1. STRUCTURA PROTEINELOR.doc

8/17/2019 1. STRUCTURA PROTEINELOR.doc

1/10

STRUCTURA PROTEINELORSTRUCTURA PROTEINELOR

Obiectivele:Obiectivele:

1.Rolul biochimiei în sistemul de instruire a medicului.1.Rolul biochimiei în sistemul de instruire a medicului. (1-4)(1-4)2.Particularităţile materiei vii.2.Particularităţile materiei vii. (6)(6)3. etod3. etod ee le de studii biochimice.le de studii biochimice. (!)(!)4. "ele mai im4. "ele mai im ##ortante desco#eriri ale secolului $$ortante desco#eriri ale secolului $$ (%)(%)

&.&. Proteinele' rProteinele' r olulolul lorlor biolo icbiolo ic ( -1*)( -1*)6. +eoria #oli#e#tidică a structurii #roteinei.6. +eoria #oli#e#tidică a structurii #roteinei. (11-12)(11-12)!. ,radele de or ani are ale moleculei #roteice (13)!. ,radele de or ani are ale moleculei #roteice (13)a)a) '' structura' #rinci#iile de clasi/carestructura' #rinci#iile de clasi/care (14-1(14-1 %%))b)b)structura #rimară 0i #rinci#iul desci rării ei.structura #rimară 0i #rinci#iul desci rării ei. (1 -2!)(1 -2!)c)c) tructura secundară ( l a elicea 0i eta structura)tructura secundară ( l a elicea 0i eta structura) (2%-3(2%-311))d)d) tructura terţiatructura terţia rră. omenile.ă. omenile. (3(322-3-333))e)e) tructura cuaternară.tructura cuaternară. (3(344))%%))Proteinele /5atoare de "aProteinele /5atoare de "a 33&&

) "ola enul(3) "ola enul(3 66-3-3%%))1*) "lasi/carea #roteinelor (1*) "lasi/carea #roteinelor ( 33 -4-4%%))11) ndotelinele (11) ndotelinele ( 44 -&-&11))

Biochimia:Biochimia: - ca termen a ost întrodus #entru #rima dată in 1 *3 de către "arl 7eiber .- ca termen a ost întrodus #entru #rima dată in 1 *3 de către "arl 7eiber .- ios (din reacă înseamnă 8viaţă8).- ios (din reacă înseamnă 8viaţă8).- este 0tiinţa care studia ă ba ele moleculare ale vieţii.- este 0tiinţa care studia ă ba ele moleculare ale vieţii. -- este 9tiinţa des#re structura 0i trans ormarea substanţelor chimice' careeste 9tiinţa des#re structura 0i trans ormarea substanţelor chimice' care

întră în com#onenţa materiei vii' #rocesele / ico-chimice' care stau la întră în com#onenţa materiei vii' #rocesele / ico-chimice' care stau laba a activităţii vitale.ba a activităţii vitale.

-- este înrudită cu / iolo ia' chimia or anică dar nu este o sim#lă sinte ă aeste înrudită cu / iolo ia' chimia or anică dar nu este o sim#lă sinte ă aacestor 0tiinţe.acestor 0tiinţe.

Deosebim biohimie:Deosebim biohimie: - statică -- statică - studia ă com#onenţa materiei vii 0istudia ă com#onenţa materiei vii 0i

#ro#rietăţile com#u0ilor biolo ici se#araţi.#ro#rietăţile com#u0ilor biolo ici se#araţi.- dinamică - dinamică studia ă com#le5itatea modi/cărilor destudia ă com#le5itatea modi/cărilor de

substanţe în or anism.substanţe în or anism.- !"nc#ională - !"nc#ională cercetea ă #rocesele chimice ce stau lacercetea ă #rocesele chimice ce stau la

ba a di eritelor mani estări ale vitalităţii.ba a di eritelor mani estări ale vitalităţii.Rolul biochimiei în #ractica medicală:Rolul biochimiei în #ractica medicală:


2/10

Pe #lan teoretic desco#eririle biochimiei ; îmbo ăţesc 0i ad-- dia nosticului clinic de laborator>dia nosticului clinic de laborator>-- al armacolo iei 0i armaceuticii>al armacolo iei 0i armaceuticii>-- al microbiolo iei' virusolo iei 0i imunolo iei.al microbiolo iei' virusolo iei 0i imunolo iei.

tudia ă:tudia ă: -com#o iţia chimică a ţesuturilor 0i lichidelor biolo ice în condiţii-com#o iţia chimică a ţesuturilor 0i lichidelor biolo ice în condiţii

/ iolo ice 0i #atolo ice'/ iolo ice 0i #atolo ice'-corelaţiile dintre modi/cările metabolice ale di eritor or ane' ţesuturi-corelaţiile dintre modi/cările metabolice ale di eritor or ane' ţesuturi

0i lichide biolo ice>0i lichide biolo ice>-dinamica indicilor metabolici în diverse stări / iolo ice (=mbătr


3/10

PProteinelroteinel e:e:-- sunt substanţele or anice a otate' alcătuite din ' le aţi în lanţuri #rinsunt substanţele or anice a otate' alcătuite din ' le aţi în lanţuri #rin

le ături #e#tidice' care #osedă cel mai înnalt rad de com#le5itate'le ături #e#tidice' care #osedă cel mai înnalt rad de com#le5itate'varietate moleculară' 0i care #re intă s#eci/citate de s#ecie' de or an.varietate moleculară' 0i care #re intă s#eci/citate de s#ecie' de or an.

--8#roteios8' din reac8#roteios8' din reac ăă înseamnă 8de #rim ran 8' #entru viaţă. înseamnă 8de #rim ran 8' #entru viaţă.

-- ca termen olosit #entru #rima dată în 1%3% de către savantul ermanca termen olosit #entru #rima dată în 1%3% de către savantul ermanulder.ulder.--8 a@oritatea modi/cărilor biochimice în or anismele vii sînt determinate8 a@oritatea modi/cărilor biochimice în or anismele vii sînt determinate

de #roteinede #roteine ..

Rolul biolo icRolul biolo ic al #roteineloral #roteinelor ::tructural (cola enul' elastina' Eeratina)>tructural (cola enul' elastina' Eeratina)>

"atalitic"atalitic (amila a' #e#sina' C H)>(amila a' #e#sina' C H)>e rece#ţie (rece#torii hormonali)>e rece#ţie (rece#torii hormonali)>

contractil 0i locontractil 0i lo ccomotor (dinamic) ;actina' mio inaomotor (dinamic) ;actina' mio ina >>trans#ort 0i de#o itare (Hb trans#ortă o5i enul' iar b îl de#o itea ă întrans#ort 0i de#o itare (Hb trans#ortă o5i enul' iar b îl de#o itea ă în

mu0chi> trans erina 0i eritina trans#ortă 0i de#o itea ă /erul în săn e'mu0chi> trans erina 0i eritina trans#ortă 0i de#o itea ă /erul în săn e'/cat)>/cat)>re latorre lator 0i hormonal0i hormonal - re larea cre0terii 0i di erenţierii celulelor (- re larea cre0terii 0i di erenţierii celulelor ( insulina'insulina'#roteinele- re#resor)>#roteinele- re#resor)>de #rotede #rote cţiecţie aţă de cor#i străini' virusuri' bacterii (imuno lobuline)>aţă de cor#i străini' virusuri' bacterii (imuno lobuline)>homeostatic ; menţinerea constantelor sde re ervă' tro/că ; #roteinele alimentare.de re ervă' tro/că ; #roteinele alimentare.

Teoria polipeptidică a structurii proteineiTeoria polipeptidică a structurii proteinei

- înnaintată în 1 *2 de mil ?i0er- înnaintată în 1 *2 de mil ?i0er-- ste: Proteinele sunt substanţele or anice a otate' alcătuite din ' le aţi în lanţuri #rin le ăturiste: Proteinele sunt substanţele or anice a otate' alcătuite din ' le aţi în lanţuri #rin le ături

#e#tidice' care #osedă cel mai înnalt rad de com#le5itate' varietate moleculară' 0i care#e#tidice' care #osedă cel mai înnalt rad de com#le5itate' varietate moleculară' 0i care#re intă s#eci/citate de s#ecie' de or an. Putem deduce #rinci#alele caracteristici ale #roteinelor#re intă s#eci/citate de s#ecie' de or an. Putem deduce #rinci#alele caracteristici ale #roteinelorconţinutul de ot este destul de constant (în medie 16I din masa uscată).conţinutul de ot este destul de constant (în medie 16I din masa uscată).Pre enţa #ermanentă a com#onenţilor structurali ; Pre enţa #ermanentă a com#onenţilor structurali ; Pre enţa le ăturilor #e#tidice întrePre enţa le ăturilor #e#tidice între cu a@utorul cărora se lea ă încu a@utorul cărora se lea ă în CPCP

asa moleculară mare (de la 4-& #înă la cîteva milioane de altoni).asa moleculară mare (de la 4-& #înă la cîteva milioane de altoni).Ar ani area structurală com#licată.Ar ani area structurală com#licată.

A$%"mente e&'e$imentale ale teo$iei 'oli'e'tidice :A$%"mente e&'e$imentale ale teo$iei 'oli'e'tidice :

liberarea la hidroli ă a unui număr esenţial de ru#ări uncţionaleliberarea la hidroli ă a unui număr esenţial de ru#ări uncţionalecarbo5ilice 0i aminice' care erau ocu#ate în ormarea le ăturii #e#tidice.carbo5ilice 0i aminice' care erau ocu#ate în ormarea le ăturii #e#tidice.Reacţia #o itivă cu biuretul ; dovede0te #re enţa le ăturii #e#tidice'Reacţia #o itivă cu biuretul ; dovede0te #re enţa le ăturii #e#tidice'

alte reacţii de culoare ca 7inhidrinică-dovede0te #re enţa al a .alte reacţii de culoare ca 7inhidrinică-dovede0te #re enţa al a .nali a Rent enostructurală a #ermis de a vedea re#artiţia resturilornali a Rent enostructurală a #ermis de a vedea re#artiţia resturilor

de din catena #oli#e#tidică cît 0i or ani area lor.de din catena #oli#e#tidică cît 0i or ani area lor.r umentarea de ba ă este #osibilitatea de a sinteti a #roteina' carer umentarea de ba ă este #osibilitatea de a sinteti a #roteina' care

#osedă activitate biolo ică.#osedă activitate biolo ică.

Gradele de organizare ale moleculeiGradele de organizare ale moleculei proteice proteice

SS tructuratructura ::


4/10

primară, primară, secundarăsecundară , , t t er er ţiarăţiară , cuaternara , cuaternara

Aminoaci(iiAminoaci(iisunt derivaţii aci ilor carbo5ilici la care un atom de H a ostsunt derivaţii aci ilor carbo5ilici la care un atom de H a ost

substituit de ru#a aminică.substituit de ru#a aminică.=n uncţie de #o iţia în care a avut loc substituţia destin em=n uncţie de #o iţia în care a avut loc substituţia destin emal a' beta'al a' beta' ama 0i etc. .ama 0i etc. .2*2* dede aminoaci i undamentaliaminoaci i undamentali #roteino eni sunt l a 0i#roteino eni sunt l a 0i

sunt de linia C.sunt de linia C.

AA 'ot ) clasi)ca#i d"'ă "$mătoa$eleAA 'ot ) clasi)ca#i d"'ă "$mătoa$ele

'$inci'ii:'$inci'ii:

u#ă structura R lateral (în ali atici ; aromatici> substituiţi-u#ă structura R lateral (în ali atici ; aromatici> substituiţi-nesubstituiţi> du#ă acidul carbo5ilic' în care a ost substituitnesubstituiţi> du#ă acidul carbo5ilic' în care a ost substituitatomul de H)atomul de H)

=n uncţie de #ro#rietăţile / ico- chimice (aci i' ba ici 0i=n uncţie de #ro#rietăţile / ico- chimice (aci i' ba ici 0ineutri)neutri)

9i clasi/carea biolo ică du#ă radul de indes#ensibilitate al9i clasi/carea biolo ică du#ă radul de indes#ensibilitate al #entru or anism #entru or anism

Structura primarăStructura primară #re intă com#onenţa 0i succesiunea aminoaci ilor#re intă com#onenţa 0i succesiunea aminoaci ilor

din lanţul #oli#e#tidic' determinată enetic.din lan ţul #oli#e#tidic' determinată enetic.ste stabili ată de le ăturile #e#tidice covalente'ste stabili ată de le ăturile #e#tidice covalente'

care se ormea ă la interacţiunea ru#eicare se ormea ă la interacţiunea ru#ei αα -carbo5ilice a-carbo5ilice aunui aminoacid cuunui aminoacid cu αα -amino ru#a următorului aminoacid.-amino ru#a următorului aminoacid.Structura primarăStructura primarăP$o'$ietă#ile le%ăt"$ii 'e'tidice:P$o'$ietă#ile le%ăt"$ii 'e'tidice:

este o le ătură covalentăeste o le ătură covalentă co#lanarea ; toţi atomii ru#elor #e#tidice se aJă într-un sin ur #lanco#lanarea ; toţi atomii ru#elor #e#tidice se aJă într-un sin ur #lan2 orme de re onanţă(ceto sau enol)2 orme de re onanţă(ceto sau enol)#o iţia trans a subs#o iţia trans a subs tt ituienţilor în ra#ort cu le "-7ituienţilor în ra#ort cu le "-7ca#acitatea de a orma le ături de hidro en (/ecare r. #e#tidică #oateca#acitatea de a orma le ături de hidro en (/ecare r. #e#tidică #oate

orma 2 le ături de hidro en)orma 2 le ături de hidro en)Principiile de descifrare a succesiuniiPrincipiile de descifrare a succesiunii AA AA -etapele:-etapele:


5/10

hidroli a acidă a #roteinelor cu determinarea calitativă 0i cantitativă ahidroli a acidă a #roteinelor cu determinarea calitativă 0i cantitativă a..

determinareadeterminarea r 7 0i " terminali.r 7 0i " terminali.LaLa dete$mina$eadete$mina$ea AAAA N-te$minal se "tili(ea(ă:N-te$minal se "tili(ea(ă: -metoda and er (cu Juordinitroben ol)-metoda and er (cu Juordinitroben ol) - dman (cu enili otiocianat)- dman (cu enili otiocianat) - en imatică (cu amino#e#tida a)- en imatică (cu amino#e#tida a) -metoda cu dansil-metoda cu dansil

*ete$mina$ea*ete$mina$ea AAAA C-te$minal se e!ect"ea(ă '$in:C-te$minal se e!ect"ea(ă '$in:etodaetoda chimică cu hidra ina (metoda cabori)chimică cu hidra ina (metoda cabori)

en imatică (carbo5i#e#tida ă)en imatică (carbo5i#e#tida ă) reducători: 7a H4 sau Ci H4reducători: 7a H4 sau Ci H4

Principiile de descifrare a succesiuniiPrincipiile de descifrare a succesiunii AA AA -etapele:-etapele:hidroli a selectivă a #roteinei #rinhidroli a selectivă a #roteinei #rin douadoua metodelemetodele di eritedi erite (tri#sina' chimotri#sina'(tri#sina' chimotri#sina'

#e#sina) sau chimice (cu bromura cianidică)#e#sina) sau chimice (cu bromura cianidică)identi/carea succesiuniiidenti/carea succesiunii în ra mentele obţinute #rin metoda dman. în ra mentele obţinute #rin metoda dman.deducereadeducerea structurii #rimare #rin su#ra#unerea se mentelor obţinute.structurii #rimare #rin su#ra#unerea se mentelor obţinute.

+etoda l"i San+etoda l"i San dd %e$%e$+etoda l"i Edman+etoda l"i Edman+etoda l"i Acabo$i+etoda l"i Acabo$i

O$ice de$e%la$e a st$"ct"$ii '$ima$e a '$oteinelo$O$ice de$e%la$e a st$"ct"$ii '$ima$e a '$oteinelo$d"ce a!ecta$ea '$o'$ietă#ii biolo%ice,d"ce a!ecta$ea '$o'$ietă#ii biolo%ice,

K? + ; KB +K? + ; KB +=n anii &* a ost descrisă structura #rimară a hemo lobinei' ce constă din=n anii &* a ost descrisă structura #rimară a hemo lobinei' ce constă din

6** resturi de 0i dacă în loc de acidul lutamic se include valina Hb6** resturi de 0i dacă în loc de acidul lutamic se include valina Hbdevine mai nestabilă' mai rău /5ea ă A2 ' este insolubilă 0i duce ladevine mai nestabilă' mai rău /5ea ă A2 ' este insolubilă 0i duce laa#ariţiaa#ariţia anemiei cu celule falciforme.anemiei cu celule falciforme.

Structura secundarăStructura secundarăre#re intă modul îm#achetării catenei #oli#e#tidice într-ore#re intă modul îm#achetării catenei #oli#e#tidice într-o

structură ordonată' datorită ormării le ăturii de H între ru#elestructură ordonată' datorită ormării le ăturii de H între ru#ele#e#tidice ale unei catene sau a catenelor învecinate.#e#tidice ale unei catene sau a catenelor învecinate.

u#ă con/ uraţie structura secundară #oate / sub ormă deu#ă con/ uraţie structura secundară #oate / sub ormă deαα -elice' sau s-elice' sau s ββ structurăstructură

=n s#aţiu molecula #roteică tinde să ocu#e o ormă cu cea=n s#aţiu molecula #roteică tinde să ocu#e o ormă cu ceamai mică ener ie liberă.mai mică ener ie liberă.

Particularităţile de baza aleParticularităţile de baza ale -spiralei:-spiralei:orientată s#re drea#taorientată s#re drea#ta#osedă simetrie elicoidală>#osedă simetrie elicoidală>le ăturile de hidro en se ormea ă între ru#ele #e#tidice ale #rimului 0i ale celui de al #atruleale ăturile de hidro en se ormea ă între ru#ele #e#tidice ale #rimului 0i ale celui de al #atrulearest de aminoacid>rest de aminoacid>radicalii laterali ai aminoaci ilor nu #artici#ă la ormarearadicalii laterali ai aminoaci ilor nu #artici#ă la ormarea αα -s#iralei 0i sînt dis#u0i în e5terior.-s#iralei 0i sînt dis#u0i în e5terior.

re ularitatea 0i identitatea s#irelor: î re ularitatea 0i identitatea s#irelor: î nalţimea unei s#ire constituie *'&4 nmnalţimea unei s#ire constituie *'&4 nm (&'4 )(&'4 ) 0i cu#rinde 3'60i cu#rinde 3'6resturi de aminoaci iresturi de aminoaci i (înălţimea unui aminoacid este de *'1& nm sau 1'& )(înălţimea unui aminoacid este de *'1& nm sau 1'& ) ..Periodicitatea re ularităţiiPeriodicitatea re ularităţii αα -s#iralei este e ală cu & s#ire sau cu 1% aminoaci i. Cun imea unei-s#iralei este e ală cu & s#ire sau cu 1% aminoaci i. Cun imea unei#erioade este de 2'! nm.#erioade este de 2'! nm.


6/10

minoaci ii ce diminuiea ă (îm#edică)minoaci ii ce diminuiea ă (îm#edică)ormarea elicei:ormarea elicei:

PPre enţa:re enţa:#rolinei#rolinei (atomul de 7 nu are H 0i nu e ca#abil să orme e le ături de hidro en(atomul de 7 nu are H 0i nu e ca#abil să orme e le ături de hidro en

intracatenar ; se ormea ă o îndoire' o încovoiere în lanţ.intracatenar ; se ormea ă o îndoire' o încovoiere în lanţ.radicalilor volumino0iradicalilor volumino0i ((Fal' s#) con eră o str


7/10

de cooperare- primele interacţiunide cooperare- primele interacţiunifavorizează formarea celorlalte.favorizează formarea celorlalte. "#. molecula emoglobinei constă"#. molecula emoglobinei constădin $ protomeri.din $ protomeri.

Proteinele /5atoare de "aProteinele /5atoare de "a sunt #roteine ce #osedă a/nitate ma@oră de le are a ionilor de "a. +oate acestesunt #roteine ce #osedă a/nitate ma@oră de le are a ionilor de "a. +oate aceste#roteine conţin resturi de O carbo5i lutamat de care se i5ea ă ionii de "a. O#roteine conţin resturi de O carbo5i lutamat de care se i5ea ă ionii de "a. Ocarbo5i lutamatul se ormea ă din ,lu sub acţiunea en imei (carbo5ila a)' care ca coen imăcarbo5i lutamatul se ormea ă din ,lu sub acţiunea en imei (carbo5ila a)' care ca coen imăare vitamina B.are vitamina B.

E&em'le:E&em'le: - cola enul- cola enul - calmodulina ; o #roteină mică ce #osedă #atru locusuri de /5are #entru ionii de "a- calmodulina ; o #roteină mică ce #osedă #atru locusuri de /5are #entru ionii de "a - actorii coa ulării sProteine ce conţin atît cît 0i S com#onente>Proteine ce conţin atît cît 0i S com#onente>Proteine ce în lobea ă U S se mente alternate în structura secundară'Proteine ce în lobea ă U S se mente alternate în structura secundară'

ormînd structura terţiară cu centrul S 0i încercuite de -s#irale>ormînd structura terţiară cu centrul S 0i încercuite de -s#irale>Proteine neor ani ate cu structura secundară evidenţiatăProteine neor ani ate cu structura secundară evidenţiatănesemni/cativ.nesemni/cativ.


8/10

*"'ă dinamica domeniilo$ st$"ct"$ale*"'ă dinamica domeniilo$ st$"ct"$ale Proteine cu domenii ri ide' imobile' dure' unite #rinProteine cu domenii ri ide' imobile' dure' unite #rinse mente mari' Je5ibile' ce le #ermit Juctuaţii înse mente mari' Je5ibile' ce le #ermit Juctuaţii îndia#a on lar >dia#a on lar >

Proteine cu domenii ri ide' dure' unite #rin #orţiuniProteine cu domenii ri ide' dure' unite #rin #orţiunimici' denumite TbalamaM cu o circulaţie mai redusă>mici' denumite TbalamaM cu o circulaţie mai redusă>Proteine unde domeniile au roluri diverse ; olosescProteine unde domeniile au roluri diverse ; olosescJe5ibilitatea #entru asi urarea unor uncţii.Je5ibilitatea #entru asi urarea unor uncţii.

P$oteinele sim'le holo'$oteine.P$oteinele sim'le holo'$oteine.-- /istonele/istonele -locali ate în nucleu' conţin aminoaci i ba ici #înă la 3*I ( r '-locali ate în nucleu' conţin aminoaci i ba ici #înă la 3*I ( r '

Ci ). u sarcina #o itivă' sunt le ate electrostatic cu aci ii nucleici. ?uncţia:Ci ). u sarcina #o itivă' sunt le ate electrostatic cu aci ii nucleici. ?uncţia:iau #arte la re larea metabolică a activităţii enomului' uncţie structuralăiau #arte la re larea metabolică a activităţii enomului' uncţie structurală

-- lbuminele 0i lobulinele #re intă masa #rinci#ală a #roteinelorlbuminele 0i lobulinele #re intă masa #rinci#ală a #roteinelor

san uine' a lactatelor' masei musculare. Ra#ortul albumine- lobuline rămînesan uine' a lactatelor' masei musculare. Ra#ortul albumine- lobuline rămîneconstant: 1'& ; 2'3.constant: 1'& ; 2'3.-- Alb"mineleAlb"minele ; masă moleculară mică' PG 4'!' sarcină ne ativă' sunt; masă moleculară mică' PG 4'!' sarcină ne ativă' suntsolubile în a#ă. Rolul: determină #resiunea oncotică' #artici#ă la trans#ortulsolubile în a#ă. Rolul: determină #resiunea oncotică' #artici#ă la trans#ortulsubstanţelor.substanţelor. -- 0lob"linele0lob"linele - masă moleculară mai mare ca albuminele' au caracter acid - masă moleculară mai mare ca albuminele' au caracter acid

(PG ; 6 -!'3)' conţin în cantitate mare ,lu' se di olvă în soluţii saline slabe'(PG ; 6 -!'3)' conţin în cantitate mare ,lu' se di olvă în soluţii saline slabe'dar nu în a#ă.dar nu în a#ă.

Rolul imunolo ic: sinteti ea ă anticor#i.Rolul imunolo ic: sinteti ea ă anticor#i.P$otaminele1P$otaminele1 '$olaminele1 %l"telinele'$olaminele1 %l"telinele

Proteinele con@u ate (Proteide):Proteinele con@u ate (Proteide):7ucleo#roteine7ucleo#roteine"romo#roteine"romo#roteine?os o#roteine?os o#roteineCi#o#roteineCi#o#roteine

etalo#roteineetalo#roteine,lico#roteine,lico#roteine

7ucleo#roteinele7ucleo#roteinele com#use din:com#use din:

1- #roteine1- #roteine (histonele' bo ate în r 0i Ci .)(histonele' bo ate în r 0i Ci .) 2 - aci i nucleici.2 - aci i nucleici.Rol: constituie ba a moleculară a unor #rocese biochimiceRol: constituie ba a moleculară a unor #rocese biochimice

undamentale ca: stocarea' transmiterea 0i e5#rimareaundamentale ca: stocarea' transmiterea 0i e5#rimareain ormaţiei enetice' biosinte a #roteinelor' divi iunea celulară.in ormaţiei enetice' biosinte a #roteinelor' divi iunea celulară.

"romo#roteinele:"romo#roteinele:;; com#use din #roteină 0i #artea ne#roteică colorată.com#use din #roteină 0i #artea ne#roteică colorată.- unt #or/rinice 0i ne#or/rinice- unt #or/rinice 0i ne#or/rinice

Re#re entanţii: cloro/la' hemo#roteidele (Hb)' sistemul de citocromi'Re#re entanţii: cloro/la' hemo#roteidele (Hb)' sistemul de citocromi'catala a' #ero5ida a.catala a' #ero5ida a.

Rolul:Rolul:


9/10

1. #artici#ă în otosinte ă1. #artici#ă în otosinte ă 2. trans#ortul o5i enului 0i "A22. trans#ortul o5i enului 0i "A2 3. reacţiile de o5ido-reducere3. reacţiile de o5ido-reducere 4. sen aţiile de lumină 0i culoare4. sen aţiile de lumină 0i culoare

?os o#roteinele?os o#roteinele :: '$oteine 2 acid"l !os!o$ic'$oteine 2 acid"l !os!o$icle%ate '$in le%ăt"$i este$ice- dele%ate '$in le%ăt"$i este$ice- dehid$o&iaminoaci(i Se$1 T$e .hid$o&iaminoaci(i Se$1 T$e .Re#re entanţi: ca eino enul (#roteina la#telui)' vitelina'Re#re entanţi: ca eino enul (#roteina la#telui)' vitelina'

vitelenina (din ălbenu0ul de ou)' ihtulina (din icre de #e0te).vitelenina (din ălbenu0ul de ou)' ihtulina (din icre de #e0te).Rolul:Rolul:

- servesc ca material ener etic' #lastic în #orocesul de- servesc ca material ener etic' #lastic în #orocesul deembrio ene ă 0i cre0tere #ostnatalăembrio ene ă 0i cre0tere #ostnatală

- alimentar- alimentarCi#o#roteineCi#o#roteine

-- proteine ! lipide "fosfolipide# proteine ! lipide "fosfolipide#

T$G# colesterol%T$G# colesterol%Rol"l:Rol"l:Re#re intă constituienţi structurali ai celulelorRe#re intă constituienţi structurali ai celulelorintervin în #ermeabilitatea biomembranelorintervin în #ermeabilitatea biomembranelor

urni ea ă ener iaurni ea ă ener ia#artici#ă la trans#ortul #rin s


10/10

"erulo#lasmina ; conţine "u' se aJă în #lasma san uină' trans#ortor"erulo#lasmina ; conţine "u' se aJă în #lasma san uină' trans#ortoral "u în or anism 0i acţiune o5ida ică asu#ra vitaminei ".al "u în or anism 0i acţiune o5ida ică asu#ra vitaminei ".

Pe#tidele active:Pe#tidele active:Endotelinele Endotelinele o amilie de #e#tide noi cu activitate biolo ică activăo amilie de #e#tide noi cu activitate biolo ică activă

deosebită. =n anul 1 %% Wan isana au obţinut din cultura endoteliuluideosebită. =n anul 1 %% Wan isana au obţinut din cultura endoteliului

vascular un #e#tid cu e ect biolo ic #ronunţat numit endotelina ( +).vascular un #e#tid cu e ect biolo ic #ronunţat numit endotelina ( +).+- sunt cei mai e ectivi actori vasoactivi.+- sunt cei mai e ectivi actori vasoactivi.Clasi)ca$eClasi)ca$e : deosebim +1' +2' +3 (i o orme). eosebirile între ele:: deosebim +1' +2' +3 (i o orme). eosebirile între ele:sunt codi/cate de ene di eritesunt codi/cate de ene di eritesunt e5#resate în mod di erit în ţesut vascular.sunt e5#resate în mod di erit în ţesut vascular.

t-1 0i +2 ; sunt vasoconstrictori #uternicit-1 0i +2 ; sunt vasoconstrictori #uterniciSt$"ct"$ă: ET3St$"ct"$ă: ET3 un #e#tid biciclic ormat din 21 aminoaci i.un #e#tid biciclic ormat din 21 aminoaci i.

Sinte(a 4i de%$ada$ea:Sinte(a 4i de%$ada$ea:Sinte(ă: t$ei eta'e:Sinte(ă: t$ei eta'e:hidroli a #roteolitică a #re#roendotelinei ( 2 aUa) sub acţiuneahidroli a #roteolitică a #re#roendotelinei ( 2 aUa) sub acţiunea

converta ei 1 ; cu ormare de endotelină (4* aUa).converta ei 1 ; cu ormare de endotelină (4* aUa).hidroli a ca#ătului " terminal (; 2 aUa) sub acţiunea carbo5i#e#tida eihidroli a ca#ătului " terminal (; 2 aUa) sub acţiunea carbo5i#e#tida eisub acţiunea converta ei 2 #roendotelina trece în endotelină (21 aUa).sub acţiunea converta ei 2 #roendotelina trece în endotelină (21 aUa).*e%$ada$ea:*e%$ada$ea: 2 en ime2 en imemetaloendo#e#tida ă cu PH o#tim de &'&metaloendo#e#tida ă cu PH o#tim de &'&endotelina ă (serin#roteina a)endotelina ă (serin#roteina a)

EndotelineleEndotelineleAc#i"ne:Ac#i"ne: 2 ti#uri de rece#tori: +- 0i +- ; situaţi nu numai în endoteliul vaselor ci2 ti#uri de rece#tori: +- 0i +- ; situaţi nu numai în endoteliul vaselor ci

0i în rinichi' #lămîni' su#rarenale' ţesut nervos.0i în rinichi' #lămîni' su#rarenale' ţesut nervos.+- ;rece#torii Q structurile /5atoare de , #roteină - media ă constricţia vaselor.+- ;rece#torii Q structurile /5atoare de , #roteină - media ă constricţia vaselor.

?uncţia +- rece#torilor e cu#lată cu activarea os oli#a ei " 0i 2' ma@orarea nivelului de?uncţia +- rece#torilor e cu#lată cu activarea os oli#a ei " 0i 2' ma@orarea nivelului de"a intracelular ; cu ma@orarea intensivă a #rostaciclinei 0iUsau trombo5anului 2 ; ceea ce"a intracelular ; cu ma@orarea intensivă a #rostaciclinei 0iUsau trombo5anului 2 ; ceea ceconduce at

1. STRUCTURA PROTEINELOR.doc

Documents

Transcript of 1. STRUCTURA PROTEINELOR.doc