1. MICROCIRCULATIA- circulatia terminala 2. … · 1. MICROCIRCULATIA •STRUCTURAL •Arteriole,...
Transcript of 1. MICROCIRCULATIA- circulatia terminala 2. … · 1. MICROCIRCULATIA •STRUCTURAL •Arteriole,...
CURS 13
1. MICROCIRCULATIA- circulatia terminala
2. CIRCULATIA LIMFATICA 3. CIRCULATIA VENOASA
4. REGLAREA CIRCULATIEI TERMINALE
1. MICROCIRCULATIA • STRUCTURAL
• Arteriole, metaarteriole, capilare, venule
• Arteriole- diametru 50 µm - straturi de fibre musculare - zona de rezistenta - presiunea scade cu 50-55 mmHg - grad de irigatie tesut depinde de gard de contractie/dilatare a
arteriolelor Metaarteriole= arteriole terminale- 1 strat muscular discontinuu Capilare- distanta capilar-celule= 20-30 µm - sfincter precapilar Venule- 1 strat muscular neintrerupt - rol in depozitare sange
1. MICROCIRCULATIA
• In anumuite zone- metaarteriole- se continua direct cu venulele- prin canal de trecere lipsit de muschi-
CANAL PREFERENTIAL- din care se desprind capilarele
!!! Atunci cand necesarul metabolic este redus- sf precapilare se inchid si circulatia sangvina se face prin canale preferentiale
1. MICROCIRCULATIA
• Pielea degete, palme, lob urechii, rinichii, m scheletici- contin canale scurte- ocolesc capilarele-leaga arteriole de venule =Anastomoze/sunturi arteriovenoase- perete gros muscular si inervatie vasoconstrictoare
• !!! Rol in reglarea irigatiei cutanate- frig- deschiderea anastomozelor arterio-venoase- trecerea sangelui din arteriole in venule – INCALZIREA TEGUMENTELOR
1. MICROCIRCULATIA
• FUNCTIONAL:
-VASE DE REZISTENTA- arteriole, metaarteriole
- VASE DE SCHIMB – capilare
- VASE DE CAPACITATE- venule
1. MICROCIRCULATIA STRUCTURA CAPILARE
• 1. Capilare tip continuu- piele, muschi, plamani, miocard, tesut adipos, SNC (lipsa canale intercelulare- contribuie la bariera HE)
- perete continuu- strat de celule endoteliale
- spatiu intre celule endoteliale
!!!! Ioni si molecule hidrosolubile
- membrana bazala-
- exterior celule periteliale- sistem reticuloendotelial
!!!! Proteine contractile in celulele endoteliale si periteliale
1. MICROCIRCULATIA STRUCTURA CAPILARE
2.Capilare fenestrate- rinichi, glande endocine, intestin
- fenestre/pori intercelulari in citoplasma cel
endoteliale -membrana bazala continua - celule periteliale slab reprezentate - trecerea din capilar in lichid interstitial- trebuie
sa depaseasca doar Membrana bazala
1. MICROCIRCULATIA STRUCTURA CAPILARE
3. Capilare discontinue- ficat, splina, maduva osoasa-
- endoteliu si MB- perforate
- pericite slab dezvoltate
- substante micro si macro moleculare trec cu usurinta in lichidul interstitial- exceptie elemente celulare
!!!! distanta crescuta intre celulele endoteliale- capilarele sunt asemenatoare unor cavitati mici in organ
1. MICROCIRCULATIA-CAPILARE
• Diametru 4-13 µm • Lungime 0.5-1mm • Suprafata retelei capilare- 150-200 m² • In repaus 25% CAPILARE SUNT DESCHISE • In efort- 700-1000m²
• Circulatia capilara- caracter intermitent=
=VASOMOTIUNE- contractia si relaxarea alternativa a sf precapilare sau a metaarteriolelor
• Contractii/relaxari de 5X/min
1. MICROCIRCULATIA
• Tonus sfincter precapilar- reglat de factori umorali si nervosi
• Relaxarea sf precapilar:
- Fibre simpatice- prin↓nr de impulsuri
- Hipoxia
- Metabolitii
- Muschi- repaus- doar 1/10 dintre capilare sunt functionale
1. MICROCIRCULATIA
• Viteza de circulatie in capilare deschise-
0.3-0.5 mm/s
presiunea- 30-35 mmHg- capat arterial
15 mmHg extremitate venoasa
Masurarea presiunii- metode directe- micropipete- conectate la manometru cu Hg
- metode indirecte- sant periunghial
1. MICROCIRCULATIA Schimburi transcapilare de substante
• Permeabilitate capilara- peretele capilar strabatut de molecule
• Schimburi sange- lichid interstitial- infl de:
- permeabilitatea capilara
- factori fizici
- factori biologici
Substante micromoleculare si macromoleculare- mecanisme diferite
1. MICROCIRCULATIA Schimburi transcapilare de substante
• DIFUZIUNE!!!!- sau FILTRARE SI RESORBTIE- apa si micromolecule
• Difuziune – cel mai important schimb capilar
1.MICROCIRCULATIA Schimburi transcapilare de substante
DIFUZIUNEA: apa si micromolecule - In ambele sensuri - In directia gradientului de concentratie EX glucoza, O2 sau CO2 - Substantele liposolubile- O2 sau CO2, anestezice, alcool-
difuzeaza mai usor vs cele hidrosolubile - Substante hidrosolubile si apa- transfer prin zona
spatiului intercelular prevazut cu pori - Proteine, lipoproteine, proteoglicani- nu pot parasi
capilarul prin porii spatiilor intercelulare
1.MICROCIRCULATIA Schimburi transcapilare de substante
• FACTORII de care depinde schimbul transcapilar prin difuziune:
- formula lui FICK- cant substanta transferata in unitatea de timp
Q/t=P X A[(C1-C2)/d] P= coef de difuziune A= suprafata C= gradient concentratie D-distanta
1. MICROCIRCULATIA Lichidul interstitial
• Interstitiu- 1/6 din greutatea organismului
• Interstitiu:- colagen
- filamente de proteoglicani- se fixeaza ultrafiltratul plasmatic= LICHID INTERSTITIAL
Filamente de proteoglicani+lichid= GEL!!!!
Prin difuziune- are loc transport rapid- apa, electroliti, CO2, O2 si a substantelor nutritive
1. MICROCIRCULATIA Lichidul interstitial
• INTERSTITII- lichid inglobat in gel
- lichid liber- la suprafata celulelor si fibrelor de colagen si vezicule cu lichid liber
!!!! Edem tisular- extindere rapida a scetorului de apa libera
!!!! Intre lichid inglobat in gel si lichid liber- schimburi prin difuziune!!!!!
!!!! Presiunea interstitiala- se refera ai ales la presiunea lichidul liber- apa si micronutrientii patrund din capilar in interstitii sub forma de lichid liber!!!!
1. MICROCIRCULATIA Lichidul interstitial
• FILTRAREA- substante micromoleculare si a apei- intr-un singura directie- din sange- spre interstitii
- depinde de presiunea de filtrare CAPAT ARTERIAL - Phidrostatica- portiunea arteriala a capilar= 30-35
mmHg - P Coloidosmotica= 25 mmHg -!!!! TRANSUDAREA PLASMEI
1. MICROCIRCULATIA Lichidul interstitial
• CAPAT VENOS-
- P HIDROSTATICA= 15 mmHg
- P coloidosmotica = 25 mmHg
- !!! RESORBTIE A APEI SI A MICROMOLECULELOR
1.MICROCIRCULATIA Lichidul interstitial
• Schimburi capilare infl si de: PRESIUNILE LICHID INTERSTITIAL - presiunea hidrostatica – 0-5 mmHg si presiunea coloidosmotica Cercetari!!!!- presiunea interstitiala variaza: - tesut subcutanat= -2 mmHg - ficat, rinichi-pozitive- creier= +6 mmHg Presiune coloidosmotica= 4.5-5 mmHg la un continut de
proteine de 0.8-2% (organe cu capilare de tip continuu)
MICROCIRCULATIA Echilibrul dintre lichidul intra si
extravascular
• Fortele lui Starling
- presiunea capilara
- presiunea fluid intersitial
- presiunea coloidosmotica plasmatica
- presiunea coloidosmotica a fluidului interstitial
1.MICROCIRCULATIA Echilibrul dintre lichidul intra si
extravascular
In m scheletic:
• CAPAT ARTERIAL- P hidrostatica art= 32 mmHg
P coloidosmotica interst=5 mmHg
37 mMHg
P coloidosmotica sange= 25 mmHg
P hidrostatica interst= 3 mmHg
28 mmHg
PRESIUNE EFECTIVA DE FILTRARE= 9 mmHg
1.MICROCIRCULATIA Echilibrul dintre lichidul intra si
extravascular
CAPAT VENOS- P hidrostatica intracapilar= 17 mmHg
P coloidosmotica interst=5 mmHg
22 mmHg
P coloidosmotica sange= 25 mmHg
P hidrostatica interst= 3 mmHg
28 mmHg
PRESIUNE EFECTIVA DE RESORBTIE= - 6 mmHg
1.MICROCIRCULATIA Echilibrul dintre lichidul intra si
extravascular • !!! FORTELE DE FILTRARE > FORTELE DE RESORBTIE
• 90% DIN FILTRAT se resoarbe la capat venos
• 10% - DIN FILTRAT –vase limfatice
• Presiunea capilara hidrostatica- dep de rezistenta pre si postcapilara
- Rezistenta precapilara crescuta- reduce P din capilare
- Rezistenta postcapilara crescuta- mareste P din capilare
- Rezistenta postcapilara e mai scazuta fata de cea precapilara- cresterea P venoase are un efect mai exprimat asupra pres hidrostatice capilare fata de o modificare a presiunii arteriale
1.MICROCIRCULATIA TRANSPORTUL MACROMOLECULELOR
Transport activ- vezicule- CITOPEMPHIS
- Inglobare de lichide si particule din plasma prin Pinocitoza
1.MICROCIRCULATIA Schimburi transcapilare de substante
• PREMEABILITATEA CAPILARA
- creste:
Actiune vasodilatatoare
- Ac lactic
- Ac piruvic
- CO2
- Hipoxie
- Histamina
- Acetilcolina
- Bradikinina
• PERMEABILITATEA scade:
• Substante vasoconstrictoare-
• Adrenalina
• Vasopresina
2. CIRCULATIA LIMFATICA
• Cale accesorie – intoarcere a lichid interstitial in sange
• Evacuare- molecule proteice neresorbite
• PROTEINE- Lichid interstitial- capilare tip continuu- 0.8-2%
capilare tip discontinuu- ficat- 6%
capilare fenestrate- intestin-3-4%
2. CIRCULATIA LIMFATICA
• CAPILARE LIMFATICE- degete de manusa
• Lipsesc in SNC, oase
• CAPILARE LIMFATICE STRUCTURAL: - diametru superior celor sangvine - mai putin numeroase - MB lipsa sau discontinua - celulele endoteliale alcatuiesc adevarate valve - celulele endoteliale sunt fixate de tes conjunctiv din jur
prin intermediul filamentelor de ancorare - la suprafata capilarelor se formeaza vezicule de
pinocitoza
2. CIRCULATIA LIMFATICA
• Capilare limfatice- vase limfatice mari- fibre musc neted si valve
• Ganglioni limfatici- capilare limfatice de tip discontinuu
• Limfatice mbr inferioare +parte superioara stanga=
CANAL TORACIC- CONFLUENT SUBCLAVIJUGULAR STG
Limfatice parte superioara dr- MAREA VENA LIMFATICA DR- CONFLUENT SUBCLAVIJUGULAR DR
2. CIRCULATIA LIMFATICA
• VASELE limfatice mari se contracta zilnic- presiunea var pana la 25 mmHg
• Circulatia limfatica- factori:
- vid toracic
- compresiunea muschilor scheletici
- peristaltism intestinal
!!!!! Cel mai imp- contractia vaselor limfatice
2. CIRCULATIA LIMFATICA
• Debit limfatic- 100 ml/ora canal toractic 20 ml/ora- marea vena limfatica Compozitia limfei- = lichid interstitial + grasimi absorbite intestinal + vit liposolubile + limfocite +globuline +enzime LIMFA COAGULEAZA
2. CIRCULATIA LIMFATICA
• ROLUL CIRCULATIEI LIMFATICE
1. Dreneaza macromolecule - Canal toracic- proteine 3-5%
2. Ganglioni- macrofage-
3. transport lipide absorbite intestinal
2. CIRCULATIA LIMFATICA
• Edem- acumulare de lich intersitial- peste 30% fata de normal
1. Creste pres hidrostatica capilare- tromboze venoase, IC cand pres venoasa creste
2. Scaderea presiunii coloidosmotice- nefroze, inanitie
3. Obstructiile cailor limfatice- tumorala, parazitara
ELEFANTIAZA
4. Permeabilitate capilara crescuta – inflamatii, arsuri, reactii alergice
3. CIRCULATIA VENOASA
• Factorii care determina intoarcerea venoasa:
- 1. FACTOR PRINCIPAL forta de contractie a inimii- gradient de presiune
- 2. factori secundari:
- 2.1.miscarile respiratorii- abdomen presiune de 2 mmHg dar poate creste la 15-20 mmHg
!!! Presiunea venoasa extraabd!!!
compresiunea intraabd asupra venelor- impinge sangele spre inima
!!! valve venoase
!!! inspir- accentuare vid pleural- dilata venele intratoracice – atrage sangele
3. CIRCULATIA VENOASA
• 2.2. Aspiratia inimii- presiunea redusa atriala, vid post sistolic
• 2.3 Gravitatia- circ din zona superioara- favorizata de gravitatie
- ortostatism- presiunea creste dedesupt inima- pres venoasa calcaneiana= 85-90 mmHg
2.4. Valve venoase- distanta de 2-7 cm - varice- valve venoase nefunctionale 2.5. Contractii izotonice ale musculaturii scheletice
3. CIRCULATIA VENOASA
• Masurarea presiunii
- manometre cu apa
- vena plicii cotului
- 6-9 mmHg
- depinde de presiunea din Adr
cresterea Pres Adr- jugulare turgescente
- !!!! presiunea in venele extractoracice este crescuta datorita obstacole in curgerea sange spre Atriu drept
- vene mbr superioare- angulare in dreptul coastei 1
- vene mbr inf- compresiunea abdominala- turtire
Pulsul venos
• Puls venos- dat de pulsatii ale venelor mari
• Datorat variatiilor de presiune din Adr
• Se transmit retrograd
• Pulsatiile scad odata cu indepartarea de inima
INREGISTRAREA- clinostatism
- flebograma- indicii asupra A dr
variatii de presiune -respiratorii si cardiace
Variatii de presiune inspiratorii- inspir- vene intratoracice- destind
- vene externe- colabare
Pulsul venos
• Var de presiune cardiace- deflexiuni pozitive- a,c,v - deflexiuni negative- x,y a- data de contr A- creste P atrii c- data de contractia izovol ventriculara- creste P atrii X- in faza de contr izotonica V-scade P atriu V- relaxare izovol- revenire planseu atrioventric-spre atrii Y- din diastola ventriculara- umplere rapida si lenta – scade pres
intraatriale
Reglarea circulatiei venoase
• Vene mari- cave, porta, venele din musculatura- nu au capacitate contractila
• Mecanism nervos- simpatic- venoconstrictie
• Mecanism umoral-
venoconstrictie-adrenalina, noradrenalina
venodilatatie- acetilcolina, cataboliti acizi
4. REGLAREA CIRCULATIEI TERMINALE
• MECANISME AUTONOME- lent 30-50 min
• MECANISME NERVOASE
• MECANISME UMORALE
Modifica:
• Volum depozite
• Calibru vase
• Debit cardiac
4. REGLAREA CIRCULATIEI TERMINALE
• 1. MECANISME AUTONOME constau in:
- adaptarea DC
- variatia vol sg si a lich extracelular- factori hormonali si renali
- autoreglare locala – subordonata reglarii nervoase si umorale- intervin doar in conditii speciale effort fizic/hemoragii
4. REGLAREA CIRCULATIEI TERMINALE AUTOREGLAREA LOCALA
- FIBRE MUSCULARE MULTIUNIT- artere mari
- FIBRE MUSCULARE NETEDE DE TIP SINGLE UNIT de tip VISCERAL- artere mici si vene
- DEF- AUTOREGLARE- capacitatea tes de a-si regla propriul debit sangvin in raport cu cerintele metabolice indep de variatiile PA
4. REGLAREA CIRCULATIEI TERMINALE AUTOREGLAREA LOCALA
Single unit-
- sincitiu- gap junctions
- activitate tip pacemaker- potential de repaus instabil
- contractii spontane ritmice in absenta impulsurilor nervoase/substante hormonale
- activitate miogena/ teoria miogena- distensia- determina vasoconstrictia
Multiunit- nu raspund la intindere
4. REGLAREA CIRCULATIEI TERMINALE AUTOREGLAREA LOCALA
Control local datorita:
• 1. Factori fizici-
- presiune arteriala -teoria miogena – cresterea presiunii in rinichi, intestin, ficat, creier, miocard- are loc contractia vaselor arteriale mici
!!!! Rinichi- var de presiune 80-200 mmHg nu modifica Debit sg
- temperatura- vasodilatatie- creste Debit
4. REGLAREA CIRCULATIEI TERMINALE AUTOREGLAREA LOCALA
• 2. Factori Chimici- catabolitii- teoria metabolica
reducerea circ- hipoxia- relaxare meta art si sf precapilare
circ intensa- indeparteaza catabolitii
- vasoconstrictie
Autoreglare metabolica- in tesuturi cu metab intens!!!!- miocard, creier, muschi sheletic
Autoreglarea lipseste- cutanat, pulmonar
4. REGLAREA CIRCULATIEI TERMINALE Reglarea nervoasa a circulatiei terminale
• RAPIDA- SECUNDE
• CONTROL SIMULTAN- vaste teritorii circulatorii
• DURATA LIMITATA- MIN/ORE
• FEN DE ACOMODARE
• Mecanisme nervoase- uneori se opun celor autonome
EX- dupa hemoragii- necesitatile organismului impun cresterea Pres arteriale- sistemul nervos reduce/opreste circulatia in anumite organe- dar mentin circulatia constanta in miocard si creier
4. REGLAREA CIRCULATIEI TERMINALE Reglarea nervoasa a circulatiei terminale
• Reglarea calibru vascular intervin:
• 1. fibre simpatice vasoconstrictoare
• 2. Fibre simptice vasodilatatoare
• 3. Fibre parasimpatice
• 4. Fibre somatice- senzitive
4. REGLAREA CIRCULATIEI TERMINALE Reglarea nervoasa a circulatiei terminale
• 1 fibre simpatice vasoconstrictoare
- T1-L3
- nervi miscti+plexuri perivasculare
- Noradrenalina
- mentin vasele in stare de tonus!!!!
Efort fizic- creste circulatia de 20X- mentinerea tonus vascular- sunt implicate mecanisme nervoase si intrinseci
- Fibre simpatice- intreg aparat cardiovascular- exceptie- capilarele
- Densitate mare- subcutnat, splanchnic
redus- cerebral, cardiac
4. REGLAREA CIRCULATIEI TERMINALE Reglarea nervoasa a circulatiei terminale
• 2. fibre simpatice vasodilatatoare - vasodilatatie arteriolara – creste circ venoasa in muschi
scheletici si tegumante - deschiderea canalelor preferentiale/reducerea circ prin
capilare adevarate - acetilcolina - fibre cu traseu identic cu cele simpatice vasoconstr-
DOAR IN M SCHELETICI SI PIELE + vase cardiace, pulmonare, renale, uterine !!!! NU PREZINTA DESCARCARI SPONTANE Emotii, teama, furie- stimuleaza fibrele simpatice vasodilatatoare