1. Dezvoltarea Aparatului Digestiv

7/25/2019 1. Dezvoltarea Aparatului Digestiv

http://slidepdf.com/reader/full/1-dezvoltarea-aparatului-digestiv 1/28

DEZVOLTAREA APARATULUI DIGESTIV

Aparatul digestiv derivă din tubul intestinal primitiv, tub care străbate corpul embrio-

nului craniocaudal şi ocupă partea sa ventrală. Este de origine endodermală şi comunicăiniţial cu vezicula vitelină (sacul vitelin; anexă embrionară). ubul digestiv primitiv poate !i "mpărţit "n # segmente$ (!igura %) - intestinul anterior (cranial) din care derivă !aringele, eso!agul, stomacul şi duodenul primar; - intestinul mi&lociu, care se "ntinde de la &umătatea a doua a duodenului p'nă la ultimatreime a colonului transvers; - intestinul posterior, care continuă pe cel mi&lociu şi se termină la membrana cloacală.El are conexiuni cu aparatul urogenital.

igura % ubul digestiv primitiv (Aclands)

aringele embrionar apare ca o p'lnie lărgită, care prin resorbţia membranelor oro!a-ringiană şi coanale va comunica cu stomodeum şi !osele nazale. Eso!agul, iniţial scurt se dezvoltă paralel cu mediastinul şi dia!ragma, av'nd o perioadăde maximă di!erenţiere "ntre zilele %-#*. +tomacul, va avea iniţial o poziţie sagitală (cu !eţele "ndreptate la dreapta şi la st'nga),din care "n urma unei rotaţii de de grade a marii curburi spre st'nga ("n axul cranio-caudal) consecutive unei mişcări de basculă ("n &urul axului anteroposterior) va a&unge "n poziţia de!initivă.

uodenul primar se aşează "n &urul pancreasului şi se !ixează la peretele trunc/iului prin coalescenţă. uodenul participă şi el la rotaţia intestinului subţire. Intestinul mijlociu cuprinde partea de intestin irigată de artera mezenterică superioară.0n raport cu canalul vitelin ansa intestinală primară are două porţiuni$ una previtelină dincare se dezvoltă &e&unul şi cea mai mare parte a ileonului şi una postvitelină din care sedezvoltă partea terminală a ileonului, cecul, apendicele, colonul ascendent şi 1# dincolonul transvers.



2ilozităţile intestinale apar "n săptăm'na a 3-a, mişcările peristaltice se pot observa la% săptăm'ni, iar glandele intestinale apar la ş!'rşitul lunii a #-a. Intestinul posterior este segmentul intestinului gros care "ncepe "n treimea st'ngă acolonului transvers şi va !orma ung/iul splenic, colonul descendent, colonul sigmoid şi partea superioară a rectului. El corespunde teritoriului de vascularizaţie a arterei

mezenterice in!erioare. 4artea mi&locie şi in!erioară a rectului se dezvoltă din cloacă.5loaca este o !ormaţiune trecătoare situată la extremitatea caudală a embrionului,mărginită de membrana cloacală (comună căii digestive şi urogenitale). 0n săptăm'na a *-a "n tavanul cloacei apare septul urorectal, care cresc'nd "n direcţie caudală va atinge "nsăptăm'na a -a membrana cloacală. 0n !elul acesta cloaca este divizată "ntr-o porţiunedorsală (sinusul anorectal) şi una ventrală (sinusul urogenital). 6embrana cloacală este şiea "mpărţită "n două porţiuni$ membrana urogenitală "n dreptul sinusului urogenital şimembrana anală "n dreptul rectului. upă resorbţia membranei anale la s!'rşitul lunii a #-a se !ormează canalul anal, care completează rectul la extremitatea sa caudală. 0ntremembrana urogenitală şi membrana anală (ambele cu existenţă trecătoare) se va !orma perineul.

ubul digestiv primar este ataşat de regiunea vertebrală printr-o !ormaţiune seroasădublă numită mezenter primar (mezou dorsal) "n care pătrund vasele. 7ntestinul anterior(cu excepţia porţiunii din care va rezulta porţiunea a -a a duodenului) va prezenta şi unmezou ventral (ce cuprinde o porţiune eso!agiană, una gastrică şi una duodenală) care "lleagă de peretele anterior al corpului. 0n mezogastrul şi mezoduodenul ventral se dezvoltă mugurele /epatocistic din care vorapare !icatul şi căile biliare. icatul "mparte acest mezou "ntr-o porţiune pre/epatică ( dincare se va !orma ligamentul !alci!orm) şi una post/epatică (din care se va !orma miculepiplon). 6ezogastrul dorsal urmează mişcările stomacului şi !ormează bursa omentală. (!igura)

igura ormarea bursei omentale (Aclands)



0n mezoduoden !uzionează mugurii pancreatici, care se dezvoltă ascendent şi sprest'nga. 4ancreasul urmează mişcarea spre dreapta a duodenului şi se lipeşte prin !oiţaseroasă dreaptă la peritoneul parietal. 5onsecutiv acestor !enomene duodenul devine !ixşi secundar retroperitoneal. 6ezoul &e&unului şi ileonului !ormează mezenterul.

6ezocolonul urmează mişcarea de rotaţie a colonului şi se "mparte "n mezocolon ascen-dent, transvers, descendent, mezosigmoid şi mezorect. enomenul de coalescenţă care are drept rezultat imobilizarea unor segmente ale tubu-lui digestiv (duoden, colon ascendent, colon descendent) se realizează prin apariţia unor!ascii de coalescenţă la nivelul cărora se stabilesc anastomoze secundare portocave.

SPAŢIUL PELVISUBPERITONEAL

Este situat "n bazin !iind cuprins "ntre planşeul pelvian şi peritoneu. 4eritoneul coboarăde pe pereţii excavaţiei pelvine şi la o distanţă destul de mare de planşeu se re!lectă pesteorganele pelvine respectiv vezica urinară, organele genitale (prostata, veziculele semina-

le, ductele de!erente, respectiv uterul şi vaginul) şi ampula rectală (enumerate dinspreanterior spre posterior). 0ntre aceste organe pe de o parte, pereţii excavaţiei şi peritoneu pe de altă parte se a!lă un ţesut con&unctiv celuloadipos !oarte abundent. Este ţesutulcon&unctiv pelvisubperitoneal sau !ascia pelvisului ce cuprinde # componente$ !ascia parietală, !ascia viscerală şi ţesutul con&unctiv lax ce umple spaţiile dintre di!erite organeşi pereţi. +paţiul pelvisubperitoneal este compartimentat de lamele !ibrovasculare "n 8 spaţiisecundare. 9amele sacrorectogenitopubiene ce pleacă de pe sacru şi se termină pe oasele pubiene delimitează "n a!ară lor spaţile laterorectale. 5elelalte lame !ibrovasculare situate"n plan !rontal determină "ntre cele lame sacrorectogenitopubiene celelalte : spaţii.Sp!iile lterorectle unul drept şi celălalt st'ng sunt situate "ntre$

- lama sacrorectogenitopubiană (dreaptă, respectiv st'ngă) situată medial şi- muşc/ii ridicători anali, coccigieni şi piri!ormi situaţi lateral. eoarece acest spaţiu este străbătut de vase şi trunc/iuri nervoase importante esteevitat de c/irurgi.Sp!iul retrorectl este limitat de$

- sacru situat posterior - rect şi aripioarele sale situate anterior - lamele sacrorectogenitopubiene situate pe părţile laterale- spaţiul prevertebral cu care se continuă "n sus- aderenţele !asciei rectului la muşc/ii ridicători anali şi la !ascia pelvină parietală

"n &osSp!iul prerectl are ca limite$

- posterior rectul şi aripioarele sale- anterior septul rectovezicoprostatic (!aţa posterioară a colului uterin şi septul

rectovaginal la !emeie)- in!erior muşc/ii rectovezical şi rectouretral- superior peritoneul excavaţiei rectovezicale sau rectouterine- lateral lamele sacrorectogenitopubiene

Sp!iul retro"e#icl are ca şi limite$



- anterior vezica urinară- posterior veziculele seminale şi ductele de!erente (uterul şi vaginul)- superior peritoneul- in!erior aderenţa veziculelor seminale la baza prostatei- lateral lamele sacrorectogenitopubiene

Sp!iul pre"e#icl are ca şi limite$- !ascia transversalis şi oasele pubiene anterior - !ascia ombilicoprevezicală posterior - ombilicul "n sus- in!erior planşeul pelvin

INTESTINUL SUBŢIRE

7ntestinul subţire constituie porţiunea tubului digestiv cuprinsă "ntre stomac şi intestinulgros. 0n el se petrece digestia sub in!luenţa secreţiilor biliare, intestinale şi pancreatice.

Este mărginit "n porţiunea superioară prin ori!iciul piloroduodenal, iar "n porţiuneain!erioară prin valvele ileo-cecale. Este !ormat dintr-o porţiune !ixă (duodenul) şi două porţiuni mobile (&e&unul şi ileonul). 9a omul viu are o lungime medie de * < metri "ntimp ce la cadavru are o lungime mult mai mare (aproximativ 3- metri).

DUODENUL

$on%i&ur!ie e'tern( Di"i#iune uodenul este prima porţiune a intestinului subţire (porţiunea !ixă). Este situat pro!und pe coloana vertebrală. 6ezocolonul transvers "ntretaie porţiunea descendentă aduodenului (aşa "nc't o parte a duodenului este supramezocolică, iar cealaltă

in!ramezocolică). Are !ormă de potcoavă, cu concavitatea orientată "n sus şi spre st'nga,"n care pătrunde capul pancreasului. 0ncepe la nivelul pilorului, corespunzător vertebrei9%, se "ndreaptă "n sus şi spre dreapta p'nă la nivelul colul vezicii biliare, unde !ormeazăgenunc/iul superior (prima porţiune; porţiunea superioară; %). e aici descinde de-alungul capului pancreasului, culcat pe vertebrele 9 9#, p'nă la polul in!erior alrinic/iului drept, unde se recurbează !orm'nd genunc/iul in!erior (a -a porţiune; porţiunea descendentă; ). 0n continuare, se "ndreaptă transversal peste vertebra 9: (a #-a porţiune, porţiunea orizontală; porţiunea in!erioară; #), apoi urcă pe !lancul st'ng alcoloanei, sub mezocolonul transvers p'nă la ung/iul duodeno&e&unal (a :-a porţiune; porţiunea ascendentă; :).

uodenul are, ast!el, patru porţiuni$•

prima porţiune superioară, sub/epatică se "ntinde de la pilor lagenunc/iul superior;• a doua porţiune, descendentă, ţine de la genunc/iul superior la cel in!erior;• a treia porţiune, orizontală, prevertebrală;• a patra porţiune, ascendentă.

Rporturi (tabelul % şi !igura #)



T)elul * Rporturile +uo+enului

D* D, D- D.

Anterior icat,colulvezicii biliare5avitatea peri-

toneală mare

0ncrucişată demezoconultransvers

Suprme#ocol.aţa viscerală a!icatului şi ve-zica biliară-In%rme#ocol/Ansele &e&unile-onului

0ncrucişată demezenter şi va-cele mezenteri-

ce superioare

6ezocolonultransvers, corpul stomacului,

antrul piloric

4osterior uctul coledoc2ena portăArtera gastro-duodenală

aţa ant.rinic/idrept, pedicululrenal, vena ca-vă in!erioară

5oloana verte- brală, aorta, ve-na cavă in!eri-oară

2asele renale şitesticulare(ova-riene) drepte

+uperior icat, vezica biliară % 5apul pancrea-sului 6ezocolonultransvers7n!erior 5apul pancrea-

sului # Ansele intesti-

nului subţire=e&unul

9ateral A -a porţiune aduodenului

0Suprme#ocolicat0In%rme#ocol.5olonul ascen-dent

6arginea medi-ală a rinic/iu-lui st'ng

6edial 4ilorul 5apul pancrea-sului

: Aortă, rădăcinamezenterului



igura # >aporturile duodenului (+obotta)

$on%orm!ie intern( uodenul este constituit din patru tunici$? tunic seros( su peritonel( reprezentată de peritoneu ce acoperă &umătatea părţii

superioare a duodenului. 0n rest duodenul este extraperitoneal !iind acoperit de seroasădoar pe !aţa anterioară;? tunic musculr( - !ormată dintr-un strat de !ibre musculare longitudinale la exterior,ce sunt "ntărite la nivelul ung/iului duodeno&e&unal de către !ibrele muşc/iului lui reitzşi un strat de !ibre circulare la interior;? tunic su)mucos( ce dă rezistenţa peretelui duodenal. 5onţine vase, glandele@rnner şi plexul 6eissner;? tunic mucos( !ormată din epiteliu şi corion. 5onţine glandele 9ieberB/n, plicile şivilozităţile intestinale cu rol "n absorbţie şi plicile.

2ilozităţile intestinale sunt mici proeminenţe ce dau mucoasei un aspect cati!elat şi aurol "n absorbţie.

4licile pot !i$ - circulare (valvulele conivente) 9ipsesc "n %, apar "n şi devin !oarte numeroasedistal de papila mare. +unt orientate transversal; - longitudinală, !ormată de trecerea prin peretele duodenal a ductului coledoc şi aductului pancreatic. 9a extremitatea sa in!erioară se a!lă papila duodenală mare ("n carese desc/id ductul coledoc şi ductul pancreatic), iar mai sus cu # cm papila duodenalămică (nu "ntotdeauna) "n care se desc/ide ductul pancreatic accesor. (!igura :)

igura : 4licile, papilele duodenale , ductul coledoc şi ductul pancreatic (+inelniBov)

Vsculri#!ie



Arterele provin din artera gastroduodenală (ram al arterei /epatice), artera pancreaticoduodenală superioară şi in!erioară (ramuri ale arterei mezenterice superioare) Venele urmează traiectul arterelor şi sunt tributare venei splenice, venei mezentericesuperioare şi venei porte.

Lim%ticele sunt tributare nodurilor lim!atice retropancreatice, şi nodurilor

lim!atice pancreatice superioare anexaţi vaselor gastroepiploice drepte.

igura * 2ascularizaţia duodenului (7!rim)

Iner"!ie Cervii duodenului provin din plexul celiac şi plexul mezenteric superior ce vin de-alungul vaselor. 9a nivelul muscularei se a!lă plexul nervos al lui Auerbac/, iar la nivelulsubmucoasei se găseşte plexul nervos al lui 6eissner.

1E1UNUL 2I ILEONUL (!igura 8) $on%i&ur!ie e'tern( Di"i#iune =e&un ileonul este segmentul tubului digestiv inclus "ntre duoden şi intestinul gros.9imita sa superioară este dată de ung/iul duodeno&e&unal, iar limita in!erioară de valvulaileocecală. 4rima ansă &e&unală, care continuă ung/iul duodeno&e&unal, este situată pe



igura 8 =e&unileonul (după +inelniBov)

!lancul st'ng al coloanei vertebrale. Este legat de peretele abdominal posterior prinmezenter.

9ungimea intestinului subţire depinde, "n "ntregime, de statusul activităţii sale lamomentul măsurătorii. Evaluările indică lungimea duodenului de cm, iar &e&unul şiileonul, "mpreună $* 8 m. Este !ormat dintr-un număr de %:-%8 anse, primele orizontale (p'nă la nivel 9*),ultimele verticale. Ansele sunt !ormate dintr-o porţiune a!erentă (orientată spre !lexuraduodeno&e&unală) şi una e!erentă (orientată spre valvula ileocecală).

Rporturi (tabelul ) e obicei, &e&unul ocupă abdomenul superior, "n special st'ng, şi se a!lă "n raport cu pancreasul, splină, colonul, rinic/iul şi suprarenala st'ngă. =e&unul are circum!erinţa şigrosimea mai mari dec't ileonul.

7leonul ocupă abdomenul in!erior, "n special partea dreaptă, şi pelvisul. Este mai mic "ndiametru şi mai mobil.

T)elul , Rporturile msei intestinle 3n nsm)lu

Anterior 4eretele abdominal anterior Dmentul mare

4osterior 4eretele abdominal posterior 5oloana lombară, muşc/ii pătratul lombe-



lor şi iliopsoasuodenul, rinic/ii, ureterele şi vasele mari

+uperior 6ezocolonul transvers7n!erior 2ezica, rectul, uterul9ateral dreapta 4orţiunea ascendentă a colonului

9ateral st'nga 4orţiunea descendentă a colonului

$on%i&ur!ie intern( (!igura )4eretele intestinului subţire este alcătuit din patru straturi$

igura . 5on!iguraţie internă$ %.unica mucoasă; .+tratul submucos; #.unica seroasăşi stratul subseros; :. +tratul longitudinal; *. +tratul circular (2oll).

? tunic seros( stratul cel mai peri!eric, este reprezentată de peritoneul visceral care"nveleşte aproape complet &e&unileonul şi se continuă cu mezenterul. Acesta !ixează &e&un-ileonul de peretele posterior al abdomenului, dar "n acelaşi timp "i con!eră şimobilitate. 6ezenterul (!igura 3) prezintă$ -o !aţă dreaptă (superioară) ce delimitează cu colonul ascendent spaţiul mezentericocolicdrept;

-o !aţă st'ngă (in!erioară) ce delimitează cu colonul descendent spaţiul mezentericocolicst'ng;-o margine posterioară (parietală; rădăcina mezenterului) !ixată de peretele posterior alabdomenului de-a lungul unei linii de aproximativ %* centimetri, cu direcţie oblică (de last'nga la dreapta şi de sus "n &os) ce uneşte ung/iul duodeno&e&unal cu ung/iul ileocecal;-o margine anterioară (intestinală) ce "nsoţeşte &e&un-ileonul pe toată lungimea sa.0ntre cele două !oiţe ale mezenterului se găsesc artera şi vena mezenterică superioară curamurile lor, ramuri nervoase, ganglioni lim!atici şi grăsime;



igura 3 6ezenterul (+inelniBov)

? tunic musculr( este alcătuită dintr-un strat extern longitudinal, subţire şi un stratintern circular, mai gros. 5elulele ganglionare din plexul mienteric (Auerbac/) suntinterpuse "ntre cele două straturi musculare, cărora le trimite !ibre;4 tunic su)mucos( este un strat de ţesut con&unctiv !ibroelastic. Este componenta

cea mai puternică a peretelui intestinal. Ea conţine reţele lim!atice, arteriale şi venule şiun plex de !ibre nervoase şi celule ganglionare (plexul 6eissner);? tunic mucos( este "mpărţită "n trei straturi$ muscularis mucosae, lamina propria(corion) şi epiteliul. 5el mai pro!und dintre acestea, muscularis mucosae, este un stratmuscular !in, separ'nd mucoasa de submucoasă. 9amina propria este un strat continuu deţesut con&uctiv, situat "ntre epiteliu şi musculara mucoasei, ce se prelungeşte "n vilozităţişi "n &urul criptelor 9ieberB/n (glandele intestinale). 9amina propria este bazaar/itecturală ce susţine epiteliul, dar are, de asemenea, !uncţii proprii importante şi rol protector "n combaterea microorganismelor ce penetrează epiteliul supraiacent. +tratul celmai intern al mucoasei este alcătuit din celule epiteliale dispuse "ntr-un singur r'nd,continuu, acoperite de vilozităţi şi tapet'nd criptele 9ieberB/n. 2ilozităţile sunt mai

numeroase la nivelul &e&unului şi mai puţin numeroase la nivelul ileonului. (igura ) 4licile circulare (valvulele conivente) sunt !oarte numeroase "n &e&un. Cumărul şi"nălţimea lor scade "n ileon, pentru ca la % metru anterior de valva ileocecală să dispară.5ele mai multe descriu un segment de cerc, dar altele !ormează inele complete.

Vsculri#!ie Arterele ce irigă &e&un ileonul provin din artera mezenterică superioară, ce irigă, deasemenea, apendicele, cecul, colonul ascendent şi porţiunea proximală din transvers.



Există un !lux sanguin colateral abundent pentru intestinul subţire, asigurat de arcadelevasculare mezenterice. (!igura %)

igura 2ilozităţi intestinale (7!rim)

ig.%.2ascularizaţia arterială a &e&un-ileonului (după 2oll).



rena&ul venos al segmentului intestinului subţire este paralel cu irigaţia arterială. 2enamezenterică superioară con!luează cu vena splenică, posterior de pancreas, !orm'nd vena portă. +'ngele ce părăseşte intestinul, cu un conţinut relativ mare de oxigen, !urnizează ocantitate importantă de oxigen la nivelul !icatului. (!igura %%)

igura %%. 2ascularizaţia venoasă a &e&un-ileonului (după 2oll).

7ntestinul subţire conţine depozite importante de ţesut lim!atic, "n mod particular plăcile4eFer cu localizare ileală. Există un bogat drena& lim!atic la nivelul "ntregului intestinsubţire, cu rol ma&or "n absorbţia grăsimilor. rena&ul lim!atic "ncepe la nivelul mucoaseişi traversează peretele intestinului către un grup de ganglioni adiacenţi intestinului, "nmezenter. 9im!aticele intestinului &oacă un rol ma&or "n răspunsul imun şi, de asemenea,"n diseminarea celulelor provenind din neoplasme intestinale.

Iner"!ie 7nervaţia intestinului subţire este asigurată at't de sistemul simpatic, c't şi parasimpatic.ibrele parasimpatice provin din vag şi traversează ganglionul celiac. ibrele simpatice provin din cele trei grupuri de nervi splan/nici şi au celulele ganglionare localizate, de

obicei, "ntr-un plex "n &urul bazei arterei mezenterice superioare. urerea de la nivelulintestinului este mediată prin !ibre viscerale a!erente, nespeci!ice "n sistemul simpatic.

INTESTINUL GROS (!igura %)

7ntestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv. 5ontinuă intestinul subţire şi sedesc/ide la exterior prin ori!iciul anal.



7ntestinul gros are o lungime de aproximativ %,* metri. 7leonul terminal se uneşte cucecul la nivelul marginii sale postero-mediane (valvulei ileocecale). +e "mparte "n cec,colon şi rect. 9a r'ndul său colonul este !ormat din colonul ascendent, transvers,descendent şi sigmoidian. 5ecul are anexat apendicele vermi!orm.

igura % 7ntestinul gros$ %. Dmentul mare; . 5olonul transvers;#.6ezocolonultransvers; :.lexura colică st'ngă; *.5olonul descendent; 8.5olonul sigmoid; .>ectul; 3.

Apendicele vermi!orm; . 5ecul; %. 7leonul (porţiunea terminală); %%. lexura colicădreaptă; %. 5olonul ascendent; %#. Gaustre;%:. enii (ale omentului);%*. 6ezocolonul

sigmoidian; %8. 6ezenterul (după 2oll).

APENDI$ELE VER5I6OR5 (!igura %#)

$on%i&ur!ie e'tern( Apendicele este un tub cilindric implantat "n cec la -# centimetri sub desc/iderea

ileonului. @aza sa se a!lă la locul de con!luenţă a celor trei tenii musculare de pe cec şi la# cm sub valvula ileocecală. e cele mai multe ori, el are o !ormă sinuoasă. 5uprinde o porţiune scurtă, !ixată la cec şi o porţiune lungă, care este mobilă. 0n componenta pereţilor apendicelui se remarcă marea bogăţie a !oliculilor lim!atici care reacţionează lain!ecţie.

*, -

.

7

89

:

;

*<

**

*,

*- *.

*7*8



igura %#$ Apendicele$%.enia liberă; . Dstiumul ileal; #. 7leon (porţiunea terminală);:.6ezoapendicele vermi!orm; *. Artera apendiculară; 8. Apendicele vermi!orm; .5ecul;

3.4apila (ileală); .5olonul ascendent (după 2oll).

Rporturi (abelul #) 2ariază după poziţia sa !aţă de cec.

T)elul - Rporturile pen+icelui

Po#i!ie Ascen+ent( Intern( Descen+ent( E'tern(

Anterior 5ec, colon as-cendent

undul cecului4eretele abdo-minal anterior

4eretele abdo-minal anterior

undul cecului4eretele abdo-minal anterior

4osterior 4eritoneul !oseiiliace, muşc/iulşi !ascia iliacă

6uşc/iul iliac 4eritoneul !oseiiliace, muşc/iulşi !ascia iliacă

6uşc/iul iliac

+uperior >egiunealombară

5ecul 5ecul 5ecul

7n!erior 5ecul 5ecul 2asele iliaceexterne 5ecul

9ateral 5ecul 5ecul undul cecului 9igamentuling/inal

6edial Ansele intesti-nului subţire

Ansele ileale Ansele intesti-nului subţire

5ecul

$on%i&ur!ie intern( (tabelul #)

*

,

-

.

7

8

9

:

;



0n interior se găseşte o cavitate cilindrică ce conţine mucus, iar la !ăt meconiu. 4eretele apendicelui este !ormat din : tunici$

- tunic seros( (peritoneul) dublată de stratul subseros aderă intim la apendice.4eritoneul "nveleşte complet apendicele şi "i !ormează un mezoapendice care se!ixează pe cec şi pe ileon. 4eritoneul poate avea dispoziţii variate;

- tunic musculr( ibrele musculare longitudinale grupate "n cele # tenii!ormează un strat continuu la nivelul apendicelui. ibrele circulare au dispoziţiaobişnuită. 9a v'r!ul apendicelui musculatura e mai subţire;

- tunic su)mucos( ce nu are caractere particulare;- tunic mucos( ce conţine glande 9ieberB/n şi numeroşi !oliculi lim!atici.

Vsculri#!ie Artera apendiculară (de obicei unică, rareori dublă) provine din artera ileocolică(ramură a arterei mezenterice superioare). 5oboară "napoia ileonului şi la nivelul marginiilibere a mezoapendicelui se rami!ică "n pereţii apendicelui. 2ena apendiculară "nsoţeşte artera omonimă. +e varsă "n vena ileocolică (tributară venei

mezenterice superioară). 9im!aticele apendicelui se opresc "n nodurile situate la baza apendicelui. Altele stabi-lesc comunicări cu reţelele subseroase nu numai ale apendicelui şi colonului ci şi alecolonului sau cu regiuni mai "ndepărtate.

Iner"!ie >amurile nervoase ale apendicelui derivă din ganglionul celiac şi mezenteric superior pentru !ibrele simpatice şi din nervul vag pentru !ibrele parasimpatice.

$E$UL (!igura %:)

igura %: 5ecul (+inelniBov)



$on%i&ur!ie e'tern( >eprezintă prima porţiune a intestinului gros. El apare ca un diverticul mare alcolonului ascendent, iar apendicele vermi!orm ca un diverticul mic al cecului. +easeamănă unei ampule sau unui !und de sac, cu pereţii subţiri. 6ăsoară aproximativ

centimetri "n "nălţime, lăţime şi grosime şi prezintă un !und (neted şi brăzdat de /austracea mai voluminoasă) şi un corp (brăzdat de o serie de şanţuri ad'nci, care determinăalături de tenii !ormarea /austrelor. eniile "n număr de # sunt dispuse anterior, posterolateral şi posteromedial. eniile sunt separate de şanţuri).

Rporturile +unt redate alături de cele ale colonului "n tabelul :

T)elul . Rporturile cecului =i colonului

5ec 5olonascendent

5olontransvers

5olondescendent

5olonsigmoidian

Anterior 4eretele ab-dominal an-terior

4eritoneuAnsele inte-stinului sub-ţire

4eretele abd.anterior Dmentulmare

4eritoneuAnsele &e&u-nale superi-oare

Por!iuneilic(4eretele ab-dominal ant.Por!iunepel"in(2ezica uri-nară

4osterior 6uşc/iuliliopsoas şi!ascia iliacă

C.cutanat!emurallateral

6.iliac şi pătratullombelor

aţa anteri-oară rinic/idreptascia oldt

>inic/iul dr.duoden ()capul şi cor-

pul pancrea-sului6ezocolonultransvers

6.pătrat allombelor 6arginea

laterală a ri-nic/iului stg. C.ilio/ipogastric şi ilioin-g/inal

Por!iuneilic(6.iliopsoas

ascia oldt2asele iliaceexterne

+uperior 5olonulascendent

icat,duoden ()rinic/i drept

aţa viscera-lă a !icatului5urburamare a sto-macului

Extremitateaanterioară acoastei

Por!iuneilic(5reasta iliacăPor!iunepel"in(6arg.medială

a m.psoas7n!erior 4ereteleabdominalanterior ascia iliacă

5ec lexura duo-deno&e&unalăAnsele intes-tinuluisubţire

5reasta iliacăst'ngă

Por!iuneilic(Ansa pelvinăPor!iunepel"in(2ertebra +#

9ateral 6. iliac Ansele Extremitatea 4eritoneu



5reastailiacă

intestinuluisubţire

coastei %din dreaptaExtremitateacoastei 3 dinst'nga

6edial Hltimeleanse ileale Anseleintes-tinului sub-ţire

4eritoneuAnsele &e&u-nale superi-oare

$on%i&ur!ie intern( Este o dispoziţie inversă celei exterioare. Ast!el$

- teniilor musculare le corespund nişte proeminenţe longitudinale;- /austrelor le corespund nişte ad'ncituri numite celule cecale;- şanţurilor le corespund crestele !alci!orme sau plicile semilunare ale cecului.

4e peretele medial se găsesc ori!iciile de desc/idere ale ileonului şi apendicelui

vermi!orm. 2alva ileocecală (@au/in) este !ormată din plici (superioară şi in!erioară) cedelimitează ori!iciul ileocecal. Dri!iciul apendicelui vermi!orm este circular şi se găseştela -# centimetri sub ori!iciul ileocecal.

Structur( 4eretele cecului este !ormat din : tunici.

- Tunic seros( este !ormată din peritoneu dublat de stratul subseros. 0n mareama&oritate a cazurilor peritoneul "nveleşte "n "ntregime cecul. Hneori cecul are unmezou.

- Tunic musculr( are caracteristicile intestinului gros. 5ele # tenii ale cecului se prelungesc pe peretele apendicelui.

- Tunic su)mucos( are strucutră obişnuită. 5onţine vase sanguine, lim!atice precum şi !oliculi lim!atici solitari.- Tunic mucos( este identică cu cea a intestinului gros. Cu are nici plici, nici

vilozităţi.

Vsculri#!ie Arterele cecului sunt reprezentate de artera cecală anterioară şi posterioară şi provindin artera iliocolică (ramură a mezentericei superioare) (!igura %*) 2enele sunt satelite arterelor. Ele se str'ng "n vena ileocolică tributară veneimezenterice superioare. (!igura %8) 9im!aticele iau naştere din reţelele capilare lim!atice situate "n tunica submucoasă.

2asele lim!atice converg spre nodurile cecale anterioare şi posterioare.Iner"!ie Este asigurată de ramuri nervoase cu !ibre simpatice din ganglionii celiac şi mezentericsuperior şi !ibre parasimpatice din nervul vag.



igura %*

Artera mezenterică superioară (2oll).

igura %8 2ena mezenterică superioară (2oll)

$OLONUL (!igurile % şi %)

Di"i#iune $on%i&ur!ie e'tern(+e "ntinde de la valva ileocecală p'nă la nivelul vertebrei +# unde se continuă cu rectul.

Are o lungime de aproximativ %,* metri şi un calibru care scade progresiv "ncep'nd dela origine. Este !ormat din$ (!igura %)-colonul scen+ent cu direcţie verticală, situat "ntre valva ileocecală şi !aţa viscerală a!icatului;



igura % .5olonul$%.lexura colică st'ngă; . 5olonul transvers; #. 5olonuldescendent; :. 5olonul sigmoid; *. >ectul; 8. 5ecul; . A :-a vertebră lombară; 3.

5olonul ascendent; .lexura colică dreaptă (2oll).

-colonul trns"ers, ce continuă colonul ascendent la nivelul !lexurii /epatice (dreaptă)cu direcţie oblică, uşor ascendentă de la dreapta la st'nga;-colonul +escen+ent, ce continuă colonul transvers la nivelul ung/iului splenic (st'ngă)

şi coboară p'nă la creasta iliacă st'ngă;-colonul si&moi+in ce continuă colonul descendent şi se continuă cu rectul la nivelulvertebrei +#. 5ele : porţiuni !ormează cadrul colic ce "ncon&ură ansele intestinului subţire. (!igura 8) 9a nivelul colonului se "nt'lnesc teniile musculare, /austrele, separate prin şanţuritransversale şi apendicele epiploice. (igura %3)%.eniile colonului sunt benzi musculare late de ,* centimetri "n număr de #$- tenia liberă (pe care nu se inseră nici o !ormaţiune peritoneală);- tenia mezocolică (corespunde mezocolonului dorsal);- tenia omentală (dă inserţie omentului mare).4articularităţi legate de porţiunea colonului

a) 9a nivelul colonului ascendent deosebim$- tenia anterioară (liberă);- tenia posteromedială;- tenia posterolaterală. b) 9a nivelul colonului transvers deosebim$-tenia anterioară (omentală);-tenia posterosuperioară (pe care se inseră mezocolonul transvers);-tenia posteroin!erioară (liberă).



c) 9a nivelul colonului sigmoidian teniile se reduc la două$-tenia anterioară;-tenia posterioară.. Gaustrele sunt porţiuni bombate spre exterior ca nişte emis!ere separate prin şanţuriad'nci ce proemină "n lumenul intestinului. +e şterg la nivelul colonului sigmoidian.

#. Apendicele epiploice sunt ciucuri grăsoşi de culoare galbenă !ormaţi dintr-un "nveliş peritoneal care conţine grăsime.

igura %3 enii şi /austre la nivelul colonului ascendent (+inelniBov)

Rporturi2ezi tabelul :

$on%i&ur!ie intern(

Este inversă con!ormaţiei exterioare. Gaustrelor le corespund nişte pungi sau celule, iar şanţurilor transversale le corespund plicile semilunare care separă celulele.

Structur(4eretele colonului constituit tot din : tunici, este mai subţire dec't cel al intestinuluimezenterial. El este !ormat din$



-tunic seros( reprezentată la nivelul colonului de peritoneu. 9a nivelul colonuluiascendent şi descendent se "nt'lnesc !asciile de coalescenţă retrocolice oldt. 5olonultransvers şi sigmoidian vor avea c'te un mezou$ mezocolonul transvers şi sigmoidian.-tunic musculr( constituită dintr-un strat extern de !ibre longitudinale, grupat "n cele #tenii şi un strat intern de !ibre circulare;

-tunic su)mucos( ce conţine vase sanguine şi lim!atice;-tunic mucos( mai groasă dec't cea a intestinului subţire. 4rezintă numeroşi !oliculilim!atici, un epiteliu cilindric ce conţine glande 9ieberB/n şi un corion.

Vsculri#!ie Arterele provin din artera mezenterică superioară (arterele ileocolică, colică dreaptă şicolică mi&locie) (!igura %*) şi artera mezenterică in!erioară (artera colică st'ngă şi arterelesigmoidiene). (!igura %) A&unse "n apropierea cadrului colic arterele de mai sus seanastomozează "ntre ele şi !ormează arcada paracolică. in arcada paracolică se!ormează arterele drepte- lungi şi scurte- care abordează colonul pe !eţele sale anterioarăşi posterioară.

2enele se !ormează din reţele situate la nivelul tunicii mucoase şi musculare. e aicivenele "nsoţesc arterele omonime şi se varsă "n venele mezenterică superioară şiin!erioară (!igurile %8 şi ) tributare venei porte. 9im!aticele din tunica mucoasă, musculară şi subseroasă se adună "n nodurile paracolice. in acestea pornesc vase lim!atice care se varsă "n nodurile mezentericesuperioare.

igura %. Artera mezenterică in!erioară (2oll).

Iner"!ie Este de natură organovegetativă. +unt de natură simpatică şi parasimpatică. 5olonulascendent şi cele 1# drepte din colonul transvers primesc !ibre simpatice din ganglioniiceliaci şi mezenterici superiori, iar !ibrele parasimpatice din nervii vagi. Aceste !ibre!ormează plexuri "n &urul arterei mezenterice superioare. reimea st'ngă a colonului



transvers, colonul descendent şi sigmoidian primesc inervaţia simpatică prin intermediul plexului mezenteric in!erior, iar cea parasimpatică prin nervii splan/nici pelvini.

igura .2ena mezenterică in!erioară 2oll).

RE$TUL

$on%i&ur!ie e'tern( (!igura %)

Este !ormat din porţiuni$- ampula rectului (porţiunea pelviană) mai lungă şi mai largă (cu rol "n depozitarea

materiilor !ecale);- canalul anal (porţiunea perineală) "ngust şi mai scurt (cu rol "n evacuarea materii-

lor !ecale). 4rezintă curburi "n plan sagital şi "n plan !rontal. 0n ciuda acestui !apt, av'nd "n vederecă este mult mai drept dec't celelalte componente ale intestinului a !ost denumit rect (Idrept). 5urburile "n pln s&itl dau rectului !orma literei J. +unt "n număr de două$

- curbura superioară (!lexura sacrală) urmează !aţa pelvină a sacrului, este mai mareşi are concavitatea "ndreptată anterior. A&unge p'nă la # cm "naintea v'r!uluicoccigelui;

- curbura in!erioară (!lexura perineală) străbate perineul posterior, este mai mică şiare concavitatea "ndreptată posterior. 5urburile "n pln %rontl, mai puţin exprimate se găsesc "n porţiunea pelvină. aurectului !orma literei +. +unt "n număr de două$

- curbura superioară, cu concavitatea orientată spre st'nga, situată la nivel +#-+:;- curbura in!erioară, cu concavitatea spre dreapta, situată "n dreptul articulaţiei

sacrococcigiene.



igura % Ampula rectală şi canalul anal (+inelniBov)

6orm( epinde de gradul de umplere a rectului.%. 5"nd rectul e gol are !ormă de tub (mai larg la nivelul ampulei) turtit "n sens ante-

roposterior.. 0n stare de distensie medie are !ormă !uzi!ormă, cu cele două extremităţi "ngustate

şi porţiunea mi&locie dilatată (răspunz'nd ampulei).

Supr%!( eţele laterale ale ampulei rectale prezintă şanţuri transversale care dau rectu-lui un aspect boselat. +upra!aţă cu aspect !asciculat, cărnos, dat de stratul muscular longi-tudinal. >ectul nu mai prezintă tenii, /austre şi apendice epiploice (prezente la nivelulcolonului).$ulore roşiaticăDimensiuni%. 9ungime medie %-%: cm, din care -%% cm revin porţiunii ampulare şi # cm canaluluianal.. 5alibrua. Ampula rectală- c'nd e goală are un diametru de -# cm;

- "n stare de distensie medie are un diametru de *-8 cm. b. 5analul anal are o cavitate virtuală.#. 5apacitate medie de #-: cmK.

Loj rectl( 0n interiorul său se găseşte ampula rectală, "nvelită "ntr-o !ascie !ibroasănumită !ascia rectală. ascia permite mişcările rectului "n interiorul ei, "l !ixează şi "nacelaşi timp "l izolează de restul cavităţii pelvine. ascia se comportă di!erit pe cele : !eţeale ampulei$



- anterior !ormează !ascia rectovezicală la bărbat şi !ascia rectovaginală la !emeie.Anterosuperior lipseşte !iind completată de peritoneu;

- posterior a&unge p'nă la extremitatea superioară a ampulei;- pe părţile laterale este legată cu lama sacrorectogenitopubiană (dreaptă, respectiv

st'ngă) prin aripioarele rectului.

9o&a rectală este delimitată$- anterior de !ascia prostatoperitoneală (la bărbat) şi de parametru (la !emeie);- posterior de sacru, coccige, muşc/ii piri!orm şi coccigian, !ascia parietală a pelvi-

sului;- lateral muşc/ii ridicători anali şi !ascia parietală a pelvisului;- superior este "nc/isă incomplet de peritoneu;- in!erior "nc/isă prin aderenţele ridicătorilor anali şi a !asciilor lor la pereţii rectu-

lui. 5ijloce +e %i're+unt de suspensie şi de susţinere.

%. 6i&loacele de suspensie sunt reprezentate de$- peritoneu;- continuitatea cu colonul sigmoidian;- pediculii vasculari şi lamele !ibroase din &urul pediculilor.. 6i&loacele de susţinere sunt reprezentate de$-aderenţele ampulei rectale la planşeul pelvin (muşc/ii ridicători anali şi !asciile lor).+lăbirea planşeului duce la prolapsul rectal;-aderenţele canalului anal la muşc/ii ridicători anali, transvers pro!und al perineului şis!incter striat extern, !asciile şi centrul tendinos al perineului, mult mai bine !ixate dec'tla nivelul ampulei rectale.

Rporturi%.>aporturile ampulei rectale- aţa anterioară are raporturi di!erite la bărbat !aţă de !emeie.a. 9a bărbat "n &umătatea superioară cu peritoneul, care trec'nd pe vezica urinară !or-mează excavaţia rectovezicală. +ub excavaţie ampula este extraperitoneală şi areraporturi cu prostata, veziculele seminale ductele de!erente şi !undul vezicii urinare. b. 9a !emeie cu peritoneul care trec"nd pe peretele posterior al vaginei şi apoi pe uter!ormează excavaţia rectouterină (!undul de sac ouglas) ocupată ca şi la bărbat deansele intestinului subţire şi colonul pelvin. edesubtul excavaţia ampula vine "nraport cu vagina de care este separat prin septul rectovaginal.- aţa posterioară cu sacrul şi coccigele, muşc/ii piri!ormi şi coccigieni, !ascia parietală a pelvisului, vasele sacrate mediane şi laterale, lanţurile simpatice sacrate,nodurile lim!atice sacrate.- eţele laterale cu peritoneul care se re!lectă pe pereţii laterali ai pelvisului determi-n'nd recesurile pararectale. +egmentul superior acoperit de peritoneu vine "n raportcu colonul sigmoidian şi ansele intestinului subţire, iar cel in!erior cu lamele sacro-rectogenitopubiene.

. >aporturile canalului anal - aţa anterioară are raporturi di!erite la bărbat !aţă de !emeie.



a. 9a bărbat ("n direcţie craniocaudală) cu v'r!ul prostatei, uretra membranoasă, muş- c/iul transvers pro!und al perineului, glandele bulbouretrale şi bulbul penisului. b. 9a !emeie cu peretele posterior al vaginei. - aţa posterioară cu ridicătorii anali, ligamentul anococcigian şi prelungirile posterioare ale !oselor isc/iorectale.

- eţele laterale cu peretele medial al !osei isc/iorectale din dreapta, respectiv st'nga.$on%i&ur!ie intern( (!igura ) Este di!erită "n cele două porţiuni ale rectului.

igura >ectul con!iguraţie internă (+inelniBov)

Ampul rectl( prezintă$

%. cute transversale permanente (plicile transversale ale rectului; valvulele luiGouston), de obicei "n număr de # (una pe peretele din dreapta, două pe cel dinst'nga) corespunz'nd şanţurilor transversale de pe supra!aţa exterioară a ampulei.Dcupă < sau două treimi din circum!erinţa ampulelor rectale. 4rin aşezarea lordau cavităţii un aspect spiralat şi au rol "n modelarea şi "ncetinerea progresiei bolului !ecal;

. plici longitudinale pasagere prezente doar la rectul "n stare de vacuitate.



$nlul nl prezintă$%. coloane anale 6orgagni, de !ormă piramidală, cu baza spre anus şi v'r!ul spre

ampula rectală. +unt "n număr de 3-%, au o direcţie longitudinală şi o lungime de%-% mm. +unt permanente. 4orţiunea mai proeminentă a coloanelor !ormeazăzona /emoroidală (la nivelul căreia "n submucoasă se găsesc dilataţii ampulare ale

plexului venos rectal. ilatarea lor venoasă ca urmare a unei staze venoase ducela apariţia /emoroizilor.). 9inia ondulată care trece prin baza coloanelor poartănumele de linie pectinată şi corespunde mi&locului s!incterului anal extern. e lanivelul liniei pectinate coboară p'nă la nivelul liniei albe zona intermediară (se poate palpa prin tuşeu rectal) ce indică separaţia dintre s!incterul anal intern şi porţiunea subcutanată a s!incterului extern);

. valvule anale 6organi, plici semilunare ale mucoasei ce unesc bazele a două co-loane anale vecine. Cumărul valvulelor este egal cu cel al coloanelor. 9a acestnivel pot să apară !isuri ca urmare a unor rupturi;

#. sinusuri anale, !osete cu aspect de cuib de r'ndunică situate "ntre valvule şi perete-le canalului anal. Au rol "n reţinerea mucusului produs de glandele mucoasei care lubri!i-

că bolul !ecal şi ast!el a&ută la eliminarea lui.Structur( Lrosimea pereţilor rectului creşte pe măsură ce "naintăm spre extremitatea in!erioară.inspre exterior spre interior se descriu următoarele tunici$

%. tunic e'tern( 4eritoneul acoperă doar &umătatea anterosuperioară a ampuleirectale. >estul rectului este acoperit de o adventiţie de natură con&unctivă laxă;

. tunic musculr( bine dezvoltată. Este alcătuită dintr-un$- strat longitudinal situat la exterior;- strat circular situat pro!und, "ntins pe toată lungimea rectului care !ormează

s!inctere;

#. tunic su)mucos( care permite alunecarea mucoasei;:. tunic mucos( alcătuită dintr-o componentă epitelială şi una con&unctivo-reticulară (corion).

Vsculri#!ie Arterele sunt reprezentate de$ (!igura #)

- Artera rectală superioară. Este principala arteră a rectului. >amură terminală aarterei mezenterice in!erioare se divide "n două ramuri situate pe !eţele laterale aleampulei. in acestea se !ormează o serie de ramuri care irigă tunicile ampulei,submucoasa şi mucoasa.

- Arterele rectale mi&locii (dreaptă respectiv st'ngă) provin din arterele iliaceinterne. 7rigă pereţii anterolaterali ai porţiunii &oase a ampulei şi canalul anal cuexcepţia mucoasei.

- Arterele rectale in!erioare iau naştere din arterele ruşinoase. 7rigă canalul anal cuexcepţia mucoasei.

- Artera sacrată mediană irigă !aţa posterioară a ampulei şi canalului anal. 2enele 0şi au originea "n plexul venos rectal situat "n submucoasă. (!igura :)

- 2ena rectală superioară culege s'ngele de la ampula rectală şi "l duce la venamezenterică in!erioară.



- 2enele rectale mi&locii pleacă din porţiunea in!erioară a ampulei şi se varsă "nvenele iliace interne.

- 2enele rectale in!erioare adună s'ngele din regiunea canalului anal şi "l conduc "nvenele ruşinoase interne.

9im!aticele 7au naştere dintr-un plex mucos şi unul submucos. 2asele pornite de aici

!ormează un pedicul superior, unul mi&lociu şi unul in!erior care urmează traiectul vene-lor. 0ntre pediculi există o serie de anastomoze de mare importanţă "n c/irurgia canceruluirectal.

igura # Arterele rectului (2oll)

igura : 2enele rectului (2oll)

Iner"!ie



Este de natură organovegetativă.- 9a porţiunea superioară a ampulei vine plexul rectal superior.- 9a porţiunea in!erioară a ampulei vin plexurile rectale mi&locii.- 9a porţiunea in!erioară a canalului anal şi la s!incterul intern al anusului vin !ibre

simpatice din plexul anal in!erior.

9a porţiunea in!erioară a rectului pelvin vin nervii rectali in!eriori

1. Dezvoltarea Aparatului Digestiv

Documents

Transcript of 1. Dezvoltarea Aparatului Digestiv