondenti a dori ca prajiturile traditionale eco sa fie ambalate in

folie de aluminiu, iar 13% din persoanele chestionate ar opta pentru alte ambalaje.11.Marca de la care ar fi dispusi sa achizitioneze prajituri traditionale eco respondentii este

Magura pentru un procent de 23%, Prajitura Casei pentru 42%, Alka pentru 35% dinrespondenti .

12.76% din persoanele chestionate sunt de sex feminin, si 24 % de sex masculin. Dintrepersoanele de sex feminin, 76% din ele ar fi dispuse sa achizitioneze prajituri traditionaleeco, si 24% din ele nu ar achizitiona aceste prajituri traditionale eco. 30% din persoanelede sex feminin care ar fi dispuse sa consume prajituri traditionale eco, ar consuma o datape saptamana, 30% ar consuma de doua ori pe saptamana, acelasi procent de 30% ar

consuna lunar, si 10% ar consuma mai rar aceste produse. Acelasi procent de 30% seatribuie persoanelor care ar fi dispuse sa achizitioneze mai putin de 100g de prajituritraditionale eco la cumparaturi, intre 100 si 200 g, si intre 200-300g, si restul de 10% ar fidispuse sa achizitioneze mai mult de 300g. Pentru 100g de prajituri traditionale eco, 20%din respondenti ar fi dispusi sa plateasca mai putin de 10 lei, 20% ar plati intre 10 si 15lei, 30% ar fi dispusi sa plateasca intre 15 si 20 lei, si inca 30% ar plati si mai mult de 20lei pentru 100g prajituri traditionale eco. Referitor la principalul motiv pentru care aralege sa consume prajituri traditionale eco, jumatate din respondenti aleg pentru ca suntmai sanatoase, 30% pentru ca aceste produse contin numai ingrediente naturale, si 20%pentru ca procesul lor de fabricatie nu dauneaza mediului inconjurator. Principalul

criteriu in alegerea prajiturilor traditionale eco este pentru 20% din respondenti gustul,aroma pentru 50% dintre ei, si 30% dintre ei iau in considerare ca fiind cel mai importantcriteriu pretul. Pentru 30% din persoanele chestionate, valabilitatea scazuta a acestorproduse este un impediment in achizitionarea lor, iar pentru 70% acest lucru nu reprezintaun impediment. Pentru 60% din respondenti, ingredientele sunt cele mai importanteinformatii de pe ambalajul produsului, iar pentru 40% din ei, cea mai importanta estevaloarea nutritionala. 20% din persoanele respondente ar alege sa-si achizitionezeprajituri traditionale eco din cofetarii, 10% prefera targurile special amenajate, 40% alegsupermarketurile si 30% ar fi dispuse sa achizitioneze produsele direct de la producatori.In ceea ce priveste ambalajul, 40% din respondente il prefera pe cel de hartie, 20% pe celde plastic, si 40% pe cel din folie de aluminiu. Ca marca de la care ar achizitiona prajituritraditionale eco, Magura a fost aleasa de 10% din persoanele respondente, Praitura Caseide 50%, iar Alka a avut un procent de 40%. Dintre persoanele de sex masculin toate aralege sa achizitioneze prajituri traditionale eco si 70% din aceste persoane ar consuma odata pe saptamana, 25% de doua ori pe luna, si 5% ar consuma aceste produse lunar. 42%din persoanele chestionate ar fi dispuse sa achizitioneze mai putin de 100g de prajituri


20/30

traditionale eco la cumparaturi, acelasi procent de 42% ar achizitiona intre 100-200g, iar16% ar fi dispusi sa achizitioneze intre 200 si 300g. Dintre respondenti, 57% ar fi dispusisa plateasca mai putin de 10 lei pentru 100g prajituri traditionale eco, 28% ar plati intre10-15 lei, 15% ar plati intre 15 si 20 lei, si niciun respondent nu ar fi dispus sa plateascamai mult de 20 lei pentru 100g prajituri traditionale eco. Daca luam in calcul principalul

motiv pentru care ar alege sa consume prajituri traditionale eco, 14% din persoanelechestionate ar alege pentru ca sunt mai sanatoase, 42% pentru ca aceste produse continnumai ingrediente naturale, 28% aleg aceste produse pentru ca nu contin aditivialimentari, si 16% pentru ca procesul lor de fabricatie nu are actiuni negative asupramediului inconjurator. Pentru 57% dintre respondenti, gustul este criteril cel maiimportant in alegerea prajiturilor traditionale eco, aroma pentru 28%, iar pentru 15%pretul este cel mai important criteriu. Pentru 42% din respondenti perioada devalabilitate mai scazuta este un impediment in achizitionarea acestor produse, iar pentru58% dintre ei acest lucru nu reprezinta un impediment. Ca fiind cele mai importante

informatii de pe eticheta nutritionala, 28% din persoane au raspuns ca ingredientele suntcele mai importante, 58% considera valoarea nutritionala ca fiind cea mai importanta, si14% considera alte informatii ca fiind cele mai importante. 28% din respondenti ar alegesa achizitioneze prajituri traditionale eco din cofetarii, niciun respondent nu preferatargurile special amenajate, 28% din ei aleg supermarketurile, iar 44% din ei aleg saachizitioneze direct de la producator aceste produse. Referitor la ambalaj, 42% dinpersoanele respondente prefera ca prajiturile traditionale eco sa aiba ambalajul de plastic,30% din ei il prefera din folie de aluminiu, si 28% prefera alte ambalaje. Magura esteconsiderata o marca de la care ar fi dispusi sa achizitioneze prajituri traditionale eco 44%din respondenti, urmata de Prajitura Casei si Alka cu cate un procent de 28%.

13.Dintre respondenti, 45% dintre ei au varsta sub 25 de ani, 35% dintre ei fiind de sexfeminin, dintre care 60% ar fi dispusi sa consume prajituri traditionale eco, iar 40% nu arfi dispusi. Din presoanele dispuse sa consume prajituri traditionale eco, acestea suntdistribuite cu un procent relativ egal de 34% in a consuma aceste prajituri o data pesaptamana/ de doua ori pe saptamana, sau mai rar de o data pe luna. 65% din persoanelechestonate ar alege sa achizitioneze mai putin de 100g de prajituri traditionale eco lacumparaturi, iar 35% ar alege sa cumpere intre 100 si 200g din produs, niciun respondentnu intentiona sa achizitioneze din acest produs mai mult de 200g la un cos decumparaturi. Cu acelasi procent de 33% respondentii ar plati pentru 100g prajituritraditionale eco mai putin de 10 lei, intre 10 si 15 lei, sau intre 15-20 lei, niciunrespondent nu intentioneaza sa plateasca mai mult de 20 lei pentru 100g produs. Unprocent de 35% din persoanele chestionate de sex feminin care intentioneaza sa consumeprajituri traditionale eco prefera aceste produse pentru ca sunt mai sanatoase, iar 65% dinele pentru ca aceste produse contin numai ingrediente naturale. Luand in considerareperioada de valabilitate scazuta pentru produsul respectiv, 35% din persoane consideraacest lucru un impediment, pe cand restul de 65% nu considera acest fapt un impediment


21/30

in achizitionarea de produs. Cu un procent total de 100% ingredientele sunt cele maiimportante informatii de pe eticheta produsului. Supermarketurile au iesit in proportie de65% ca locul de unde doresc sa achizitioneze prajituri traditionale eco respondentii,urmat cu un procent de 35% de respondentii care doresc sa achizitioneze prajituriletraditionale eco direct de la producatori. Toate persoanele chestionate, isi doresc ca aceste

produse sa aiba ambalajul din hartie, iar ca marci de la care ar fi dispusi sa achizitionezeprodusul sunt Magura, Prajitura Case si Alka, cu cate un procent egal de 33%. In cazulrespondentilor de sex masculin cu varsta sub 25 de ani, toti ar fi dispusi sa consumeprajituri traditionale eco, 25% dintre ei consumand o data pe saptamana din acest produs,25 % lunar, iar 50% dintre ei ar alege sa consume mai rar din acest produs. La un cos decumparaturi, 50% dintre respondenti ar alege sa achizitioneze mai putin de 100g prajituritraditionale eco, 25% din ei intre 100 si 200 g, si inca 25% ar alege sa cumpere mai multde 200g prajituri. Referitor la pretul pentru 100g produs, respondentii au fost distribuiti inmod egal, 25% fiind procentul constant pentru persoanele care ar plati mai putin de 10

lei, intre 10-15 lei, 15-20 lei, si mai mult de 15 lei pentru 100g prajituri traditionale eco.Jumatate dintre persoanele chestionate in aceasta categorie de venit si sex, aleg saconsume aceste produse pentru ca sunt mai sanatoase decat produsele obisnuite, iarcealalta jumatate pentru ca aceste prajituri contin numai ingrediente naturale. Pentru 25%dintre respondenti, perioada de valablitate reprezinta un impediment in achizitionarea siconsumul acestor produse, iar pentru 75% dintre ei nu este un impediment. 25% dintrepersoane aleg sa achizitioneze produsul de la cofetarii, 50% din ei din supermarketuri, si25% opteaza sa achizitioneze direct de la producatori. Ambalajul cel mai optat derespondenti este cel de hartie, in proportie de 50% urmat de ambalajul de plastic si cel dinfolie de aluminiu cu cate un procent de 25%. Marca cea mai aleasa este Prajitura Casei cu

un procent de 50% si cu cate un procent de 25% fiecare, marcile Magura si Alka.Persoanele chestionate cu varsta intre 25 si 45 de ani sunt in procent de 40%, iar dintreacestia 62% dintre ei sunt de sex feminin. Toate persoanele din aceasta categorie devarsta si sex sunt dispuse sa consume prajituri traditionale eco. Dintre aceste personae,40% din ele aleg sa consume aceste produse o data pe saptamana, 20% aleg de doua oripe luna, iar 40% prefer sa consume din produs lunar. 60% dintre respondenti ar alege saachizitioneze mai putin de 100g de produs la cumparaturi, 20% dintre ei aleg intre 100 si200g si 20% intentioneaza sa achizitioneze intre 200 si 300g prajituri traditionale eco.40% dintre respondent, ar plati mai putin de 10 lei pentru 100g produs, iar cu cate unprocent de 20% urmeaza respondentii care ar fi dispusi sa plateasca intre 10 si 15lei/100g produs, intre 15 si 20 lei, sau mai mult de 20 lei pentru 100g prajituri traditionaleeco. Motivul pentru care aleg sa consume aceste produse este in proportie de 60% faptulca sunt mai sanatoase, si 40% pentru ca aceste produse contin numai ingredient natural.Pentru 20% din persoanele chestionate perioada de valabilitate mai scazuta a acestorproduse reprezinta un impediment in achizitionarea lor, iar pentru 80% dintre acestepersonae nu reprezinta un impediment. Cea mai importanta informatie de pe eticheta


22/30

ambalajului a fost in procent total reprezentata de ingredientele produsului. Persoaneledin aceasta categorie doresc sa achiziioneze produsul respectiv de la cofetarii, inproportie de 20%, tot 20% din ei doresc sa achizitioneze din targuri special amenajate,40% dintre respondent prefer supermarketurile ca punct de achizitionare, iar 20% opteazadirect de la producatori. Ambalajul este preferat de 60% din respondent ca fiind din

hartie, urmat de cel din plastic cu un procent de 40%. Ca marca de la care ar dori saachizitioneze prajituri traditionale eco au iesit cu un procent egal de 40% Magura siPrajitura Casei, urmate cu un procent de 20% de Alka.Persoanele cu varsta de peste 45 de ani sunt in procent de 25%, si doar jumatate din eidoresc sa consume prajituri traditionale eco. Toate persoanele chestionate sunt de sexfeminin, si aleg sa consume prajituri de doua ori pe luna, pentru care ar plati intre 10 si 15lei pentru 100g de produs, si aleg aceste produse pentru ca sunt mai sanatoase, iarvalabilitatea mai scazuta reprezinta un impediment in achizitionarea lor. Cea maiimportanta informatie de pe eticheta ambalajului este legata de ingredientele produsului,

si aleg sa le achizitioneze din supermarketuri, cu un ambalaj de hartie, si de la marcaPrajitura Casei.Persoanele cu varsta peste 45 de ani, reprezinta 10% din totalul persoanelor chestionate sijumatatea din ele intentioneaza sa consume prajituri traditionale eco, iar cealalta jumatatenu sunt interesate de aceste produse. Aceste persoane sunt de sex feminin si intentioneazasa achizitioneze aceste prajituri de doua ori pe luna, cumparand la un cos de prajituri intre100 si 200g produs, fiind dispuse sa plateasca un pret cuprins intre 10 si 15 lei pentru100g prajituri, alegand aceste produse pentru ca sunt mai sanatoase. Perioada devalabilitate nu este un impediment pentru ele in achizitionarea si consumul acestorproduse, si opteaza pentru achizitionarea lor din supermarketuri, marca preferata fiind

Magura.14.Persoanele chestionate cu un venit sub 500 lei reprezinta 60% din totalul esantionului,iar

persoanele cu varsta mai mica de 25 de ani, reprezinta 55% din persoanele cu venit maimic de 500 lei si toate aceste persoane ar fi dispuse sa achizitioneze si sa consumeprajituri traditionale eco. 36% din aceste persoane sunt de sex feminin, iar 25% dintre elear alege sa consume aceste prajituri de 2 ori pe luna, un procent de 50% dintre acestepersoane aleg sa consume lunar, iar 25% prefera consumul acestor produse mai rar de oluna. Jumatate din respondenti, intentioneaza sa achizitioneze mai putin de 100g produsla un cos de cumparaturi, 25% din ei aleg o cantitate intre 100 si 200g, si tot 25% aleg ocantitate cuprinsa intre 200 si 300g, si niciun respondent nu ar dori achizitionarea uneicantitati mai mari de 300g din produs. Pretul pe care ar fi dispusi sa il plateascarespondenti pentru 100g prajituri traditionale eco este distribuit cu un procent egal de25% pentru urmatoarele intervale de preturi: sub 10 lei, intre 10 si 15lei, intre 15-20 lei,respectiv mai mult de 20 lei. Motivul pentru care aleg aceste produse este pentru 50%dintre respondenti, faptul ca sunt mai sanatoase, ca aceste produse contin ingredientenaturale pentru 25%, iar pentru faptul ca nu contin aditivi alimentari pentru 25%.


23/30

Principalul criteriu pentru care aleg sa consume prajituri traditionale eco respondentii estegustul, iar pentru 75% pretul reprezinta un criteriu important in achizitionarea acestuiprodus. Pentru 25% din persoane perioada de valabilitate scazuta reprezinta unimpediment in achizitionarea produsului, dar pentru 75% din persoane nu reprezinta unimpediment. Cu un procent total, ingredientele au iesit ca fiind cele mai importante

informatii de pe eticheta ambalajului. In cate un procent de 25%, respondentii nostriprefera sa achizitioneze prajiturile traditionale eco din cofetari, respectiv targuri specialamenajate, iar 50% dintre persoane prefera supermarketurile ca loc de aprovizionare.Magura si Alka au iesit la egalitate in reprezentarea marcii de la care ar vrea respondentiisa achizitioneze prajituri traditionale cu un procent de 25% fiecare, iar 50% dintre eiprefera marca Prajitura Casei. Persoanele de sex masculin reprezinta 64% din persoanelechestionate cu un venit mai mic de 500 lei, si toate ar fi dispuse sa achizitioneze prajituritraditionale eco. Jumatate din aceste persoane aleg sa achizitioneze aceste produse de 2ori pe luna, iar cealalta jumatate aleg sa consume lunar prajituri traditionale eco. Toate

persoanele din acesta categorie aleg sa achizitioneze o cantitate cuprinsa intre 100 si 200gprodus la un cos de cumparaturi. 50% dintre aceste persoane ar plati mai putin de 10 leipentru 100g produs si 50% intre 10 si 15 lei. Cu un procent total de 100% a iesit faptul caaceste persoane chestionate aleg sa consume prajituri traditionale eco pentru ca sunt maisanatoase decat produsele obisnuite, iar principalul motiv pentru care opteaza sa consumeaceste produse este pentru 50% din persoane gustul si pentru 50% pretul este un criteriuimportant in alegerea acestor produse. Perioada de valabilitate mai scazuta a prajituriloreco nu este un impediment in achizitionarea lor pentru toate persoanele din aceastacategorie, care opteaza pentru supermarketuri ca punct de aprovizionare cu acesteproduse. 50% din respondenti prefera ca marca de la care ar achizitiona aceste produse

Magura iar jumatate prefera Prajitura Casei.Persoanele cu varsta cuprinsa intre 25 si 45 de ani reprezinta 45% din persoanele cu unvenit mai mic de 500lei si toate intentioneaza sa achizitioneze prajituri traditionale eco.60% dintre aceste persoane sunt de sex feminin, iar dintre acestea 35% din eleintentioneaza sa achizitioneze aceste prajituri o data pe saptamana, iar 65% din ele dorescsa achizitineze lunar aceste produse. Cate o treime din persoanele din aceasta categoriesunt dispuse sa achizitioneze la un cos de cumparaturi mai putin de 100g produs, intre100-200g, si respectiv intre 200 si 300g, si nicio persoana din aceasta categorie nu arachizitiona mai mult de 300g la un cos de cumparaturi. Pretul pe care l-ar plati pentru100g prajituri traditionale eco este sub 10 lei pentru 65% din persoane si cuprins intre 10si 15 lei pentru 35% din ele. Toate persoanele aleg aceste produse pentru ca ele continnumai ingrediente naturale. Pentru jumatate din persoane, gustul este un criteriuimportant in alegerea acestor produse, iar pentru cealalta jumatate pretul este consideratca fiind un criteriu destul de important. Toate persoanele nu considera perioada devalabilitate scazuta un impediment in a alege sa consume si sa achizitioneze acesteproduse, si tot cu un procent total de 100% au iesit supermarketuri ca punct de


24/30

aprovizionare pentru achizitia prajiturilor traditionale eco. Magura a fost aleasa dejumatate din respondentii acestei categori ca fiind marca de la care ar alege saachizitioneze aceste produse si Prajitura Casei a fost aleasa de cealalta jumatate arespondentilor.Persoanele cu un venit cuprins intre 500 si 1000 lei reprezinta 30% din totalul

respondentilor, si dintre acestia, o treime au varsta mai mica de 25 de ani si sunt de sexulmasculin. Acestia intentioneaza sa achizitioneze prajituri traditionale eco, jumatate din eidorind a achizitiona lunar aceste produse si jumatate din ei mai rar de o data pe luna. Totirespondentii din aceasta categorie aleg sa achizitioneze intre 100 si 200g produs la un cosde cumparaturi. 50% din ei ar plati un pret mai mic de 10 lei pentru 100g prajituritraditionale eco, si 50% ar plati un pret cuprins intre 10-15 lei pentru 100g produs. Faptulca aceste produse contin numai ingrediente naturale este principalul motiv pentru toatepersoanele din aceasta categorie pentru care aleg sa consume aceste produse. 50% din eiau ales ca si criteriu important in a alege sa consume aceste prajituri gustul, iar 50% din

ei au ales pretul ca fiind criteriul cel mai important in alegerea acestor produse. Perioadade valabilitate mai scazuta pentru prajiturile traditionale eco reprezinta un impediment inachizitionarea lor pentru toti respondentii potrivit categoriei mai sus mentionate si totpentru acesti respondenti cu un procent de 100% ingredientele sunt cele mai importanteinformatii de pe eticheta ambalajului, si acestia doresc sa achizitioneze aceste produse dinsupermarketuri. 50% dintre ei prefera Magura ca marca de la care ar achizitiona prajituritraditionale eco si pentru 50% dintre ei, Prajitura Casei este marca pe care o preferapentru aceste produse. Doua treimi din persoanele cu venitul cuprins intre 500 si 1000 leiau varsta cuprinsa intre 25 si 45 de ani. 75% dintre ei sunt de sex feminin si intentioneazasa achizitioneze prajituri traditionale eco. O treime din aceste persoane consuma aceste

produse o data pe saptamana, inca o treime consuma de doua ori pe luna, si cealaltatreime consuma lunar aceste produse. 65% din persoanele chestionate din aceastacategorie intentioneaza sa achizitioneze o cantitate mai mica de 100g produs la un cos decumparatori si 35% dintre ei o cantitate intre 100 si 200g produs. Pretul pe care ar fidispus sa-l plateasca 33% din respondenti este mai mic de 10 lei pentru 100g prajituri, totun procent de 33% sunt dispusi sa plateasca intre 10 si 15 lei pentru 100g produs si restulrespondentilor ar plati intre 15 si 20 de lei pentru aceeasi cantitate mentionata. 35% dinaceste persoane aleg prajiturile traditionale eco pentru ca sunt mai sanatoase, iar 65 % dinele pentru ca acestea contin numai ingrediente naturale. Referitor la care sunt cele maiimportante informatii de pe eticheta ambalajului, 65% dintre respondenti au spus caingredientele, si 35% dinte ei considera valoarea nutritionala ca fiind cea mai importantape eticheta ambalajului. Supermarketul este ales cu un procent total ca fiind locul de undese doreste sa fie achizitionate prajiturile traditionale eco.Persoanele cu venitul intre 1000 si 2000 lei, reprezinta 10% din totalul respondentilor, siau o varsta mai mare de 45 de ani si intentioneaza sa achizitioneze prajituri traditionaleeco. Aceste persoane sunt de sex feminin si intentioneaza sa achizitioneze aceste prajituri


25/30

de doua ori pe luna, cumparand la un cos de prajituri intre 100 si 200g produs, fiinddispuse sa plateasca un pret cuprins intre 10 si 15 lei pentru 100g prajituri, alegand acesteproduse pentru ca sunt mai sanatoase. Perioada de valabilitate nu este un impedimentpentru ele in achizitionarea si consumul acestor produse, si opteaza pentru achizitionarealor din supermarketuri, marca preferata fiind Magura.

15.Dintre persoanele chestionate, 70% dintre ele provin din mediul urban, si dintre acestea85% intentioneaza sa achizitioneze prajituri traditionale eco, iar 15% nu intentioneazaacest lucru. Dintre persoanele care sunt dispuse sa consume prajituri traditionale eco,60% dintre ele au un venit sub 500 lei,iar persoanele cu varsta mai mica de 25 de ani,reprezinta 55% din persoanele cu venit mai mic de 500 lei. 36% din aceste persoane suntde sex feminin, iar 25% dintre ele ar alege sa consume aceste prajituri de 2 ori pe luna, unprocent de 50% dintre aceste persoane aleg sa consume lunar, iar 25% prefera consumulacestor produse mai rar de o luna. Jumatate din respondenti, intentioneaza saachizitioneze mai putin de 100g produs la un cos de cumparaturi, 25% din ei aleg o

cantitate intre 100 si 200g, si tot 25% aleg o cantitate cuprinsa intre 200 si 300g, si niciunrespondent nu ar dori achizitionarea unei cantitati mai mari de 300g din produs. Pretul pecare ar fi dispusi sa il plateasca respondenti pentru 100g prajituri traditionale eco estedistribuit cu un procent egal de 25% pentru urmatoarele intervale de preturi: sub 10 lei,intre 10 si 15lei, intre 15-20 lei, respectiv mai mult de 20 lei. Motivul pentru care alegaceste produse este pentru 50% dintre respondenti, faptul ca sunt mai sanatoase, ca acesteproduse contin ingrediente naturale pentru 25%, iar pentru faptul ca nu contin aditivialimentari pentru 25%. Principalul criteriu pentru care aleg sa consume prajituritraditionale eco respondentii este gustul, iar pentru 75% pretul reprezinta un criteriuimportant in achizitionarea acestui produs. Pentru 25% din persoane perioada de

valabilitate scazuta reprezinta un impediment in achizitionarea produsului, dar pentru75% din persoane nu reprezinta un impediment. Cu un procent total, ingredientele au iesitca fiind cele mai importante informatii de pe eticheta ambalajului. In cate un procent de25%, respondentii nostri prefera sa achizitioneze prajiturile traditionale eco din cofetari,respectiv targuri special amenajate, iar 50% dintre persoane prefera supermarketurile caloc de aprovizionare. Magura si Alka au iesit la egalitate in reprezentarea marcii de lacare ar vrea respondentii sa achizitioneze prajituri traditionale cu un procent de 25%fiecare, iar 50% dintre ei prefera marca Prajitura Casei. Persoanele de sex masculinreprezinta 64% din persoanele chestionate cu un venit mai mic de 500 lei, si toate ar fidispuse sa achizitioneze prajituri traditionale eco. Jumatate din aceste persoane aleg saachizitioneze aceste produse de 2 ori pe luna, iar cealalta jumatate aleg sa consume lunarprajituri traditionale eco. Toate persoanele din acesta categorie aleg sa achizitioneze ocantitate cuprinsa intre 100 si 200g produs la un cos de cumparaturi. 50% dintre acestepersoane ar plati mai putin de 10 lei pentru 100g produs si 50% intre 10 si 15 lei. Cu unprocent total de 100% a iesit faptul ca aceste persoane chestionate aleg sa consumeprajituri traditionale eco pentru ca sunt mai sanatoase decat produsele obisnuite, iar


26/30

principalul motiv pentru care opteaza sa consume aceste produse este pentru 50% dinpersoane gustul si pentru 50% pretul este un criteriu important in alegerea acestorproduse. Perioada de valabilitate mai scazuta a prajiturilor eco nu este un impediment inachizitionarea lor pentru toate persoanele din aceasta categorie, care opteaza pentrusupermarketuri ca punct de aprovizionare cu aceste produse. 50% din respondenti prefera

ca marca de la care ar achizitiona aceste produse Magura iar jumatate prefera PrajituraCasei.Persoanele din mediul urban cu varsta cuprinsa intre 25 si 45 de ani reprezinta 40% dinpersoanele cu un venit mai mic de 500lei si toate intentioneaza sa achizitioneze prajituritraditionale eco. 60% dintre aceste persoane sunt de sex feminin, iar dintre acestea 35%din ele intentioneaza sa achizitioneze aceste prajituri o data pe saptamana, iar 65% din eledoresc sa achizitineze lunar aceste produse. Cate o treime din persoanele din aceastacategorie sunt dispuse sa achizitioneze la un cos de cumparaturi mai putin de 100gprodus, intre 100-200g, si respectiv intre 200 si 300g, si nicio persoana din aceasta

categorie nu ar achizitiona mai mult de 300g la un cos de cumparaturi. Pretul pe care l-arplati pentru 100g prajituri traditionale eco este sub 10 lei pentru 65% din persoane sicuprins intre 10 si 15 lei pentru 35% din ele. Toate persoanele aleg aceste produse pentruca ele contin numai ingrediente naturale. Pentru jumatate din persoane, gustul este uncriteriu important in alegerea acestor produse, iar pentru cealalta jumatate pretul esteconsiderat ca fiind un criteriu destul de important. Toate persoanele nu consideraperioada de valabilitate scazuta un impediment in a alege sa consume si sa achizitionezeaceste produse, si tot cu un procent total de 100% au iesit supermarketuri ca punct deaprovizionare pentru achizitia prajiturilor traditionale eco. Magura a fost aleasa dejumatate din respondentii acestei categori ca fiind marca de la care ar alege sa

achizitioneze aceste produse si Prajitura Casei a fost aleasa de cealalta jumatate arespondentilor.Persoanele din mediul urban cu un venit cuprins intre 500 si 1000 lei reprezinta 30% dintotalul respondentilor, si dintre acestia, o treime au varsta mai mica de 25 de ani si suntde sexul masculin. Acestia intentioneaza sa achizitioneze prajituri traditionale eco,jumatate din ei dorind a achizitiona lunar aceste produse si jumatate din ei mai rar de odata pe luna. Toti respondentii din aceasta categorie aleg sa achizitioneze intre 100 si200g produs la un cos de cumparaturi. 50% din ei ar plati un pret mai mic de 10 lei pentru100g prajituri traditionale eco, si 50% ar plati un pret cuprins intre 10-15 lei pentru 100gprodus. Faptul ca aceste produse contin numai ingrediente naturale este principalul motivpentru toate persoanele din aceasta categorie pentru care aleg sa consume aceste produse.50% din ei au ales ca si criteriu important in a alege sa consume aceste prajituri gustul,iar 50% din ei au ales pretul ca fiind criteriul cel mai important in alegerea acestorproduse. Perioada de valabilitate mai scazuta pentru prajiturile traditionale eco reprezintaun impediment in achizitionarea lor pentru toti respondentii potrivit categoriei mai susmentionate si tot pentru acesti respondenti cu un procent de 100% ingredientele sunt cele


27/30

mai importante informatii de pe eticheta ambalajului, si acestia doresc sa achizitionezeaceste produse din supermarketuri. 50% dintre ei prefera Magura ca marca de la care arachizitiona prajituri traditionale eco si pentru 50% dintre ei, Prajitura Casei este marca pecare o prefera pentru aceste produse. Doua treimi din persoanele cu venitul cuprins intre500 si 1000 lei au varsta cuprinsa intre 25 si 45 de ani. 75% dintre ei sunt de sex feminin

si intentioneaza sa achizitioneze prajituri traditionale eco. O treime din aceste persoaneconsuma aceste produse o data pe saptamana, inca o treime consuma de doua ori pe luna,si cealalta treime consuma lunar aceste produse. 65% din persoanele chestionate dinaceasta categorie intentioneaza sa achizitioneze o cantitate mai mica de 100g produs la uncos de cumparatori si 35% dintre ei o cantitate intre 100 si 200g produs. Pretul pe care arfi dispus sa-l plateasca 33% din respondenti este mai mic de 10 lei pentru 100g prajituri,tot un procent de 33% sunt dispusi sa plateasca intre 10 si 15 lei pentru 100g produs sirestul respondentilor ar plati intre 15 si 20 de lei pentru aceeasi cantitate mentionata. 35%din aceste persoane aleg prajiturile traditionale eco pentru ca sunt mai sanatoase, iar 65 %

din ele pentru ca acestea contin numai ingrediente naturale. Referitor la care sunt celemai importante informatii de pe eticheta ambalajului, 65% dintre respondenti au spus caingredientele, si 35% dinte ei considera valoarea nutritionala ca fiind cea mai importantape eticheta ambalajului. Supermarketul este ales cu un procent total ca fiind locul de undese doreste sa fie achizitionate prajiturile traditionale eco.Persoanele din mediul urban cu venitul intre 1000 si 2000 lei, reprezinta 10% dinrespondenti, si au o varsta mai mare de 45 de ani si intentioneaza sa achizitionezeprajituri traditionale eco. Aceste persoane sunt de sex feminin si intentioneaza saachizitioneze aceste prajituri de doua ori pe luna, cumparand la un cos de prajituri intre100 si 200g produs, fiind dispuse sa plateasca un pret cuprins intre 10 si 15 lei pentru

100g prajituri, alegand aceste produse pentru ca sunt mai sanatoase. Perioada devalabilitate nu este un impediment pentru ele in achizitionarea si consumul acestorproduse, si opteaza pentru achizitionarea lor din supermarketuri, marca preferata fiindMagura.Persoanele care provin din mediul rural, reprezinta 30% din totalul persoanelorchestionate, iar dintre acestea, 75% intentioneaza sa achizitioneze prajituri traditionaleeco si 25% dintre ele nu intentioneaza achizitionearea acestor produse. Dintre persoaneledispuse sa achizitioneze aceste prajituri, 60% dintre ele au un venit sub 500 lei,iarpersoanele cu varsta mai mica de 25 de ani, reprezinta 55% din persoanele cu venit maimic de 500 lei. 36% din aceste persoane sunt de sex feminin, iar 25% dintre ele ar alegesa consume aceste prajituri de 2 ori pe luna, un procent de 50% dintre aceste persoanealeg sa consume lunar, iar 25% prefera consumul acestor produse mai rar de o luna.Jumatate din respondenti, intentioneaza sa achizitioneze mai putin de 100g produs la uncos de cumparaturi, 25% din ei aleg o cantitate intre 100 si 200g, si tot 25% aleg ocantitate cuprinsa intre 200 si 300g, si niciun respondent nu ar dori achizitionarea uneicantitati mai mari de 300g din produs. Pretul pe care ar fi dispusi sa il plateasca


28/30

respondenti pentru 100g prajituri traditionale eco este distribuit cu un procent egal de25% pentru urmatoarele intervale de preturi: sub 10 lei, intre 10 si 15lei, intre 15-20 lei,respectiv mai mult de 20 lei. Motivul pentru care aleg aceste produse este pentru 50%dintre respondenti, faptul ca sunt mai sanatoase, ca aceste produse contin ingredientenaturale pentru 25%, iar pentru faptul ca nu contin aditivi alimentari pentru 25%.

Principalul criteriu pentru care aleg sa consume prajituri traditionale eco respondentii estegustul, iar pentru 75% pretul reprezinta un criteriu important in achizitionarea acestuiprodus. Pentru 25% din persoane perioada de valabilitate scazuta reprezinta unimpediment in achizitionarea produsului, dar pentru 75% din persoane nu reprezinta unimpediment. Cu un procent total, ingredientele au iesit ca fiind cele mai importanteinformatii de pe eticheta ambalajului. In cate un procent de 25%, respondentii nostriprefera sa achizitioneze prajiturile traditionale eco din cofetari, respectiv targuri specialamenajate, iar 50% dintre persoane prefera supermarketurile ca loc de aprovizionare.Magura si Alka au iesit la egalitate in reprezentarea marcii de la care ar vrea respondentii

sa achizitioneze prajituri traditionale cu un procent de 25% fiecare, iar 50% dintre eiprefera marca Prajitura Casei. Persoanele de sex masculin reprezinta 64% din persoanelechestionate cu un venit mai mic de 500 lei, si toate ar fi dispuse sa achizitioneze prajituritraditionale eco. Jumatate din aceste persoane aleg sa achizitioneze aceste produse de 2ori pe luna, iar cealalta jumatate aleg sa consume lunar prajituri traditionale eco. Toatepersoanele din acesta categorie aleg sa achizitioneze o cantitate cuprinsa intre 100 si 200gprodus la un cos de cumparaturi. 50% dintre aceste persoane ar plati mai putin de 10 leipentru 100g produs si 50% intre 10 si 15 lei. Cu un procent total de 100% a iesit faptul caaceste persoane chestionate aleg sa consume prajituri traditionale eco pentru ca sunt maisanatoase decat produsele obisnuite, iar principalul motiv pentru care opteaza sa consume

aceste produse este pentru 50% din persoane gustul si pentru 50% pretul este un criteriuimportant in alegerea acestor produse. Perioada de valabilitate mai scazuta a prajituriloreco nu este un impediment in achizitionarea lor pentru toate persoanele din aceastacategorie, care opteaza pentru supermarketuri ca punct de aprovizionare cu acesteproduse. 50% din respondenti prefera ca marca de la care ar achizitiona aceste produseMagura iar jumatate prefera Prajitura Casei.Persoanele din mediul urban cu varsta cuprinsa intre 25 si 45 de ani reprezinta 40% dinpersoanele cu un venit mai mic de 500lei si toate intentioneaza sa achizitioneze prajituritraditionale eco. 60% dintre aceste persoane sunt de sex feminin, iar dintre acestea 35%din ele intentioneaza sa achizitioneze aceste prajituri o data pe saptamana, iar 65% din eledoresc sa achizitineze lunar aceste produse. Cate o treime din persoanele din aceastacategorie sunt dispuse sa achizitioneze la un cos de cumparaturi mai putin de 100gprodus, intre 100-200g, si respectiv intre 200 si 300g, si nicio persoana din aceastacategorie nu ar achizitiona mai mult de 300g la un cos de cumparaturi. Pretul pe care l-arplati pentru 100g prajituri traditionale eco este sub 10 lei pentru 65% din persoane sicuprins intre 10 si 15 lei pentru 35% din ele. Toate persoanele aleg aceste produse pentru


29/30

ca ele contin numai ingrediente naturale. Pentru jumatate din persoane, gustul este uncriteriu important in alegerea acestor produse, iar pentru cealalta jumatate pretul esteconsiderat ca fiind un criteriu destul de important. Toate persoanele nu consideraperioada de valabilitate scazuta un impediment in a alege sa consume si sa achizitionezeaceste produse, si tot cu un procent total de 100% au iesit supermarketuri ca punct de

aprovizionare pentru achizitia prajiturilor traditionale eco. Magura a fost aleasa dejumatate din respondentii acestei categori ca fiind marca de la care ar alege saachizitioneze aceste produse si Prajitura Casei a fost aleasa de cealalta jumatate arespondentilor.Persoanele din mediul urban cu un venit cuprins intre 500 si 1000 lei reprezinta 30% dintotalul respondentilor, si dintre acestia, o treime au varsta mai mica de 25 de ani si suntde sexul masculin. Acestia intentioneaza sa achizitioneze prajituri traditionale eco,jumatate din ei dorind a achizitiona lunar aceste produse si jumatate din ei mai rar de odata pe luna. Toti respondentii din aceasta categorie aleg sa achizitioneze intre 100 si

200g produs la un cos de cumparaturi. 50% din ei ar plati un pret mai mic de 10 lei pentru100g prajituri traditionale eco, si 50% ar plati un pret cuprins intre 10-15 lei pentru 100gprodus. Faptul ca aceste produse contin numai ingrediente naturale este principalul motivpentru toate persoanele din aceasta categorie pentru care aleg sa consume aceste produse.50% din ei au ales ca si criteriu important in a alege sa consume aceste prajituri gustul,iar 50% din ei au ales pretul ca fiind criteriul cel mai important in alegerea acestorproduse. Perioada de valabilitate mai scazuta pentru prajiturile traditionale eco reprezintaun impediment in achizitionarea lor pentru toti respondentii potrivit categoriei mai susmentionate si tot pentru acesti respondenti cu un procent de 100% ingredientele sunt celemai importante informatii de pe eticheta ambalajului, si acestia doresc sa achizitioneze

aceste produse din supermarketuri. 50% dintre ei prefera Magura ca marca de la care arachizitiona prajituri traditionale eco si pentru 50% dintre ei, Prajitura Casei este marca pecare o prefera pentru aceste produse. Doua treimi din persoanele cu venitul cuprins intre500 si 1000 lei au varsta cuprinsa intre 25 si 45 de ani. 75% dintre ei sunt de sex femininsi intentioneaza sa achizitioneze prajituri traditionale eco. O treime din aceste persoaneconsuma aceste produse o data pe saptamana, inca o treime consuma de doua ori pe luna,si cealalta treime consuma lunar aceste produse. 65% din persoanele chestionate dinaceasta categorie intentioneaza sa achizitioneze o cantitate mai mica de 100g produs la uncos de cumparatori si 35% dintre ei o cantitate intre 100 si 200g produs. Pretul pe care arfi dispus sa-l plateasca 33% din respondenti este mai mic de 10 lei pentru 100g prajituri,tot un procent de 33% sunt dispusi sa plateasca intre 10 si 15 lei pentru 100g produs sirestul respondentilor ar plati intre 15 si 20 de lei pentru aceeasi cantitate mentionata. 35%din aceste persoane aleg prajiturile traditionale eco pentru ca sunt mai sanatoase, iar 65 %din ele pentru ca acestea contin numai ingrediente naturale. Referitor la care sunt celemai importante informatii de pe eticheta ambalajului, 65% dintre respondenti au spus caingredientele, si 35% dinte ei considera valoarea nutritionala ca fiind cea mai importanta


30/30

pe eticheta ambalajului. Supermarketul este ales cu un procent total ca fiind locul de undese doreste sa fie achizitionate prajiturile traditionale eco.Persoanele din mediul urban cu venitul intre 1000 si 2000 lei, reprezinta 10% dinrespondenti, si au o varsta mai mare de 45 de ani si intentioneaza sa achizitionezeprajituri traditionale eco. Aceste persoane sunt de sex feminin si intentioneaza sa

achizitioneze aceste prajituri de doua ori pe luna, cumparand la un cos de prajituri intre100 si 200g produs, fiind dispuse sa plateasca un pret cuprins intre 10 si 15 lei pentru100g prajituri, alegand aceste produse pentru ca sunt mai sanatoase. Perioada devalabilitate nu este un impediment pentru ele in achizitionarea si consumul acestorproduse, si opteaza pentru achizitionarea lor din supermarketuri, marca preferata fiindMagura.

111111Cercetare Calitativa Privind Consumul de Prajituri Ecologice

Documents

Transcript of 111111Cercetare Calitativa Privind Consumul de Prajituri Ecologice