10 Corbusier

8/18/2019 10 Corbusier

1/16

Curs 11 Le Corbusier

Astãzi o sã discutãm despre prima parte a carierei celui mai important arhitect din

secolul XX ,şi anume: Le Corbusier. Corbisier e un personaj definitoriu pentru secolulXX. Mulţi lau !njurat , mulţi lau contestat. Cu toate astea arhitectura p"nã şi dupã el nua mai fost la fel. Capacitatea lui de a rediscuta şi de a remodela majoritatea problemelor afost absolut uriaşã. #u putem spune cã a in$entat foarte mult. Aţi $ãzut şi $oi cã p"nã a!nceput cariera lui acti$ã, !n anii %&', arhitectura !ncep"nd cu anii ()*'()+', c"nd aapãrut mişcarea ArtsCrafts, se afla !ntro continuã mişcare. A durat -'*' de ani de zile p"nã sa ajuns la formularea #oii biecti$itãţi. Cu #oua obiecti$itate Le Corbusier $aa$ea polemici dure, !n sensul !n care ,chiar dacã par cã sunt pe aceeaşi parte a baricadei,nu erau. Corbusier a fost omul marii sinteze. A a$ut un mod de /"ndire care fãcea chesiaasta. 0in elementele disparate ale unei cãutãri de jumãtate de secol el a format un limbajunic pe care ni la transmis nouã astãzi. 1l a a$ut capacitatea de a /enera un limbaj

coerent, de a realiza un soi de discurs !nche/at. 2"nã atunci lucrurile erau destul dedispersate. Am $ãzut cã 3ropius !ncepe cu 4ehrens pe urmã de$ine e5presionist, pe urmãde$ine unul din campionii #oii bicti$itãţi. Am $ãzut pe urmã cã trec forte repede de lao chestie la alta, cautã o direcţie. 6sta a fost toatã $iaţa lui tributar anumitor lucruri.4un... dar nici alea nu au fost unitare. 0acã o luãm de la !nceputurile sale !n anii (7'+),!n care el a fãcut mai multe $ile !n localitatea sa natalã, Chau5de8ods se numeşte, este!n Munţii 9ura, la /raniţã cu 8ranţa, !n 1l$eţia. 1ra un mic centru industrial ,care pe$remea aia era un producãtor de ceasuri ieftine de buzunar. #ee5ist"nd ceasurielectronice trebuiau fãcute sute de mii , sau chiar milioane de ceasuri. 2e $remea aia1l$eţia a$ea o industrie uriaşã. Astãzi au rãmas foarte puţine firme , care le fac pe altescoruiri şi pe cantitãţi mult mai mici. 2e $remea aia erau sute de firme care fãceau o

cantitate ca lumea. Le Corbusier a construit !n localitatea lui natalã !ntre (7'-(7(* cam+) case , care se pãstreazã toate. Casele astea !nafara $ilei ch;ob nu lea publicatniciodatã !n opera lui completã. 0eci !n selecţia lui pesonalã apare doar ultima.


2/16

a bunã jumãtate din $iaţa lui un numãr imens de capodopere, care trebuiau sã facã partedintro imensã lucrare, care nu a mai fost terminatã niciodatã, şi anume morm"ntul papei3iulio =o$ere, trebuia sã aibã c"te$a sute de statui /i/antice. 1l a realizat $reo duzinãdintre ele care fac m"ndria unor muzee precum Lu$ru, Academia din 8lorenţa, multe dinele rãmase neterminate. Morm"ntul adãposteşte una din cele mai mici, şi anume celebra

statuie a lui Moise. Ar fi trebuit sã aibã )' de statui mai mari dec"t Moise, care era dintrecele mai mici. #ormal cã Le Corbusier $edea lucrurile la fel . rice lucru proiecta, c"t demare , c"t de mic , nu era $ãzut ca rezol$area unei probleme !n sine ci ca rezol$area unei$iziuni /lobale. 0in cauza asta el relua teme şi recircula teme !n interiorul propriei saleopere. 4ine!nţeles cã opera lui a fost e5trem de comple5ã.

2rima perioadã !ncepe din anul (7(- şi dureazã p"nã !n (7>', cu o perioadã de$"rf din (7&- p"nã !n (7>', moment !n care realizeazã faimoasele sale $ile albeconsiderate şi astãzi printre capodoperele arhitecturii din toate timpurile. 0upã aia $aa$ea o perioadã !ntre anii (7>' şi (7?' c"nd se $a dedica mai mult urbanismului c"nd $arealiza nişte clãdiri pe care am putea sã le numim hi/htech, dupã care !n perioada dedupã rãzboi p"nã aproape de moarte $a a$ea o perioadã c"nd $a pãrãsi arhitectura

tehnolo/icã de facturã modernistã, !ncerc"nd sã creeze o arhitecturã !n acelaşi timparhaicã şi modernã, neoprimiti$ã şi monumentalã, este arhitectura lui celebrã cu=onchamp şi Chandi/ars, deci monumente atemporale, iar la sf"rşitul $ieţii $a re$eni laun hi/htech rafinat :cu pa$ilionul de la 4ru5elles, cu pa$ilionul de la @urich, lucrãri$izionare. 0eci e un om care p"nã la sfãrşitul $ieţii a e5peimentat multe direcţii, e un omcare a scris zeci de $olume , a lãsat un jurnal de c"te$a mii de pa/ini şi carnete de desene!nsum"nd c"te$a mii de desene. Absolut oriunde mer/ea a$ea cu el un format de caiet pãtrat, cu latura de (- le/at cu s"rmã, !n care tot timpul desena ce $edea, cei trecea prinminte, asociaţiile de idei, nu pãrãsea niciodatã studiul. A$ea caietul, a$ea pi5ul, !şi notade !ndatã toate ideile , toate cone5iunile . 1 un tip care a pictat toatã $iaţa lui şi care adedicat mult mai mut timp picturii, scrisului şi sculpturii dec"t arhitecturii. 0e fapt !şi

dedica douã treimi din timp acestor acti$itãţi, iar de arhitecturã se ocupa mult mai puţin.Cu toate astea a rãmas mult mai important ca arhitect dec"t ca pictor sau sculptor. 0eşidacã ai timpul şi ener/ia sã !i studiezi pictura şi sculptura o sã $ezi rãdãcina ideilor şimodurilor sale de lucru. 2e de altã parte, ţin"nd un numãr mare de conferinţeradiodifuzate şi chiar personal sa deplast !n anii >'?'-' prin 1uropa, prin tatele nite!n nenumãrate conferinţe, nu numai ale arhitecţilor. 1rau e$enimente culturale majore, nunumai ale arhitecţilor.


3/16

sesizat talentul major al t"nãrului şi a !ncercat sã !l !ndrepte spre ceea ce credea el cã esteMecca artelor, şi la trimis !n (7'+, dupã absol$irea acestei şcoli , la Diena, sã !şi facãucenicia !n atelierul lui 9osef Eoffmann. Le Corbusier nu a fãcut mulţi pui la Diena, nu ia plãcut nici cultura , nici amestecul de decadenţã şi modernitate, tipic $ienez şirafinamentele ãstora de la ArtsCraft i sau pãrut cam de c"cat, nu prea !l interesa, chit cã

fãcuse şi el c"te$a case din alea, un fel de ArtsCafts cu elemente eccesion, cu decoraţiifoarte sofisticate, inspirate din natura el$eţianã, tot felul de desene liniare cu $itralii, cu brãduţi, cu munţi, cu tot felul de chestii de /enul ãsta. Fnclusi$ lu% tasu% ia fãcut una dinasta. #u a fost niciodatã entuziasmat de aceste case de tinereţe şi oricum a$ea presentimentul cã $iitorul lui şi al arhitectuii şi !n /eneral al ci$ilizaţiei urbanismului seaflã !n cu totul !n altã direcţie. 0rept pentru care sa dus aţã la LGon şi a petrecut c"te$asãptãm"ni !n preajma lui BonG 3arnier, care tocmai !şi dez$olta proiectul la orşul ãlaindustrial, care a$ea sã aibã un mare efect asupra lui Le Corbusier ,care p"nã la urmã defoarte multe ori !n re$ista de publicaţie, articole şi memorii, $a spune cã BonG 3arnier afost unul care ia deschis ochii şi care cu multã simplitate şi directeţe ia adresat problmele lumii moderne, pe direcţia corectã. La sfatul lui 3arnier sa dus la 2aris, unde

a petrecut ca practicant !n biroul lui Au/ust 2erret, care tocmai atunci proiectase Bheatrede Champs 1lisee din beton armat şi !ncerca sã /enereze o arhitecturã modernã bazatã pe beton armat. 0e fapt era şi sin/urul loc unde putea !n$ãţa chestia asta , !n momentulrespecti$, la facultate nu se !n$ãţa. C"nd lucra la 2erret şia pus !n /"nd dacã nu sãurmeze cursurile unei facultãţi de arhitecturã şi a ajuns tot el la concluzia cã ar fi urã pierdere de $reme, pentru cã lucrurile noi care apar: betonul armat , noile $iziuniurbanistice şi alte chestiuni nu erau predate şi nici mãcar pomenite !n cursurileuni$ersitare. 1l trecuse binişor de &&&> de ani şia ajuns la concluzia cã mai bine sã!n$eţe cãlãtorind şi !n$ãţ"nd de la personalitãţile ino$atoare, dec"t sã !şi piardã ani şi ani!ntro uni$ersitate. 2e $remea aceea diploma nu era absolut necesarã pentru e5ercitarea profesiei, nu era obli/atorie !n multe ţãri, !n multe situaţii, puteai da anumite e5amene şi

puteai obţine dreptul de a proiecta, fãrã sã deţii o diplomã, deoarece nu a$ea aceastã presiune şi nici nu era interesat sãşi piardã timpul prin şcoalã. 0upã aceea sa dus la4erlin unde a petrecut c"te$a luni de zile !n atelierele lui 4ehrens, unde a cunoscut...H!ntrerupere de bandãI

...cã erau unii de potenţialul celorlalţi, fiecare !şi $edea de treaba lui.


4/16

efectul unei ale/eri deliberate... Fa plãcut foarte mult Deneţia unde carcterul creşteriior/anice !nsoţite de /esturi de forţã i sa pãrut e5traordinar. Lucrurile au crescut cum$ade la sine, dar !ntrun anumit moment potenţialul a fost urcat brusc prin inter$enţiisa$ante, cum sunt marile biserici, care modificã instantaneu raporturile. Fdeea cã prinforţã plasticã şi arhitecturalã poţi modifica raporturile !n peisaj şi poţi /enera o stare de

emoţie tehnicã de mare putere a$ea sã !i intre ad"nc !n cap şi nul $a mai pãrãsi niciodatãşi $a fi momentul peste &' de ani sã se certe definiti$ cu arhitecţii de la #eue achlichJeit.La !nceput au fost !mpreunã. 6ia au zis arhitectura este construcţie, nu are dea face cuemoţia ,estetica şi compoziţia. 6ia erau foarte de st"n/a, obiecti$işti şi considerauchestile astea per$ertiri bur/heze şi cã de fapt arhitectul trebuie sã fie un fel de in/iner,care nu are dea face cu astfel de teme. A purtat o polemicã foarte mare cu Eannes MeGer , cu Karel Bei/e, care era un e$reu din 2ra/a, mare teoretician #eue achlichJei , care amurit la Aus;ich ,opera lui a fost uitatã şi editaatã acum $reo zece ani şi mai alescorespondenţa lui din anii (7&+>', care lau fãcut pe Le Corbusier, trecut deja de ?' deani , sã !şi defineascã mai clar poziţia. Arhitectura este !n acelaşi timp un fel de !n/inerie, prin maşinaHnu se !nţele/eI, el nu era imun la aceste /"ndiri tehniciste ale epocii

pri$ind capacitatea tehnolo/iei de a.., dar este şi o artã absolutã ireductibilã la aspectele practice şi functionale. 1ste !n acelaşi timp şi aia şi aia, ceea ce ãia nu au acceptatniciodatã. Aceastã $iziune dualistã sau maniheanã $a fi toatã $iaţa !n capul lui .


5/16

protestantã, pe urmã sau refu/iat !n majoritatea lor !n 1l$eţia, de unde se tra/e şi familialui, din aceastã sectã. 1l nu a fost niciodatã un om reli/ios, dar acest punct de $ederedramatic şi opus, la putut face sã ne/ocieze sin/ur cu cantitãţi ireconciliabile şi sã le punã cap la cap. A fost unul din marile lui a$antaje. 0e fapt toate marile lui descoperiri caarhitect şi urbanist apãreau din acest tip de /"ndire. Acolo unde fiecare cãuta o soluţie

unicã el era !n stare sã accepte douã soluţii simultan şi sã lucreze cu am"ndouã !n acelaşitimp. Aşa a in$entat planul liber. 1 tectonic, dar e !n acelaşi timp atectonic, e abstract, dar e şi concret, e /eometric , dar e şi or/anic, aşa a in$entat planul liber, pentru cã putea/"ndi !n felul ãsta, !n timp ce toţi ceilalţi erau obişnuiţi sã lucreze uniform şi tot ce nu se potri$ea scoteau la o parte, !n timp ce el /"ndea !n cantitãţi duale, un a$antaj pe care lamoştenit de la bunica lui era mic, pãrinţiii lui erau mult mai puţin ataşaţi de reli/ie şichestii de /enul ãsta, dar bunica lui !i istorisea pilde din folclor, pilde ale reli/ieirespecti$e şi micuţul 9anneret bã/a la bila lui cea mare faptul cã puteai /"ndi !n cantitãţiduale, cã poţi opera... #u e5istã niciodatã chestii at"t de opuse !ntre ele !nc"t sã nu poatãsã fie reconciliate.


6/16

localitatea respecti$ã de bain turue baia turceascã. Aici e o chestie foarte interesantã. 1l pentru prima datã foloseşte pilotisi, foloseşte o structurã raţionalã de beton armat, un planliber, asta stã !n jurul unei mari /ãuri , care e or/anizatã ca o subpantã şi foloseşte... Aicise $ede clar inspiraţia din 2erret , dar şi din 2alladio, şi foloseşte pentru prima datãtraseele re/ulatoare.


7/16

bisericã unitarianã !n Cluj, acestã sectã a apNrut !n Ardeal !n lumea ma/hiarã, nurom"neascã, !n timpul reformei luterane, sa desprins din luteranism, şi apoi un numNr dinaceşti unitarieni au mi/rat !n secolul XDFF, !nt"i !n An/lia şi pe urmã !n A, unde au prosperat, dar nu au de$enit niciodatN o sectã dominantã, cum sunt baptiştii, cu zecile demilioane, ãştia erau o sectã micã, cum sunt şi astãzi, ca şi secta asta a lui Le Corbusier.

8aptul cã a pro$enit dintro structurã din asta sectantã, minusculã şi bãtãioasã, cu un punct de $edere inedit asupra lumii, mulţumit sã accepte starea de minoritate fãrãcomple5e, a influenţat foarte mult temperamentul acestor doi bNrbaţi, care toatã $iaţa lor au fost !ntrun conflict deschis cu lumea !ntrea/ã şi nu sau simţit deloc rãu din cauzaasta , ci chiar lea alimnetat ener/ia, !n starea de dizidenţã perpetuã,un lucru foarteimportant. 0acã ar fost crescuţi cu$ioşi !n main stream, e posibil sã nu fi ajuns la acesterezultate, nici unul nici celãlalt. 0incolo de asta ei au ajuns independent la formularea planului liber, unul !n raport cu arta, celãlalt cu studiile sale abstracte, puriste. Bot restul !idesparte, inclusi$ $iziunea unuia şi celuilat pri$ind oraşul, destinul arhitecturii şi altechestii. Au fost personalitãţi de mare calibru, uriaşe, total separate, care au atins punctecomune, ceea ce do$edeşte se coc multe chestii !ntro epocã, se poate ajun/e la acelaş

rezultat pe mai multe cãi, dar altminteri nu sunt multe chestii care sãi apropie. LeCorbusier , ca purist a a$ut o datorie enormã faţã de zenfant şi cercul... 1l la ajutat sãfie pictor, la ajutat sãşi formuleze o /rãmadã de probleme plastice, la ajutat sã/"ndeascN şi sã !şi or/anizeze structura mentalã pe baza de obiect tip. 4ine, aici $edem cãşi 1l LissiţJG a a$ut acest tip de dualitate abstractã, abstracţiune, formã tehnicã, dar nuat"t de dramatic formulatã ca Le Corbusier. şi neoobiecti$iştii discutau de obiecte tip, dar pentru noi obiectul tip nu e un produs industrial, produsul industrial e o cate/orie apartede obiect tip. 0eci produsul industrial fãrã pretenţii estetice, dar bine fãcut era un obiectip lãudabil. Botdeauna Corbusier, ca şi Loos, !şi $a mobila casa cu obiecte de serie , nu!ntotdeauna, ci p"nã !n anii %>' , dupN care $a cunnoaşte o t"nNra care !i $a fi secretara,amantã şi colaboratoare, care $a fi muza lui, Charlotte 2erian, c"nd el a$ea peste cinzeci

de ani ea a$ea $reo douãzeci. Au lucrat $reo ('(- ani !mpreunã şi au /enerat celebrelemobile Le Corbusier, care sunt şi astNzi !n producţie, celebrele şezlon/uri, fotolii, scaune.0in momentul ãla nu $a mai lua obiecte tip ale altora ci !şi $a mobila apartamentele cuaceste produse. Charlotte 2erian a murit acum c"ţi$a ani, nu !nainte sã dea un foartefrumos inter$iu ine5tenso despre Le Corbusier , care poate fi /ãsit la biblioteca francezã.La biblioteca francezã e5istã şi opera completã Le Corbusier !n trei casete $ideo, !n care$edeţi frumoase simulãri ale proiectelor sale nerealizate din tinereţe p"nã la sf"rşitul $ieţiişi $ã recomand sã o luaţi şi sã $ã uitaţi cu rNbdare la ea.

Corbusier scrie la re$istã, picteazN , aprofundeazN, a !nceput sã proiecteze c"te$acãsuţe, printre care asta cu Amedee zenfant, care a rNmas intactã p"nã astNzi, care este omicã prismã pe beţe, cu o uriaşã fereastrã pe douã ni$ele şi !nNuntru a$ea subpantã. Asta afost altã obsesie corbusianã. 8aptul cã unitatea asta are o sin/urã fereastra ce lumineazNtoatã casa, casa e cu subpante, iar !n faţã a$em ferestre pe toatã !nNlţimea. Mulţi spun cãideea asta !i $enea c"nd lucra la fabrica de cNrNmida, pe urmã cu $ãrusu% luau masa !ncr"şma HI, asta e o chestie care nu mai e5istã la 2aris, e5ista pnã !n anii %*', deci erau!ntrun fel locuitorii din centrul 8ranţei, care erau n fel de olteni ai francezilor, care eraudin $erne, o re/iune destul de sãracã, mer/eau sã se !mbo/ãţeascã la 2aris şi !n alteoraşe mari, şi specialitatea numNrul unu a lor erau micile restaurante familiale , unde$indeau şi lemn şi cNrbune şi care se numeau bois şi charbon.


8/16

mezeluri bune şi se m"nca foarte bine !n micile lor restaurante. Astea a$eau o formãfoarte tipicã, pentru cã restaurantele a$eau o subpantã, a$eau o $itrinã mare la stradã princare intra lumina, şi sub subpantã era depozitul de lemn şi cNrbune care stãtea !n sãculeţi, pentru cã apartamentele pariziene nu a$eau pi$niţe şi se !ncNlzeau !ncN cu şemineu şiatunci orice om se ducea la douã trei zile şi !şi lua un sac de cãrbune unde mai bea şi un

petit blanc şi lua şi /ustarea de la tipul ãla. Lui Corbusier ia $enit ideea asta, pentru cãtimp de cinci ani a m"ncat cu $ãrusu%, !ntro chesti de tipul ãsta, p"nã ia zis lui $ãrusu% :asta e.... Chestia este cã !n punctul cel mai tare, astãzi nu mai e5istã tipul ãsta delocaluri, poţi sã cauţi, cã nu mai e5istã, odatN pe trecerea pe centrale cu /az, acestã maretradiţi franţuzeascã a dispãrut, au de$enit tot mai turistice şi comerciale, astea sunt mai/reu de recuperat.

şi atunci, !n (7&& , Corbusier formuleazã marele sãu pas, care sa numit casaCitrohan, pe care o $a realiza mai t"rziu, Citrohan de la Citroen. Fn/inerul Citro/en, pe$remea aia, a produs prima maşinã hi/htech din istoria automobilului, faimosul CitrohenHnumele modeluluiI, care sa fabricat ne!ntrerupt p"nã !n anii %-'. A fost prima maşinã cea a$ut cutie de $iteze sincronizatã, suspensie pe şasiu autoportant, direcţie cu cremalierã,

o /rãmadã de lucruri care astãzi /ãsim pe orice maşinã, ãsta a fost un mare ino$ator, şi ain$entat acest produs, care a fost !n aşa a$ansat faţã de timpul sãu cã a putut fi fabricattimp de >' de ani fãrã nici o modificare, p"nã c"nd celãlate maşini au ajuns sã fie la fel,şi atunci Citrohen a fãcut Hnume de maşinãI, care sa fãcut &- de ani de zile, fiind !nfaţa celorlalte maşini disponibile...

...deci aşa mer/ea mintea lui ,c"nd !i pica o fisã o dez$olta p"nã !n p"nzele albe,de$enea un object tip al ima/inaţiei sale. #a putut sã o facã !n (7&&, a fãcuto !n (7&+ laOeisenhof, cu sin/ura deosebire cã a fãcuto pe beţe. Fa pus un element !n plus.


9/16

/eneralizeze aceste principii, produc"nd !n (7&& prima lui sintezã !n salonul de toamnã dela 2aris. 0e fap el a fost implicat cu un prieten din conducerea salonului de toamnã, cu ochestie. 0omn%le, uite la secţia de urbanism neam hotNr"t şi noi sã mai schimbãm prin2aris celebrele f"nt"ni pişoare şi felinare clasice cu ce$a mobilier urban nou. 8ãne şi tuce$a de /enul ãsta, mai iei şi tu un ban, te $ede lumea la e5poziţie. =epede cu bãieţii de

la firmã, !ntre timp !şi fãcuse firmã cu $ãrusu, parãsise fabrica HI, au pus !n treisãptãm"ni de un oraş de trei milioane de locuitori, !mpreunã cu proiectul de imeuble $illaşi au şi construit un unit !n care ţineau e5poziţia. Fatã aici planul ori/inalR 0eci asta a fost prima lui $iziune colosalã. sã mã !ntrebaţi unde sunt casele Citrohan Alea sunt aici, !naceste blocuri de perimetru. Cum e fãcut ãsta A fost o schemã urbanisticã inspiratã deClasicismul 8rancez, Dersailles, nu ştiu ce. 0ar, deja a$em nişte chestii inedite: marileautostrãzi, marile descãrcãri urbane de mare $itezã, oraşul era aşezat pe un spaţiu liber,strãzile nu mai au realitate fizicã, asta !nsemna cã strada nu mai era definitã de pereţiicaselor. trada este un traseu de circulaţie. 2lanul liber transpus !n urbanism, strãzile sunttrasee de circulaţie , strãzile şi casele sunt autonome unele faţã de celãlalte.


10/16

aminte cu lacrimi !n ochi, cum sa dus el !n anii %-'... ' au fost mobilate de tot felul de arhitecţi modernişti:Lu5art, Malais te$ensHprimele douã nume din enumerare nu se !nţele/. Am scris pronunţia apro5imati$ãI şi Le Corbusier. 0e e5emplu, spre deosebire de 4ucureşti, unde

imobilele moderniste formeazN o bunã jumNtate din cartierele centrale, la 2aris nu e5istã!n centru aproape nimic şi trebuie sã te duci la #eullG sau la 4oulo/neDiancour ca sã$ezi c"te$a strãduţe mobilate de marii arhitecţi moderni. 4ucureştiul e un oraş care arãspuns imediat la aceastã pro$ocare corbusianã, !n sensul cã mulţi dintre arhitecţii maridin anii %>'%?' rezidenţi la 2aris, c"nd sau !ntors au ras cartiere !ntre/i de $ile şi blocurimoderniste, !n prostie. 4ucureştiul din acest punct de $edere e o rezer$aţie de arhitcturã, probabil cea mai mare din lume, care are alãturi de ea BelA$i$ul, partea care a fost fãcutã!naite de rãzboi, care a fost fãcutã tot aşa. Astea sunt cele mai mari rezer$oare şirezer$aţii !n aer liber de arhitecturã modernã, interbelicã de pe faţa pãm"ntului. 0in pãcate 4ucureştiul, partea asta din ea nu $a mai supra$iezui $iitorului cutremur, ceea ceeste pãcat, pentru cã este o piesã de patrimoniu mondial, unicã. 0eci !n ţãrile unde sa

nãscut acest tip de arhitecturã ea a rãmas tot timpul mar/inalã, !n 3ermania, !n 8ranţa,datoritã faptului cã oraşele erau bine constituite şi oricum establişmentul nu era pişat peel de fericire ca sã renunţe la modul tradiţional e a construi !n fa$oarea unuia mai nou.


11/16

a$ion, cum erau cabinele de a$ion pe $remea aia, pe care treceai pe sub casã !n curte.0easupra are douã ni$ele cu un balconaş la subpantã. 1l a pus sisteme foarte comple5e despaţialitate, care astãzi sunt folosite de toatã lumea, subpante , pasarele, spaţii pe maimulte ni$ele, chestii care strNpun/ şi lea/N planele paralele ale compoziţiei puriste. =olulunei asemenea pasarele .care dãdea !ntrun balconaş !n subpantã era aşa: am balconaş

aici, am peretele independenta, dar ca sã le le/ $in cu o pasarelã, trec peste chestia asta şiies afarã şi le/ ... şi fac $izibilã compoziţia. Maison 2laine5 , casa Lifschfizt, care este la #euillG !n apropiere de 2arc de 2rinces. Am stat o datã la 2aris trei sãptãm"ni ca sã le $ãd pe toate şi ca sã petrec c"te$a zile la fundaţia lui Le Corbusier, care e prima din $ilelecanonice. Boate aceste cãsuţe preliminare, !n numãr de $reo zece, din care se mai pãstrezãcinci sau şase. eria canonicã !ncepe cu Maison la =oche, care adãposteşte fundaţia luiLe Corbusier, unde sunt toate desenele, foto/rafiile şi manuscrisele lui Le Corbusier, pecare nu poţi sã te duci şi sã le $ezi, dec"t dacã ai aplicat pentru un /rad de cercetare şi ţise aprobã. 1le toate pot fi consultate sub formã de fotocopii sau 0D0uri, ori/inalele suntdoar pentru cercetãtorii serioşi. Maison La =oche 9anneret e compusã de fapt din douãcase propuse pentru un doctor celebru, colecţionar de artã modernã şi pentru alt $ãr a lui

Corbusier, şi se aflã la doi paşi de rue Malais te$ens. Malais te$ens era un tip monden,foarte bo/at, nepotul baronului tocle , pentru care a fãcut 9oseff Eoffmann !n (7')7celebra casã de la 4ru5elles, Malais te$ens era nepotul parizian al baronului tocle şi afost unul din cei mai talentaţi arhitecţi modernişti şi a construit aceastã stradã cu $ilemoderniste pentru el şi prietenii sãi cu parale. Alãturi, !ntro micã !nfundãturã, $reau sã $ãspun cã Corbusier nu era sin/urul modernist !n 2aris, era o pleiadã de arhitecţii de /enul!sta. 1l a fost cel mai mare. Acum nu a$em timpul sã !i studiem pe toţi.


12/16

caracteristicile: planul liber, transparenţa, mai puţin pilotisi, cu e5cepţia unor pilotisi, careapar aici, unul mai /ros, unul mai subţire. 2e urmã a urmat $ila din Carta/ina, care numai e5istã din pNcate, !n care el a !ntors pe dos planul liber, adicN a pus st"lpii pe contur şicasa era o chestie amorfã din sticlã, chestie care se poartã foarte mult !n zilele noastre,!ntre plNcile de beton şi st"lpii ordonaţi uniform pe contur. 8inalul, care el !nsuşi la

decretat o capodoperã absolutã, una din cele mai e5traordinare şi mai comple5e realizNrişi $ile construite $reodatN, !n -''' de ani de arhitecurã, Dila a$oG. Asta e o capodoperã.Asta a fost imediat !n ochii contemporanilor şi !n ochii noştri. 2roprietãreasa $ilei era o proprietNreasa $eselã care tocmai luase un bNrbat milionar şi !ncerca sã ducã o $iaţã... !nultimii sãi ani de $eselie, c"t mai $eselã şi mai se5G. Casa asta a fost o catastrofã, pentrucã: pereţii mari de sticlã, acoperişul cu terasã plantatã, realizatã cu tehnolo/ia din anii %&' produceau condens , curenţi, infiltraţii de apã, care nu au putut fi rezol$ate niciodatN. 0efapt ele nu au putut fi rezol$ate dec"t dupã anii %+', c"nd terasele şi structurile metalice aude$enit !n sf"rşit realizabile, adicN safe. Asta a fost o foarte mare problemã cu arhitecturamodernã, pentru cã ima/inau forme pe care tehnolo/ia nu le putea rezol$a. 2e Corbusier nu la deranjat c"tuşi de puţin. Asta şi e5plicã de ce brusc MaGer, !n anii %+', !n tate au

re!n$iat acest stil de arhitecturã corbusianã , care de$enise brusc fezabil fãrã nici un fel de probleme şi fãrã nici un fel de bãtãi de cap, pentru cã !ntre timp au apãrut: !ntreruperile de puncte termice, termopanul, membranele si/ure cu lianţii osmotici, azi nu e nici o problemã sã faci chestii din astea, pe $remea aia era o mare problemã. Asta era o casã de$acanţã, la mar/inea 2arisului.


13/16

dezbatere foarte mare, şi au hotNr"t cã o fac fi5 aşa, aşa cum au fãcut şi cehii cu aia a luiLoos. 8aţada pe dinafarN pare unitarã. 0e fapt este !nNuntru este o curte interioarã cudouã trepte, casa şi curtea plutesc deasupra terenului. 0espre casa asta sau scris zeci decãrţi, sau !ncercat interpretãri, de la mistice la filozofice, de la tehnice la pracice. sã $ãlas bucuria dea lun/ul $ieţii dumnea$oastrN profesionale sã aprofundaţi acest subiect,

care este absolut nesf"rşit. Casa este eni/maticã. 0e ce este circulaţia !n mijloc 0e ceeste circulaţia tema Ce semnificaţie are ascensiunea nde duce ascensiunea , cãtre cer,deci... Care este distribuţi spaţiului pe perimetru Ce semnificã ea Ce semnificã ritmul precis al st"lpilor şi tãieturile /eometrice e5trem de bine orchestrate Casa e un obiect demare eni/mã şi !n acelaşi timp un obiect de o mare frumuseţe. Botdeauna e !n/hesuialã !nea, pentru cã sunt studenţi şi arhitecţi din toatã lumea, $in cu c"rdurile. 1 un loc de pelerinaj, cum e şi fundaţia Le Corbusier ş.a.m.d. #iciodatN nu o sã o ai numai pentrutine. 2ozele pe care o sã le $edeţi... Miau trebuit ore ca sã pot sã pozez fãrã ãia buluc peste ea. Cel mai tare sunt ãştia care $in cu profesori. 8iind deschisã publicului, normalcã oamenii !ncearcN sã profite.

0upã ce a terminat aceste $ile albe, Le Corbusier a produs primul sãu proiect

monumental public, pe care la publicat de !ndatã !n acestã carte, e $orba de palatul pentru Li/a #aţiunilor. Acest palat pentru Li/a #aţiunilor a iscat o imensã contro$ersã, !nsensul cã c"şti/Ntor a fost dat. Asta e $ila 3arche. #ai zice cã are opţeci de ani. 6sta e proiectul c"şti/ãtor. 2e el lau descalificat pe moti$ cã a folosit tuş de china !n loc de tuşde nu ştiu care. Lau descalificat pentru cã nu a$eau chef de un modernst. #u a participatnumai el. A mai participat şi MeGer cu Oit;er, el$eţienii care au fost profesori la4auhaus, el$eţieni care au $enit cu o chestie foarte hi/htech, au fãcut douã turnuri/emene din sticlã, cu ascensoare pe faţadã şi alte şmecherii. 0e unde le $enise ideea 0ela ruşi, nu ,şi cu un ou foarte mare ,bine calculat acustic, care era sala de şedinţe. 6laa$ea puţine şanse de c"şti/, dar ãsta era un obiect perfect fezabil. Corbusier !n stilul luiinefabil , raţional a despNrţit problema. rice problemã se rezol$ã dacã ştii cum sã o

formulezi. Atunci secretariatele lea desfNcut şi aici sunt pe pilotosi pe ferestre lun/ime , pe plan liber, sunt primele modele de clãdiri de birouri ima/inate $reodatN şi astea suntle/ate cu nişte pasarele de sala de conferinţe, care !nãuntru e foarte bine studiatã acustic,dar care, pentu ai da un aer mai mnumental, a realizato pe o simetrie frontalã dinspre lac.ito aici, ãstai proiectul. 2roiectul ãsta... Aici a !nceput la un moment dat, inclusi$Carel Bei/e, a !nceput sãl susţinN foarte tare pe Corbusier, Boţi iau abandonat pe ãialalţimodernişti, !n ideea cã poate ãsta are şanse sN se impunN, sa fãcut un tãmbãlãu foartemare pã chestia asta . 1ra pentru prima oarã c"nd un mare proiect absolut modern intra !nsfera spaţiului public monumental. 1ra considerat un test. iteR Asta e faţada dinspre lac.Fatã profilul care $a de$eni banal, al tuturor sNlilor de conferinţã, p"nã !n zilele noastre.1ste profilul acustic dez$oltat de Corbusier cu ocazia. 0ecie un proiect foarte modern dintoate punctele de $edere şi foarte rafinat, !n acelaşi timp din punct de $edre estetic, care!mbina !n acelaşi timp simetria cu asimetria La ne$oie putea face şi un aranjamentcomplet simetric, dar ar prefera sã nu, pentru cã mult mai !n spiritul modernitãţii.4ine!nţeles cã laba/ii ãia lau descalificat, pentru cã şiau dat seama cã este o mare presiune !n partea tinerei /eneraţii sã fie aplicat acest proiect şi au adoptat un proiect multmai con$enţional. 6sta a fost momentul c"nd Corbusier a fost !n ma5imã apropiere de #eue @achliJeit, ãştia lau susţinut foarte tare. Au participat !n (7&) la primul con/res dearhitecturã modernã, !n (7>' la cel deal doilea la 8rancJfurt. Aici a !nceput circul !ntre

Curs 11.Le Corbusier. Pagina 13 din 16


14/16

Le Corbusier şi ei. La 8ranJfurt, !n oraşul lui 1rnst MaG, !n cartierele de blocuri au lansattema e5istence minimum. Care e5istence minimum, e5istence ma5imum, aer soare ,,luminã, ele/anţã, lu5 pentru popor, nu chiţimbuşãrii din astea nemţeşti, cutiuţe dechibrituri. 1u nu sunt de acord cu asta. Atunci brusc, Carel Bei/e, care era teoreticianulãlora şia dat seama cã a !nţeles /reşit conceptul de mashine a habitee, cã de fapt

mashine a habite, dar Le Corbusier a$ea un ideal artistic !nalt, pe care ei !l considerauantisocialist şi bur/hez. Au !nceput atunci, de unde !l susţinuserN, au !nceput brusc sãl!njure pe moti$ cã se dedã la $echile discipline de compoziţie şi esteticã şi alte chestii şi!ncearcã sã ba/e !n modernism astfel de frecţii, sã facã un modernism cu $aloare esteticã,ceea ce este , dupã pãrerea lor o contradicţie !n termeni. 0upã pNrere lor Modernismul şiestetica nu au nici o treabã. Modernismul trebuie sã fie eficient, cu ţe$ile la $edere. 6stalea zis nici $orbã, proporţie , emoţie, forţã şi funcţiune , dar nu aia e. 0upã aia relaţiasa rupt cam de tot. Bei/e ia scris c"te$a scrisori personale !n care !l !njura de mamã peLe Corbusier. 2e ãsta !l durea !n beşicã: at"ta lume mã !njurã, şi ce dacã. 0upã aia a propus un proiect care a$ea sã !i !nebuneasca pe nemţi definiti$ şi anume , proiectul pentru Li/a #aţiunilor. 1l a ajuns la formularea proiectului pe care a$ea sãl denumeascN:

Mundaneum. 1 ca un fel de oraş uriaş, foarte interesant sã $ezi chiar laboratorului sãu.


15/16

iarna rusã depãşau parametrii de calcul din 1l$eţia, aşa !nc"t !n anii %)' a$ea sobe. 1stesplendidã. şia dat seama cã tipul nou de arhitecturã, pe care la e5perimentat pe $ile e$alabil şi !n cazul construcţiior publice de mare importanţã. Bema asta a rampei nu eaceeaşi ca la 8ranJ LloGd Ori/ht 0a şi nu, la 8ranJ LloGd Ori/ht circulaţia $erticalã nue foarte importantã, sau nu a de$enit mulţi ani de zile foarte importantã, ci circulaţia

orizontalã e foarte importantã. La Corbusier, din cauza /"ndirii puriste, !n care casa e unansamblu de planuri $irtuale, şi aşa şi aşa, ca sã pot sã treci !n ea, adicã sã consumi operade artã, sã treci ca prin planurile $irtuale ale unui tablou, ai ne$oie de un mecanism. 1l aconsiderat cã scara e un mecanism mult prea brutal şi prea rapid, ca sã poţi /usta chestiaasta. Atunci ai ne$oie de rampe, te !ntorci, tot timpul poţi sã strãbaţi planurile astea, te!ntorci şi $ezi din spate şi tot aşa. şi a creat termenul de promenade architecturale.4ine!nţeles cã rampa odatã c"şti/atã nu a mai lãsato p"nã a murit.

ltimul lui proiect, sinteza ultimã, este un mic pa$ilion e5poziţional fãcut la@urich, care a durat c"te$a luni, cu un an !nainte de a muri, pe care recent el$eţienii ,cumare /rijã, lau reconstruit. 1 alcãtuit din douã cuburi le/ate cu un sistem de rampe şicare are nişte acoperişuri parasol. Acoperişurile parasol le $a crea la Chandi/ars, $a fi una

din ultimile lui in$enţii. Adicã fac un acoperiş mare...H!ntrerupereI...2entru Corbusier, !norice caz, !ncheierea acestei faze sau etape din cariera lui la situat pe o poziţie e5trem deimportantã, !n sensul cã la !nceputul anilor %>' a de$enit unul dintre purtNtorii de ima/ineai mişcãrii moderne internaţionale. A !nceput din ce !n ce sã fie asimilat cu una dinfi/urile cele mai importante. Lucru ãsta se justificãHnu se !nţele/e clar dacã e cu$"ntuljustificãI foarte tare printro chestie bazicã. mul a$ea o foarte mare ener/ie !n aşi propa/a ideile şi a !nţeles foarte repede cã nu te poţi aştepta la o schimbare !n arhitecturã,care sã porneascã de la nişte baze foarte !n/uste, cum era p"nã atunci, adicã: ori eşti cuidei intelectule sau sociale sau politice limitate. Brebuie sã /enerezi o ima/ine coerentã aceea ce poate de$eni lumea sau a problemelor pe care arhitectura şi urbanismul ar puteasã le rezol$e.


16/16

$or fi !ntotdeauna cele mai corecte sau mai bine puse la punct, de unde a ap"rut ideea lasf"rşitul anilor %+', !nceputul anilor %)' ideea cã Corbusier a fost un arhitect important,dar cã de fapt ca urbanist stã la baza multora dintre erorile !nfNptuite ulterior. 1u... binedupã aia a a$ut loc un mare re$iriment şi importanţa lui ieşitã din comun a fostrecunoscutã, inclusi$ !ntruc"t pri$eşte urbanismul. #u e5istã nici o capacitate de a /enera

o operã majorã fãrã sã trezeşti efecte ne/ati$e şi poziti$e ali$e. Bot ce putem !nţele/enoi este cã fãrã unul ca Le Corbusier $iziunea modernã asupra societNţii şi arhitecturii nusar fi nãscut niciodatN sau ar fi luat naştere !ntrun mod mult mai parţial, mai fra/mentar şi mai incomplet. 0in punctul ãsta de $edere opera lui a fost... e poate spune cã LeCorbusier !şi !nţele/e rolul !n isorie . 1l sem"na lui, nu a a$ut niciodatã nici o !ndoialãasupra rolului lui. e !nţele/e dimensiunea liniarã şi rolul lui. 1l nu a a$ut niciodatN nicicea mai micã treabã cu chestia asta. 1l nu e un tip cãruia i sa !nt"mplat sã ajun/N !nistorie. 1l a considerat din primul moment, cã ce face el $a schimba istoria şi !n aceastãconştinţã a lucrat o $iaţã !ntre/ã . 1l personal nu se !ndoia de acest lucru , de aia a scriscNrţile, a ţinut conferinţele şi a sf"rşit !n final !n ai con$in/e pe toţi. 2roblema cea maiinteresantã le/atã de el este faptul cã...

Curs 11.Le Corbusier. Pagina 16 din 16

10 Corbusier

Documents

Transcript of 10 Corbusier