110. Curs - Morfopatologia aparatului cardiovascular
-
Upload
georgiana333 -
Category
Documents
-
view
447 -
download
7
Embed Size (px)
Transcript of 110. Curs - Morfopatologia aparatului cardiovascular

Morfopatologia
Aparatului cardio-vascular

Cardiopatia ischemică
Definiţie – denumire generică a bolilor miocardului determinate de insuficienţa acută sau cronică a circulaţiei coronariene.
Clasificare • Cardiopatia ischemică cronică – fibroza ischemică a miocardului cu
sau fără angină pectorală stabilă
• Cardiopatia ischemică acută – ANGINA PECTORALĂ INSTABILĂ
- INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
- MOARTEA SUBITĂ
CORONARIANĂ

Infarctul miocardic acut
Definiţie – arie de necroză ischemică circumscrisă (2,5 cm) determinată de obstrucţia completă a circulaţiei coronariene într-un teritoriu de distribuţie.
Cauze:• ATS coronariană complicată (tromboză ocluzivă, hemoragie în placă)• Vasospasm prelungit la nivelul plăcii ATS• Trombembolii arteriale• Agregate plachetare coronariene.
Tipuri de IMA:1. Transmural (regional, obstructiv)- cauza- ATS complicată cu tromboză obliterantă- consecinţe- arie de NI localizată în aria de distribuţie a unei artere coronare obstruate, ce
interesează toată sau aproape toată grosimea peretelui ventricular.2. Subendocardic (circumferential sau neobstructiv) - cauza – ATS coronariană difuză (ce depăşeşte 75% din aria lumenului) ce interesează cele 3
ramuri coronariene majore- consecinţe – arie de NI, limitată la 1:3 a peretelui ventricular

Secvenţa modificărilor morfologice în aria de IMA
1. Infarct miocardic la 0-12 oreMacroscopic – aria de IM este neevidentă sau inaparentă macroscopic
- miocardul normal este de culoare roşie-cărămizie. Aria de infarct este necolorată, palidă.
Microscopic – fibre ondulante la marginea infarctului
- miocitoliza (degenerare vacuolară – spaţii vacuolare mari, intracitoplasmatice). Vacuolizarea miocitelor subendocardice poate semnifica ischemie cronică severă.
- ultrastructural – pierderea glicogenului, tumefierea mitocondriilor- Reacţii histochimice: Racţia LEE cu fucsină ce evidenţiază ariile
hipoxice: Miocard normal – necolorat Ariile hipoxice – se colorează în roşu

2.IMA recent (după 12-24 ore)
Macroscopic- aria de IM are aspect pestriţ, datorită alternării de arii palide şi arii uşor hemoragice
- aria de IM, ireversibilă, poate fi intens hemoragică datorită restabilirii circulaţiei (prin reperfuzie)
Microscopic – aria de infarct – Necroză ischemică incipientă:
- fibrele miocardice necrozate – celule cu limite celulare păstrate, citoplasmă intens eozinofilă, fără nucleu şi striaţii
- între fibrele miocardice - microhemoragie

Infarct miocardic recent - microscopic

IMA recent - microscopic

3. Infarct miocardic la 24-72 ore
Macroscopic - aria de IM este palidă, bine delimitată, de consistenţă redusă.
Microscopic – aria de infarct – Necroză ischemică definitivă:
- arie de necroză ischemică (necroză de coagulare)
- inflamaţie acută (inflamaţie de demarcaţie- mai proeminentă la 2-3 zile, caracterizată prin congestia activă în miocardul normal şi aflux de neutrofile şi macrofage din vasele congestionate)

4.Infarct miocardic în curs de organizare conjunctivă la 3-10 zile
Macroscopic – aria de infarct este palidă, bine delimitată printr-o margine congestivă- corespunzătoare ţesutului de granulaţie.
Microscopic – începe organizarea conjunctivă – aria de infarct conţine:
• arie restantă de necroză de coagulare care va fi înlocuită progresiv cu ţesut de granulaţie sau
• ţesut conjunctiv vascular de neoformaţie, bogat vascularizat, care se constituie la periferia ariei de infarct miocardic, care progresiv devine mai vascularizat şi mai fibros.

Fibroza ischemică a miocardului - microscopic

5. Infarct miocardic cicatrizat – la 7-8 săptămâni
Macroscopic: arie cicatricială, de culoare alb-sidefie, cu margini neregulate şi perete ventricular retractat, mai subţire decât normal.
Microscopic: organizare conjunctivă definitivă: aria de infarct este complet înlocuită printr-un ţesut conjunctiv fibros matur (predominant fibros, cu fibrocite şi vase puţine).

Complicaţiile IMA
1. Recente• Şocul cardiogen • Tulburări de ritm (FV) sau tulburări de conducere (BAV parţiale sau
totale)• Tromboza – murală (embolii sistemice) sau venoasă (embolii pulmonare)• Ruptura miocardică (ziua 3-10) murală – determină tamponadă cardiacă SIV – determină comunicare IV muşchi papilari – determină incompetenţă valvulară
2. Tardive• Insuficienţă cardiacă progresivă• Anevrism cardiac – dilatare gradată a cicatricei fibroase